Imprint coordonat de

ANA ANTONESCU
 Redactare: Ioana Petridean
Tehnoredactare: Mihaela Ciufu
Design copertă : Dan Mihalache
Ilustrații copertă : © CollaborationJS / Trevillion Images

Cartea de față este inspirată de evenimente reale. Anumite elemente factuale ș i intervalul de
desfă ș urare a evenimentelor au fost ı̂nsă modi icate din considerente narative.

Eoin Dempsey, White Rose, Black Forest

Text copyright © 2018 by Eoin Dempsey
This edition is made possible under a license arrangement originating with Amazon Publishing,
www.apub.com,in collaboration with ANA So ia, Ltd.

Toate drepturile asupra ediției ı̂n limba româ nă aparțin CORINT FICTION,un imprint al CORINT
BOOKS,str. Mihai Eminescu nr. 54A, Bucureș ti.
www.edituracorint.ro

ISBN 978-606-793-958-3

ISBN EPUB 978-606-9740-62-0

Dedic această carte
iului meu, Robbie
 1

Munții Pădurea Neagră, sud-vestul Germaniei, decembrie 1943

Pă rea un loc potrivit ı̂n care să -ș i dea ultima su lare. Un loc ı̂n care
cunoscuse câ ndva iecare câ mp, iecare copac, iecare vale, unde
stâ ncile aveau nume, iar locurile de ı̂ntâ lnire erau descrise ı̂ntr-un
limbaj clandestin, pe care adulții nu-l puteau ı̂nțelege ı̂n veci. Un loc
unde pâ raiele nă valnice de munte scâ nteiau ca oțelul ș lefuit ı̂n bă taia
soarelui de vară . Aici se simțise ı̂n siguranță câ ndva. Acum pâ nă ș i locul
ă sta i se pă rea otră vit, distrus, toată frumusețea, toată inocența fuseseră
sugrumate.
Ză pada care se aș ternuse ca o plapumă groasă pe pă mâ nt se ı̂ntindea
neı̂nduplecată , câ t vedeai de jur-ı̂mprejur. Inchise ochii, oprindu-se
pentru câ teva clipe. Auzea vuietul lugubru al vâ ntului, un foș net printre
crengile copacilor ı̂ncă rcați de ză padă , ș uierul propriei respirații ș i
ritmul bă tă ilor inimii. Cerul ı̂ntunecat se ı̂ntindea amenințător
deasupra ei. Merse ı̂nainte, auzind din nou cum ı̂i trosnea ză pada sub
tă lpi. Care era cel mai bun loc ı̂n care s-o facă ? Oare cine o s-o gă sească ?
Gâ ndul c-ar putea s-o gă sească niș te copii ieș iți să se joace prin ză padă i
se pă ru de neı̂ndurat. Poate c-ar i mai bine să se ı̂ntoarcă , să renunțe,
să mai amâ ne mă car o zi. Simți o lacrimă ı̂n colțul pleoapei,
prelingâ ndu-i-se pe chipul amorțit. Continuă să ı̂nainteze.
Ninsoarea ı̂ncepu să se ı̂ndesească , iar ea ı̂și trase fularul peste față.
Poate o s-o doboare intemperiile. Ar i cel mai potrivit sfâ rș it – o
ı̂ntoarcere la natura pe care o iubise nespus. De ce se mai obosea să
meargă ? Ce avea de câ ș tigat din a umbla aș a, fă ră țintă , prin ză padă ? De
bună seamă venise momentul să termine cu toate, să pună capă t
chinului. Bă gă mâ na ı̂n buzunar ș i simți, prin materialul mă nuș ii, patul
neted de metal al revolverului vechi, ră mas de la tată l ei.
Nu, nu ı̂ncă . O ținu tot ı̂nainte. N-avea să mai revadă niciodată cabana.
Nimic ș i pe nimeni, de fapt. N-avea să a le ce deznodă mâ nt va avea
ră zboiul, n-avea să -i vadă pe național-socialiș ti ră sturnați de la putere,
nici pe nebunul ă la judecat pentru crimele comise. Se gâ ndi la Hans, la
chipul să u frumos, la sinceritatea din ochii lui ș i la curajul de
neı̂nchipuit din inima lui. Nu apucase nici mă car să -l mai strâ ngă o dată
ı̂n brațe, să -i spună cum datorită lui credea că dragostea poate ı̂ncă să
existe ı̂n lumea asta grotescă . Ii tă iaseră capul ș i i-l aruncaseră ı̂n sicriu,
lâ ngă restul corpului, lă sâ ndu-l apoi lâ ngă sora lui ș i lâ ngă cel mai bun
prieten.
Ningea ı̂n continuare, dar ea mergea ı̂nainte, lă sâ nd pă durea ı̂n stâ nga,
ı̂n timp ce se apropia de vâ rful dealului. Ochii i se obiș nuiseră cu
ı̂ntunericul, dar ceva a lat puțin mai ı̂n față ı̂i atrase atenția, o moviliță
ı̂n ză padă , la nici două sute de metri mai ı̂ncolo. Un corp omenesc, boțit
ca un morman de zdrențe pe albul imaculat. Nu se vedeau urme de paș i
care să ducă ı̂ntr-acolo. Omul nu se miș ca, dar paraș uta ı̂ncă atâ rnată ı̂n
jurul lui se ı̂nfoia ı̂n bă taia vâ ntului, tulburâ nd ză pada ca un animal
ı̂nsetat care se adapă . Intoarse instinctiv capul, deș i nu vă zuse țipenie
de câ teva zile bune. Inaintă precaut, percepâ nd orice umbră , orice
adiere de vâ nt ca pe o amenințare, acum că paranoia ı̂i devenise o a
doua natură . Dar nu se vedea nimic, nu era nimeni prin preajmă .
Ză pada se aș ternea peste omul nemiș cat, ı̂nghițit aproape cu totul de
ı̂ntinderea albă . Avea ochii ı̂nchiș i. Ea ı̂i scutură ză pada de pe față ș i ı̂i
luă pulsul. Ii simți bă tă ile inimii. Aburul respirației, alb ca gheața, ı̂i
țâș nea printre buze, dar nu deschise ochii. Femeia se trase ı̂napoi,
privind disperată ı̂n jur, după cineva care să -i vină ı̂n ajutor. Era complet
singură . Casa cea mai apropiată era chiar a ei – cabana pe care o
moș tenitse de la tată l să u –, dar se a la la mai bine de trei kilometri
depă rtare. Satul cel mai apropiat era la vreo opt kilometri distanță –
imposibil de stră bă tut pe-o vreme ca asta, chiar dacă omul ar i fost
conș tient. Ii scutură ză pada de pe piept ș i descoperi o uniformă a
Luftwaffe,1 cu ı̂nsemnele de că pitan. Evident că era unul de-al lor – unul
dintre monș trii care distruseseră țara asta ș i care ı̂i ră piseră pe toți cei
pe care ı̂i iubise vreodată . Cine va ș ti dacă ı̂l lasă să moară aici? Ar
trebui să -l abandoneze pur ș i simplu. In curâ nd vor i morți amâ ndoi ș i
nimeni nu va a la nimic niciodată . N-ar i decâ t ı̂ncă două cadavre ı̂n
ză padă , care să se ală ture mormanului. Merse câ țiva paș i pieptiș prin
ză padă . Se opri ș i, pâ nă să -ș i dea seama că luase deja o hotă râ re, era din
nou aplecată deasupra lui.
Il bă tu cu palma pe obraz, strigâ nd la el. Ii ridică pleoapele, dar nu
obținu nicio reacție, doar un geamă t ı̂nfundat. Că pitanul din Luftwaffe
stă tea rezemat de ranița pe care o avea ı̂n spinare, cu capul lă sat pe
spate, cu brațele ı̂ntinse ı̂n lă turi. Era un bă rbat ı̂nalt, să i avut 1,80
metri, sau mai bine, ș i probabil avea de două ori greutatea ei. Simți o
gheară ı̂n piept la gâ ndul că -i era imposibil să -l transporte pâ nă la
cabană . N-avea cum. Chiar ș i aș a, ı̂ncercă să -l ridice ș i reuș i să facă doar
câ țiva paș i ı̂nainte s-o lase picioarele ș i să alunece, lă sâ ndu-l să cadă ı̂n
ză padă . Ranița lui câ ntă rea probabil peste două zeci de kilograme, iar
paraș uta, aproape cinci. Paraș uta putea ră mâ ne deocamdată , dar ranița
trebuia să i-o dea jos. După ce se chinui câ teva clipe fă ră niciun rezultat,
reuș i ı̂n cele din urmă să -i desprindă cureluș ele de la raniță ș i o trase de
sub el, lă sâ ndu-l să cadă la loc ı̂n ză padă , cu un zgomot ı̂nfundat.
Lă să ranița deoparte ș i privi spre cer. Ninsoarea se ı̂ntețise. N-aveau
mult timp la dispoziție. Ii luă din nou pulsul. Incă se simțea, dar câ t timp
avea să mai reziste? Mâ nată de un imbold, ı̂și vâ rı̂ mâ na ı̂n buzunarul
lui. Ii scoase de-acolo documentele de identitate. Il chema Werner Graf.
Era originar din Berlin. Iar ı̂n portofel avea poza unei femei, probabil
soția lui, fotogra iată ală turi de două fetițe zâ mbitoare, una de vreo trei,
iar cealaltă de aproximativ cinci ani. Bă rbatul avea două zeci ș i nouă de
ani – cu trei ani mai mare decâ t ea. Respirâ nd adâ nc, ră mase cu privirea
ațintită asupra lui Werner Graf. Pregă tirea ș i munca ei avuseseră ca
scop să ajute oamenii. In asta se regă sise – ș i se putea regă si din nou, ie
ș i numai pentru câ teva ore. Ii puse actele la loc ı̂n buzunar, apoi se duse
din nou ı̂n spatele lui. Il prinse de subsuori ș i se opinti cu toată puterea.
Trunchiul lui se urni din loc, dar picioarele ı̂i ră maseră prinse ı̂n ză padă
ș i bă rbatul scoase un icnet de durere câ nd se desprinseră . Tot nu
deschisese ochii. Il lă să jos din nou ș i ı̂i dă du roată , ca să se uite la
picioarele lui. Avea pantalonii sfâ ș iați, iar femeia aproape că se feri câ nd
simți oasele rupte care-i ı̂mpungeau pielea. Amâ ndouă picioarele erau
fracturate mai jos de genunchi. Poate că -ș i fracturase ș i ibula, dar tibia
era cu siguranță ruptă . Aveau să se vindece ı̂n timp, dacă erau tratate
cum se cuvine, dar ı̂i va i imposibil să meargă deocamdată .
Poate c-ar i mai bine să -l lase să adoarmă uș urel ș i să se stingă aici, ı̂n
ză padă . Se ı̂ntoarse la locul unde lă sase ranița ș i o desfă cu, descoperind
mai multe râ nduri de haine ș i alte documente, pe care le puse deoparte.
La fund gă si chibrituri, mâ ncare, apă , un sac de dormit ș i două pistoale.
Se ı̂ntrebă de ce naiba ar avea un pilot din Luftwaffe aș a ceva asupra lui.
Două pistoale? Poate că ideea era să ie paraș utat ı̂n spatele liniilor
inamice, ı̂n Italia, dar asta era la sute de kilometri depă rtare. N-avea
prea mult timp. Dacă irosea vremea cu ı̂ntrebă ri, Werner Graf risca să
moară . Se gâ ndi la soția ș i la iicele lui, care n-aveau nicio vină pentru
orice crime va i comis el ı̂n numele Reichului.
Ea una n-avea prea multe asupra ei – numai pistolul ı̂ncă rcat. Iș i
imaginase că doar de atâ t va avea nevoie ı̂n seara asta.
Ii veniră ı̂n minte amintiri ale iernilor pline de ză padă din tinerețea ei,
toate momentele ı̂n care trecuse pe acest câ mp. Liziera că reia ı̂i dă duse
roată se a la doar la câ teva sute de metri depă rtare, o distanță care
fă cuse diferența ı̂ntre viață ș i moarte pentru Werner Graf. Nu l-ar i
gă sit ı̂n veci dacă ar i aterizat acolo – chiar dacă ar i supraviețuit
impactului. Scoase sacul de dormit din raniță, ı̂l desfă cu ș i-l ı̂ntinse
peste el, ı̂nainte de a se apleca ı̂n dreptul feței lui.
— Sper că meriți să ii salvat, ı̂i ș opti. O fac pentru soția ș i iicele tale.
Câ mpul pe care se a lau acum era situat pe un platou, de unde cobora
un deal ı̂mpă durit, spre o vale. Coniferele erau ı̂ncă rcate de omă t, care
cobora vreo trei metri ı̂n adâ ncime. Ii luă un minut sau două să ajungă
pâ nă ı̂n dreptul copacilor. Se lă să pe vine ș i să pă o vizuină ı̂n ză padă . Nu
se mai vedea țipenie de om. Acest adă post să pat ı̂n ză padă era singura
lor ș ansă să supraviețuiască pâ nă a doua zi. Planul de a-ș i pune capă t
vieții putea să aș tepte pâ nă o salva pe-a lui.
Se ı̂ntoarse să vadă ce face. Tră ia ı̂ncă . Simțea o lă că ruie lică rind
ı̂nă untrul ei, ca o lumâ nare ı̂ntreză rită ı̂n depă rtare, ı̂ntr-un tunel
ı̂ntunecat. Se ı̂ntoarse la vizuină , fă ră să se gâ ndească la cum avea să -l
ducă pâ nă acolo, concentrâ ndu-se doar asupra efortului de a să pa,
scoțând pumn după pumn de ză padă . Incă două zeci de minute, ș i
groapa era ı̂ndeajuns de adâ ncă . Se strecură ı̂nă untru, netezind pereții
cu propriul corp. Ț inâ ndu-ș i mâ inile ı̂mpreunate, fă cu o spă rtură ı̂n
tavan, cu un bă ț lung adus de-afară .
Se ı̂ntoarse la locul ı̂n care-l lă sase pe Werner, luă ranița ș i sacul de
dormit ș i le că ră pâ nă la adă post. Era ı̂ndeajuns de lung ı̂ncâ t să poată
sta ı̂ntins, cu destul spațiu să se poată ridica ı̂n capul oaselor. Va i
su icient. Se ı̂ntoarse la el. Probabil că era trecut de miezul nopții.
Sentimentul de relativă siguranță din zori pă rea acum foarte departe.
Era imposibil să -l transporte mai departe de vizuină , pâ nă câ nd nu
trecea viscolul. Prinse paraș uta de nailon, ı̂ncă agă țată ı̂n cureluș e de
umerii lui, ș i se opinti. O grimasă de durere schimonosi chipul
bă rbatului ı̂n timp ce-l tâ ra pe ză padă . Prinse din nou paraș uta, tră gâ nd
cu toată puterea. Picioarele ei cedară , dar ı̂l tră sese aproape doi metri.
Era cu putință. Simți o scâ nteie de speranță, care-i stâ rni un val de
adrenalină ı̂n tot corpul copleș it. Se mai opinti o dată , ș i ı̂ncă o dată . Ii
luă două zeci de minute. Era leoarcă de transpirație pe sub haină ș i pe
sub fularul gros, dar ajunseră pâ nă la marginea adă postului să pat ı̂n
ză padă . Era prima dată , după o veș nicie, ar i zis, câ nd simțea ceva care
să aducă a triumf. Poate că nu mai simțise aș a ceva de câ nd
ı̂mpră ș tiaseră primele pliante cu Tranda irul Alb , de câ nd ı̂i copleș ise
pe toți emoția la gâ ndul că apă ră o cauză dreaptă , de câ nd promisiunea
unui viitor mai bun pentru poporul german pă ruse o realitate, pentru
prima dată ı̂n decurs de o generație.
Werner Graf tot nu-ș i venise ı̂n ire. N-avea să -l trezească nimic. Nu ı̂n
cursul nopții. Ț elul de a-l vedea deschizâ nd din nou ochii era acela care-
i dă dea putere. Nu mai conta cine era, conta doar că era o iință umană
ș i că tră ia ı̂ncă . Iș i trase su letul câ teva clipe, apoi ı̂i dă du drumul pe
panta pe care o fă cuse la intrarea ı̂n adă post.
Bă rbatul gemu din nou, iar oasele picioarelor lui scoaseră un trosnet
ı̂ngrozitor ı̂n clipa ı̂n care ı̂l ı̂mpinse.
Ză pada se cernea ı̂ncă din cerul ı̂ntunecat ș i vuietul vâ ntului pă rea
urletul unui lup hă mesit. Adă postul se lumină câ nd aprinse un bă ț de
chibrit luat din ranița că pitanului. Nu se uitase cu atenție la el mai
devreme. Il privise ca pe un corp ră nit, nu ca pe un bă rbat. Era chipeș ,
nebă rbierit, cu pă rul ș aten, tuns scurt. Stinse chibritul ș i ı̂ntinse mâ na,
să strâ ngă sacul de dormit ı̂n jurul lui. Se ı̂ntinse lâ ngă el, ı̂n aș a fel ı̂ncâ t
ı̂i putea auzi respirația super icială ș i bă tă ile inimii. Fiecare avea nevoie
de că ldura corpului celuilalt pentru a supraviețui nopții. Il ı̂nconjură cu
brațul. Nu mai atinsese astfel un bă rbat dinainte să moară Hans, de-
acum zece luni. Epuizată , că zu ı̂ntr-un somn adâ nc.

Un țipă t o smulse din refugiul oferit de somn, tulburâ nd-o. Ii luă câ teva
clipe să -ș i dea seama unde se a lă ș i ce se ı̂ntâ mplă . Intunericul din
vizuină ı̂i amorți simțurile, pâ nă câ nd reuș i să scruteze cu privirea
deschiză tura de deasupra capetelor lor. Ieș ise luna. Bă rbatul ı̂și smuci
capul ı̂ntr-o parte. Era cald ı̂ncă . Visa ceva. Se ı̂ntinse din nou lâ ngă el,
lă sâ ndu-ș i capul pe brațul lui. Tocmai ı̂nchidea ochii, câ nd bă rbatul țipă
din nou.
— Nu, vă rog, nu! Vă rog, ı̂ncetați!
Ii ı̂ngheță sâ ngele ı̂n vine. Il auzise câ t se poate de limpede – vorbea ı̂n
engleză .
 1
Numele sub care era cunoscută aviația militară germană ı̂n timpul celui de-al Doilea Ră zboi
Mondial. (n. tr.)
 2

