Descrierea GIP a Bibliotecii Na[ionale a Rom6niei

MARIO PUZO
PUZO, MARIO
Nagul / Mario Puzo i trad. de Beatrice Junona
Tutunea. - Bucuregti : Orizonturi, 2018
2vol.
rsBN 978-973-736-380-0
Vol. 1. - 2018. - ISBN 978-973-736-381-7

l. Tutunea, Beatrice Junona (trad.)

821.111

N4$uL
Redactor: Cassandra Enescu
Corector: Mihaela Enache
volumul I
Tehnoredactor: Puiu Enache
Coperta: Puiu Enache Traducere de Beatrice Junona Tutunea

Mario Puzo, THE GODFATHER

@copyright 1969, MARIO PUZO

Editura ORIZONTURI - Bucuregti

Bdul Libertdtii nr. 4, bl. 117 , et.7 , ap. 20
telefon: 021 .3177 679, 0744531 333
e-mail: orizonturi@editura-orizonturi.ro
Editura ORIZONTURI
 ,,in spatele fiecdrei mari averi
sdldgluiegte o crimd".
BALZAC

Capitolul 1

,\
f n sala de judecatd nr. 3 a Tribunalului
ise
din New York,
I Amerigo Bonasera agtepta sd facd dreptate. Sd fie
I pedepsi[i cei care o schingiuiserd cu atdta cruzime pe
fiica sa, incercdnd sd o violeze.
Judecdtorul, un bdrbat cu trdsdturi izbitor de dure,
igi sumese mAnecile robei, de parcd s-ar fi pregdtit sd-i
snopeascd in bitaie pe cei doitineri de pe banca acuza-
[ilor. Pe chip i se citea un dispre[ suveran fa!5 de vinovati.
.insd
ceva anume trdda o notd de falsitate in toatd aceastd
atitudine, degi, pe moment, Amerigo Bonasera nu arfi pu-
tut spune de ce avea acest sentiment.
V-a[i purtat ca depravafii de cea mai joasd spe[d,
-
rosti judecdtorul, cu asprime.
,,Da, da," il aprobd in gAnd Amerigo Bonasera. ,,Ca ani-
malele. Ca animalele."
Cei doi inculpa[i, cu frizurile strdlucind de briantind,
cu fetele dichisite mimAnd umilinla, igi plecard capetele,
spdgi[i.
V-a[i purtat precum fiarele sdlbatice din junglS, urmd
-
judecdtorul gi ave[i noroc cd nu a[i reugit s-o molestati se-
xual pe biata fatd, c6 atunciv-ag fitrimis dupd gratii pentru
doudzeci de ani incheia[i.
Magistratulficu o pauzd, aruncd o privire furigd pe sub
sprAncenele stufoase citre fala palida gi incrdncenatd a
MARIO PUZO
luiAmerigo Bonasera, apoi igi lSsd ochii peste un teanc
de dosare. Se incrunta gi indl[a din umeri, de parcd ar fi
rostit o sentin{d impotriva voin[ei sale.
Dar pentru cd sunte[iincd at6t de tineri gi ave[i cazi-
-
erele nepdtate p6nd acum, pentru cd provenili din familii
respectabile, iar legea, in nemdsurata sa Tngdduinld, nu
cautd in primul rdnd sd dea frdu liber rdzbundrii, vd con-
damn la trei ani de detenfie Tn penitenciar, cu suspendare
de pedeapsS.
Numai experien[a celor patruzeci de ani de veghe
lAngd suferin[a rudelor celor deceda[i Tl ajutd pe antre-
prenorul de pompe funebre Amerigo Bonasera sd nu igi
vddeascd deloc minia gi ura coplegitoare ce il cuprin-
seri dintr-odatd. Frumoasa lui fiici zdcea inci in spital,
cu maxilarul rupt prins in atdtea copci, iar aceSte doud
animale rdm6neau in libertate? Deci tot procesul acela
nu fusese dec6t o farsd. Se uitd la pirintii scipa[i de
griji, cum igiimbrd{igau odoarele, plini de dragoste. Ah,
Doamne, cdt de ferici[i erau, cum mai r6dea inima in ei
de bucurie acum.
Bonasera sim[i gustul amar al fierii napddindu-i gAtul,
apoitoatd gura Tnclegtatd de furie. igiscoase batista albd
gi isi acoperi buzele. Rdmase pe loc impietrit, in vreme
ce tinerii se Tndepdrtau nestingherifi de banca acuzalilor,
plini de ei, cu ochii senini, zdmbind fdrd nicio teami gi
arunc6ndu-i numai o privire, in fugd. Le fdcu loc sd se
strecoare pe l6ngd el, fird sd rosteascd niciun cuvAnt,
[inandu-giin continuare batista curatd la gurd.
Pdrinfii inculpalilor, doi birbati gi doud femei de o v6r-
std cu Bonasera, dar dupd haine pdr6nd americani stabi-
lili de multe generafii, se uitard la el oarecum jena[i, degi
in ochii lor triumfa o stranie sfidare.
Rdbufnind, Bonasera se rezemi de banca acuzdrii gi
strigd rdgugit.
NA$UL
O sd pldngeti voi mai tdziu, cum am pl6ns gi eu...
-
O sd vd fac eu pe voi sd vd jeli[i cum m-au fdeut pe mine
nemernicii vogtri de copii.
lgi duse batista la ochi, tremur6nd de pldns gi de nepu-
tin[d. Avoca[ii apirdrii, care incheiau cortegiul invingdtori-
lor, igi mdnard grdbi[i clien[ii, acoperindu-i pe cei doitineri
care se repeziserd inapoi, parcd voind sd igi protejeze
pdrin[ii. Un zdrahon de aprod se ivi imediat la capdtul rdn-
dului unde stdtea Bonasera, sd il opreascd sd facd vreun
gest necugetat. Dar: nu era nevoie.
ln toti acegti ani, de c6nd trdia in America, Amerigo
Bonasera crezuse in puterea legilor gi a ordinii statului.
$i o vreme o dusese bine. Acum Tnsd, in mintea lui intu-
necatd de mdnie vedea doar cum cumpdra o pugcd gi ii
ucidea pe cei doi ticilogi. Se intoarse coplegit cdtre solia
lui, care Tncd nu in[elegea ce se petrece, giii explicd:
$i-au bdtut joc de noi.
-Apoi tdcu, giin g6nd lud o hotdrdre, fiind pregdtit sufle-
tegte sd pldteascd orice 9i oric6t pentru rdzbunare.
Dacd vrem sd ni se facd dreptate, trebuie sd ne t6-
-
rdm in genunchiin fafa lui D*on Corleone.
*rr
intr-un apartament decorat in culori stridente, dintr-un
hotel din Los Angeles, Johnny Fontane igi Tneca gelozia
in bdutur5, ca mai toti so[ii de rdnd. Rdstignit pe o sofa
rogie, bea direct din sticla de scotch, apoi igi clStea gura
cu apd rece dintr-o galetugd de cristal plind cu cuburi de
ghea[a.
Era ora patru diminea[a, iar el [esea tot felul de planuri
la belie, cum sd o ucidd pe uguratica lui nevastS, c6nd
aceasta avea sd se intoarcd acasd. Dacd avea sd se mai
intoarcd vreodatd. Era deja prea tdrziu ca s-o sune pe
prima lui nevastS, s-o intrebe ce maifac copiii, gi, in plus,
nu voia sd se poarte ca un caraghios, telefon6nd vreunui
MARIO PUZO
prieten, mai ales acum, c6nd steaua lui norocoasd ince-
puse sd asfin[easc5. Odatd, cu multd vreme in urmd, ori-
cine ar fi fost inc6ntat, mdgulit, dacd Johnny Fontane ar
fi telefonat la ora patru diminea[a. Acum insd n-ar fi reu-
git decdt sd plictiseascd ingrozitor cu insisten[ele lui. Se
lud chiar el in rAs, g6ndindu-se cd, pe parcursul carierei
lui, scandalagiul Johnny Fontane fermecase unele dintre
cele mai faimoase actrite ale Americii.
infruptdndu-se intruna din sticla cu scotch, auzi in sfAr-
git cum se rdsucegte cheia in broasca ugii, insd bdu ne-
tulburat p6nd ce ea intrd Tn cameri gi se postd in fata lui.