Ră mase nemiș cată , ı̂ncremenită din cauza ș ocului. Bă rbatul nu mai
scoase nicio vorbă . Ț inea ı̂n continuare ochii ı̂nchiș i. Nu se luminase de
ziuă . Era ı̂ncă ı̂ntinsă lâ ngă el, oricine ar i fost. Pieptul lui se miș ca ı̂n
ritmul respirației, mai susținută acum. Il salvase deja, dar ce soartă ı̂l
aș tepta? Incercă să se convingă că era ı̂ntr-adevă r Werner Graf. Dar cum
ar i putut să ie? Ce o ițer din Luftwaffe ar i strigat ı̂n somn ı̂n limba
engleză ? Deș i n-o vorbea câ tuș i de puțin luent, recunoș tea ritmul lin al
cuvintelor englezeș ti. Nici nu era greu. Cine era omul ă sta ș i ce s-ar
ı̂ntâ mpla cu el dacă l-ar da pe mâ na poliției locale? Ar i totuna cu a-l da
pe mâ na Gestapoului. Era ı̂mbră cat ı̂n uniforma Luftwaffe-ului. Dacă era
englez sau american, nu exista nicio ı̂ndoială că avea să ie luat drept
spion ș i executat. Nici moartă n-ar ajuta biroul local al Gestapoului să -ș i
impună teroarea asupra unor noi victime. Aș a că ce-i mai ră mâ nea de
fă cut?
Se ridică ı̂n capul oaselor ș i se strecură afară . Aerul ı̂nghețat ı̂i
ș ichiuia pielea, pă râ ndu-i-se aproape lichid ı̂n clipa ı̂n care ı̂l trase ı̂n
plă mâ ni. Nu mai ningea. Norii se ı̂mpră ș tiaseră , luați pe sus ca o față de
masă murdară , lă sâ nd să se vadă stelele care scâ nteiau pe cerul negru
ca tuș ul. Vâ ntul se potolise, de-abia mai ı̂n iora crengile copacilor. Restul
era ı̂ncremenit. Ce s-ar ı̂ntâ mpla dacă l-ar lă sa aici? Oare s-ar mai trezi
din somn? Ar i ı̂n stare să iasă din adă post odată ce-ș i venea ı̂n ire?
Câ mpul peste care-l tâ râ se era o ı̂ntindere netedă acum, o feerie.
Oricine ar i trecut pe-acolo n-ar i avut habar de prezența lor. Dar avea
să se lumineze de ziuă . Erau izolați aici. Rar trecea cineva prin locul
acesta, dar se mai ı̂ntâ mpla uneori. După aprecierea ei, avea cel puțin
trei ore la dispoziție pâ nă câ nd soarele iernatic avea să se ridice
poticnit pe cer, luminâ nd pă durea – doar trei ore, ș i-apoi riscau să ie
observați. Un schior amator ar i putut da peste ei ı̂n timp ce ı̂naintau
greoi prin ză padă ș i apoi decizia n-avea să mai depindă de ea. Bă rbatul
urma să cadă victimă Gestapoului prin intervenția unor necunoscuți.
Intotdeauna era mai uș or să iei partea Gestapoului – un cetă țean
obiș nuit ar i fost recompensat dacă proceda astfel ș i ı̂nchis dacă fă cea
contrariul. Trebuia să depui un efort supraomenesc pentru a nu le face
jocul. In asta consta geniul sistemului lor – trebuia să dovedeș ti o tă rie
de caracter de neı̂nchipuit pentru a face ce s-ar i cuvenit. Să nu-ți
pâ ră ș ti vecinii era la fel de periculos ca activită țile antisociale de care
era aș a de interesată poliția secretă . Asta ı̂nsemna că aveau spioni peste
tot. Insemna că „privirea germană ” – să te uiți rapid, cu coada ochiului,
ca să te asiguri că nu te pâ ndeș te nimeni – intrase de-acum ı̂n viața
cotidiană .
Nă luca planurilor ei ı̂i reveni ı̂n minte. Se aș teptase ca a doua zi să -i ie
descoperit cadavrul, aș a ı̂și dorise să se ı̂ntâ mple. Ar i putut să se
cufunde ı̂n adâ ncul pă durii, unde n-ar i gă sit-o nimeni luni bune de-
acum, unde i-ar i putrezit carnea pe oase, lă sâ nd ı̂n urmă doar
scheletul alb. S-ar i zis că nu avea de ales acum, trebuia să -ș i
abandoneze vechile planuri ș i să -l ajute pe omul de lâ ngă ea. Dacă ı̂l
lă sa ı̂n groapa să pată ı̂n ză padă , urma să moară . Dacă ı̂l preda
autorită ților, urma să moară . Va trebui să tră iască apoi cu gâ ndul că a
contribuit la ı̂mplinirea voinței parș ive a Gestapoului ș i la perpetuarea
regimului pe care ı̂l reprezenta. Dacă aș tepta pâ nă ı̂n zori, risca să dea
nas ı̂n nas cu cineva care i-ar i forțat mâ na, astfel că bă rbatul ar i
murit, ș i poate ș i ea odată cu el. Nu pă rea să aibă de ales.
Ză pada acoperise urmele paș ilor care o aduseseră aici, dar cunoș tea
dealurile ș i pajiș tile astea, ie că erau acoperite de ză padă sau nu. O
porni spre cabană . O să -i ia mai bine de-o oră să ajungă acolo, ș i tot
atâ ta ı̂napoi. Oare era spion sau poate vreun prizonier de ră zboi evadat?
Dar, dacă era prizonier de ră zboi, de ce s-ar i paraș utat deasupra
Germaniei? Poate că avionul lui fusese doborâ t sau poate avusese vreo
defecțiune ș i fusese silit să -l abandoneze. De ce altceva ar i nimerit aici,
ı̂n creierii munților? Freiburg se a la la o distanță de aproximativ 16
kilometri. Poate că fusese deturnat de la traiectoria inițială . Ș i totuș i nu
auzise niciun avion, nici nu vă zuse urme de proiectile pe cer venind
ı̂ncoace. Bombardamentele erau din ce ı̂n ce mai dese. Chiar ș i aici.
Gâ ndindu-se la bombardamente, ı̂și aminti de tată l ei ș i, odată cu
amintirea, reveni ș i durerea care o ı̂mpinsese să vină aici, cu pistolul ı̂n
buzunar, dar gâ ndul la bă rbatul din groapa să pată ı̂n ză padă o readuse
ı̂n prezent, ı̂mpingâ nd-o să meargă ı̂nainte.
Coborı̂ dealul pe a că rui culme ı̂l gă sise pe că pitan, fă câ nd cale
ı̂ntoarsă , iar ı̂n curâ nd nu se mai vedeau nici adă postul din ză padă , nici
copacul sub care ı̂l să pase.
— Incearcă să nu-ți faci griji din cauza lucrurilor care nu țin de tine,
ı̂și spuse cu voce tare.
Ii fă cea bine să -ș i audă propriile gâ nduri, mai c-ar i zis că mai e
cineva lâ ngă ea ș i că nu era singură ı̂n efortul de a-i salva viața omului.
— Ce ai de gâ nd? ı̂și zise. De ce ı̂ți faci de lucru cu individul ă sta pe
care nici mă car nu-l cunoș ti?
Cuvintele ı̂i țâș niseră de pe buze de parcă ar i fost rostite de altcineva.
Era ı̂n pragul epuiză rii, câ nd cabana ı̂i apă ru dinainte. Uș a era
descuiată , aș a că o ı̂mpinse. Nu se aș teptase să se mai ı̂ntoarcă aici, dar
lă sase cură țenie lună , cu gâ ndul la oamenii care aveau să descopere la
un moment dat locul. Iș i scoase clă parii, lă sâ ndu-i la uș ă câ nd intră . Iș i
dă du jos mă nuș ile, apoi bâ jbâ i pâ nă gă si chibriturile, a late pe o masă
ı̂nvecinată . Toată camera se lumină de la lumâ narea aprinsă , iar fata ı̂și
surprinse propriul chip ı̂n oglindă , ı̂nainte de a-ș i feri involuntar
privirea. Nu ținea morțiș să se vadă ı̂n oglindă . Focul din ș emineu se
stinsese peste noapte ș i nu mai ră mă seseră ı̂n urma lui decâ t tă ciunii.
Lemnele erau ı̂n spate. O să se ocupe mai tâ rziu de asta. Stră bă tu holul,
intrâ nd ı̂n camera de zi, unde gă si o sticlă de coniac pe care ș i-o ı̂ndesă
ı̂n buzunarul de la haină . Iș i puse mâ inile pe creș tet, ı̂ncercâ nd să se
gâ ndească dacă i-ar mai i ș i altceva de folos pe drumul de ı̂ntoarcere
ı̂mpreună cu el. Fusese o că lă torie destul de anevoioasă ș i de una
singură . Incepu să se ı̂ntrebe dacă era cu putință, de fapt, ș i o ispiti
gâ ndul să se aș eze ș i să ı̂nchidă ochii, doar să -ș i tragă un pic su letul.
Iș i turnă apă ı̂ntr-o cană ș i o goli pe neră su late. O puse apoi la loc ș i
ı̂și bă gă ı̂n buzunar un cuțit de bucă tă rie. Uș a de la camera ı̂n care
dormise ı̂n ajun era ı̂ntredeschisă , lenjeria strâ nsă , cuverturile puse
teanc la un capă t. Patul reprezenta un lux de neı̂nchipuit, tot ce ș i-ar i
putut dori ı̂n momentul de față. Ș tia ce s-ar i ı̂ntâ mplat cu bă rbatul din
ză padă , dacă ar i stat să se odihnească . Inchise uș a de la dormitor ș i
ieș i din nou ı̂n ı̂ntuneric, pe uș a din spate. Lemnele de foc pe care le
adunase să ptă mâ na trecută ră mă seseră neatinse, presă rate cu un praf
in de ză padă , su lat pe sub prelata menită să le apere. Mă sură din
priviri sania cu care adusese buș tenii din pă dure. Era solidă , ar i putut
să -i susțină greutatea. O trase după ea, dâ nd roată casei, ı̂nainte de a
intra din nou.
Ceasul cu cuc de pe perete anunță ora cinci. Un omuleț de vreo două
degete ieș i ș i lovi de cinci ori clopotul cu un ciocă nel. Lui Fredi, fratele
ei, ı̂i plă cea la nebunie ceasul ă la. Bucuria pe care i-o trezea bă iatului
ceasul ă sta idiot fusese singurul lucru care-o ı̂mpiedicase să -l facă
bucă ți. Tot ce-i fusese drag lui Fredi, tot ce atinsese el era o comoară
acum.
— Fredi, spuse, ı̂n timp ce omulețul se retră gea la locul lui. Mă vezi,
nu-i aș a? Am nevoie să ı̂mi ii ală turi. Am nevoie să te simt ală turi. Nu
pot face treaba asta fă ră tine.
Nu-i mai rostise numele cu voce tare de luni bune, nu-ș i ı̂ngă duise s-o
facă . Nu se simțise ı̂n stare. Era mai bine să uiți – să ignori trecutul, spre
a face față durerii chinuitoare. Dar avea nevoie de el acum, avea nevoie
să simtă din nou iubire. Incercă să -ș i amintească iubirea pe care o
simțise, ı̂ncercă s-o tragă la suprafață din stră fundurile iinței ei, ca apa
binefă că toare dintr-o fâ ntâ nă ı̂n deș ert. Iș i ı̂ncleș tă pumnul, inspiră
adâ nc ș i deschise uș a de la intrare.
 Vâ ntul se potolise. Era o atmosferă ı̂ncremenită , lipsită parcă de viață.
Prinse funia legată de sanie ș i o porni prin ză padă . Incă i se vedeau
urmele, aveau să ră mâ nă ı̂ntipă rite acolo pâ nă la urmă toarea ninsoare.
Oricine ar i putut să -i ia urma. Intunericul avea să -i mai ocrotească o
oră , două , dar apoi riscau să ie vă zuți de oricine ar i ieș it să -ș i facă
plimbarea de dimineață. Cum avea să explice faptul că tâ ra după ea prin
ză padă o sanie ı̂n care ză cea un aviator din Luftwaffe? O să se
gâ ndească la o minciună , dacă va i cazul. Deocamdată , tot ce conta era
să meargă ı̂nainte.
Teama c-o să -l gă sească mort ı̂i dă du tâ rcoale tot drumul pâ nă acolo.
Ș i dacă Gestapoul ı̂l urmă rea? Dacă ı̂i vă zuseră paraș uta ș i nu apucaseră
să -l prindă ı̂n timpul viscolului? De bună seamă ı̂n cazul ă sta erau deja
pe drum spre câ mp. Ii veniră ı̂n minte amintiri brutale legate de
interogatorii, celule ș i ochii cenuș ii, glaciali, ai individului din Gestapo
care o interogase. Se simți uș urată abia câ nd vă zu câ mpul. Nevoia
imperioasă de a se asigura că nu vor i observați ı̂i ı̂nă buș i orice alt
gâ nd.
Câ mpul era pustiu, cum fusese ș i la plecare. Ciuli urechea. Niciun
zgomot. Tă cerea nopții avea multe de spus. Copacii erau ı̂ncremeniți,
ză pada era grea ș i deasă . Aș teptă două minute, apoi ı̂și dă du seama că
irosea vremea. Nimeni nu-l observase, dar, dacă nu se miș ca rapid, ı̂n
cele din urmă avea să -l ză rească cineva. Trase cu ochiul de după copacul
ı̂n spatele că ruia se ascunsese ș i apoi țâș ni peste câ mp, spre groapa
să pată ı̂n ză padă . Vă zâ nd că deschiză tura era doar de câ țiva centimetri
acum, ı̂ngenunche ș i cură ță o parte din ză padă . Bă rbatul ză cea ı̂n
continuare pe sacul de dormit pe care i-l scosese din raniță, iar pieptul i
se miș ca ı̂n ritmul respirației. Incă nu-ș i venise ı̂n ire.
— Hei? zise ea. V-ați trezit, domnule? Mă auziți?
Vocea ei pă rea să reverbereze ı̂n noaptea pustie. Bă rbatul nu se miș că .
Intinse mâ na ș i-i ı̂mpunse umă rul – nicio reacție. Avea să se lumineze ı̂n
curâ nd. Trebuia s-o facă acum. Prinse irele de nailon ale paraș utei ș i
trase de ele pâ nă deveniseră ı̂ncordate, susținâ ndu-i greutatea, apoi ı̂și
ı̂n ipse bine picioarele ı̂n ză padă ș i se opinti. Corpul bă rbatului ı̂naintă
greoi pe rampă , pâ nă câ nd ieș i cu totul din groapă . Se trâ nti gâ fâ ind
lâ ngă el, cu inima bă tâ nd să -i spargă pieptul. Il scosese. Acum mai
trebuia doar să -l urce pe sanie ș i să -l tragă cale de trei kilometri, pâ nă la
cabană . Atâ ta tot.
Ză cea ı̂n ză padă , uitâ ndu-se la stelele care pâ lpâ iau. Incepea s-o
cuprindă oboseala – dorința de a se abandona somnului era
copleș itoare. Nimic n-ar i fost mai frumos decâ t să ı̂nchidă ochii ș i să
cedeze tentației. O durea tot corpul, ı̂ncă simțea junghiuri ı̂n umeri ș i
de-a lungul brațelor după ce-l tră sese din groapă . Dar trebuia să meargă
mai departe. Dacă se oprea acum, ı̂nsemna c-a dat greș . Nu era dispusă
să accepte aș a ceva. Sania avea cam un metru ș i 20 de centimetri. El
avea cam 1,80. Dacă n-ar i avut picioarele rupte, l-ar i tras pur ș i
simplu după ea, lă sâ ndu-i membrele să atâ rne ı̂n ză padă . Nu putea nici
să -i lase capul să i se tâ rască prin ză padă . Trase sania pâ nă ı̂n dreptul
lui. Asta era singura lui ș ansă . Dacă trebuia să -i lase picioarele să
atâ rne, aș a să ie. Poate că exista vreo metodă să -i reducă disconfortul.
Ranița ră mă sese ı̂n groapă , aș a că se ı̂ntoarse după ea. Funia pe care o
vă zuse mai devreme ră mă sese strâ nsă colac pe fundul ei. O scoase. Era
prea lungă , dar avea la ea cuțitul luat de acasă . O tă ie ı̂n ș ase bucă ți,
iecare de aproximativ 45 de centimetri. Avea să dureze câ teva minute,
aș a că scoase coniacul din buzunar ș i, aplecâ ndu-se, desfă cu buzele
bă rbatului ș i ı̂i turnă un pic ı̂n gură . El se ı̂necă la ı̂nceput, dar, câ nd
femeia ı̂i trase capul mai sus, observă cu oarecare mulțumire că mă car o
parte i se dusese pe gâ t. Trase ș i ea o gură , simțind că o ı̂ncă lzeș te pâ nă
ı̂n stomac.
Ii luă vreo două , trei minute să adune mai multe ramuri zdravene,
iecare de ș apte pâ nă la zece centimetri. Le lă să lâ ngă corpul
aviatorului, pregă tindu-se pentru ce urma să ie partea mai di icilă . Iș i
scoase mă nuș ile. Simți imediat asaltul gerului, dar ignoră durerea,
concentrâ ndu-se asupra lucrului pe care ı̂l avea de fă cut.
 Iș i aș eză o mâ nă pe glezna stâ ngă a bă rbatului ș i-ș i strecură cealaltă
mâ nă pe sub cracul pantalonilor, pipă ind osul. Era fracturat la câ țiva
centimetri sub genunchi. Ar i fost de preferat să -l ixeze de ı̂ndată ce-l
gă sise, dar avusese probleme mai urgente de care să se ocupe la
momentul respectiv. Bă rbatul schiță o grimasă la atingerea ei, dar ea ı̂și
vă zu de treabă , ı̂ndreptâ nd osul pe sub piele, ı̂n timp ce tră gea ı̂ncet,
ferm, de gambă . Osul se aș eză la loc, iar fata luă două crengi, legâ ndu-le
de-o parte ș i de alta a piciorului cu bucă țile de funie tă iate. Osul era
ixat ș i imobilizat acum – atâ ta vreme câ t va rezista funia. Veri ică din
nou legă turile. Erau su icient de strâ nse. Era tot ce putea spera. Acum
trebuia să repete igura la piciorul drept. Iș i strecură din nou mâ na pe
sub cracul pantalonilor, pipă ind osul. Aici fractura nu pă rea să ie la fel
de gravă . Aș eză osul ș i ı̂l legă cu crengi.
Ră mase ı̂ncremenită câ teva secunde.
— Cine eș ti? ı̂l ı̂ntrebă ș optit.
Aș teptă o clipă , ca ș i cum bă rbatul avea să se ridice ı̂n capul oaselor
să -i ră spundă . Dar de pe buzele lui nu se desprinse niciun sunet, se
auzea doar ș uierul vâ ntului, care se ı̂nvolbură din nou ı̂n jurul lor. Luă
ranița ı̂n spate ș i-l desfă cu din legă turile paraș utei, care ı̂și ı̂ndeplinise
de-acum scopul. Ar i ı̂ncurcat-o la mers. Era greoaie. Unii au fost
executați după ce fuseseră prinș i cu mai puțin de-atâ t. Chiar dacă
bă rbatul nu era că utat de Gestapo, dacă cineva ar descoperi paraș uta,
asta ar ridica niș te semne de ı̂ntrebare, ceea ce ar putea conduce la el.
Putea risca s-o ia cu ea, pentru că , dacă erau prinș i, nu va avea cum să
explice prezența lui, cu sau fă ră paraș ută . O ı̂mpă turi cum putu mai
bine, câ t să ră mâ nă un teanc de nailon, ș i o aș eză deasupra lui. Luă
bucata de funie care mai ră mă sese, vreo ș ase metri, ș i o ı̂nfă ș ură ı̂n jurul
saniei, ixâ ndu-l bine pe ea, cu paraș uta la piept. Strâ nse funia, lă sâ ndu-i
bă rbatului ı̂ndeajuns de mult spațiu ı̂ncâ t să poată respira. Ș i apoi erau
gata de plecare.
Prinse sfoara din fața saniei ș i trase de ea. Sania se puse ı̂n miș care pe
ză pada netedă ș i o luară din loc. Prima bucată de drum – câ teva sute de
metri – merse relativ lin, câ t stră bă tură pajiș tea acoperită de ză padă ,
ı̂nsă cel mai rapid drum spre cabană trecea printr-un pâ lc de copaci ș i
peste un pâ râ u ı̂nghețat. Nu va putea trece pe-acolo, tră gâ ndu-l după ea.
Va trebui s-o țină pe poteci, ceea ce ı̂nsemna un risc mai mare de a se
ı̂ntâ lni cu cineva. Se gâ ndi cu cine ar i putut da nas ı̂n nas ș i la
suspiciunile cultivate de naziș ti ı̂n râ ndul germanilor de râ nd. Simțea
cum ı̂i atâ rnă pistolul ı̂n buzunar. Uitase să -l scoată de-acolo.
După iecare pantă domoală urma o ascensiune anevoioasă , iar la
capă tul drumului o aș tepta panta abruptă care ducea spre cabană .
Exact câ nd avea să ie complet vlă guită . Continua să ı̂nainteze, deș i de-
abia o mai țineau muș chii. Simțea cum o lasă puterile. Incepea să
inspire din ce ı̂n ce mai adâ nc, mai zgomotos. Iș i simțea broboanele de
transpirație ı̂nghețând pe dată pe pielea expusă . Ș tia câ t de periculos
era lucrul ă sta, ș tia că risca să se aleagă cu degeră turi, dar nu se opri.
Nu-ș i permitea să se oprească . Mergea tot ı̂nainte, ı̂n timp ce soarele se
ițea ı̂n zare. Ră să ritul nu-i aducea nicio bucurie, zorii nu aduceau nicio
alinare. Mai avea cam un kilometru ș i jumă tate pâ nă la cabană , iar
mantia ı̂ntunericului, menită să -i ocrotească , se destră ma cu iecare
clipă .

Auzi zgomot de paș i venind din față. La ı̂nceput i-a fost greu să -ș i dea
seama de unde anume. Se opri, fă ră să scoată un zgomot, ș i inima i-o luă
la goană . Auzul i se obiș nuise cu tă cerea ș i desluș i clar zgomot de paș i
pe potecă , venind că tre ei. Se uită ı̂n urmă , la bă rbatul ı̂ntins pe sanie.
Era greu de apreciat câ t timp aveau la dispoziție, dar se ı̂ndoia că ar i
fost mai mult de un minut. Inaintea lor, poteca descria o buclă , astfel că
persoana care se apropia avea să ră mâ nă nevă zută pâ nă ı̂n ultima clipă .
Trase brusc de sanie, coborâ nd după un ș ir de copaci. Se stră dui s-o
ascundă cum putea mai bine, acoperind-o cu niș te crengi că zute.
Urmele pe care le lă saseră pe potecă erau vizibile ı̂ncă . Oricine ar i
putut observa unde se opriseră . Iș i duse mâ inile la gură , ı̂ncercâ nd să
acopere zgomotul propriei respirații.
 Un minut trecu chinuitor de ı̂ncet, iar zgomotele se ı̂ntețeau. Silueta ı̂i
apă ru dinainte. O recunoscu ș i mai că -i veni să râ dă , ı̂n timp ce scutura
din cap. Era Herr Berkel, tată l fostului ei iubit. Ș tia, fă ră urmă de
ı̂ndoială , că ar da-o pe mâ na poliției. Daniel fă cea parte din Gestapo.
Nimic nu i-ar i fă cut o mai mare plă cere lui Herr Berkel. Se a la la vreo
două zeci de metri depă rtare, venea agale pe potecă , cu bastonul ı̂n
mâ nă . Nu mai vorbiseră de ani de zile, de pe vremea câ nd ea ș i Daniel
erau ı̂ncă ı̂mpreună . Era un bă rbat posac, lipsit de orice urmă de farmec
sau ra inament. Locuia ı̂n apropiere. Probabil că asta era plimbarea lui
de dimineață.
Era un tip solid, trecut bine de ș aizeci de ani. Iș i duse involuntar mâ na
la pistolul din buzunar. Ce era dispusă să facă pentru a proteja un
bă rbat pe care-l ı̂ntâ lnise cu doar câ teva ore ı̂n urmă , cu care nu
schimbase nici mă car o vorbă ? Probabil că nici nu ș tia numele lui
adevă rat. Uitâ ndu-se la Herr Berkel, ı̂i veniră ı̂n minte imagini clare ale
tuturor relelor care puseseră stă pâ nire pe patria ei. Iș i ı̂ntoarse privirea
spre bă rbatul ı̂ntins pe sanie ș i simți iecare fă râ mă de speranță pe care
o mai avea. Bă rbatul acesta ı̂i salvase deja viața, ı̂ntocmai cum i-o
salvase ș i ea pe-a lui.
Berkel se opri pe potecă , la vreo ș ase metri de ascunză toarea lor. Se
ı̂ndreptă de spate, dezmorțindu-ș i ș alele, ș i scoase o țigară din buzunar.
O puse ı̂ntre buze, o aprinse ș i trase fumul ı̂n piept. Se a la ı̂ndeajuns de
aproape ı̂ncâ t să -i poată desluș i chipul, din locul ı̂n care era ascunsă .
Privirea lui pă ru să se concentreze asupra unui lucru anume, apoi
bă rbatul se urni din nou, mai ı̂ncet de data aceasta, ixâ nd poteca. Se
uită ı̂n dreapta, apoi ı̂n stâ nga, pâ nă la câ țiva metri de locul unde se
ascunseseră . Se opri, ș i ei aproape că -i stă tu inima ı̂n loc. Ț inea degetul
pe tră gaci. Era pregă tită . Era gata să tragă ı̂ntr-un om pe care-l cunoș tea
aproape dintotdeauna, pentru a apă ra un om pe care-l gă sise cu doar
câ teva ore ı̂n urmă . Oare unde putea să ascundă cadavrul? Trebuia să se
asigure că n-o să se ajungă la asta. Herr Berkel scutură din cap ș i-ș i
continuă dumul pe potecă . Trecu de locul unde erau ascunș i, pă râ nd să
nu-i i observat.
Tâ nă ra aș teptă cinci minute, apoi iți capul dintre copaci, cercetâ nd
poteca. Ii dă dură lacrimile ș i simți cum o cuprinde ı̂ncordarea. Prinse
funia ș i reuș i să -ș i convingă muș chii obosiți să tragă din nou sania pe
potecă . Soarele scâ nteia pe cerul albastru, imaculat, luminâ nd feeria
creată de ninsoarea din ajun. O ı̂ntindere albă , tulburată doar de urmele
paș ilor lui Herr Berkel. Incepu să tragă din nou de sanie, concentrâ ndu-
se asupra dorinței de a ajunge cu el teafă r la cabană .
Nu mai ieș ise nimeni la plimbare ı̂n dimineața aceea. Iș i luă mâ na de
pe pistolul din buzunar, ca să poată trage sania. Toate gâ ndurile ı̂i
pieriseră din minte, de vreme ce tot ce putea vedea dinaintea ochilor
era ı̂ntoarcerea acasă . Nu mai exista altceva. Lumea se reducea la asta.
Un pas chinuit, apoi ı̂ncă unul, pâ nă câ nd ı̂i apă ru dinainte ultimul deal.
Nu fă cuse niciun popas, ı̂n afara celui impus de prezența lui Herr Berkel,
dar acum se aș eză , tră gâ ndu-ș i su letul ı̂nainte de ultima ı̂ncercare.
Ajunsese pâ nă aici. Mai ră mă sese doar povâ rniș ul ă sta, după care ı̂n
casa de pe deal o aș teptau hrană , apă , analgezice ș i, mai ales, somnul.
Se uită spre el.
— Aproape am ajuns. Mai avem puțin.
Muș chii picioarelor ei erau pe punctul să cedeze, dar ținu piept
durerii ș i slă biciunii, ı̂ndreptâ ndu-se de spate ș i prinzâ nd bine funia
legată de sanie. Trase, se opinti, asudă ș i ajunse acasă .
Gâ fâ ind, ı̂mpinse cu mâ na uș a de la intrare. Trase sania ı̂n casă , lă sâ nd
o dâ ră de ză padă ș i noroi pe care avea s-o curețe mai tâ rziu.
Ajunseseră , erau ı̂n cabană . Pă rea o minune. Il trase pâ nă ı̂n camera de
zi ș i ı̂l lă să ı̂n dreptul ș emineului, ı̂n care mai ră mă seseră doar tă ciunii
din focul de peste noapte. Mai avea lemne câ t să facă din nou focul ș i, ı̂n
câ teva minute, ı̂l ațâțase din nou. In timp ce-ș i scotea că ciula ș i haina,
avu senzația că -ș i leapă dă a doua piele. Se duse ı̂n bucă tă rie ș i dă du pe
gâ t câ teva că ni de apă , apoi se ı̂ntoarse la el. Ii duse ceaș ca la buze,
picurâ ndu-i câ țiva stropi ı̂n gură . O parte i se duse pe gâ t. Bă rbatul era
foarte murdar ș i duhnea, plus că avea ambele picioare rupte, dar tră ia,
ș i asta era de-ajuns deocamdată . Il lă să acolo, inconș tient dar ı̂n
siguranță, ı̂n fața focului. Apoi se duse ı̂n camera ei, se dezbră că ș i
adormi de cum puse capul pe pernă .
 3

Tică itul unui ceas. O pendulă . Deschise ochii ș i se trezi ı̂ntr-o baltă de
transpirație infectă , legat de o scâ ndură . O pâ clă ı̂i ı̂mpâ nzise mintea ș i
ı̂i luă câ teva clipe să -ș i amintească unde se a la, ı̂ntrebâ ndu-se ce că uta
aici. O durere cruntă iradia dinspre picioare, urcâ nd ș i ră spâ ndindu-i-se
ı̂n tot corpul. Era rezistent la durere, dar totul avea o limită , apoi se uită
ı̂n jur, că utâ nd o cale de evadare. In ș emineu, la câ țiva metri distanță,
scâ nteiau tă ciunii unui foc gata să se stingă . Era singur. Oare fusese
capturat? Nu putea spera la milă . Unde erau ceilalți? Amintirea familiei
lui ı̂i stră punse conș tiința tulbure. Tată l, mama ș i soția lui – fosta lui
soție, ı̂ntre timp. Pentru câ teva secunde, amintirea vagă a divorțului ı̂l
izbi ı̂n plin. Apoi ı̂i veni ı̂n minte scrisoarea primită de la ea ș i iată -l din
nou acolo, plutind deasupra patului lui, la centrul de instrucție,
privindu-se pe sine ı̂n timp ce-o citea. Ii stră fulgerară prin fața ochilor
frâ nturi din viața lui dinainte, pentru a dispă rea apoi ı̂n neant. Incercă
să -ș i amintească ceva despre prezent, despre locul unde se a la acum.
Senzația unor mâ ini care-i atingeau corpul, senzația că fusese tâ râ t – ı̂i
veniră ı̂n minte mai curâ nd ca un soi de esență, decâ t ca o amintire
solidă , de care să se poată agă ța. Parcă retră ia momentul – pă rea chiar
că simțea din nou mirosul ș i retră ia senzația tactilă . Dar ı̂i era peste
puteri să -l vadă cu ochii minții. Incercă să se ridice de pe suportul de
lemn pe care se a la, sau orice altceva ar i fost, dar eforturile lui se
dovediră zadarnice ș i se pră buș i la loc. Iș i simțea pleoapele ca de
plumb. Apucă doar să arunce o privire ı̂n jur, apoi ochii i se ı̂nchiseră ș i
ı̂și gă si din nou alinarea ı̂n somn.
Câ nd ea se trezi, pe ı̂nserat, se ı̂ntunecase deja. Se ridică ı̂n capul
oaselor. Ii chiră ia stomacul de foame. Iș i simțea muș chii brațelor, ai
umerilor ș i spatelui rigizi ca o carapace de broască țestoasă . Iș i apă să
degetele ı̂n adâ nciturile ı̂n care muș chii ı̂ncordați veneau ı̂n contact cu
oasele ș i tendoanele, ı̂n zona superioară a umerilor, stră duindu-se să
alunge durerea prin masaj. Uș a camerei de zi era ı̂ntredeschisă . Aruncă
o privire spre bă rbatul ı̂ncă inconș tient ı̂ntins acolo. Ră mase nemiș cată ,
pâ ndind orice sunet, dar nu se auzea nimic. Nicio miș care, ı̂n afară de
adierea vâ ntului printre ramurile copacilor. Se ridică din aș ternut ș i se
opri ı̂n dreptul patului, aproape involuntar. Se ı̂ndreptă spre dulap ș i-ș i
trase pe ea o rochie simplă , cenuș ie. Simți podeaua rece sub tă lpi ș i-ș i
luă ciorapi groș i de lâ nă ı̂n picioare, ı̂nainte să -ș i pună papucii.
Se apropie timid, un necunoscut ı̂n propria-i casă . Mai ı̂ntâ i ı̂i vă zu
picioarele ș i atelele improvizate, ixate de-o parte ș i de alta a iecă ruia
dintre ele. Bă rbatul nu se miș ca. Nici nu deschisese ı̂ncă ochii.
— Hei, domnule, ı̂i ș opti. V-ați trezit?
Niciun ră spuns.
Inspiră adâ nc, ı̂ncercâ nd să -ș i ı̂ncetinească ritmul inimii. Pă rul lui
ș aten, tuns scurt, era ı̂mbibat de noroi ș i ı̂ncă ud de la ză padă . Fața
nebă rbierită era zgâ riată ș i acoperită de murdă rie. Nu pă rea să se i
miș cat. Intinse mâ na, să -i veri ice pulsul. Bă tă ile inimii erau susținute ș i
regulate. O să scape cu viață. Se duse la bucă tă rie ș i reveni cu o cană de
apă , picurâ ndu-i câ țiva stropi printre buze. Din nou, bă rbatul reuș i să
ı̂nghită o parte, tuș ind ș i ı̂mproș câ nd ı̂n jur restul.
Ingenunche lâ ngă el ș i-ș i strecură mâ na pe sub sanie, pentru a dezlega
funia care-l ținea imobilizat. Se gâ ndi s-o taie, dar decise apoi că era mai
bine să n-o facă . S-ar i putut dovedi utilă din nou, dacă bă rbatul refuza
să coopereze. Funia că zu sub sanie ș i Franka dă du la o parte paraș uta.
Intinse mâ na spre cureluș ele petrecute peste umerii lui, cu care era
ixată paraș uta, ș i le trase ı̂n jos cu uș urință. Mai ră mâ nea o problemă –
cum să procedeze cu paraș uta? Ascunderea unui astfel de obiect era
genul de acțiune subversivă pentru care riscai să ajungi la ı̂nchisoare,
sau chiar mai ră u. Dacă ı̂i dă dea foc, s-ar i produs vapori toxici. Pentru
moment, o lă să gră madă lâ ngă uș a din spate.
Bă rbatul avea nevoie de odihnă . Deș i lă sase o dâ ră de mizerie câ nd
intrase cu ea ı̂n casă mai devreme, sania ră mâ nea cel mai bun mijloc de
a-l transporta. Se lă să ı̂n genunchi ș i ı̂ntoarse sania, ı̂ndreptâ nd-o spre
camera de oaspeți, ı̂n care dormeau ea ș i Fredi ı̂n copilă rie, ı̂n nopțile de
vară . N-o mai folosise nimeni de ani de zile. Bă rbatul ră mase nemiș cat
câ t timp ea ı̂mpinse sania ı̂n dormitor. Uș a era deschisă deja, patul era
fă cut, iar ı̂n cameră era cură țenie lună . Incercă să -ș i amintească cine
dormise aici ultima dată . Probabil că ea, sau poate chiar Fredi. Iș i
amintea că tată l ei venea aici cu Fredi, dar asta se ı̂ntâ mpla cu ani buni
ı̂nainte de ră zboi – ı̂nainte de momentul ı̂n care tată l lor a ı̂nceput să nu
se mai descurce singur cu Fredi. Inainte ca ea să -i abandoneze. Iș i
ș terse amintirile din minte, ca pe mizeria de pe parbrizul unei maș ini, ș i
ı̂ncercă să se concentreze asupra problemelor din prezent. Se ı̂ntoarse
ı̂n camera de zi, după raniță. La fundul sacului se a lau haine civile,
ı̂mpă turite, dar nimic ı̂n care să poată dormi, ș i ea n-avea de gâ nd să -l
lase tolă nit ı̂n casă , ı̂mbră cat doar ı̂n lenjeria de corp. O să -i vină ceva
din hainele ră mase de la tată l ei. In câ teva minute, ı̂i gă sise o pereche de
pantaloni de pijama vechi ș i un halat de baie viș iniu. Se ı̂ntoarse ı̂n
cameră ș i aruncă pijamaua pe pat, dar ră mase câ teva clipe cu halatul ı̂n
mâ nă , pipă ind materialul moale. Trecutul o ı̂nconjura aici. Nu avea cum
să i se sustragă .
Bă rbatul era murdar ș i plin de praf. Primul lucru de care avea nevoie
era o baie, ș i i-ar i mai uș or să -l spele ı̂nainte să -ș i vină ı̂n ire. Intinse
mâ na ș i atinse atelele improvizate, menite să -i ixeze oasele. Vor trebui
ı̂nlocuite. Nu pă rea să merite riscul de a-l duce la spital, nici mă car
acasă la vreun doctor. Nu putea avea ı̂ncredere ı̂n nimeni.
Oare ı̂n el putea avea ı̂ncredere? Auzise la radio tot felul de informații
despre forțele aliate, dar ș tia că nu se putea ı̂ncrede ı̂n modul cum ı̂i
prezentau naziș tii pe americani, res-pectiv ca pe niș te corcituri
needucate, ș i pe britanici, ca pe niș te jigodii per ide. Chiar ș i aș a, era
pentru prima dată câ nd ı̂ntâ lnea un soldat aliat. Nenumă ratele poveș ti
ș i buletine de ș tiri la care fusese expusă de-a lungul anilor ı̂i
consolidaseră ı̂n minte perspectiva nazistă asupra lor. Ii era imposibil să
respingă tot ce vă zuse ș i auzise, ı̂n ciuda neı̂ncrederii pe care i-o trezeau
regimul ș i presa controlată de acesta. Vă zuse cum se comportaseră
forțele aliate ı̂n Germania. Bombardaseră oraș e ı̂ntregi, pline de civili,
fă ră milă . Ii era greu să -i vadă ca pe niș te salvatori, oricâ t ș i-ar i dorit.
Buzele lui zvâ cniră ș i ochii ı̂i jucară ca niș te râ me pe sub pleoapele
ı̂nchise. Ea se trase ı̂napoi speriată , aș teptâ ndu-se ca el să deschidă
ochii. Nici mă car nu se gâ ndise ce avea să -i spună sau la ce-o să facă ı̂n
momentul ı̂n care se trezea. Din fericire, chipul lui reveni la
ı̂ncremenirea dinainte ș i dilema fu amâ nată .
Franka intră ı̂n bucă tă rie. In casă era ghețărie. Herr Graf, sau cum l-o i
chemat, putea să aș tepte pâ nă fă cea focul. Cură ță o parte din cenuș a din
arză tor, ı̂mpingâ nd buș tenii arș i cu un vă trai care era ı̂n casă dinainte să
se nască ea. Aprinse focul cu un chibrit ș i ı̂ntreaga bucă tă rie fu scă ldată
ı̂n lumină . Intotdeauna simțea o plă cere aparte câ nd fă cea focul ș i se
tră gea puțin ı̂napoi, privind cum se aprind buș tenii de la surcelele pe
care le pusese dedesubt. Mulțumită , se ı̂ndreptă spre bufet. Nu avea
prea multă mâ ncare, doar niș te conserve vechi cu supă . Proviziile cu
care venise erau aproape epuizate. Ș oselele spre oraș aveau să ie
blocate zile ı̂ntregi – maș ina n-o să -i folosească la nimic. Se duse la
dulă piorul de medicamente ș i descoperi un lacon vechi de aspirină , ı̂n
care mai erau nouă pastile – câ t să -i ajungă vreo două sprezece ore. Va
avea nevoie de mai multe medicamente pentru el, ș i de ceva mai
puternic, mai ales dacă trebuia să -i ixeze din nou oasele fracturate.
Flaconul zornă i ca o jucă rie pentru bebeluș i câ nd ı̂l bă gă ı̂n buzunar.
Luă unul dintre scaunele de lemn de la masa veche din mijlocul
camerei. Bun, mergea. Il ridică deasupra capului ș i-l trâ nti de podea.
Degeaba, scaunul ră mase intact. Clă tină din cap, râ zâ nd. Se ı̂ndreptă
spre chiuvetă ș i luă de-acolo un ciocan ș i mai multe ș urubelnițe, de
dimensiuni diferite. După câ teva minute, obținuse bucă țile de lemn
solide de care avea nevoie pentru a-i ixa oasele, pâ nă câ nd gă sea o
soluție permanentă .
Intră ı̂n dormitor. Bă rbatul nu se miș case. Tratase de-a lungul
timpului fracturi mai grave, dar asta se ı̂ntâ mpla ı̂ntr-un spital. Cum o
să i se refacă oasele, dacă nu i le punea ı̂n ghips? N-o preocupa atâ t
problema de a face rost de ghips ș i a-l ixa singură , câ t suspiciunile pe
care le-ar stâ rni dacă ar cumpă ra aș a ceva. Dacă acționa precaut, poate,
poate reuș ea să cumpere ghips, ș i provizii, ș i mor ina de care va avea
nevoie, fă ră să intre ı̂n bucluc. Mai ră mâ nea problema drumului pâ nă ı̂n
oraș , dar o alungă pe moment.
Desfă cu toate bucă țile de funie cu care erau ixate crenguțele folosite
ca atele, punâ ndu-le deoparte, ca lemne de foc. Urmă toarea manevră
avea să ie di icilă pentru bă rbat, indiferent dacă era conș tient sau nu.
Trebuia să -i scoată bocancii ș i pantalonii murdari. Incepu să tragă de
ș ireturi, uitâ ndu-se din câ nd ı̂n câ nd la chipul lui, conș tientă de iecare
grimasă pe care i-o provoca. Dezlegă ș ireturile ș i apă să uș urel bocancul,
ı̂ncercâ nd să -l scoată . Osul de la picior se deplasă ș i bă rbatul scoase un
țipă t. Era bizar să -l vadă reacționâ nd. Ca ș i cum ar i auzit o marionetă
tâ nguindu-se după ce-a fost scă pată pe jos. Se opri, aș teptâ ndu-se să -l
vadă că se trezeș te, dar nu se ı̂ntâ mplă asta. Ii scoase bocancul ș i ı̂i
atinse din nou piciorul cu mâ inile, pipă ind osul. Se deplasase, dar nu
foarte mult, ș i ı̂l ixă din nou, ı̂ndreptâ ndu-l. Bocancul drept că zuse
greoi pe podeaua acoperită de o mochetă subțire. Franka inspiră adâ nc
ș i se pregă ti su leteș te să treacă la stâ ngul. După experiența acumulată
cu dreptul, totul decurse mai lin de data asta. Reuș i să -i scoată ciorapii
ı̂ncetul cu ı̂ncetul, lă sâ nd să se vadă picioarele um late ș i pline de
vâ nă tă i. Cu foarfeca adusă din camera de zi, rezolvă rapid ș i cu
pantalonii, iar ı̂n curâ nd bă rbatul era ı̂ntins pe sanie, doar ı̂n lenjeria de
corp.
Bucă țile desprinse din scaun s-au dovedit numai bune pe post de
atele, ținâ ndu-i picioarele perfect drepte. Apoi ı̂i scoase tunica,
aruncâ nd-o ı̂ntr-un colț al camerei. Ii scoase la fel de uș or că maș a, aș a
că era de-acum pregă tit să ie mutat ı̂n pat. Ii dă du roată , oprindu-se ı̂n
spatele lui, ș i ı̂l ridică uș urel de pe sanie. Din fericire, patul nu era ı̂nalt
ș i-l rezemă cu trunchiul de el. Il trase peste aș ternutul curat, deș i
conș tientă că bă rbatul era ı̂ncă foarte murdar. Dar era ı̂n pat acum. Se
trase ı̂napoi, savurâ nd victoria pentru o clipă , minunâ ndu-se să -l vadă
pe acest necunoscut ı̂ntins ı̂n vechiul ei pat, ı̂n cabana din munți a
tată lui să u, unde ı̂și petreceau verile.
Era mai bine să ră mâ nă inconș tient câ t ı̂i fă cea baie. N-ar i fost prima
dată câ nd spă la pe cineva, dar avea să ie prima dată câ nd ı̂mbă ia un
necunoscut adormit ı̂n altă parte decâ t la spital. Nu avea vreme de
pierdut. Tot ce-i mai lipsea era ca bă rbatul să se trezească ı̂n timp ce-l
cură ța. Ar i fost cum nu se poate mai deplasat.
— E momentul să facem baie, dragule, ı̂i spuse zâ mbind. Cum ți-a
mers azi? N-o să -ți vină a crede ce-am pă țit câ nd mă ı̂ntorceam de la
spital.
Avea grijă să nu vorbească prea tare, ca să nu-l trezească . Nicio glumă
n-ar i meritat riscul ă sta. Aș eză o că diță cu apă caldă lâ ngă pat ș i luă ı̂n
mâ nă câ rpa udă . Câ nd ı̂l stropi pe față, murdă ria uscată se transformă
ı̂n noroi. Il ș terse energic.
— Am gă sit un bă rbat – da, un bă rbat – care ză cea ı̂n ză padă . Intr-o
uniformă Luftwaffe, culmea!
Nu mai schimbase o vorbă cu nimeni de zile ı̂ntregi. Era o senzație
plă cută să se audă vorbind cu voce tare, ie ș i cu un necunoscut
inconș tient.
— Nu, dragule. Vorbesc serios. Ș tii că nu se cade ca o soție germană
impecabilă să -ș i râ dă de soțul ei, nu câ nd vitejii noș tri soldați ı̂și riscă
viața pentru viitorul Reichului pe frontul rusesc.
Iș i trecu mâ inile peste fața lui, curată acum.
— Ce-ai spus? Vrei să dau drumul la radio? Ei bine, datoria mea de
soție bună e să -ți fac orice hatâ r.
Se ı̂ndreptă spre camera de zi ș i porni radioul cu baterii. Undele
transmise de posturile germane erau tulburate de combinația tipică de
ș tiri ș i propagandă . Aparatele radio puteau i deținute doar cu
permisiunea autorită ților ș i prindeau doar posturile aprobate de regim.
Insă majoritatea cetă țenilor ș tiau să fenteze restricțiile pentru a prinde
posturi stră ine, aș a că reuș i să prindă o emisiune a unui post elvețian,
care tocmai transmitea un nou ș lagă r al lui Tommy Dorsey, acompaniat
de formația lui. Acordurile de swing se ră spâ ndiră ı̂n toată cabana.
Muzica o fă cu să se oprească locului, cu câ rpa ı̂n mâ nă . Undeva ı̂n lume
oamenii continuau să compună astfel de melodii, continuau să asculte
muzică , să danseze, să tră iască . Deodată se simți conectată din nou la o
lume pe care o crezuse pierdută .
Fă ră să mai spună altceva, ı̂l spă lă pe tot corpul, lă sâ nd muzica s-o
pă trundă .
— Gata, eș ti curat, ı̂l anunță.
Ii lă să o aspirină pe noptieră , cu un pahar cu apă ală turi. Il ı̂nveli ș i ı̂i
puse sticle cu apă ierbinte la picioare. Oare cine era acest bă rbat? Ce
că uta aici? Cum naiba putea să pă streze secretul prezenței lui timp de
ș ase să ptă mâ ni, sau câ t avea să dureze pâ nă i se sudau oasele? Cum
avea să reacționeze la vederea ei, odată ce-ș i venea ı̂n ire?
Ră mase ı̂n prag, ixâ ndu-l câ teva minute, ı̂ncă ı̂nconjurată de
acordurile muzicii, ı̂nainte de a ceda foamei care-i dă dea ghes.
— Mâ ine va i ziua cea mare, zise cu voce tare. Mâ ine voi a la cine eș ti.
Scoase cheia din uș ă ș i ı̂ncuie ı̂n urma ei.
Foamea triumfă asupra nevoii de a se ı̂mbă ia, aș a că se ı̂ndreptă spre
bufet, să ia o conservă de supă . Ar i fost grozav dacă ar i avut ș i niș te
pâ ine, dar terminase pâ inea ră masă cu brâ nza adusă ı̂n ajun. Ar i
trebuit să ie ultima ei masă . Se aș eză pe scaun, privind ı̂n gol ı̂n timp ce
supa se ı̂ncă lzea pe sobă , enumerâ nd ı̂n minte lucrurile de care avea
nevoie pentru ca ea ș i bă rbatul din dormitor să iasă cu bine din iarnă .
Intr-un fel sau altul trebuia să ajungă la Freiburg ca să ia provizii,
bandaje, ghips, aspirină ș i mor ină – un drum de aproape 16 kilometri
doar dus. In condiții normale s-ar i dus cu maș ina, dar, din cauza
vremii, soluțiile simple erau scoase din ecuație. Se ridică ș i se ı̂ndreptă
spre debaraua din dreptul uș ii din spate. Schiurile ei vechi stă teau
neatinse ı̂n spate de tot, după niș te paltoane demodate ș i alte vechituri
acumulate de-a lungul anilor. Nu le mai folosise de mai bine de zece ani,
de câ nd era adolescentă , pe vremea câ nd ı̂ncă tră ia mama ei ș i veneau
aici ı̂n iecare iarnă . Intinse mâ na ș i le câ ntă ri ı̂n palmă . Pă rea că nu
avea de ales. Luă schiurile sub braț ș i se ı̂ntoarse cu ele ı̂n bucă tă rie.
Supa era gata, aș a că o turnă ı̂n castron, pe care-l goli ı̂n câ teva secunde.
Pă ru doar să -i ațâțe foamea. Iș i mai ı̂ncă lzi o conservă , promițându-ș i că
o să cumpere alta câ nd se va duce la Freiburg.
Se să tură cu a doua conservă de supă , dar simțea ı̂n continuare
mizeria ı̂mbibată de transpirație care-i acoperea tot corpul. Gâ ndul de a
ı̂ncă lzi toată apa de care avea nevoie aproape că o copleș i, dar mirosul
pe care probabil că -l ră spâ ndea se dovedi o motivație su icientă . Puse
ibricul ș i două oale mari cu apă pe sobă ș i se aș eză , urmă rindu-le pâ nă
câ nd apa dă du ı̂n clocot. Conș tiința faptului că un necunoscut, ie el ș i
unul imobilizat ș i inconș tient, se a la ı̂n casă cu ea o urmă ri câ nd ı̂nchise
uș a să se schimbe. Ieș ind din cameră ı̂n halat, se ı̂ndreptă spre baie,
ı̂nchizâ nd uș a după ea. Lumina lumâ nă rii scă lda ı̂ncă perea ı̂ntr-o
atmosferă relaxată , dar lipsa apei spulbera vraja. Baia minunată la care
visase a fost redusă la simpla intrare ı̂n cadă ș i frecarea pielii cu o câ rpă
udă .
O izbi frigul din cabană ı̂n clipa ı̂n care ieș i, cu apa ı̂ncă prelingâ ndu-i-
se pe corp. Luă un prosop ș i se ș terse energic, ı̂ncercâ nd să se
ı̂ncă lzească . Odată uscată , ș i-a luat halatul pe ea, ı̂ndreptâ ndu-se spre
oglindă . Nu se mai uitase ı̂n oglindă de zile bune. Pă rul ei blond, care-i
venea pâ nă la umeri, era acum neı̂ngrijit, lipit de pielea gâ tului. Ochii
albaș tri ı̂i erau injectați, umbriți de cearcă ne mari, negre. Iș i trecu
pieptă nul prin pă r, strâ mbâ ndu-se de durere ı̂n timp ce descurca
ș uvițele ı̂ncurcate.
Se gâ ndi la Herr Berkel ș i ı̂și aminti de iul lui, fermecă torul tâ nă r
hitlerist după care i se aprinseseră că lcâ iele ı̂n scurtul ră stimp câ t
fă cuse parte din Liga Fetelor Germane, ramura feminină a Tineretului
hitlerist, Hitlerjugend. Toți cunoscuții ei se ı̂nscriseseră ı̂n cele două
organizații. Devenise un ritual de trecere. Oricine nu se ı̂nscria – bă iat
sau fată – ar i fă cut notă discordantă , primind eticheta de molâ u,
obră znică tură sau chiar bolnav prefă cut. Poate chiar ar i devenit un
paria.
O izbi un val de paranoia. Cum putea i sigură că Berkel nu-i vă zuse?
Poate că -i vă zuse ș i deja ı̂i dă duse pe mâ na Gestapoului. Pă rea puțin
probabil, dar, câ nd nu te puteai ı̂ncrede ı̂n nimeni, nu-ți permiteai nicio
greș eală .