I se pdru minunat de frumoasd, cu chipul ei de inger, cu
ochii ei viole[i, atAt de expresivi, gi trupul sub[ire, delicat,
dar cu forme desdvArgite. O sutS de milioane de barba[i
din toatd lumea o adorau pe Margot Ashton. gi plateau
oricdt s-o vadd pe ecrane.
* Unde mama dracu'ai fost pAni acum? o intrebi
Johnny Fontane.
SA md regulez, rdspunse ea calm5.
- Numai cd birbatul nu era chiar at6t de beat pe cdt cre-
zuse ea. Sdri peste mdsu[a pentru cockteiluri gi o ingfd-
cd de beregatS. Dar in apropierea acelei fele perfecte, a
superbilor ei ochi albagtri-violet, m6nia i se risipi ca prin
minune 9i el devenidin nou neputincios. Femeia fdcu gre-
geala de a zAmbi dispre{uitor, gi-atunci pumnul lui se in-
clegtd indatd, gata sd loveascd.
Nu in fat5, Johnny, gemu ea. Am primit un rolintr-un
-
film.
Rddea. El o pocni in stomac Ai Margot se pribugi pe
podea. Atunci Fontane se repezi asupra ei. Simti rdsufla-
rea eiinmiresmatd in timp ce femeia Tncerca sd tragd aer
in piept. O plesni cu sete peste bra[e gi peste coapsele
mitdsoase, bronzate. O bdtea a$a cum fdcea cu pugtanii
obraznici, in urmd cu multd vreme, pe cdnd era un adoles-
cent, gmecherde NewYork, din cartierulHell's Kitchen. O
10
NA$UL
pedeapsd dureroasS, dar care nu avea sd se soldeze cu
cicatrici ur6te, din[i spa(isau nasul rupt.
Dar nu o lovea prea tare. Nu putea. Aga cd ea chicotea,
fdrd sd-i pese prea mult. Rochia de brocart se desfdcuse
gi ii dezvelea coapsele lungi, iar ea Tlindemna zeflemitoa-
re, printre hohotele de r6s, nestdpdnite.
Hai, Johnny, ia-md! Hai, intrd Tn mine, doar asta vrei
-
de fapt, nu?
Johnny Fontane se ridicd. O ura pe femeia Tntinsd pe
covor, gi-ar fi zdrobit-o, dar frumuse[ea ei era un scut de
neinvins. Margot se rostogoli departe de el, apoi, cu un
salt gralios, [Agni Tn picioare, infrunt6ndu-1. porni din-
tr-odatd sd danseze ca un copil, batjocorindu-lgic6nt6nd:
Johnny nu md bate niciodatd, Johnny nu md bate
-
rriciodatd.
Apoi, cu o triste[e care parcd o fdcea si mai frumoasd,
ii spuse:
Sdrman nenorocit, md plesnegtica pe un plod. Ehei,
-
Johnny, ai sd rdmAi totdeauna acelagi [iirdnoi gi ndtdrdu,
pdnd gi dragoste te compo(i tot ca un pugtan. Tu incd ai
impresia cd amorul se face ca in legindturile alea de c6n-
tece pe care le bdlmdjegti de c6nd te gtiu.
ClStind din cap, ingdduitoare.
Vai de tine, Johnny. Pa, pa, Johnny.
- lntrd in camera ei giinchise uga cu cheia.
Johnny rdmase pe podea, ghemuit, cu fala in m6ini.
Se sim[ea coplegit de scdrbd gi disperare neputincioasd.
$i, deodatd, instinctul de conservare care-l ajutase sd
supravietuiasci ?n jungla Hollywoodului il determind si
pund mdna pe telefon gi sd cheme o magind care s6-l
ducd la aeroport. O singurd fiin[a de pe lumea asta pu-
tea si il scoatd din impas. Trebuia sd se intoarcd la New
York. Acolo avea si se ducd la uniculom de a cdrui pute-
re giinlelepciune avea nevoie giTn a cirui dragoste putea
Incd sd se increadd. Acesta era nagul lui, Corleone.
11
MARIO PUZO
**
Brutarul Nazorine, rotofei gi rumen precum franzelele
italienegti pe care le cocea, incd pudrat din cap pAni in
picioare cu fdind, se incruntd furios la so[ia lui, la fiica lui
incd minord, Katherine, gi la ucenicul Enzo. imbrdcat in
hainele de prizonier de rdzboi, cu banderola inscrisd cu
litere verzi, 9i Enzo era vddit speriat cd in urma unuiscan-
dal i se putea face raport la guvernatorul din Long lsland.
Ca fiecare dintre cei cdteva mii de prizonieri italieni care
se angajaserd sd munceascd efectiv in economia ameri-
cand, trdia cu frica permanentd cd acea inlelegere putea
fi anulatd de cdtre autoritd[ile americane. Aga cd scena
oarecum comicd la care lua acum parte se transformase,
pentru el, intr-o problemd de via[d gi de moarte.
Nazorine il intrebd amenintdtor:
Tndrdznit s5-mi dezonorezi cumva familia? Nu i-ai
-Aioare
lSsat vreo micd ,,amintire" fiicei mele, tocmai acum,
cdnd rdzboiul s-a terminat gi gtii bine cd America iti poate
trage oric6nd un picior In fund, de sd ajungi taman in cd-
cdciosul dla de sat sicilian in care tu aifdcut ochi?
Enzo, un tAnir foarte scund, dar robust, igi puse m6na
Tn dreptul inimii 9i spuse cu lacrimi in ochi, dar gijuc6nd
pu[in teatru:
Padronel, md jur pe SfAnta Fecioard cd n-am pro-
-
fitat in niciun fel de mdrinimia dumitale. Eu unul o iubesc
pe fiica dumneavoastrd cu tot respectul. $i o cer in cdsd-
torie cu tot respectul pe care il meritd. $tiu prea bine cd
n-am niciun drept aici, ca orice cetSfean, dar dacd or sd
md trimitd inapoiin ltalia, n-am sd md mai pot reintoarce
nicic6nd in America. $i n-o sd mai am prilejul de-a md
Tnsura cu Katherine.
Filomena, sofia lui Nazorine, incercd sd pund lucrurile
la punct:
1
Stdpdne (ital.) - n.tr.
12
NA9UL
la mai termind cu toati prosteala asta, se rdsti la
-
bdrbatul ei cel indesat. Doar gtii gi tu ce trebuie sd faci.
Lasd-l pe Enzo sd rdm6nd aici gitrimite-l la verii nogtridin
Long lsland, sd stea acolo ferit.
Katherine pl6ngea. Era deja o adevdratd femeiugcd
durdulie, ur6ticd gi chiar incepuse s5-i creascd o umbrd
de musta[5. Era convinsd cd nu ar mai fi gdsit un bdrbat
mai chipeg decdt Enzo, niciunul care sd o pipdie cu at6ta
dragoste respectuoasd prin pa(ile cele tdinuite ale trupu-
lui sdu.
sd plec Ai eu in ltalia, lipd ea la taicS-sdu. DacI
-Am
nu-l opregti pe Enzo aici, am sd fug de-acasd.