Se lă sase seara ș i aprinse lumâ nă ri ı̂n bucă tă rie ș i ı̂n dormitor, precum
ș i lampa din camera de zi. Aruncă un ochi ı̂n cameră , dar bă rbatul tot nu
se trezise. Se ı̂ntoarse ı̂n camera ei ș i, deș i corpul ei tâ njea după somn,
nu-ș i ı̂ngă duia să adoarmă . Nu ı̂ncă . Se ı̂mbră că din nou. Gestapoul
putea să apară oricâ nd. Bă rbatul era expus. Dacă -l ascundea ı̂n debara,
ar prelungi probabil cu doar câ teva secunde intervalul de timp ı̂n care
va i gă sit ș i era prea grav ră nit ca să -l ascundă afară , ı̂n plin ger.
Derulâ ndu-ș i ı̂n minte scenarii de coș mar – perfect realiste toate –, se
ı̂ntoarse ı̂n camera ı̂n care acesta dormea. Nu erau ı̂n siguranță, nici
mă car aici, mai ales dacă trebuia să plece ı̂n oraș . Uniforma ı̂ncă ză cea
gră madă ı̂n colțul unde o aruncase. In caz că fă cea ı̂ntr-adevă r parte din
Luftwaffe, putea să i-o ı̂napoieze. In eventualitatea mult mai probabilă
ı̂n care era spion englez sau american, asta i-ar i asigurat execuția ca
spion. Trebuia s-o ascundă , dar unde?
Bă tu din picior ș i auzi sunâ nd a gol sub duș umele. Luă trusa de scule
din bucă tă rie, se ı̂ntoarse ı̂n dormitor ș i trase covoraș ul subțire,
descoperind scâ ndurile de dedesubt. Dacă le desfă cea, putea crea o
ascunză toare bună . Dar mai ı̂ntâ i va trebui să mute patul. Trecu pe
partea laterală a patului ș i-l ı̂mpinse ı̂n capă tul opus al camerei, cu
bă rbatul adormit cu tot.
Strecurâ nd gheara ciocanului ı̂n lă caș ul de la capă tul scâ ndurii lungi, ı̂l
trase ı̂n sus, smucind scâ ndura. După ce se luptă câ teva minute cu ea,
scâ ndura ı̂ndă ră tnică cedă . Cu mă nuș ile pe mâ ini, rezemă scâ ndura de
perete, descoperind un spațiu adâ nc de o jumă tate de metru. Era
murdar ș i ı̂ngrozitor de rece acolo, dar cu un pic de cură țenie ș i câ teva
pă turi va i un loc numai bun. Se apucă să scoată urmă toarea scâ ndură ,
ı̂ntrebâ ndu-se câ te ar i trebuit să desprindă ca să -i facă loc. Cu câ t mai
puține, cu atâ t mai bine – totul trebuia să pară câ t mai iresc.
Dinspre pat se auzi o tuse care o smulse din starea de concentrare, iar
ciocanul ı̂i că zu din mâ nă , ı̂n gaura pe care o fă cuse. Se ridică exact ı̂n
momentul ı̂n care bă rbatul deschidea ochii. Acesta din urmă se sculă ı̂n
capul oaselor, cu chipul schimonosit de o grimasă groaznică . Inchise
ochii, apoi ı̂i deschise din nou ș i se ı̂ntoarse spre locul ı̂n care Franka
ră mă sese țintuită locului, fă ră să spună nimic. Ochii lui erau ı̂nnegurați
de durere ș i confuzie.
— Cine eș ti? De ce mă ții aici? o ı̂ntrebă ı̂ntr-o germană impecabilă .
 4

Accentul lui era greu de identi icat. Mai cunoscuse berlinezi, le auzise
accentele aspre, tă ioase. Accentul lui avea câ teva dintre notele speci ice
lor, dar parcă lipsea ceva. Era greu de explicat, aproape ca ș i cum ai i
ı̂ncercat să -i descrii un dans unui orb. Stă tea ı̂n capul oaselor pe pat, cu
o expresie rugă toare. Trecuseră câ teva secunde de câ nd ı̂i pusese
ı̂ntrebarea ș i cuvintele lui ı̂ncă adă stau ca fumul ı̂n aer. O mie de gâ nduri
i se ı̂nvâ rtejiră prin minte, dar nu reuș ea să prindă niciunul. Fă cu un pas
ı̂n față, cu mâ inile ı̂ntinse spre el, cu palmele ı̂n sus, ca ș i cum ar i vrut
să se apere.
— Sunt cineva care ı̂ți vrea binele.
El nu-i ră spunse, pă râ nd să vrea să audă mai multe.
— Te-am gă sit ı̂n ză padă . Erai inconș tient. Durerea pe care o simți
acum e din cauză că ți-ai fracturat ambele picioare.
Bă rbatul ı̂și trecu palmele peste atelele pe care femeia le improvizase
din scaunul rupt ș i se strâ mbă din nou.
— Mă numesc Franka Gerber. Eu te-am adus aici. Suntem doar noi doi.
Satul cel mai apropiat se a lă la câ țiva kilometri distanță.
— Unde ne a lă m?
— La vreo 16 kilometri est de Freiburg, ı̂n munții Pă durea Neagră .
Bă rbatul ı̂și duse o mâ nă la frunte. Pă rea să -ș i i revenit din starea de
confuzie ș i vorbea ceva mai limpede acum.
— Faci parte din poliție? o ı̂ntrebă .
— Nu.
— Ai vreo legă tură cu Gestapoul sau cu forțele de securitate?
— Nu. N-am nici telefon. Te-am gă sit ș i te-am adus aici.
 Cuvintele ı̂i țâș niră de pe buze. Mâ inile ı̂i tremurau pe lâ ngă corp. Le
ascunse la spate.
Bă rbatul o privi circumspect, apoi i se adresă din nou.
— Sunt Hauptmann2 Werner Graf din Luftwaffe.
— Ț i-am vă zut uniforma.
— De ce m-ai adus aici?
— Te-am gă sit azi-noapte. Eram prea departe de orice loc ı̂n care ai i
putut primi asistență medicală . N-am avut de ales.
— Mulțumesc pentru că mi-ai salvat viața, Fräulein Gerber. Ai legă turi
cu forțele armate?
— Nu, sunt asistentă . Mă rog, am fost.
Bă rbatul ı̂ncercă să -ș i miș te picioarele. Chipul i se schimonosi de
durere, iar ea mai fă cu un pas spre el, ajungâ nd chiar lâ ngă pat.
— Intinde-te la loc, Herr Graf.
I se pă rea ridicol să folosească un nume despre care ș tia că e fals.
— Ș tiu că ai dureri mari.
Că ută laconul de aspirină . N-o să aibă niciun efect, ı̂n afară de acela
de a-i alina durerea, dar va i de-ajuns să -l ajute să adoarmă la loc.
Pastilele erau pe noptiera pe care o ı̂mpinsese ca să tragă scâ ndurile, ș i
privirea lui fu atrasă acum de gaura pe care o că scase ı̂n podea.
— Ce se ı̂ntâ mplă aici? Ce ai de gâ nd să faci?
— Doar niș te reparații, ı̂i spuse Franka. Nimic care să dea motive de
ı̂ngrijorare.
Scoase trei pastile ș i i le ı̂ntinse. El se uită la medicamente, apoi o privi
din nou ı̂n ochi.
— E doar aspirină . N-o să aibă cine ș tie ce efect, dar te va ajuta pâ nă
fac rost de ceva mai puternic.
Ii citi durerea ı̂n ochi, precum ș i teama ș i confuzia pe care se stră duia
din ră sputeri să le ascundă . Bă rbatul ı̂ntinse mâ na, ș i ea ı̂i puse pastilele
ı̂n palmă . Ii dă du puțină apă , ș i el ı̂nghiți pastilele, golind paharul câ t ai
clipi.
— Mai vrei apă ?
 — Da, te rog.
Ea se ı̂ndreptă ı̂n grabă spre bucă tă rie, aruncâ nd o privire la ranița lui,
ră masă pe podeaua camerei de zi. Pistoalele erau tot acolo. Pistolul
tată lui ei era ı̂n sertarul dulapului de la intrare. Câ nd se ı̂ntoarse,
bă rbatul ı̂ncerca să se ridice din pat, cu chipul scă ldat ı̂n sudoare ș i
schimonosit de durere.
— Nu, te rog, ı̂i zise. Intinde-te la loc. N-ai motive de ı̂ngrijorare. Nu ı̂ți
sunt duș man.
Ii ı̂ntinse paharul cu apă . El ı̂l goli dintr-o ı̂nghițitură , la fel ca mai
devreme. Franka ı̂i luă paharul din mâ nă . Ră mă sese ı̂n capul oaselor. Iș i
ı̂ncruciș ă brațele la piept ı̂n timp ce fata ı̂i vorbea. Pă rea că se concentra
asupra iecă rui cuvâ nt rostit de ea.
— Intinde-te. Nu avem cum să te mută m. Drumurile sunt blocate ș i ai
ambele picioarele rupte. Suntem blocați amâ ndoi aici. Va trebui să avem
ı̂ncredere unul ı̂n celă lalt.
— Cine eș ti? ı̂ntrebă el, frecâ ndu-ș i ceafa.
— Sunt din partea locului. Am crescut la Freiburg. Asta era casa de
vacanță a familiei mele.
— Eș ti singură aici?
— Doar cu tine. Ce că utai afară ı̂n ză padă ? Ț i-am gă sit paraș uta.
— Nu pot să vorbesc despre asta. Sunt informații clasi icate. Dacă ar
că dea pe mâ inile forțelor aliate, ar putea afecta soarta ră zboiului.
— Dar te a li ı̂ncă ı̂n patria noastră . Eș ti ı̂n siguranță. Aliații sunt la
sute de kilometri distanță.
Bă rbatul ı̂ncuviință, uitâ ndu-se involuntar spre podea.
— Probabil că eș ti lihnit de foame. Iți aduc ceva de mâ ncare.
— Da, te rog.
— Cu plă cere, Herr Graf.
Se refugie ı̂n bucă tă rie. Mâ inile ı̂i tremurau câ nd se ı̂ntinse să ia ultima
conservă de supă din bufet. Era greu de spus cum ar i fost mai bine să
procedeze acum. Putea i foarte periculos să ı̂ncerce să -i dea ı̂n vileag
prefă că toria, dar trebuia să -i arate că poate avea ı̂ncredere ı̂n ea.
 „Increderea se construieș te ı̂n timp”, ı̂și spuse ı̂n ș oaptă . „N-o să se
manifeste din prima seară .”
Se ı̂ntoarse la el, ı̂n timp ce supa se ı̂ncă lzea pe sobă . Bă rbatul tresă ri
ı̂n clipa ı̂n care Franka intră ı̂n cameră .
— Eș ti bine?
— Da, mulțumesc. Doar că mă dor foarte tare picioarele.
— Ințeleg. Imi pare ră u. Voi ı̂ncerca să fac rost de mai multe
analgezice mâ ine.
El nu-i ră spunse nimic.
— Ț i-am pă strat bocancii, dar din pă cate a trebuit să -ți tai pantalonii.
Ș i ranița e undeva pe-aici. Am vă zut că ai haine de schimb acolo.
El ı̂ncuviință, pă râ nd că nu ș tie ce să spună .
— Mulțumesc pentru că ai avut grijă de mine, ı̂i ră spunse după câ teva
clipe.
Privirea i se ı̂ntoarse involuntar spre fereastră , apoi reveni asupra ei.
— Ț i-am aș ezat oasele de la picioare, dar mă tem că vom avea nevoie
de ghips, ca să ne asigură m că se vindecă bine.
— Da, mulțumesc, Fräulein Gerber. Cum crezi tu.
Pă rea că ochii i se ı̂nchid ș i se lă să din nou pe spate.
— Mă ı̂ntorc imediat, ı̂l anunță.
Supa era gata ș i i-o turnă ı̂ntr-un castron. Se ı̂ntoarse ı̂n dormitor.
Bă rbatul era ı̂ntins pe pat, cu privirea ı̂n tavan. Se ridică ı̂n capul oaselor
câ nd ı̂i puse tava ı̂n față. Devoră supa ı̂ncă ș i mai rapid decâ t o devorase
ea pe-a ei mai devreme. Ii luă tava, regretâ nd că n-avea ș i pâ ine să -i dea.
— Acum ai nevoie de odihnă .
— Mai am niș te ı̂ntrebă ri să -ți pun.
— Intrebă rile pot să aș tepte.
— Ai mai spus cuiva că sunt aici? Oricui?
— N-am mai vorbit cu nimeni de zile ı̂ntregi, dinainte să te gă sesc. N-
avem telefon aici, după cum ți-am zis. Nu există nici mă car un o iciu
poș tal. Ar trebui să mă duc la oraș după scrisori, asta dacă ar ș ti cineva
că sunt aici. Dar nu ș tie nimeni. Suntem singuri.
 Se aplecă spre el.
— Te-am adus aici ca să te refaci.
— Iți sunt recunoscă tor, dar e important să plec de-aici câ t mai
curâ nd cu putință.
— N-o să pleci nică ieri câ teva să ptă mâ ni de-acum ı̂nainte, cu
problemele de la picioare. Odată ce se deschid drumurile, o să vedem
dacă te putem duce la oraș , dar pâ nă atunci eș ti blocat aici, cu mine.
Trebuie să te resemnezi cu gâ ndul ă sta ș i să ı̂nțelegi că poți avea
ı̂ncredere ı̂n mine. Rolul meu e să mă asigur că te vei face bine.
— Iți sunt recunoscă tor, Fräulein.
Inclină capul spre ea, dar ı̂n tonul lui nu se citea cine ș tie ce bucurie
sau recunoș tință sinceră . Ca ș i cum ar i recitat niș te replici.
— Nu-ți face griji. Doar nu era să te las acolo, să mori ı̂nghețat, nu-i
aș a? Tot ce contează acum e să te odihneș ti.
Pâ nă ș i propriile ei cuvinte ı̂i sunau arti icial. Parcă ar i fost doi actori
proș ti, jucâ nd ı̂ntr-o piesă de teatru.
Bă rbatul ı̂ncuviință ș i se ı̂ntinse la loc, cu o grimasă vă dită de durere.
Franka ı̂ntinse mâ na spre lumâ narea a lată pe noptieră ș i o stinse cu
degetele umezite. Inchise uș a ı̂n urma ei, sleită după toată prefă că toria.
Mai ră suci o dată cheia ı̂n broască , ș tiind că el o auzise probabil.
Bă rbatul nu protestă .
Focul din camera de zi stă tea să se stingă , aș a că mai puse câ teva
lemne, dâ ndu-se din nou un pas ı̂napoi ș i aș teptâ nd pâ nă se aprinse.
Avea senzația că e singură ı̂ntr-o cuș că , ală turi de un animal ră nit,
că ruia nu putea să -i anticipeze reacția. Faptul că bă rbatul avea
picioarele rupte era singura garanție a faptului că e ı̂n siguranță. Câ tă
vreme era imobilizat la pat, nu-i putea face vreun ră u, mai ales
dezarmat. Era crucial să ı̂nțeleagă că ea nu-i doreș te ră ul, dar ș i faptul
că ea deține controlul. Nu se va supune capriciilor unui individ dornic
să -i intimideze pe alții, ie că era soldat nazist sau că fă cea parte din
râ ndul forțelor aliate. Il va ține aici, la adă post de Gestapo. Acesta va i
ultimul ei gest de s idare, ı̂nainte de a li se ală tura lui Hans ș i celorlalți.
 O durea tot corpul, nu-ș i dorea decâ t să doarmă . Intră ı̂n dormitor. In
mod normal ar i lă sat uș a deschisă , ca să mai intre că ldură din camera
de zi, dar acum ı̂nchise uș a după ea.
Se ı̂ndreptă spre fereastră . Era o noapte liniș tită , senină , ș i stelele
scâ nteiau ca niș te iricele de lumină ı̂ntreză rite printr-o perdea de
catifea neagră . Probabil că mâ ine vremea va i ı̂ndeajuns de frumoasă
ı̂ncâ t să poată merge ı̂n oraș . Se va putea circula pe poteci. Era genul de
că lă torie care i-ar i fă cut mare plă cere ı̂n urmă cu zece ani. Lumea
pă rea complet diferită acum. Se alesese cu atâ tea cicatrice ı̂ntre timp.
Franka scoase o buiotă din dulap ș i, la vederea obiectului, o nă pă diră
amintiri din copilă rie – nopțile ı̂n care stă tea cuibă rită sub pă tură , cu
ochii ı̂nchizâ ndu-i-se de somn, ı̂n timp ce mama ı̂i câ nta s-o adoarmă .
Nu-ș i propusese să ră mâ nă atâ t de mult aici. Locul era bâ ntuit de prea
multe fantome. Dar acum nu prea mai avea de ales. Dacă pleca de la
cabană , ı̂nsemna să -l abandoneze, ceea ce ar i ı̂nsemnat o victorie
pentru Gestapo. Se ı̂ndreptă cu buiota spre bucă tă rie, umplâ nd-o cu apă
ierbinte. Ii fă cea bine s-o strâ ngă ı̂n mâ ini, ca ș i cum i-ar i insu lat
vitalitate. O strâ nse la piept, simțindu-i că ldura, apoi se ı̂ntoarse ı̂n
dormitor. Oare era posibil să ie totuș i german? De ce ar i vorbit ı̂n
somn ı̂n engleză ? Poate că povestea asta era mai simplă decâ t ı̂și
imaginase ș i ar putea să -l ducă la spitalul local ı̂n câ teva zile, odată ce se
eliberau drumurile. Poate că nu auzise bine ce spusese el ı̂n somn. Ea
nu vorbea engleza ș i auzise doar câ teva cuvinte. Poate că nici nu
spusese nimic, de fapt. Poate că era ı̂ntr-adevă r Hauptmann Werner
Graf din Luftwaffe. Franka simți un gol ı̂n stomac la gâ ndul că bă rbatul
nu era cine ı̂și imagina ea c-ar i, că putea să ie unul de-ai lor. Oare era
pilot german? Vă zuse ilmele de propagandă care ı̂nfă țiș au stră ini veniți
să se ală ture gloriosului Reich german. Pă rea puțin probabil. Dacă fă cea
parte din Luftwaffe, l-ar da pe mâ na autorită ților de ı̂ndată ce-ș i venea
ı̂n ire ș i cu asta, basta.
Dormitorul se cufundă ı̂n ı̂ntuneric de ı̂ndată ce su lă ı̂n lampa de pe
noptieră . Nu. Chiar rostise cuvintele acelea ı̂n engleză . Le auzise. Le
auzea ș i acum, ı̂ncă reuș ea să le reproducă . Nu era Hauptmann Werner
Graf din Luftwaffe. Oare cum sfâ rș ise ı̂n ză padă , ı̂n munții Pă durea
Neagră ? Era imposibil să i ză cut mai mult de câ teva minute acolo, câ nd
ı̂l gă sise ea, altfel ar i descoperit doar un leș . Dacă era spion sau
prizonier de ră zboi, risca pedeapsa cu moartea pentru faptul că -l ajuta.
N-o deranja. Naziș tii nu puteau să -i mai ră pească nimic. Nu mai aveau
ce să -i ră pească .
Franka se ı̂ntoarse pe-o parte, tră gâ ndu-ș i pă turile groase pâ nă ı̂n
dreptul bă rbiei, astfel ı̂ncâ t nu i se mai vedea decâ t fața. Doar ı̂n culcuș ,
sub pă turi, puteai să te refugiezi la că ldură ı̂n casa asta, doar aici ș i ı̂n
fața focului. Bă rbatul avea o singură pă tură , ș i o să circule curentul prin
gaura pe care o lă sase ı̂n podea. Se dă du jos din pat, luâ nd cheia de la
dormitorul lui. Iș i trase pe ea că maș a de noapte ș i o haină , apropiindu-
se tiptil. In casă domnea liniș tea. Descuie uș a, apă să pe clanță ș i ciocă ni
cu cealaltă mâ nă , ı̂n timp ce ı̂mpingea uș a.
— Hallo? ș opti. Dormi, Herr Graf?
Bă rbatul era ı̂ntins, dar observă că ținea ochii deschiș i. Pentru o clipă
de coș mar, avu impresia că murise, dar ı̂n curâ nd ı̂ntoarse capul spre ea.
— Nu dorm, Fräulein.
— Iți e destul de cald?
— Mi-e bine, mulțumesc.
Nu-l crezu pe cuvâ nt. In camera lui era mai frig decâ t ı̂n a ei ș i n-avea
la fel de multe pă turi. Lă sase draperiile trase, iar ı̂nă untru se revă rsa
lumina lunii. Tră să turile lui se distingeau ı̂n penumbră . Il luă de mâ nă .
Nu-ș i propusese să -l atingă , voia doar să vadă câ t de ı̂nfrigurat era. El ı̂și
ı̂ntoarse privirea spre ea.
— Ai ı̂nghețat, ı̂i zise. De ce nu mi-ai mai cerut o pă tură ?
— Nu vreau să provoc ș i mai mult deranj.
— Aiurea. N-are rost să ı̂nduri frigul, câ tă vreme sunt destule pă turi ı̂n
dulap.
Ii dă du drumul la mâ nă ș i deschise dulapul. Scoase o pă tură groasă ș i
o ı̂ntinse peste el.
 — O să -ți țină de cald.
El se uita țintă la ea ș i Franka dă du un pas ı̂napoi.
— Mâ ine mă duc ı̂n oraș . Nu se va putea circula cu maș ina, dar avem
nevoie de hrană ș i nici nu vreau să mă gâ ndesc ce dureri ı̂nduri.
Fă cu o pauză , aș teptâ nd un ră spuns care nu se fă cu auzit.
— In mod evident, nu pot să te iau cu mine, dar, dacă doreș ti, pot să
anunț biroul local al Gestapoului că te a li aici.
Era râ ndul ei să -l privească țintă .
— Nu e nevoie, Fräulein. Nu am nicio legă tură cu poliția locală . După
cum spuneam mai devreme, sunt implicat ı̂ntr-o misiune delicată , de
care depinde soarta ră zboiului. N-ar i indicat ı̂n momentul de față să
anunți pe nimeni că mă a lu aici.
— Deci nu vrei să anunț pe nimeni că te a li aici? I-aș putea informa pe
cei din Luftwaffe, pe superiorul tă u ierarhic, cel care te-a trimis aici ı̂n
misiune.
— Chiar nu e nevoie. O să plec de ı̂ndată ce se eliberează drumurile.
Pâ nă atunci, ı̂ți voi i recunoscă tor pentru gă zduire.
Franka se ı̂ntrebă dacă avea habar câ t va dura pâ nă i se sudau oasele,
sau dacă doar simula ignoranța. De un lucru era sigură ı̂nsă : nu era pilot
german vorbitor de engleză .
— Cum doreș ti.
Se ı̂ntoarse să plece.
— Fräulein, cum m-ai adus pâ nă aici?
— Cu sania.
— M-ai tras pâ nă aici, ı̂n timp ce ză ceam inconș tient?
O privea cu ochii mari pe ı̂ntuneric. Iș i ținea mâ inile ı̂n față, ca ș i cum
s-ar i rugat.
— Eș ti o persoană cu adevă rat remarcabilă . Iți ră mâ n ı̂ndatorat pe
veci.
— Ai nevoie de odihnă acum. Iți mai aduc ceva?
— O oală de noapte, poate? Pentru orice eventualitate.
— Desigur, ı̂i ră spunse Franka, ı̂ndreptâ ndu-se spre bucă tă rie.
 Gă si un lighean care putea ı̂ndeplini acest rol ș i i-l aduse. El ı̂l acceptă
zâ mbind ș i ı̂i mulțumi din nou. Franka ı̂nchise uș a după ea, ră sucind
cheia ı̂n broască . Decise să nu mai rostească numele Werner Graf. Era o
ı̂njosire pentru amâ ndoi.