Nazorine o privi cu tAlc pe fiicd-sa. Mda, era cam ,,ar-
zoaicd" fata asta a lui. O vdzuse cum se impingea cu fun-
dulin gli[ul lui Enzo, cdnd acesta se lipise de ea Tn trecere,
ca sd puni franzelele fierbin[i, din cuptor, in navete. Pdi
da, p6nd la urmd batonulfierbinte givdrtos al ho[omanului
o sd intre in cuptorul ei dogorind, dacd nu iau mai repede
mdsuri, gandi Nazorine, Tnnegurat. Enzo trebuie sd rdmA-
ni in America gi sd primeascd cetd[enie americani. Dar
acest lucru nu-l putea rezolva dec6t un singur om. Nagul.
Don Corleone.
***
To[i acegti oamenigiincd multi altii primird invita[iispe-
ciale la nunta domnigoarei Constanzia Corleone, eveni-
ment care avea sd se desfdgoare Tn ultima sambdtd a lunii
august 1945. Tatdl miresei, Don Vito Corleone, nu-gi uita
nicicdnd prieteniigivecinii de altddatS, degiin prezent trd-
ia intr-o uriagd casd luxoasd, Tn Long lsland. Ceremonia
in cauzd avea sd fie oficiatd in aceastd locuin[d, iar pe-
trecerea urma sd [ind toatd ziua respectivd. Fdrd indoia-
ld, era un moment cum nu se putea mai potrivit pentru o
astfel de ocazie. Rdzboiul cu Japonia abia luase sfArgit,
13
MARIO PUZO NA9UL
sd-l numeascd ,,Nagul" pe fa[d. Chiar gi cei care serveau
a$a ce grija pentru vie{ile fiilor plecali pe front nu intuneca
la masd erau prietenii lui. Barman era un vechi camarad
sufletele celor ce sdrbdtoreau. O nuntd era cel mai potrivit
prilej de a-gi da cu tofi frdu liber bucuriei. al siu, care oferise ca dar de nuntd toati bdutura nece-
sar5, precum si serviciile lui specializate. Ospdtari erau
Astfel inc6t in acea s6mbitd diminea[d, numerogii pri-
prietenii fiilor lui Don Corleone. Delicatesele aranjate pe
eteni ai lui Don Vito Corleone incepuri sd soseascd de
mesele de picnic din gradinS fuseserd pregdtite de so[ia
la New York, pentru a-gi dovedi respectul ce i-l datorau.
lui gi prietenele acesteia, iar grddina de aproape jumdtate
Fiecare aducea c6te un plic cafeniu, burdugit cu banc-
de hectar fusese impodobitd de amicele mireasei.
note, nu cu cecuri. in toate plicurile se mai afla gi cdte
Don Corleone primea pe toatd lumea - bogat sau s5-
un bilet care dezvdluia identitatea donatorului gi dovada
rac, faimos sau om de r6nd - cu aceeagi afec[iune. Nu
respectului sdu fatd de Nag. Un respect binemeritat.
ldsa pe nimeni deoparte. Aga era felul lui de a fi.
Don Vito Corleone era cel la care alergau cu to[ii s5-i
Aldturi de Don Vito se aflau doi dintre cei trei fii ai sdi.
ceard ajutorul gi nimeni nu pleca niciodatd dezamdgit. El
Cel mai mare, pe numele de botez Santino, dar strigat de
nu promitea nicicdnd in van, nici nu se eschiva spun6nd
toatd lumea (mai pu[in de tatal sdu) Sonny, era privit chi-
cd pe lumea asta nu depinde totul numai de el. Nu era
o169 de cdtre italienii vArstnici, dar cu mare admira[ie de
neapdrat nevoie sd fii prietenul lui gi nici mdcar nu-l in-
cdtre ceitineri. Sonny Corleone era un birbat inalt dintr-o
teresa dacd nu aveai cum sd-i rdspldtegti bundtatea vre.
primd genera[ie de americani proveni[i din parin[i italieni.