O
Franka se trezi ı̂n zori. Dormise profund, cum nu mai dormise de luni
bune. Cumva, prezența bă rbatului ı̂n casă amorțise amintirile care-i
dă deau tâ rcoale câ nd se lă sa ı̂ntunericul. Amintirile erau ı̂ntotdeauna
mai dureroase peste noapte ș i devenise un chin să doarmă singură .
Prezența lui aici era o alinare ș i o simțea. Deja ı̂l ajutase foarte mult, ș i
el o ajutase pe ea. De cum deschise ochii, se gâ ndi la el. Se ı̂ntrebă dacă
dormise ș i dacă mai avea dureri. Se ı̂ntrebă dacă oasele erau ı̂ncă ixate
cum trebuie de atelele improvizate ș i câ nd, sau dacă , avea să a le
adevă rul despre el. Simți podeaua rece sub tă lpi ș i-ș i că ută papucii,
tră gâ ndu-i ı̂n picioare ı̂nainte de a se ı̂ndrepta spre fereastră . Trase
perdelele, lă sâ nd să apară soarele iernatic pe un cer senin, de culoarea
cobaltului. Stratul de ză padă era la fel de gros ca ı̂n ajun. Simți o undă
de ı̂ndoială . Oare chiar trebuia să bată drumul pâ nă ı̂n oraș astă zi? Nu
putea să aș tepte? Mai aveau prea puține provizii ș i nu-l putea lă sa să
sufere pâ nă se eliberau drumurile. Cine ș tie câ nd avea să se ı̂ntâ mple
asta? Pe-aici drumurile puteau ră mâ ne blocate să ptă mâ ni ı̂ntregi, deș i
asta se ı̂ntâ mpla pâ nă să apară naziș tii, cu e iciența lor brutală . Era
hotă râ t, deci: va merge ı̂n oraș chiar azi. O să meargă la Freiburg. Va
gă si proviziile de care avea nevoie ș i nu era nimeni pe urmele ei – nu
trebuia să se ascundă de nimeni.
Franka se ı̂ndreptă spre camera lui, lipindu-ș i urechea de uș ă. Nu se
auzea niciun zgomot dină untru, aș a că se trase ı̂napoi ș i intră ı̂n
bucă tă rie. Schiurile ră mă seseră rezemate de perete, unde le lă sase ı̂n
ajun. Era absurd să ı̂ncerce să parcurgă 16 kilometri pe schiuri, mai ales
că -ș i ieș ise din mâ nă ı̂n ultimii ani. Erau mai puțin de trei kilometri
pâ nă la drumul principal spre Freiburg, iar de-acolo era convinsă c-o să
prindă o ocazie. Mai puse lemne pe focul din camera de zi ș i din
bucă tă rie. Pâ nă la ı̂ntoarcerea ei, focul avea să se stingă de tot, dar o să
țină câ t de câ t de cald ı̂n lipsa ei.
Trecuseră doar câ teva zile de câ nd fusese ultima dată la Freiburg, dar
pă reau să i trecut ani buni de-atunci. Era alt om acum. Cele câ teva zile
petrecute ı̂n oraș să ptă mâ na trecută ı̂i apă reau ca prin ceață. Inchise
ochii, ı̂ncercâ nd să uite.
Descuie uș a de la camera lui, pâ ndind orice zgomot, ı̂nainte de a
ı̂mpinge uș a. Incă perea era cufundată ı̂n ı̂ntuneric, perdelele erau ı̂ncă
trase. Bă rbatul stă tea ı̂ntins pe pat, dormea. Gaura din podea era tot
acolo. Chibzui dacă să -l trezească , dar decise să nu. Se ı̂ndreptă spre
masa de scris din camera de zi ș i luă o bucată de hâ rtie ș i un stilou.
Am plecat la oraș, să iau proviziile de care vorbeam azi-noapte.
Lipsesc doar câteva ore. Te rog, nu te ridica din pat până mă întorc.
Franka Gerber
Se ı̂ntrebă dacă ar i trebuit să semneze „Fräulein Gerber”, dar nu se
obosi să rescrie biletul. Câ nd se ı̂ntoarse ı̂n camera lui, tot nu se trezise.
Ș i dacă bă rbatul era prizonier de ră zboi? Ce se fă cea atunci? Il putea
ține aici câ t mai dura ră zboiul? După debarcarea Aliaților ı̂n Italia, cu
câ teva luni ı̂n urmă , ș i dezastrul de la Stalingrad, ı̂nfrâ ngerea Reichului
pă rea ı̂n sfâ rș it posibilă . Dar mai era pâ nă atunci. Naziș tii ı̂ncă țineau
bună parte din Europa ca ı̂ntr-o menghină , la fel cum țineau ș i
Germania de altfel. Oare ı̂l putea ascunde aici luni, poate chiar ani de
zile?
„S-o luă m pas cu pas, Franka”, ı̂și spuse. „Adu-i niș te analgezice ș i ceva
provizii, ca să nu muriți de foame, ș i-apoi poți să te gâ ndeș ti la ce va
urma.”
Ii lă să biletul ș i un pahar cu apă pe noptieră . Flaconul de aspirină era
gol, luase ultima pastilă peste noapte. De ı̂ndată ce se trezea, durerea
avea să -l izbească ı̂n plin. Franka ı̂nchise ochii, luâ nd laconul ı̂n mâ nă ș i
expirâ nd pe nă ri. Nu mai putea face nimic. Incuie uș a ı̂n urma ei.
 Soarele ı̂ntreză rit prin geamul ferestrei nu-i dă duse iluzia c-ar i fost
cald afară , aș a că ı̂și luă paltonul, că ciula ș i mă nuș ile. Iș i luă rucsacul pe
umeri, ı̂și puse schiurile ș i se avâ ntă ı̂n lumina dimineții. Ochelarii de
soare o apă rau de soarele orbitor. Iș i trase schiurile ı̂n picioare, ı̂ncă ı̂i
veneau perfect. Odată ce ș i le puse, avu senzația că pă ș ea ı̂n trecut.
Cerul era senin ı̂n zare, punctat doar de ı̂ntinderea de coroane
ı̂nză pezite care stră juiau dealurile din jur. Ză pada era de un alb
imaculat, neı̂ntinat, ș i ar i dat un aer feeric orică rui peisaj, cu atâ t mai
mult unui tablou spectaculos ı̂n sine, ca acesta. Oare câ nd ı̂l observase
cu adevă rat ultima dată ? Intunericul care o copleș ise eclipsase orice
altceva. Prinse viteză , cuprinsă de o voioș ie pe care o credea pierdută .
Cabana dispă ru ı̂n zare.

O
Pă mâ ntul se apropia amenințător, iar vuietul aerului ı̂i ı̂neca toate
simțurile. Că ută o paraș ută care dispă ruse. Pă mâ ntul de sub el se
preschimbă ı̂n câ mpul din spatele casei pă rinților lui. Deodată era
culcat, tă vă lindu-se prin iarba moale, ș i, câ nd ı̂ncercă să se miș te, ı̂l izbi
durerea. Il trezi brusc zgomotul uș ii de la intrare. Iș i muș că buza,
ı̂ncleș tâ ndu-ș i pumnii, simțind cum agonia ı̂l izbeș te ı̂n plin. Incercă să -i
țină piept, inspirâ nd prelung pe nas. Deschise din nou ochii. Trecuseră
câ teva minute, ș i simțea broboane de transpirație pe frunte.Vă zu biletul
de pe masă . Intrebă rile ı̂l nă pă diră mai repede decâ t reuș ea să le
proceseze. Mintea lui ș ovă ia, aproape mistuită de durere. Cine era
femeia asta? Oare totul nu era decâ t vreun complot al Gestapoului,
menit să -i câ ș tige ı̂ncrederea, să -l facă să dezvă luie adevă rata natură a
misiunii lui? Femeia ı̂i spusese că se a lau la 16 kilometri distanță de
Freiburg. Incercă să -ș i amintească unde anume venea asta ș i câ t de
departe era de obiectiv. Pă durea Neagră – aterizase ı̂n Pă durea Neagră .
Probabil că -i vă zuseră paraș uta. Femeia era agent al Gestapoului. Cum
ar i putut să -l aducă de una singură pâ nă aici? Nu pă rea cu putință.
Probabil c-o ajutase cineva. Povestea ei nu era credibilă . Ii apă ru ı̂n
minte chipul ei. Avea frumusețea unui pumnal cu mâ nerul de sidef.
Veri ică dacă avea vreo rană la nivelul bustului. Il durea capul, dar, ı̂n
afară de asta ș i, desigur, de problema cu picioarele, pă rea teafă r.
Probabil că femeia se dusese să cheme ı̂ntă riri. Vor ajunge aici ı̂n câ teva
minute.
Se aplecă să -ș i atingă stinghiile de lemn ixate la picioare. Pă reau prea
irave ca să -l imobilizeze la pat, dar poate că tocmai ă sta era planul ei.
Era ı̂mbră cat ı̂n pijama, ranița lui dispă ruse, iar uniforma ı̂i era aruncată
ı̂ntr-un colț al camerei. Se ridică opintit ı̂n capul oaselor, ı̂ncercâ nd să
tragă cu ochiul pe fereastră , prin perdelele cră pate. Nu se vedea decâ t o
ı̂ntindere albă . Avea nevoie de un plan. Pasul unu: să iasă de aici. Dar
cum? Patul fusese ı̂mpins tocmai ı̂n celă lalt capă t al camerei. Fereastra
se a la la vreo doi metri ș i jumă tate distanță, dar ar i putut la fel de
bine să ie la un kilometru ș i jumă tate. Mai luă o gură de apă , ı̂nainte să
treacă la partea mai di icilă . Avalanș a de durere care-l izbi câ nd ı̂și lă să
picioarele pe marginea patului nu avea termen de comparație. Trebui
să -ș i pună mâ na la gură , pentru a-ș i ı̂nă buș i țipetele. In cameră era frig,
dar simțea cum i se prelinge transpirația pe spate. Se ı̂ntinse la loc ș i
inspiră de câ teva ori poticnit. In casă domnea liniș tea.
Se auzi apoi zgomotul unui ceas cu cuc, nouă bă tă i. Sunetul ı̂l readuse
ı̂n prezent ș i gă si forța necesară să se ridice din nou ı̂n capul oaselor.
Uș urel, ı̂și lă să ș i mai mult picioarele pe marginea patului, sprijinindu-ș i
greutatea ı̂n brațe ș i expirâ nd adâ nc, printre buzele ı̂ntredeschise.
„Controlează -ți durerea”, ı̂și spuse ı̂n germană .
Iș i impuse să vorbească ı̂n germană . Orice pas greș it i-ar i fatal acum.
„Nu te da de gol. Poți s-o faci.”
Cu picioarele betege suspendate peste marginea patului, se ridică ı̂n
ș ezut, cu privirea spre geam. Se uită la scâ ndurile pe care tâ nă ra le
desprinsese din podea. Ce-o i vrut să facă ? Oare chiar ı̂ncerca să -i
blocheze pe câ t posibil drumul spre fereastră ? Studie ı̂ncă perea. Nu se
a la nimic ı̂ntre el ș i geam, nimic de care să se sprijine odată ajuns
acolo. Poate c-ar i o opțiune mai bună s-o ia tâ râ ș spre uș ă.
 Se ră suci spre uș ă, lă sâ ndu-se să cadă la podea. Iș i lă să mâ na ı̂n jos.
Simțea durere ı̂n tot corpul, dar ı̂și ı̂ncleș tă dinții, sprijinindu-ș i câ t mai
mult greutatea ı̂n palmă . O porni tâ râ ș pe brațe, tră gâ ndu-ș i picioarele
după el, pâ nă ajunse ı̂n dreptul uș ii. Intinse mâ na spre clanță. Era
ı̂ncuiată , dar, ce-i drept, ș tia deja treaba asta. Ii luă două minute – care i
se pă rură interminabile – să -ș i tâ rască tot corpul pâ nă ı̂n locul unde-i
aruncase tunica de la uniformă . Zâ mbi câ nd ı̂și bă gă mâ na ı̂n buzunarul
de la piept, gă sind agrafele pe care le lă sase acolo după ultimul
instructaj.
Broasca era ixată ı̂n uș a de lemn pe un suport de metal ı̂nnegrit.
Incercă să tragă cu ochiul pe gaura cheii, dar nu reuș i să desluș ească
decâ t lumina focului. Dobâ ndirea abilită ților de a sparge broaș te nu
fusese inclusă explicit ı̂n pregă tirea lui. Fusese mai curâ nd un fel de
curs suplimentar, oferit de instructorul lui. Ș i el se descurcase de
minune. Se sprijini cu o mâ nă pe clanță, ı̂mpingâ nd agrafa ı̂ndoită prin
gaura cheii, pentru a ră suci yala. Prima dată nu reuș i. După câ teva
secunde auzi declicul mecanismului. Apă să pe clanță ș i uș a se deschise.
Focul ardea zdravă n. In dreptul ș emineului se a la un morman de
lemne, iar deasupra era o policioară ı̂ncă rcată cu bibelouri ș i un aparat
de radio. O porțiune din tapet era mai ı̂nchisă la culoare decâ t restul,
semn că de acolo lipsea un tablou. Uitâ ndu-se ı̂n jur, ı̂și dă du seama că
mai multe tablouri fuseseră date jos de pe perete. Un balansoar gol
ı̂ncremenise ı̂n dreptul focului, iar lâ ngă el se a la o canapea veche ș i
ponosită . In stâ nga lui era uș a de la bucă tă rie, lă sâ nd să se vadă o
lumină tremură toare, semn că femeia fă cuse focul ș i acolo. Ranița lui
fusese lă sată ı̂ntr-un colț , lâ ngă o etajeră , ș i se ı̂ntrebă de ce nu
ı̂ncercase să i-o ascundă . Poate n-avea niciun motiv s-o facă , dacă cei
din Gestapo erau deja pe drum ı̂ncoace. In cabană domnea tă cerea,
tulburată doar de trosnetul lemnelor din ș emineu.
Se tâ rı̂ pe antebrațe pâ nă ı̂n dreptul raniței, bă gă mâ na ı̂n ea ș i scoase
de acolo un râ nd de haine, câ teva hă rți ș i o lanternă . Dispă ruseră
amâ ndouă pistoalele, dar nu pierdu vremea ı̂ntrebâ ndu-se pe unde le-o
 i dosit. In schimb se ridică ı̂n ș ezut, rezemat de perete, ș i cercetă din
nou ranița. Documentele lui erau intacte – carnetul de membru al
Luftwaffe, actul prin care i se acorda permisie ș i ordinul de deplasare
erau toate ș tampilate ca la carte, semnate ș i contrasemnate. Iar ı̂n fața
lui, la nici zece metri distanță, se a la uș a de la intrare.