odat5. Un singur lucru !i se cerea: tu, personal, sd ii ceri
Mdsura aproape un metru optzeci, iar claia de pdr c6rlion-
sd te accepte ca prieten. $i atunci, oric6t de sdrman 9i
neinsemnat era solicitantul, Don Corleone lua asupra lui [at il fdcea sd pard gi maiinalt. Fiecare trdsdturi a chipu-
lui sdu de Cupidon trdda voluptatea, dar mai ales buzele
necazurile acestuia. $i nimic nu-i stdtea in cale, pentru a
implini voia omului. Risplata? Prietenia sincerd, respec- senzuale, frumos arcuite, gi bdrbia rotundS, cu gropi[d,
dovedea o fire pdtimagd, chiar prea carnald. Era puternic
tuoasa adresare cu titlul de ,,Don" gi uneori cu apelativul
ca un taur gi avea renumele unuia atdt de ddruit de la na-
mai intim -,,Na9u1". $i, din cdnd Tn cdnd, numai pentru
turd, incAt martira lui nevasti se temea de patul conjugal
a-li ardta stima, nu pentru a obline vreun favor, puteai sd-i
precum, demult, ereticiide rug. Se zvonea cd pe c6nd era
duci vreun mic dar - cdliva litri de vin de casd sau un cog
pugtan gi frecventa bordelurile, chiar gi cele mai ordinare
-
cu taralles condimentate special pentru masa festivd
gi mai versate femei de stradd, dupd ce-i vizuserd cu ui-
de Crdciun a Nagului. Era o chestiune de bun simf sd il
mire gi teamd imensul organ, ceruserd prel dublu.
asiguri cd ii rdmdi profund indatorat, iar el avea dreptul de
La aceastd petrecere, cdteva tinere matroane, late in
a apela la tine oric6nd, pentru a-[i rdscumpdra datoria prin
golduri gi cu gura c6t roata carului, Tl urmdreau cu priviri
vreun mic serviciu pe care il cerea.
pofticioase gi pline de speranli. Numai cd acum igi pier-
in aceastd zimare,a nun[iifiiceisale, Don Vito Corleone
stdtea in poarta casei sale de la Long Beach, pentru deau vremea de poman6. Sonny Corleone, degi venise
cu so[ia gi ceitrei copii ai lor, pusese ochii pe domnigoara
a-gi int6mpina oaspelii, toli cunoscuti gi de incredere.
Majoritatea dintre acegtia ii datorau realizdrile lor in via[d de onoare a surorii sale, Lucy Mancini. Aceasta, in de-
plind cunogtin[d de cauzd, gedea acum in gridind, la o
lui Don Vito giin aceste imprejurdri fericite li se permiteau

14 15
MARIO PUZO
masa, Tmbrdcatd in rochia roz, aga cum se cuvenea, gi cu
o coronifd de flori peste pdrul negru gi strdlucitor. Flirtase
cu Sonny pe parcursul intregii siptdm6ni de pregdtiri
pentru nuntd gi in acea diminea{d, in timpul ceremoniei
religioase, il strdnsese de mdnd, cu inteles. Dar de-acum,
ea, ca fatd, nu putea indrdzni mai mult dec6t atdt.
Ei nu-i pdsa c6tugi de pu[in cd Sonny nu avea sd fie
nici pe departe at6t de important precum tatdl lui. Sonny
Corleone era puternic, era curajos. Eralafelde vestit, at6t
pentru inima sa mare c6t gi pentru sexul lui. N-avea darul
tatdlui sdu de a se cobori la nivelul oricui, ci dovedea un
temperament coleric, care deseori Tl impingea sd judece
gregit. Degi era de mare ajutor tatdlui sdu Tn afaceri, mulli
se indoiau cd el va fi numit succesorul acestuia.