O
Frankă i ı̂i luă , ı̂n mod miraculos, doar treizeci de minute să ajungă ı̂n
vale ș i la drumul principal spre oraș . Drumul fusese cură țat ı̂ndeajuns
câ t să poată trece maș inile pe-acolo, iar ză pada fusese ı̂mpinsă ı̂n
gră mezi, de-o parte ș i de alta a ș oselei.
„E iciența național-socialistă ”, bombă ni ı̂n sinea ei.
Trecură cinci minute pâ nă câ nd opri un camion la ocazie. Un soldat al
Wehrmachtului3 ı̂i fă cu semn să urce, oprind ı̂n ză padă . Franka se
ı̂ncordă , dar nu mai avea de ales. Ar i stâ rnit ș i mai multe suspiciuni
dacă nu accepta oferta. Iș i luă schiurile la subsuoară ș i o porni greoi
spre portiera lă sată deschisă .
— Ziua bună , Fräulein, o salută soldatul, zâ mbind. Urcați. Merg pâ nă
la Freiburg.
— Minunat, mulțumesc.
Urcă pe locul din dreapta, stră duindu-se să -i zâ mbească la râ ndul să u,
ı̂n timp ce tră gea portiera ı̂n urma ei. Era tâ nă r, n-avea mai mult de
două zeci ș i doi de ani, era chiar mai tâ nă r decâ t ea.
— Cu ce treburi ı̂n oraș ı̂ntr-o zi ca asta?
— La cumpă ră turi. Nu mă aș teptam la o asemenea vreme. Am ră mas
ı̂nză peziți ș i nu prea mai avem provizii.
El o mă sură din priviri mai mult decâ t ș i-ar i dorit ș i camionul viră un
pic spre bordură , ı̂nainte să -l readucă pe direcția de mers. Franka decise
să se abțină de la comentarii asupra abilită ților de ș ofer ale tâ nă rului.
— N-am mai folosit schiurile de ani de zile. Mă bucur că ați acceptat să
mă luați.
— Cu plă cere, Fräulein.
 Ea se stră dui să -i câ nte ı̂n strună , ı̂n timp ce el turuia ı̂ntruna, ținâ nd-o
aș a pâ nă ı̂n oraș . Nu-i spuse nimic despre ea, fentâ nd orice ı̂ntrebare.
Era o abilitate cultivată de-a lungul anilor. O adusese la rangul de artă .
Se iviră mai ı̂ntâ i dealurile ı̂nză pezite din jurul oraș ului, urmate de
acoperiș uri ș i turle, toate pudrate cu alb. De la depă rtare, Freiburg
pă rea o cetate medievală europeană ca oricare alta. La fel ı̂nsă ca
ı̂ntreaga Germanie, oraș ul se schimbase sub regimul nazist.
Bombardierele forțelor aliate nu fă cuseră ravagii la Freiburg, cum
fă cuseră la Hamburg, la Kassel sau la Dresda. De fapt, avuseseră loc
doar câ teva bombardamente minore asupra oraș ului, dar cumva asta
nu fă cea decâ t să ampli ice durerea produsă de moartea tată lui ei. Ce
rost avusese bombardamentul acela din octombrie? Se ı̂ntrebă dacă
pilotul sau bombardierul se gâ ndise mă car o secundă la cei pe care uma
să -i ucidă , atunci câ nd lansase bomba deasupra blocului ı̂n care locuia
tată l ei, ucigâ ndu-l ı̂n somn.
Erau mă car conș tienți de faptul că uciseseră civili? Le-ar pă sa, de fapt?
Cumva se ı̂ndoia. Simți că se ı̂ncordează involuntar. Nu aveau să -l
cunoască niciodată pe omul blajin ș i cumsecade pe care i-l ră piseră .
Primise vestea despre moartea tată lui ei printr-o scrisoare, iar
directorul ı̂nchisorii ı̂i refuzase cererea de a merge la ı̂nmormâ ntare, pe
temei că „nu trebuie să manifestă m compasiune nemeritată față de cei
care au tră dat Reichul”. Apucase să -i viziteze mormâ ntul abia după
eliberarea din ı̂nchisoare, ca să -ș i ia ră mas-bun pentru totdeauna, cu
vocea stinsă .
La vederea soldaților care pă zeau punctul de intrare ı̂n oraș , fu
readusă brutal ı̂n prezent. Nu va gă si aici evadarea pe care i-o oferise
cabana. Modul ı̂n care regimul nazist ținea sub control populația
Germaniei se vedea cu ochiul liber. Libertatea de miș care sau că lă toriile
neautorizate aparțineau unor vremuri demult apuse. Franka le ı̂nmâ nă
teancul de documente pe care trebuia să le prezinte oricâ nd i se cerea,
uneori de mai multe ori pe zi. Santinela le studie, ı̂n timp ce ea aș tepta
ı̂n tă cere.
 — Ahnenpass? o ı̂ntrebă .
Franka ı̂ncuviință ș i bă gă mâ na ı̂n buzunar, scoțând Ahnenpass-ul, un
document care atesta originea ei ariană . Santinela ı̂i aruncă o privire ș i
i-l ı̂napoie, cu o ı̂nclinare a capului. Ea zâ mbi, ı̂ncercâ nd să -ș i ascundă
ruș inea. Iș i aminti bancul pe care-l spunea Hans despre minciunile
arienilor.
„— Ce ı̂nseamnă arian?” ı̂ntreba el restul grupului.
„— Blond ca Hitler!” – care avea pă rul negru.
„— Inalt ca Goebbels!” comenta altcineva – Goebbels avea 1,65 m.
„— Un exemplar atletic desă vâ rș it, ca Goering!” – care era un vierme
um lat ș i scâ rbos.
Mulți ajunseseră la ı̂nchisoare din cauza bancurilor. Naziș tii nu prea
aveau simțul umorului. Orice comentariu nefavorabil era cenzurat ș i
putea i sancționat cu ı̂nchisoare, sau chiar mai ră u, oricâ t de amuzantă
ar i fost gluma.
Santinela le fă cu semn să treacă . Franka refuză oferta soldatului de a
bea ceva ı̂mpreună ı̂n seara aceea, invocâ nd scuza că avea un iubit care
lupta pe frontul rusesc. Să ri din maș ină ı̂n centrul oraș ului. Drapelele
naziste luturau ı̂n adierea vâ ntului. Hitler explicase semni icația
diverselor simboluri de pe drapeluri ı̂n cartea pe care o scrisese ı̂n
ı̂nchisoare ș i pe care Franka, la fel ca toți ceilalți copii, fusese obligată s-
o studieze la ș coală , ca ș i cum ar i fost un catehism – o serie de reguli
de viață. Fundalul roș u reprezenta ideea socială a miș că rii, cercul alb
din mijloc simboliza puritatea țelurilor sale naționaliste, iar svastica
neagră indica superioritatea rasei ariene. Arienii alcă tuiau o rasă
inventată de supraoameni blonzi, iar naziș tii convinseseră poporul
german că el aparținea acesteia. Ea ı̂nsă ș i era exemplarul arian
desă vâ rș it – ı̂naltă , atletică , blondă , cu ochi albaș tri, pă trunză tori, de
care ajunsese să -i ie ruș ine. Complimentele pe care le primea pentru
aspectul ei arian desă vâ rș it i se pă ruseră mă gulitoare ca adolescentă .
Acum le detesta.
 La câ teva sute de metri mai ı̂ncolo se ı̂ntindea tâ rgul de Cră ciun, ı̂n
plină desfă ș urare, la doi paș i de Freiburg Minster, catedrala medievală
ı̂n stil gotic care domina centrul oraș ului. Catedrala era unul dintre
puținele lă caș e de cult catolice ră mase ı̂n picioare, dar numai ca simbol
al libertă ții religioase promise de Hitler atunci câ nd venise la putere. Nu
se mai țineau liturghii – preotul paroh fusese trimis ı̂ntr-un lagă r de
concentrare cu ani ı̂n urmă . Bisericile protestante erau ı̂ncă deschise,
dar, cu câ țiva ani ı̂n urmă , fuseseră obligate să fuzioneze, alcă tuind
Biserica Reichului Național, o metodă de a ține sub control cultele ș i o
garanție că liderul Bisericii Protestante din Germania era deopotrivă
arian ș i membru al Partidului Nazist. Membrii Bisericii se autointitulau
creș tini germani „cu svastica pe piept ș i cu crucea ı̂n su let”. Naziș tii
permiteau ı̂ncă să rbă torirea Cră ciunului, dar supraviețuirea să rbă torii
nu era garantată . Orice deturna loialitatea de la cauza nazistă era
perceput ca o amenințare.
Franka ı̂nainta tâ rș âindu-ș i picioarele, cu privirea ı̂n pă mâ nt, cu
schiurile la subsuoară ș i cu rucsacul ı̂n spinare. Mai mulți soldați ı̂n
uniformă trecură pe lâ ngă ea, mai s-o atingă , râ zâ nd ș i glumind. Unul
dintre ei luieră după ea, dar femeia nu-ș i ridică privirea de la mâ zga
alb-cenuș ie de pe trotuarul pietruit. Se ı̂ntrebă dacă avea să dea nas ı̂n
nas cu cineva cunoscut ș i, ı̂n caz că da, oare vor i a lat deja vestea
despre ea? Oare ar evita-o, ca pe o tră dă toare? Spera să nu a le
ră spunsul.
Câ nd ı̂mpinse uș a farmaciei, se auzi clinchetul unui clopoțel. Se
ı̂ndreptă spre raftul de opioide, fă ră să -ș i ridice privirea din pă mâ nt.
Sticluțele minuscule cu heroină ı̂i să riră ı̂n ochi primele, dar ea ı̂și
ı̂ndreptă atenția spre mor ină . Cumpă ră câ t să -i ajungă câ teva zile, plus
seringile necesare pentru a o administra. Mai luă aspirină , ghips,
bandaje ș i ciorapi de nylon pe care să -i poată trage peste picioarele
bă rbatului, după care se ı̂ndreptă cu toate spre tejghea. Farmacistul, un
bă rbat ı̂ntre două vâ rste, cu o mustață deasă , că runtă , o privi cu un aer
bă nuitor pe deasupra ochelarilor. Franka observă insigna nazistă prinsă
pe halatul alb.
— Pentru fratele meu, ı̂i spuse zâ mbind. Ș i-a rupt picioarele azi-
noapte, la să niuș , iar acum am ră mas ı̂nză peziți.
— Mare necaz. O să -i faci singură ghipsul?
— Sunt asistentă medicală . Mă descurc.
— E norocos.
— Nu ș tiu dacă poți numi „norocos” pe cineva care ș i-a rupt
amâ ndouă picioarele, dar probabil că aveți dreptate.
Farmacistul ı̂i zâ mbi ș i-i ı̂nmâ nă punga cafenie de hâ rtie. Franka ı̂și
luă la revedere ș i ieș i tiptil din farmacie, ı̂ncercâ nd să se țină cu irea.
Câ t fusese ı̂nă untru, era convinsă c-o să vomite.
Aerul proaspă t ı̂i biciui pielea jilavă ; ı̂ncepea să ningă uș urel. Mai avea
de luat doar proviziile de mâ ncare ı̂nainte să plece. Ducea dorul cabanei
singuratice. Stră zile acestui oraș superb fuseseră pervertite,
schimonosite de ideologia nazistă omniprezentă , sub apă sarea că reia
era imposibil să duci o viață care să te mulțumească , mai ales ca femeie.
Femeilor nu li se permitea să devină medici, avocați, funcționari sau
judecă tori. Juriile puteau i alcă tuite doar din bă rbați. Nu puteai avea
ı̂ncredere ı̂n capacitatea femeilor de a lua decizii – se credea că era prea
mare riscul ca ele să se lase mâ nate de emoții. Femeile nu aveau nici
drept de vot, dar la ce-ți folosea dreptul de vot oricum? Toate partidele,
cu excepția Partidului Național Socialist, fuseseră scoase ı̂n afara legii.
Femeile germane nu aveau voie să se machieze, nici să -ș i vopsească sau
să -ș i onduleze pă rul. In schimb, li se inculca de la vâ rste fragede
principiul celor trei „K”: Kinder (copii), Kirche (biserică ) ș i Küche
(bucă tă rie). Ș i le amintea ș i acum pe comandantele de detaș ament, care
le ı̂ndemnau să uite de idei ridicole precum aceea de a avea o carieră
care să te ı̂mplinească . Era mai important să stai acasă ș i să naș ti ii
vâ njoș i care puteau sluji ı̂ntr-o bună zi Reichul. Acesta era rolul pe care
trebuia să -l joace o femeie ı̂n Germania modernă , ș i multe dintre fetele
pe care le cunoscuse ı̂n tinerețe se adaptaseră acestui rol. Unele
primiseră Crucea de Onoare pentru Mame – o medalie pe care regimul
nazist o acorda femeilor care nă ș teau mai mult de cinci copii să nă toș i,
arieni. Hilda Spiegel, o fostă colegă din Liga Fetelor Germane, primise
deja distincția supremă : Crucea de Aur pentru Mame, după ce nă scuse
cel de-al optulea copil la doar 27 de ani.
Amintiri din viața de odinioară o asaltară ca un roi de lă custe. Fiecare
clă dire pe lâ ngă care trecea ı̂i trezea o nouă amintire. Locul unde se
a lase blocul ı̂n care locuise tată l ei ı̂n ultimii cinci ani de viață se a la
doar la câ teva stră zi distanță ș i simți că ı̂ncetineș te involuntar, pe
mă sură ce se apropia de el. Se gâ ndi la bă rbatul din cabană . Era unul
de-ai lor – unul dintre soldații aliați care ı̂nfă ptuiseră crima. Tâ njea
după luxul de a uita.
Ajunse la magazinul universal. Populația germană era afectată de
repercusiunile ră zboiului. La debutul con lictului, magazinele fuseseră
aproape la fel de bine aprovizionate ca ı̂nainte de ı̂nceperea luptelor,
dar ı̂n primă vara lui 1942 ı̂ncepuse o raționalizare strictă , ș i multe
produse de uz comun erau considerate acum articole de lux. Incepu să -i
chioră ie stomacul câ nd simți miros de pâ ine proaspă tă . Gă si o franzelă ,
niș te brâ nză ș i mezeluri. Aproape tot drumul spre casă era ı̂n pantă , aș a
că ı̂ncercă să evite produsele mai grele, cum erau conservele de supă
care rezistaseră atâ t de mult ı̂n cabană . După ce adună toate proviziile
pe care le putea lua pe cartelă , se ı̂ndreptă spre tejghea, pentru a plă ti
cu o parte din banii moș teniți de la tată l ei. Iș i aminti de momentul ı̂n
care avocatul ı̂i citise testamentul. Ș tia că fusese ı̂nchisă o perioadă ș i, ı̂n
ciuda faptului că n-o spusese cu voce tare, Franka bă nuia că omul
cunoș tea motivul. Citea ı̂n ochii lui tot ce gâ ndea despre ea.
Ieș i din magazin. Era aproape ora două . N-avea rost să ı̂ncerce să se
ı̂ntoarcă la cabană pe stomacul gol. Iș i pă strase câ teva bonuri pentru
prâ nz ș i ș tia un local ı̂n apropiere. Câ nd intră , ı̂n cafenea era forfotă ș i se
auzea zumzet de conversații. Fumul plutea ı̂n aer. Intr-un colț erau mai
mulți soldați, care râ deau ș i beau bere. Aș ezâ ndu-se câ t mai departe de
ei, comandă un ș nițel cu carto i ș i o ceaș că de cafea cu lapte. După cinci
minute, i se aduse mâ ncarea. Era delicioasă ș i o ı̂nghiți aproape pe
neră su late. Bă rbatul aș ezat la masa de ală turi se ridică de la locul să u,
lă sâ ndu-ș i acolo ziarul – numai bun ca ea să se ascundă ı̂n spatele lui. Il
luă ș i-l ridică ı̂n dreptul feței. Era plin de articole care-i ridicau ı̂n slă vi
pe Fü hrer ș i pe vitejii soldați care luptau ı̂n Rusia, pentru viitorul
Germaniei. După câ teva secunde se opri din citit, ră mâ nâ nd pur ș i
simplu cu privirea ı̂n gol. Se gâ ndea la drumul de ı̂ntoarcere spre
cabană ș i la bă rbatul de-acolo, câ nd auzi o voce chiar ı̂n fața ei.
— Franka Gerber?
Simți o gheară ı̂n piept, ı̂n timp ce lă sa ziarul din mâ nă . Vă zu uniforma
neagră a Gestapoului ı̂nainte de a-ș i ridica privirea spre chipul
bă rbatului pe care spera să nu-l mai vadă vreodată – Daniel Berkel.

O
Bă rbatul ı̂și puse hă rțile, busola, hainele de schimb ș i actele de
identitate la loc ı̂n raniță, ı̂ntocmai cum le gă sise. Stă tea ı̂n capul oaselor,
ı̂n dreptul etajerei. Uș a de la intrare se a la la vreo zece metri distanță,
dar uș a din spate era mai aproape. Reuș ea să desluș ească pe sub ea
lumina albă a soarelui re lectată ı̂n ză padă . Nu era ı̂mbră cat destul de
gros ca să iasă ș i i-ar i imposibil să evadeze cu picioarele rupte.
Adevă rul că ruia ı̂ncercase să -i țină piept doar din ı̂ndă ră tnicie ı̂i apă rea
acum limpede: fă ră pistoale, era la mâ na Frankă i Gerber, oricine ar i
fost ea. Era ı̂mbră cat tot ı̂n pijamaua pe care i-o dă duse ea, dar ce-ar i
dacă s-ar uita totuș i afară ? Poate că fata spunea adevă rul ș i erau undeva
ı̂n creierii munților. Poate că nu. Se tâ rı̂ pe podea. Suprafața holului era
grunjoasă ș i simțea particulele de praf sub palme, ı̂n timp ce ı̂nainta
tâ râ ș . Intinse mâ na dreaptă spre clanță, sprijinindu-se ı̂n cotul stâ ng. Se
feri din drum, ı̂n timp ce tră gea de uș ă. O ı̂ntindere de alb aproape că -l
orbi. Curentul de aer rece ı̂l izbi ı̂n pieptul dezgolit, iar picioarele ı̂l
dureau de parcă i s-ar i ı̂n ipt niș te cuțite ı̂n carne. Uș a dă dea spre un
loc ı̂n care erau ținute lemnele de foc. La câ țiva paș i mai ı̂ncolo se
vedeau copaci ı̂ncă rcați de promoroacă . „Nu se vede nimic. La naiba.”
Inchise uș a.
Stă tu câ teva secunde să -ș i tragă su letul, ı̂nainte de a se tâ rı̂ ı̂napoi ı̂n
camera de zi. Focul ardea ı̂ncă ș i, preț de un minut sau două , ră mase
ı̂ntins ı̂n fața lui. Ce naiba putea să facă , deș i erau atâ t de aproape de
oraș ? Cum va putea să ajungă acolo cu amâ ndouă picioarele rupte? Ș i,
dacă ajungea teafă r pâ nă acolo, ceea ce pă rea atâ t de absurd, ı̂ncâ t era
aproape imposibil, oricine l-ar gă si l-ar duce imediat la spitalul local. Ș i
cu asta s-ar i terminat totul, ș i pentru el, ș i pentru misiunea pe care o
avea de ı̂ndeplinit. Cel mai probabil va muri ı̂nghețat ı̂n ză padă , cum s-
ar i ı̂ntâ mplat fă ră ı̂ndoială dacă femeia nu l-ar i adus aici. Poate chiar
era cine pretindea că este. Poate că -i voia binele. Care era probabilitatea
să i fost gă sit de cineva binevoitor ı̂n țara asta de fanatici? Vă zuse
buletinele de ș tiri care ı̂nfă țiș au mulțimi enorme de oameni care
aclamau iecare cuvâ nt al lui Hitler, luturâ nd steaguri ș i bă tâ nd ı̂n tobe.
Aparent, toți cetă țenii fuseseră spă lați pe creier, ı̂mbră țiș ând cauza
nazistă ca ș i cum ar i fost o nouă religie. Ce alt motiv ar i avut să facă
tot ce fă ceau ı̂n teritoriile ocupate? Cum altfel ar i putut justi ica o
organizație atâ t de brutală precum Gestapoul? Iș i aminti cuvintele
instructorului lui:
— Să nu aveți ı̂ncredere ı̂n nimeni.
Le zisese că singurul neamț bun e un neamț mort. Recruții ı̂ncepuseră
să râ dă , dar nimeni nu se ı̂ndoia de adevă rul spuselor lui. O credeau cu
toții, ı̂ntocmai ca ș i el.
Priveliș tea dezvă luită de uș a din spate nu-i spusese ni-mic. Trebuia să
se asigure. Incepu să se tâ rască spre uș a de la intrare. Ceasul cu cuc din
hol bă tu ora zece. Continuă să ı̂nainteze, puțin câ te puțin, ignorâ nd
junghiurile de la picioare. Ajunse ı̂n dreptul uș ii ș i apă să pe clanță,
ı̂ntredeschizâ nd-o ı̂nainte de a se trage din drum, ca s-o deschidă cu
totul. Il izbi din nou acel alb orbitor ș i vă zu un Volkswagen acoperit de
ză padă . Se ridică pe brațe, câ t de sus putea. Nu desluș ea nimic, doar
ză padă ș i copaci câ t vedeai cu ochii. Nici mă car vreun drum. Nu se
auzea nimic. Niciun semn de viață. Era adevă rat: erau singuri aici.
Inchise uș a de la intrare ș i ı̂ncepu să se tâ rască spre camera de zi. Voia
ca ea să -l gă sească ı̂n pat, nu voia să -i trezească bă nuiala că se dă duse
jos de acolo ș i cotrobă ise prin casă . Se opri ı̂n dreptul mesei din hol, sub
ceasul cu cuc. Mai curâ nd mâ nat de un capriciu, ridică mâ na, să tragă
sertarul. Acesta se deschise ș i el recunoscu imediat zgomotul metalului
care alunecă pe o suprafață. Intinse mâ na ș i trase de-acolo un pistol. O
să ie pregă tit ș i, dacă veneau ı̂ntr-adevă r, n-o să se lase doborâ t fă ră să -
i tragă pe câ țiva dintre ei după el.

O
— Ce plă cere să te revă d! Ară ți mai bine ca oricâ nd. De câ nd nu ne-am
vă zut, Franka? o ı̂ntrebă Berkel.
Franka se uita țintă la capul de mort de pe chipiul lui. El ș i-l scoase ș i-l
vâ rı̂ la subsuoară .
— Mulțumesc. De ani buni, Herr Berkel. Să ie deja patru?
— Nu te-am mai vă zut de câ nd te-ai mutat la Mü nchen. Imi permiți să
iau loc o clipă ?
Trase scaunul din fața ei.
— Desigur.
Nu prea avea de ales.
— Te rog, spune-mi Daniel. Nu e cazul să ne formaliză m doar din
cauza funcției pe care o ocup. Suntem prieteni vechi, care descoperă ce-
a mai fă cut iecare de câ nd nu s-au mai vă zut, ș i doar asta vreau să fac –
să a lu cum ı̂ți mai merge. Te deranjează dacă fumez?
Ii ı̂ntinse o țigară . Franka nu mai fuma de ani de zile, dar acceptă
totuș i. El aprinse mai ı̂ntâ i țigara ei, apoi pe-a lui. Rotocoale de fum alb
se ı̂nvolburară ı̂ntre ei. Franka se rezemă de spă tarul scaunului, sperâ nd
că țigara i-ar putea liniș ti nervii.
— Ce te aduce la Freiburg?
 — M-am ı̂ntors ca să vizitez mormâ ntul tată lui meu ș i pentru citirea
testamentului.
— Da, desigur, i-am vă zut numele pe lista morților, după ultimul
bombardament al forțelor aliate. Condoleanțe. Bestiilor ă lora nu le pasă
câ ți dintre cetă țenii noș tri masacrează . Visez la ziua câ nd vom putea
ră zbuna moartea tată lui tă u ș i a sutelor de mii de cetă țeni germani uciș i
de Aliați.
Franka tremura toată .
— Ș i eu, Daniel.
Berkel pă rea convins.
— Mai voiam să -ți spun ș i câ t de ră u mi-a pă rut să aud vestea despre
tine.
Trase din țigară . Franka nu ș tia ce să spună , ce să -i ră spundă .
— Am auzit ce s-a ı̂ntâ mplat la Mü nchen.
Ar i vrut să -l ı̂ntrebe de unde, dar ı̂și dă dea seama că el probabil ș tia
totul despre toată lumea din Freiburg.
— E o tragedie că ai că zut sub in luența acelor tră dă tori abjecți ai
Reichului.
Franka simți o nouă ı̂ndâ rjire. Hans fusese de o sută de ori mai bă rbat
decâ t avea să ie vreodată Daniel sau decâ t puteau i amicii lui naziș ti.
Ră mase nemiș cată , stră duindu-se să -ș i potolească spaima ascunsă
dincolo de aparența calmă .
— Mulțumesc, Daniel.
— Mă bucur că judecă torul a ı̂nțeles faptul că tu, ca femeie, trebuie să
ii protejată . Firea ta blâ ndă te-a fă cut mai vulnerabilă la propaganda ș i
minciunile odioase pe care le ră spâ ndeau scursurile alea. Imi pare ră u
că ai trecut prin aș a ceva.
Trase din nou din țigară , apoi continuă .
— Probabil că a fost o experiență cumplită . Ș tiu că nu e atâ t de
evident uneori, dar național-socialiș tii chiar doresc binele poporului
german.
 Franka nu reacționă . Iș i dă dea seama, după expresia sinceră de pe
chipul lui, că Daniel credea iecare cuvâ nt pe care-l rostea.
— Am avut noroc. Asta e sigur.
— Da. M-am bucurat că n-ai sfâ rș it prin a i executată , asemenea
celorlalți tră dă tori. Incă ai un viitor ı̂nainte, ca soție ș i mamă , ș i ı̂ntr-o
bună zi vei naș te ii care vor putea sluji Reichul.
Daniel ı̂și termină țigara ș i o stinse ı̂n scrumiera a lată ı̂ntre ei pe
masă . Franka abia dacă tră sese trei fumuri din țigara ei. Se aplecă spre
ea.
— Ș tiu că ți-ai ı̂nvă țat lecția.
— Desigur. Am fost nesă buită , m-am lă sat mâ nată pe că i greș ite. Ar i
trebuit să -i reclam pe nenorociți, dar mi-a fost teamă .
Inspiră adâ nc, ı̂ncercâ nd zadarnic să aline durerea pe care o simțea
rostind acele cuvinte.
O femeie ı̂n vâ rstă se apropie de masă . Berkel se ridică s-o ı̂ntâ mpine.
— Herr Berkel, mă bucur să vă vă d, ı̂i spuse femeia.
— Asemenea, Frau Goetsch. Ară tați minunat.
— Vă sunt nespus de recunoscă toare.
— Nu vă faceți probleme. Mi-a fă cut plă cere.
Femeia ridică o pungă .
— Am ceva pentru dumneavoastră ș i familia dumnea-voastră .
— O, nu, nu pot să accept.
— Luați-o, pentru bă ieți. E pentru ei – ı̂n schimbul a tot ce ați fă cut
pentru familia mea.
Berkel acceptă punga.
— Mulțumesc. O să le spun bă ieților că v-ați gâ ndit la ei cu ocazia
Cră ciunului.
— Să iți binecuvâ ntat, Herr Berkel, ı̂i spuse femeia, ı̂ndepă rtâ ndu-se.
Heil Hitler.
— Heil Hitler, ı̂i ră spunse Berkel, aș ezâ ndu-se din nou. Te rog să mă
scuzi, ı̂i spuse el Frankă i.
— Cine era femeia?
 — O veche prietenă de familie care a avut un necaz. Am ajutat-o cu
dragă inimă . Mi-aș dori să mă i lă sat să te ajut ș i pe tine, să i venit la
mine câ nd tră dă torii ă ia au ı̂ncercat să te manipuleze.
— Poate că , dacă ai i fost acolo, m-aș i simțit mai ı̂n largul meu să
apelez la tine.
— Mă bucur să te aud spunâ nd asta. Acum sunt convins că
judecă torul a luat decizia bună . E momentul să -ți vezi de viață. Te-ai
gâ ndit cum ai putea contribui la efortul Reichului? Intotdeauna e nevoie
de in irmiere, mai ales că ı̂n iecare zi sunt ră niți ı̂n râ ndul vitejilor
noș tri ı̂n Rusia.
— M-am gâ ndit ș i eu la asta. Dar abia am ieș it din ı̂nchisoare, acum
trei să ptă mâ ni. Am nevoie de puțin timp. Poate după ce trece Cră ciunul.
— Ințeleg. Unde vei petrece Cră ciunul?
— La Mü nchen. Acolo e viața mea acum. M-am ı̂ntors doar pentru
câ teva zile.
— Ș i totuș i ți-ai luat schiurile? o ı̂ntrebă Berkel, aruncâ nd o privire
sub masă .
Deodată Franka ı̂și aminti că avea mor ina ı̂n rucsac, ı̂mpreună cu
bandajul ș i ghipsul. Dacă Daniel o percheziționa, ar i dat de bucluc.
— Apartamentul tatei a fost distrus ı̂n urma bombardamentului. Stau
la vechea noastră casă de vacanță de la munte. Dar nu mă aș teptam să
ră mâ n ı̂nză pezită , ce-i drept.
— Da, a fost o vreme neobiș nuită . Dar ziceai că ai de gâ nd să te ı̂ntorci
la Mü nchen de Cră ciun? Mai sunt doar nouă zile pâ nă atunci.
— Aș a ı̂mi propun. Nu vreau să -mi petrec Cră ciunul singură , ı̂n cabana
aia veche. Vreau să mă ı̂ntorc la Mü nchen câ t mai repede posibil.
— Imi amintesc de cabana aia. Am petrecut momente frumoase acolo.
Franka ı̂ncercă să nu se cutremure, amintindu-ș i sfâ rș iturile de
să ptă mâ nă petrecute cu Daniel la cabana tată lui ei. Perioada aceea din
studenție, câ nd el era seducă torul lider local al Tineretului hitlerist,
pă rea desprinsă dintr-o altă viață. Aproape toate celelalte fete fuseseră
geloase pe ea. N-aveau decâ t să -l ia acum. Observă că avea verighetă pe
deget.
— Te-ai ı̂nsurat, deci?
— Da, de patru ani deja. O mai ții minte pe Helga Dagover?
— Desigur.
— Avem doi bă ieți, Bastian ș i Jü rgen.
— Felicită ri!
— Da, sunt niș te bă ieți arieni de soi, exact genul de care are nevoie
patria. Desigur, pâ nă se fac ei mari, ră zboiul se va i terminat ș i vor
putea culege roadele a ceea ce ı̂ncercă m să să dim.
Franka nu-i ră spunse. Dorința de a fugi, de a evada de acolo era
aproape imposibil de stă pâ nit, iar ea fă cea un efort de voință
supraomenesc să stea locului.
— Vrei să -ți ară t o poză cu ei?
— Desigur.
Berkel bă gă mâ na ı̂n buzunar ș i-ș i scoase portofelul. Pe chip ı̂i apă ru
un zâ mbet mâ ndru ı̂n clipa ı̂n care scoase fotogra ia ș i ochii i se
luminară , aș a cum Franka nu ș i-ar i putut ı̂nchipui vreodată .
— Nu-i aș a că sunt cei mai frumoș i bă ieți din lume?
— Aș a e.
— Ii iubesc nespus. Partea cea mai neplă cută a slujbei mele este că mă
ține foarte mult timp departe de ei, dar ı̂i port mereu ı̂n su let.
Puse fotogra ia la loc ı̂n portofel. Bă gă mâ na ı̂n buzunar ș i scoase o
tabacheră argintată . Franka observă că inițialele gravate pe ea nu-i
aparțineau. O servi din nou cu o țigară , dar ea ı̂l refuză . Nu mai fumase
de ani de zile, iar țigara dinainte nu fă cuse decâ t să ı̂ntețească senzația
de greață care se ră spâ ndea ı̂n corpul ei ca mă tasea-broaș tei pe
suprafața unei bă lți stă tute. Berkel ı̂și aprinse țigara ș i se rezemă de
spă tarul scaunului. Frankă i ı̂i veni ı̂n minte bă rbatul de la cabană .
— Tu nu te-ai că să torit, Franka.
— Nu, nu m-am că să torit.
 — Câ ți ani ai acum, două zeci ș i ș ase? Ai aș a de multe de oferit. Doar
nu vrei să ră mâ i fată bă trâ nă . In curâ nd nu vei mai putea avea copii.
Odată ce loarea tinereții s-a scuturat, nu ți-o mai dă nimeni ı̂napoi, să
ș tii.
— Ș tiu ș i eu ce vâ rstă am, Daniel.
— Nu mi-o lua ı̂n nume de ră u. N-am vrut să te jignesc. Eș ti mai
frumoasă ca oricâ nd.
— Nu-ți face griji, Daniel, ș i-ți mulțumesc ı̂ncă o dată , ı̂i spuse,
nesimțindu-se ı̂n stare să se uite mai mult de câ teva secunde ı̂n ochii lui.
— In adolescență erai o partidă pe cinste.
Berkel se rezemă de spă tarul scaunului de lemn, ı̂mpreunâ ndu-ș i
mâ inile la ceafă .
— O, da, ı̂mi amintesc bine. Toți ceilalți bă ieți erau geloș i pe mine.
Aveam cea mai frumoasă iubită din tot Freiburgul. Simțeam că sunt cel
mai norocos bă iat din lume. Ce s-a ı̂ntâ mplat cu noi? Nu mi-ai explicat
niciodată . Doar mi-ai dat papucii.
„Mi-am dat seama cine eș ti de fapt. Mi-am dat seama ı̂n ce fel de om
te-au transformat.” Franka se ı̂ntrebă dacă o fă cea dinadins pe prostul,
dacă era o stratagemă menită să -i pună la ı̂ncercare loialitatea, sau dacă
ı̂ntr-adevă r chiar nu ș tia. Oare nu-ș i dă duse seama pâ nă acum? Se
despă rțiseră ı̂n 1936, câ nd Franka avea nouă sprezece ani. El ı̂ncercase
să reia relația ș i, ı̂n ciuda faptului că ea ră mă sese fermă pe poziție ș i nu-
i redevenise iubită , avusese grijă nici să nu-l ı̂ndepă rteze prea mult. Se
temea de in luența ș i de autoritatea lui crescâ ndă , ca membru al
biroului local al Gestapoului.
De Kristallnacht4, ı̂n 1938, Berkel se ală turase gloatei, atunci câ nd
stră zile Freiburgului ș i ale tuturor oraș elor ș i tâ rgurilor din Germania
scâ nteiau, pline de cioburile ferestrelor ș i vitrinelor sparte ale
pră vă liilor negustorilor evrei, câ nd cerul nopții se ı̂nroș ise de la
lă că rile care mistuiau sinagogile. Mii de oameni fuseseră uciș i ı̂ntr-o
insurecție națională , susținută de stat ı̂mpotriva germanilor cu origini
evreieș ti, iar Daniel Berkel fusese unul dintre capii haitei de dulă i puș i
pe jaf, care-i tâ rau pe patronii de pră vă lii evrei ı̂n stradă , pentru a i
bă tuți ș i luați la ș uturi. In noaptea aceea, Franka ı̂nțelesese ce ı̂ncercau
naziș tii să facă ı̂n Germania. Suferise o prefacere atunci. Plecase din
Freiburg mai ales pentru a fugi de el. Il abandonase pe Fredi pentru a
fugi de el.
— Asta-i o poveste antică ș i de demult. De ce să ne ı̂ngropă m ı̂n trecut,
câ nd poporul german are un viitor atâ t de luminos dinainte?
El ı̂i zâ mbi, dar privirea i se ı̂nnegură . Trase ı̂ncă un fum din țigară ,
ı̂nainte de a-i ră spunde.
— Ai ceva de ascuns? De ce nu-mi spui, ca să putem lă sa trecutul ı̂n
urmă ș i să mergem ı̂nainte ca prieteni? Dacă tot o să locuieș ti la
Freiburg…
— N-am de gâ nd să locuiesc ı̂n Freiburg. O să mă ı̂ntorc de initiv la
Mü nchen peste câ teva zile, de ı̂ndată ce se eliberează drumurile.
Berkel mai trase un fum din țigară , moment ı̂n care apă ru chelnerița.
El ı̂și comandă o bere, ș i Franka simți o gheară ı̂n stomac.
— Aș adar, a apă rut altcineva?
— Nu e vorba de asta. Ne-am ı̂ndepă rtat. Eram doar niș te copii pe-
atunci.
— Mulți dintre bă rbații cu care lucrez – bă rbați buni, loiali, dedicați
propă ș irii patriei ș i apă ră rii Reichului – erau deja că să toriți la vâ rsta
aia. Unii aveau chiar ș i copii.
— N-a fost să ie pentru noi.
Chelnerița se ı̂ntoarse cu berea ș i ı̂i spuse că era din partea casei, ca de
obicei pentru membrii Gestapoului. El nu-i mulțumi, doar se aplecă
spre Franka, țintuind-o din nou cu privirea.
— Am citit că erai ı̂ncurcată cu capul grupă rii de tră dă tori de la
Mü nchen. Iți doreai ca el să ie tată l copiilor tă i?
Numele lui Hans pă rea ı̂ntinat, acum că -l rostise Berkel. Franka ı̂și
ı̂ncleș tă mâ inile sub masă , atâ t de strâ ns, ı̂ncâ t aproape că -i dă du
sâ ngele.
— Acea parte a vieții mele s-a sfâ rș it acum.
 Se chinui să -ș i stă pâ nească lacrimile. N-avea de gâ nd să plâ ngă de față
cu el. Nici moartă n-avea de gâ nd să plâ ngă de față cu el.
— Ai avut noroc. Ar trebui să le mulțumeș ti agenților Gestapoului
care i-au prins pe el ș i pe ceilalți. Ar trebui să -i mulțumeș ti ș i că lă ului.
Ț i-au fă cut cel mai mare serviciu pe care i-l poate face guvernul unui
cetă țean. Te-au eliberat. Te-au eliberat de nebunia ideilor pe care le
propovă duiau infractorii ă ia, ba chiar au avut mă rinimia de a-ți cruța
viața.
Fiecare cuvâ nt o durea. Oare chiar ar i trebuit să -i ie recunoscă toare
judecă torului pentru faptul că -i cruțase viața? Intre timp ı̂și dorise de
nenumă rate ori să n-o i fă cut.
— Mă ı̂ngrețoș ează gâ ndul că există astfel de oameni.
Berkel pronunță cuvâ ntul „oameni” ca pe o vorbă de ocară .
— Dar mă ı̂ncurajează gâ ndul că au primit prompt sentința pe care o
meritau ș i că alți nevinovați au fost ocrotiți de in luența lor abjectă .
— Au fă cut ce credeau că e mai bine pentru poporul german, spuse
Franka.
Vorbea atâ t de ı̂ncet, ı̂ncâ t aproape că nu-ș i auzea propriul glas.
El scutură din cap ș i sorbi cu nesaț din bere.
— Nă tâ ngi ș i naivi. Oare ı̂ncercau să aducă ı̂napoi vremurile câ nd
aveam ș omaj generalizat ș i proteste pe stră zi? Democrația a fost cea
mai mare calamitate pe care a suferit-o această țară . Fü hrerul ne-a
salvat de nenorocirea de la Versailles, aruncată asupra noastră de
tră dă torii din noiembrie5, ș i ne-a readus printre cele mai mă rețe
popoare din lume.
Franka ar i vrut să -l ı̂ntrebe de ce nu era pe front, de vreme ce pă rea
atâ t de dedicat cauzei. Gestapoul nu ră spundea ı̂n fața legii. Ar putea s-o
ducă pe loc la sediul Gestapoului, ı̂n centru, ș i risca să nu mai ie vă zută
vreodată . Nimeni n-ar ı̂ntreba de soarta ei. Ar i doar ı̂ncă un duș man al
poporului fă cut să dispară . Viața ei era supusă capriciilor acestui bă rbat
că ruia ı̂i frâ nsese câ ndva inima.
 — Ai dreptate, am fost mâ nată pe că i greș ite. Sunt recunoscă toare
pentru faptul că am fost cruțată . Liderii miș că rii au fă cut presiuni
asupra mea, să merg la ı̂ntâ lniri. Dă deau impresia că asta ar face un
patriot.
— Câ nd era exact pe dos. Mă bucur să vă d că n-ai că zut de tot ı̂n
capcana lor. Mă bucură gâ ndul că ai ș ansa să -ți ră scumperi greș eala.
— Mi-a fă cut plă cere să stă m la poveș ti, Daniel, dar chiar ar i cazul să
plec. Trebuie să mă ı̂ntorc la cabană ı̂nainte să se ı̂ntunece.
El o ixă cu privirea preț de câ teva secunde, ı̂nainte să -i ră spundă .
— Desigur. Ar i un drum foarte periculos noaptea, pe ı̂ntuneric. N-aș
vrea să iu eu cel vinovat pentru că te-a reținut.
— Bine, Daniel. Te rog să mă scuzi, ı̂i spuse, ridicâ ndu-se.
El nu se miș că , privind-o ı̂ncruntat de la locul lui.
— Dar, stai aș a, drumurile pâ nă acolo sunt blocate, nu? De-asta ai
venit cu schiurile.
— Da, aș a c-ar trebui neapă rat să plec…
— Cum ı̂ți propui să te ı̂ntorci? Doar n-o să parcurgi o distanță de 15-
16 kilometri pe schiuri.
— M-am ocupat de asta.
— Cum? Doar n-ai venit cu maș ina. Probabil că e ı̂nză pezită la cabană .
— Aș a e, dar…
— Deci cum aveai de gâ nd să te ı̂ntorci?
— Mă aș teaptă cineva cu maș ina.
— Cine? Nu mai cunoș ti pe nimeni aici, iar după povestea cu
ı̂nchisoarea, probabil că n-ai o reputație foarte bună ı̂n zonă .
— Pă i, aveam de gâ nd să …
— Să aș tepți la ocazie? Nu te prosti, te conduc eu.
Franka simți că -i sare inima din piept.
— Nu, e prea mare deranjul. Ț i-ar ră pi mai bine de o oră din
programul tă u ı̂ncă rcat.
— Sunt ı̂n pauza de prâ nz. Pot să recuperez mai tâ rziu.
 O pironea cu privirea. Franka dă du să -i ră spundă , dar fă ră succes. El
se ridică .
— Bun, ne-am ı̂nțeles atunci, maș ina mea e afară . Eș ti gata de plecare?
— Trebuie doar să achit nota.
— Lasă banii pe masă .
Franka aruncă cele câ teva bancnote boțite pe masă . Fă ră să mai spună
altceva, Berkel o conduse afară . Un Mercedes negru era parcat ı̂n fața
localului, iar el ı̂i deschise portiera din spate, ca să -ș i ı̂ndese schiurile ș i
bețele acolo. Ea ı̂și pă stră rucsacul, lă sâ ndu-l la picioare câ nd se aș eză
pe locul din dreapta.
„Ț ine-ți gura. Nu-l contrazice.”
Vorbiră despre cunoscuți ș i despre vremurile de odinioară , ı̂n timp ce
stră bă teau oraș ul. Franka se ı̂ntrebă dacă Berkel o luase ı̂n vizor sau
nutrea sincer iluzia că sunt prieteni vechi. Poate că nu era nici una, nici
cealaltă . Poate că erau ambele, sau poate exista o altă explicație. Franka
trebui totuș i să -i prezinte actele santinelei de la punctul de trecere.
Berkel ı̂l salută pe soldat ducâ ndu-ș i agale mâ na la chipiu, punctâ nd
faptul că ı̂i era superior ı̂n grad. Ea aș teptă pâ nă ieș iră din oraș ș i
intrară pe autostradă , ı̂nainte de a-i pune ı̂ntrebarea.
— Cum sunt bă ieții tă i?
— Minunați, absolut minunați. Sunt cele mai frumoase fă pturi pe care
le-am vă zut vreodată . Mai sunt ș i doi tineri arieni voinici pe deasupra.
Suntem mâ ndri de ei. Jü rgen are doar trei ani ș i deja ș tie versurile de la
Deutschland über Alles6.
Franka nu mai spuse nimic ı̂n timp ce Berkel ı̂i povestea despre iii lui.
Asta ı̂i oferi un ră gaz, dar ı̂n curâ nd el propovă duia din nou virtuțile
Reichului ș i geniul lui Hitler. Timpul trecea chinuitor de ı̂ncet. Se
apropiau de locul ı̂n care trebuia s-o lase, iar acesta i se pă ru asemenea
unei oaze.
— Ț i-aș i recunoscă toare dacă m-ai lă sa aici, Daniel. Ai fost foarte
amabil. Alți bă rbați, mai meschini, m-ar i ı̂nvinovă țit toată viața pentru
ce-am fă cut. Am fă cut greș eli, dar sunt hotă râ tă ca de-acum ı̂nainte să -
mi tră iesc viața câ t mai frumos cu putință.
Berkel opri pe marginea drumului ș i se ı̂ntoarse spre ea.
— Treaba mea e să iu suspicios tot timpul, Franka, ș i aș a sunt ș i
acum. A fost extraordinar să te vă d, dar pentru mine nu eș ti doar o
veche prietenă . Eș ti un duș man al statului, condamnat ca atare, ș i, deș i
sunt de pă rere că aproape toți cetă țenii de rasă ariană merită o a doua
ș ansă , va trebui să -ți dovedeș ti loialitatea față de Reich ș i de iubitul
nostru Fü hrer. Sper să nu ne ı̂ntâ lnim niciodată ı̂n calitate o icială , dar
să ș tii că sunt cu ochii pe tine.
— După cum spuneam, ı̂n câ teva zile o să mă ı̂ntorc de initiv la
Mü nchen…
— Ș i, dacă e aș a cum spui, ı̂ți urez noroc ș i-ți zic doar Heil Hitler.
— Heil Hitler, ı̂i ră spunse ea, cu o voce abia auzită .
Iș i puse rucsacul ı̂n spate. El coborı̂ s-o ajute cu schiurile ș i i le
ı̂nmâ nă .
— Mi-a fă cut plă cere să te revă d, Franka. Sper să gă seș ti pacea pe care
o cauți. Ai grijă cu cine te ı̂nhă itezi.
Ea ı̂ncuviință, iar Berkel se urcă din nou ı̂n maș ină . Ră mase nemiș cată ,
ı̂n timp ce maș ina se urnea din loc.
Se simțea violată , insultată , dezgustată . Cabana nu mai pă rea un loc
sigur, la adă post de regimul nazist pe care-l disprețuia mai mult ca
oricâ nd. Acum, că stă tea să se ı̂ntunece, nu avea timp de pierdut pe
marginea drumului, să analizeze conversația pe care o purtase cu
Daniel, nu că ar i fost neră bdă toare s-o facă . Iș i puse din nou schiurile
ș i o porni pe poteca ce ducea spre cabană .
De bună seamă , faptul că -i spusese că are de gâ nd să se ı̂ntoarcă la
Mü nchen o să preı̂ntâ mpine o vizită inopinată din partea Gestapoului.
Dar dacă ı̂l că utau pe bă rbat? Cineva i-ar i putut vedea paraș uta.
Drumul spre coama dealului, ı̂mpovă rată cu provizii, se dovedi mult
mai anevoios decâ t la coborâ re ș i trebui să se oprească pe la jumă tatea
pantei, să -ș i tragă su letul. Lumina ı̂ncepea să dispară ș i, câ nd ı̂i apă ru
ı̂n sfâ rș it dinainte cabana, se ı̂ntuneca de-a binelea. Fulgi de ză padă se
cerneau ș erpuit spre pă mâ nt. Nu se vedea lumină pe fereastra
dormitorului. Franka se ı̂ntrebă dacă bă rbatul dormea. Oare va ı̂ncepe
ı̂n sfâ rș it să aibă ı̂ncredere ı̂n ea, acum că bă tuse drumul pâ nă ı̂n oraș
pentru el? Câ t avea să mai dureze mascarada cu Werner Graf? Cum
putea avea ı̂ncredere ı̂n el, câ nd ș tia că o minte cu privire la identitatea
lui? Iș i scoase schiurile câ nd ajunse ı̂n dreptul uș ii de la intrare ș i le
scutură ı̂nainte de a le rezema de peretele casei. Uș a se deschise cu un
scâ rțâit. Lumina focului scă lda pereții camerei de zi ı̂n nuanțe de
portocaliu ș i galben ș i se ı̂ntrebă cum reuș ise bă rbatul să pună lemne
pe foc. Câ nd dă du cu ochii de el, ı̂l descoperi aș ezat ı̂n balansoar, lâ ngă
ș emineu, cu pistolul tată lui ei ı̂n mâ nă , cu țeava ı̂ndreptată spre ea.