Cel ce-al doilea fiu, Frederico, numit de prieteni Fred
sau Fredo, era un tdndr pe-ntru care fiecare italian se ruga
sfin(ilor sd-l aibd in paz5. indatoritor, loial, intotdeauna-la
dispozifia tatdlui sdu, locuia incd impreund cu pdrinlii, degi
implinise deja treizeci de ani. Era scund gi voinic, nu at6t
de chipeg ca Sonny, dar avea aceeagi figura de Cupidon,
mogtenitd de toatd familia, un coif de zulufi care-i Tnca-
dra fata 9i buzele pline, arcuite. Gura lui Fred nu pdrea
voluptuoasd, ci mai degrabd tdiatd Tntr-un chip de piatrd.
Singuratic din fire, se tinea dupS tatril lui ca o umbrd, fdrd
s5-i iasd nicicum din cuvAnt 9i fard sd-l necdjeascd vre-
odatd cu aventuri scandaloase. in pofida tuturor acestor
calit6[i, nu poseda acea magneticd putere de atraclie,
acea forfd animalicd, atdt de necesard unui conducdtor,
aga cd nici el nu era considerat un posibil gef al clanului.
Al treilea fiu, Michael Corleone, nu stdtea laolaltd cu
tatdl gi cu ceilalti doi fra[i, ci se agezase la o masd ascun-
si Tn cel mai ferit colt al grddinii. Dar nici acolo nu putea
scdpa de ochii iscoditori ai prietenilor familiei.
Michael Corleone era cel mai mic dintre copiii lui
Don Vito gi singurul care refuzase tutela pdrinteascd
16
NA9UL
rr insemnatului personaj. Nu avea acel chip plin, de
Cupidon, alcelorlal[ifra[i, iar pdruldes gi negru era aproa-
pe lins. Avea o piele mdslinie, delicatd, care ar fi stat mi-
rrunat oricdrei fete. Era frumos in felul lui, insi efeminat.
lntr-o vreme, tatdl sdu fussse de-a dreptul ingrijorat in pri-
vin(a bdrbd{iei fiului sdu. lngrijorarea se spulberase c6nd
MichaelCorleone atinsese vArsta de gaptesprezece anigi
HVUSese prima lui legdturd amoroasS.
Acum, mezinul ocupase o masd in cel mai retras colf
irl grddinii, pentru a scoate in eviden[5 ruptura dintre el gi
familie. AlSturi de el gedea o tdndrd americancd despre
r;are auzise toatd lumea, din zvonuri, dar pe care nimeni
rr-o vdzuse p6nd in ziua respectivS. Bineinteles, Michael
trebuise sd respecte convenientele gi s-o prezinte tutu-
ror, inclusiv familiei. insd familia nu fusese mai deloc im-
presionatd. Dupd pdrerea lor, fata era prea slabd, prea
blondd, avea o fa[5 pe care se citea o inteligenld prea
ascu[itd pentru o femeie gi se comporta cu prea multd
dezinvolturd pentru o domnigoard binecrescutd. Numele
ei le zg6ria urechile cu rezonanfa strdind. Se recoman-
dase Kay Adams. Chiar dacd le-ar fi spus cd strdmogii ei
se stabiliserd in America Tn urmd cu doud sute de ani gi
cA numele ei era destul de des intdlnit, acegtia ar fi ridicat
nepdsdtori din umeri.
Fiecare oaspete bdgase de seami cd Don nu dddea
prea multd atenfie celui de-al treilea fiu. Michael fusese
preferatul lui inainte de rdzboi gi, in mod vddit, cel care
urma sd preia gefia clanului cdnd va fi sosit momentul.
Era inzestrat cu toati fo(a stapanitd gi inteligenta caris-
maticului sdu tatd, cu instinctulinndscut de a se comporta
gi a ac[iona in aga fel, inc6t cei din jur n-aveau incotro
pi trebuiau s6-l respecte. insd cdnd izbucnise cel de-al
Doilea Rdzboi Mondial, Michael Corleone se inrolase vo-
luntar in infanteria marind. Sfidase cu inddrjire ordinul ex-
pres al tatdlui sdu cAnd acesta se Tmpotrivise.
17