2
Grad militar echivalent celui de că pitan (n. tr.).
3
Denumirea forțelor armate din Germania nazistă , titulatură sub care erau reunite armata
terestră (Heer), forțele navale (Kriegsmarine) ș i forțele aeriene (Luftwaffe) (n. tr.).
4
„Noaptea de cristal” sau „Noaptea sticlei sparte”, nume sub care este cunoscut pogromul
declanș at ı̂n noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 ı̂mpotriva evreilor din Germania ș i Austria
(deja anexată Reichului), susținut prin instigare fă țiș ă de regimul nazist (n. tr.).
5
Nume sub care erau prezentați de propaganda nazistă liderii Republicii de la Weimar, care
au semnat armistițiul din 1918, marcâ nd capitularea Germaniei ı̂n Primul Ră zboi Mondial (n.
tr.).
6
Imnul național al Germaniei, ı̂ncepâ nd din 1922. După pră buș irea regimului nazist, doar a
treia strofă a fost pă strată ca imn al Republicii Federale Germane ș i, ulterior, al Germaniei
reuni icate (n. tr.).
 5

Franka lă să rucsacul să -i alunece de pe umeri direct pe podea. Bă rbatul
o privea ix ș i ținea pistolul ațintit spre pieptul ei. Pleoapele i se zbă teau
ș i avea dinții ı̂ncleș tați de durere. Franka se blestemă pentru că nu
ascunsese mai bine pistolul. Ii era greu să -ș i imagineze cum se dă duse
jos din pat, cu atâ t mai mult cum ajunsese pâ nă ı̂n dreptul mesei de
lâ ngă uș a de la intrare.
— Cum ai reuș it să ieș i din camera ta?
— Eu pun ı̂ntrebă rile aici.
Il vă zu apă sâ ndu-ș i degetul pe tră gaci.
— Ț i-am adus analgezice. Probabil că te supă ră foarte tare picioarele.
Am adus ș i mâ ncare, pentru amâ ndoi, să ne ajungă câ teva zile bune.
— Ț i-am pus o ı̂ntrebare. Ce caut aici? De ce m-ai adus la cabana asta?
Era iritată de nerecunoș tința lui ș i simți că ı̂ncepe să -ș i iasă din ire.
Bă rbatul era ı̂ngrozit – stră in ı̂ntr-o țară ostilă . Franka ı̂i era
recunoscă toare pentru faptul că nu apă sase pe tră gaci de ı̂ndată ce
intrase pe uș ă.
— Din pură necesitate. Eram prea departe de cel mai apropiat spital ș i
nu aveam cum să te transport pâ nă acolo.
— Ai mai spus cuiva că sunt aici?
— Nu.
— De ce nu?
— Pentru că m-ai rugat să n-o fac. Mi-ai zis că , dacă a lă chiar ș i
autorită țile locale de prezența ta aici, asta ți-ar putea compromite
misiunea.
El continuă s-o ixeze cu privirea ș i ră mase cu arma ațintită asupra ei.
Pă rea că nu ș tie ce să ră spundă .
 — Ț i-am spus, mă numesc Franka Gerber. Sunt originară din Freiburg,
iar cabana asta le-a aparținut pă rinților mei. Niciunul nu mai e ı̂n viață.
Tata a murit acum câ teva luni, ı̂ntr-un bombardament asupra oraș ului.
Mama a murit acum opt ani, de cancer.
Se gâ ndi să -i spună de Fredi, dar ı̂și dă du seama că n-ar i fost ı̂n stare
să povestească despre el fă ră să clacheze – nu mai avea mult, oricum.
— Te-am adus aici pentru că aveai nevoie de ajutor. Ai i murit acolo. E
un miracol că te-am gă sit. Nu mai e țipenie de om pe-aici, pe o rază de
câ țiva kilometri.
— De ce mă ții aici?
Glasul lui tremura , poate de durere, poate din altă cauză .
Ea se uită lung la țeava pistolului.
— Pentru că nu am de ales. Drumurile sunt blocate. N-am cum să te
transport la drumul principal. Pur ș i simplu mi-e imposibil, de vreme ce
ai amâ ndouă picioarele fracturate.
Ară tă spre rucsac.
— Am adus ghips, bandaje ș i tot ce-mi mai trebuie să ți le pun ı̂n
ghips. Pot să te ajut, dacă ı̂mi dai voie, dar pentru asta trebuie să ai
ı̂ncredere ı̂n mine.
— De unde să ș tiu că nu eș ti o agentă a inamicului, care mă ține aici
pentru a-mi câ ș tiga ı̂ncrederea?
— Nu sunt o agentă a Aliaților. Sunt o simplă asistentă , din Freiburg.
Bă rbatul coborı̂ pistolul câ țiva centimetri, apoi ı̂l ridică din nou.
— O să -mi scot că ciula ș i mă nuș ile acum, ı̂i spuse Franka.
El ı̂ncuviință ș i ea fă cu ce spusese, lă sâ ndu-le să cadă pe podea. Se
apropie ı̂ncet de el, cu brațele ı̂ntinse ı̂n față, cum te apropii de un câ ine
speriat.
— N-ai motive să te temi de mine. Nu sunt ı̂n slujba nimă nui. N-am
intenții ascunse.
— Ce ai de gâ nd să faci cu mine?
— Vreau să te vă d plecâ nd pe picioarele tale. Nu vreau să -mi spui care
e misiunea ta. Nu e nevoie să -mi vorbeș ti. Tot ce-mi doresc e să ai
ı̂ncredere ı̂n mine ș i să ș tii că nu vreau să -ți fac niciun ră u.
Franka ı̂ncercă să -ș i ascundă tremurul glasului. Fă cu un semn spre
scaunul de lâ ngă el. Bă rbatul nu refuză , aș a că se aș eză acolo.
— Pe mâ na cui mă vei da?
Bă rbatul ı̂și duse mâ na la gură , tuș ind ș i continuâ nd să țină pistolul
ı̂ndreptat spre ea.
— N-am de gâ nd să te dau pe mâ na nimă nui, decâ t dacă vrei.
— Nu există telefon aici? Nu locuieș te nimeni ı̂n zonă , pe o rază de
câ țiva kilometri?
— Suntem absolut singuri. N-ai decâ t să mă ı̂mpuș ti dacă vrei, dar
asta ar i sinucidere. A ı̂nceput din nou să ningă . Am putea ră mâ ne
ı̂nză peziți aici câ teva să ptă mâ ni. N-o să poți că lă tori ș i o să mori ı̂n locul
ă sta. Trebuie să ai ı̂ncredere ı̂n mine. Nu vreau să -ți fac niciun ră u.
— Poți să mă transporți ı̂n oraș ?
— Nu. N-ai ajunge ı̂n veci. De-abia am reuș it eu să ajung, ș i cunosc
bine potecile. Vin de-o viață aici. Trebuie să ı̂nțelegi că , pentru o vreme,
ne-am pricopsit unul cu celă lalt. Trebuie să avem ı̂ncredere. Ș i mai
trebuie să -ți spun că mi-e greu să am ı̂ncredere ı̂n tine, câ tă vreme ții
pistolul ă la ı̂ndreptat spre mine.
— Nu aveai niciun drept să -mi con iș ti armele.
— A fost o simplă mă sură de precauție. Nu aveai nevoie de ele.
— De unde ș tii?
— Pentru că , dacă voiam să te omor, te-aș i lă sat să zaci ı̂n ză padă .
Câ nd te-am gă sit, erai muribund.
Vă zu o undă de capitulare ı̂n ochii lui, ı̂n fața logicii, poate, sau a
necesită ții.
Bă rbatul coborı̂ pistolul câ țiva centimetri ș i ı̂nchise ochii pentru o
clipă .
— De unde să ș tiu că ce ı̂mi spui e adevă rat?
— Dacă aș i fost vreo agentă a Aliaților, de unde naiba aș i ș tiut că
urmează să te paraș utezi ı̂n ză padă , la mama naibii, ı̂n Germania? Ce-aș
că uta aici ı̂n munți, aș teptâ nd să cazi tu din cer? Teoria ta e că cineva te-
a gă sit câ nd ză ceai ı̂n nesimțire ș i te-a lă sat aici ca să ii atras ı̂n cursă de
o femeie?
El ı̂nchise ochii, dar nu ră spunse nimic.
— Mai există pe-aici vreo altă autoritate ı̂n afară de Gestapo? Ei nu
prea le au cu subtilită țile ș i nuanțele. Nu ı̂ncearcă să obțină informații
cu frumosul de la victimele lor. Dacă fă ceam parte din Gestapo, ı̂n
momentul ă sta te-aș tortura deja.
— De ce naiba mi-ar i teamă de Gestapo?
— Ei bine, atunci de ce nu mă laș i să raportez că te a li aici?
Bă rbatul deschise ochii ș i dă du să ră spundă , dar ea ı̂l ı̂ntrerupse.
— Te pot ajuta. Vreau să te ajut. Am bă tut drumul pâ nă la Freiburg azi
pentru tine. Aș i putut să mă duc ı̂n satul ı̂nvecinat, dar acolo n-aș i
gă sit analgezicele de care ai nevoie. Lasă pistolul deoparte ș i dă -mi voie
să te ajut, iar apoi, câ nd se vor deschide drumurile, te voi preda
autorită ților locale ș i-ți vei putea continua convalescența ı̂ntr-un spital
pentru Luftwaffe.
Bă rbatul ı̂și plecă privirea, lă sâ nd pistolul ı̂n poală . Glasul lui era stins,
vlă guit.
— De ce faci asta pentru mine?
— Pentru că sunt asistentă . Pentru că ai nevoie de ajutor.
„Pentru că simțeam nevoia să ı̂nsemn din nou ceva. Simțeam nevoia să
fac ceva util, ceva bun.”
— Nu e necesar să mă predai autorită ților. Pot să am grijă de mine.
— Cum doreș ti, Herr Graf. Mie mi-e indiferent. Imaginează -ți că te a li
ı̂ntr-un salon de recuperare dintr-un spital. Eu sunt aici pentru a-mi
face meseria ș i, odată ce-ai plecat din locul ă sta, nu mai eș ti
responsabilitatea mea. E bine aș a?
— Da. Mulțumesc, Fräulein.
Pă rea gata să se pră buș ească . Fața ı̂i era lividă .
— Cu plă cere. Probabil că eș ti lihnit. Ai mâ ncat ceva?
— N-am ajuns pâ nă ı̂n bucă tă rie.
— Oricum n-ai i gă sit cine ș tie ce.
 Franka inspiră adâ nc. Tot nu ș tia cine e acest bă rbat, dar lucrul ă sta
putea să aș tepte. Deocamdată trebuia să redevină asistentă ș i asta ı̂i
dă dea o stare de bine. Bă gă mâ na ı̂n rucsac ș i scoase o sticluță cu
mor ină . El nu spuse nimic ı̂n timp ce ea scotea seringa, ı̂ncă rcâ nd-o cu
lichidul transparent.
— Asta va atenua durerile. Am luat provizii pentru vreo trei zile, apoi
revenim la aspirină . S-ar putea să -ți dea o stare de amețeală , leș in sau
somnolență ș i o să -ți las o gă leată pentru câ nd simți că -ți vine să vomiți,
dar ı̂n urmă toarele zile oricum n-o să te ridici din pat. N-ai niciun motiv
să te deplasezi pâ nă aici.
— Am ı̂nțeles.
— Nu eș ti prizonierul meu, ı̂i spuse Franka, lovind uș urel tubul
seringii. Nu-ți sunt duș man. O să te convingi cu timpul. Eș ti liber să
pleci de ı̂ndată ce se deschid drumurile sau poți să mai ră mâ i un pic,
dacă vrei să stai pâ nă te recuperezi.
— Mulțumesc.
— Cum facem acum să te ducem ı̂napoi ı̂n pat?
— M-am tâ râ t pâ nă aici. Pot să mă tâ ră sc ș i ı̂napoi.
— Ș i cum ı̂ți propui să te urci ı̂n pat? N-o să te poți ridica.
— Mă descurc.
— Am o idee mai bună .
Franka ı̂i dă du roată ș i lă să fotoliul-balansoar pe spate, ridicâ ndu-i
picioarele. El ı̂și ı̂nă buș i durerea, muș câ ndu-ș i pumnii. Franka ı̂i puse o
mâ nă pe umă r.
— Imi pare ră u. Trebuie mai ı̂ntâ i să te duc la loc ı̂n pat, apoi o să -ți
dau analgezicele.
— E doar un mic disconfort. Nimic serios.
Franka ı̂și retrase mâ na ș i ı̂ncepu să ı̂mpingă balansoarul. El ținea ı̂n
continuare pistolul ı̂n poală . Ea nu ı̂ntinse mâ na spre armă , nici nu i-o
ceru ı̂napoi. Impingerea scaunului se dovedi mai di icilă decâ t
anticipase ș i drumul pâ nă ı̂n dormitor fu unul anevoios. Din fericire
aveau de stră bă tut doar vreo ș ase metri ș i, după câ teva ı̂ncercă ri
nereuș ite, ajunseră ı̂n dreptul patului. Bă rbatul ı̂ncercă să se ridice,
chinuindu-se să -ș i sprijine greutatea corpului ı̂n brațe, pâ nă câ nd ea ı̂l
prinse de subsuori, ajutâ ndu-l să se ridice ș i să se aș eze ı̂n pat. El
ı̂ntinse mâ na spre pistol ș i-l ı̂ndesă sub pernă . Era mai bine să -l lase să
pă streze arma, să -i demonstreze că are ı̂ncredere ı̂n el, că nu ı̂i e
duș man. El se ı̂ntinse pe pat, cu o expresie care-i tră da durerea, deș i se
stră duia s-o ascundă . Era transpirat ș i gâ fâ ia. Franka ieș i să -i aducă un
pahar cu apă ı̂nainte de a-i administra medicamentul.
— Durează vreo două zeci de minute pâ nă ı̂și face efectul, iar mâ ine-
dimineață o să -ți pun ghipsul. Intre timp, ı̂ți aduc ceva de mâ ncare, pâ nă
nu se declanș ează senzația de greață.
Bă rbatul ı̂ncuviință. Zâ mbindu-i, Franka o porni spre bucă tă rie ș i se
ı̂ntoarse cu pâ ine proaspă tă ș i brâ nză pe o farfurie. El devoră totul ı̂n
câ teva secunde, apoi se pră buș i pe pernă .
Era trecut de ora ș apte.
— Acum o să te las singur. Incearcă să te relaxezi ș i să dormi bine la
noapte. Mâ ine o să stă m de vorbă .
„Ș i atunci eu voi i cea care va pune ı̂ntrebă rile.”
Bă rbatul ı̂nchise ochii, semn că mor ina ı̂ncepea să -ș i facă efectul. Ii
apă ru un zâ mbet discret pe chip.
— Noapte bună , Fräulein, ș opti.
Ea ı̂l ı̂nveli cu mai multe pă turi, su lă ı̂n opaiț ș i ı̂nchise uș a ı̂n urma ei.
El deja spă rsese broasca o dată . N-avea niciun rost să mai ı̂ncuie uș a. Va
trebui să aibă ı̂ncredere ı̂n el, deoarece ș tia că n-are de gâ nd să -i
ı̂napoieze pistolul tată lui ei.
Oboseala pe care ı̂ncercase s-o ignore toată ziua o prindea din urmă ș i
se ı̂ndreptă spre bucă tă rie, ca să -ș i ia niș te pâ ine cu ș uncă . Oricâ t de
mult ș i-ar i dorit să se bage ı̂n pat, ș tia că focul n-o să reziste peste
noapte ș i că rezerva de lemne era pe terminate. Iș i luă cina frugală ș i,
fă câ nd un ultim efort, ı̂și puse paltonul, mă nuș ile ș i că ciula ș i se
aventură din nou afară . Din fericire, mai erau destule lemne tă iate pe
terasa din spatele cabanei, câ t să le ajungă pentru noapte. Mâ ine va
trebui să mai aducă . Asta va că dea pe umerii ei. La fel ca tot restul.
Daniel Berkel ı̂i bâ ntuia gâ ndurile ı̂n timp ce stă tea ı̂ntinsă pe pat.
Ochii lui albaș tri ș i reci au fost ultimul lucru care-i apă ru ı̂n minte,
ı̂nainte de a se abandona ı̂n sfâ rș it somnului.

O
Câ nd se trezi, ı̂n casă era frig. Focurile se stinseseră peste noapte, iar ı̂n
cabană era o atmosferă aproape glacială . Mormanul de pă turi cu care se
ı̂nvelise era singurul refugiu, dar ș tia că e unul temporar. Foamea ș i
dorința de a vedea ce face bă rbatul din cealaltă ı̂ncă pere o ı̂mboldiră să -
ș i lase tă lpile pe podea. Paltonul ei era atâ rnat ı̂n dreptul patului ș i ș i-l
trase peste că maș a de noapte, ı̂nainte de a ieș i din dormitor. Neuazind
niciun semn de viață din cealaltă cameră , ı̂și pregă ti un mic dejun cu
câ rnați, pâ ine ș i brâ nză . Ninsese zdravă n peste noapte, iar maș ina ei
fusese ı̂nghițită aproape cu totul de ză padă . Mă car ninsoarea avea să -i
acopere ș i urmele ș i, cu drumurile blocate câ teva zile de-acum, bă rbatul
va avea ră gazul să treacă peste durerile cele mai mari. Noul strat de
ză padă o s-o apere ș i de vizite inopinate din partea lui Berkel. Poate că ,
odată ce se topea ză pada ș i se relua circulația, el va presupune că se
ı̂ntorsese la Mü nchen. Ar i vrut ea. Cei din Gestapo nu presupuneau
niciodată nimic. Va trebui să pregă tească ascunză toarea de sub
duș umea, câ t mai curâ nd cu putință.
Franka intră ı̂n dormitorul bă rbatului, ı̂mpingâ nd uș a cu două degete.
Nu se trezise, dormea ı̂ntins pe spate, sforă ind.
— Dormi, oricine ai i, ı̂i ș opti Franka. E exact ce-ți trebuie acum.
Mai ră mase un minut, două ı̂n prag, ascultâ ndu-i zgomotul respirației,
sperâ nd că -l va auzi din nou spunâ nd ceva ı̂n engleză , pentru a-ș i
consolida convingerea. Dar el nu scoase nicio vorbă , nici ı̂n engleză , nici
ı̂n germană . Ieș i. Incă lzirea cabanei era o problemă mai presantă .
Dincolo de terasa din spate, ză pada avea aproape un metru. Luă sania
ș i se avâ ntă cu ea ı̂n pă dure, cu toporul ı̂n mâ nă . Tată l ei o ı̂nvă țase să se
descurce ı̂ncă de câ nd era copil. N-o iubise mai puțin din cauză că era
fată , dar nici n-o ținuse ı̂n puf. O ı̂nvă țase să adune lemne, să le usuce ș i
să facă focul. O ı̂nvă țase să tragă cu puș ca, să pună capcane, să jupoaie ș i
să pregă tească vâ natul. Totodată o familiarizase cu operele lui Goethe,
Hesse ș i Mann, precum ș i cu romanul lui Remarque, interzis acum, Pe
frontul de vest nimic nou. In cele două ore câ t adună vreascuri, se gâ ndi
la tată l ei. Aliații ı̂l uciseseră , ș i acum unul de-ai lor dormea ı̂n cabana
lui. Incercă să -l separe mental pe necunoscutul din camera de oaspeți
de indivizii care lansaseră bombele. Ș tia că naziș tii sunt agresorii, dar ı̂n
ce fel se fă cea dreptate bombardâ nd masiv populația civilă ? Muriseră
deja zeci de mii de oameni nevinovați, iar bombardamentele nu fă ceau
decâ t să se ı̂ntețească . Pe de altă parte, duș manul duș manului ei era
prietenul ei. In ciuda a ceea ce fă cuseră , trebuia să existe un dram de
dreptate de partea forțelor aliate, ș i gestul de a-l ajuta pe bă rbat ı̂i
dă dea prilejul să -ș i ia ı̂ntr-o oarecare mă sură revanș a contra naziș tilor.
Franka lă să lemnele după uș a din spate, stivuite ı̂n zigzag, ca să
reducă la minimum timpul de uscare. Trebuiau să se usuce rapid,
pentru că vremea, ca ș i ră zboiul ı̂n sine, pă rea c-o să se schimbe mai
ı̂ntâ i ı̂n ră u, ı̂nainte să se schimbe ı̂n bine.
Era aproape unsprezece dimineața câ nd intră din nou ı̂n camera lui.
Bă rbatul deschise ochii câ nd o auzi. In privirea lui tulbure se citea
durerea.
— Cum te simți?
— Bine. Cred c-aș mai avea nevoie de o doză de analgezic. Am dormit
toată noaptea, dar mă tem că acum ı̂ncepe să treacă efectul.
— Sigur.
Ț inea deja seringa pregă tită ı̂n mâ nă câ nd se apropie de patul lui. El
ı̂și scoase brațul de sub mormanul de pă turi, ı̂ntinzâ ndu-l spre ea. Nu
rosti niciun cuvâ nt ı̂n timpul injecției, privind-o calm cum ı̂i ı̂n ige acul
ı̂n braț .
După injecție, ea ı̂i aduse o gustare uș oară , aș teptâ nd să termine de
mâ ncat ı̂nainte de a deschide discuția.
 — O să -ți pun picioarele ı̂n ghips acum. Aș a o să ai mult mai multe
ș anse să te recuperezi cum trebuie ș i nici n-ar trebui să ai dureri prea
mari câ t timp primeș ti mor ină .
El ținea ochii ı̂ntredeschiș i, dar ı̂ncuviință.
— Mai ı̂ntâ i o să te spă l pe picioare, apoi o să -ți pun ciorapii.
El ı̂nclină iară ș i din cap, cu ochii ı̂nchiș i.
Franka ı̂ncă lzi puțină apă ș i o amestecă bine cu să pun, să facă clă buc,
ı̂ntr-un lighean vechi pe care-l gă sise sub chiuveta din bucă tă rie. Ii
desfă cu atelele improvizate ș i le pă stră , să le pună pe foc ı̂n seara aceea.
Apoi ı̂l spă lă pe picioare, pâ nă la genunchi. Ș tia că probabil avea nevoie
de o baie pe tot corpul, dar asta va trebui s-o facă de unul singur. Ii puse
ciorapii, care-i veneau pâ nă la genunchi, ș i ı̂nfă ș ură bandaje de tifon
peste ei. In timp ce pregă tea compoziția pentru ghips, se trezi vorbind,
ı̂n parte pentru a-l face să se simtă ı̂n largul lui, ı̂n parte pentru a auzi
un glas ı̂n tă cerea mormâ ntală din cameră .
— Am lucrat trei ani ca asistentă la Mü nchen, la spitalul universitar.
Am vă zut multe picioare fracturate. Am vă zut ră ni din ce ı̂n ce mai
grave, pe mă sură ce ră zboiul avansa. O mulțime de bă ieți tineri, a lați la
ı̂nceput de drum, cu toată viața ı̂nainte, care-ș i pierduseră picioarele,
mâ inile sau ochii. Ș i apoi n-au mai fost doar soldați – au ı̂nceput să
apară femei ș i copii, striviți ı̂n paturile lor sau cu arsuri grave ı̂n urma
bombardamentelor Aliaților. Mii de oameni. Nu mai aveam spațiu
pentru cadavre la morgă , nici pe departe. A trebuit să le lă să m pe alee,
să le aș eză m unul peste altul.
Ră mase tă cută preț de câ teva minute, ı̂n timp ce ı̂nmuia bandajul ı̂n
compoziție ș i i-l ı̂nfă ș ura pe picior.
— Ai lucrat vreodată ca asistentă pe-aici?
— Nu, după ce am terminat colegiul, am plecat la Mü nchen. Am
pro itat de prima ocazie care mi s-a oferit pentru a pleca din Freiburg.
— De ce ai vrut să pleci?
Tresă ri auzindu-i glasul. Avea ochii deschiș i ș i o privea insistent.
 — Eram tâ nă ră . Mă despă rțisem de iubitul meu. Voiam s-o iau de la
capă t. M-am sustras responsabilită ților pe care le aveam față de familia
mea ș i am plecat. Mi-am imaginat cumva că la Mü nchen oamenii sunt
altfel.
— Ș i erau?
— Unii, dar nu prea mulți.
Termină cu primul picior, lă sâ nd ghipsul să se ı̂ntă rească , apoi trecu la
celă lalt.
— Am senzația că eu ră spund la toate ı̂ntrebă rile, deș i eu sunt cea
care te-a gă sit ză câ nd ı̂n ză padă .
Bă rbatul nu spuse nimic.
— De ce te-ai paraș utat aici, ı̂n munți, ș i ce s-a ı̂ntâ mplat cu avionul?
N-am auzit niciun zgomot. Ce alt motiv ai i avut să sari cu paraș uta,
exceptâ nd probleme tehnice cu avionul?
El nu-i ră spunse decâ t după câ teva secunde ș i, câ nd o fă cu, vorbea
poticnit, ca ș i cum ar i fost amețit.
— Imi pare foarte ră u, Fräulein Gerber, dar nu pot să vorbesc despre
motivele prezenței mele aici. Asta mi-ar putea compromite misiunea ș i
ar putea pune ı̂n pericol vitejii a lați pe front.
Franka ı̂și ı̂ntoarse din nou privirea spre piciorul lui, muș câ ndu-ș i
buza.
— Atunci spune-mi câ te ceva despre tine. De unde eș ti?
— Sunt din Karlshorst, din Berlin. Cunoș ti oraș ul?
— Nu foarte bine. L-am vizitat de câ teva ori pe vremea câ nd eram
adolescentă , ı̂mpreună cu detaș amentul meu din Liga Fetelor Germane.
Am vă zut obiectivele turistice, Unter den Linden7, Reichstagul,
Stadtschloss.
— Trebuie să i fost incitant pentru o fată tâ nă ră să ajungă ı̂n centrul
Reichului.
Ea termină de ı̂nfă ș urat tifonul ș i ı̂ncepu să ı̂nmoaie bandajele ı̂n
compoziție. Ghipsul de la celă lalt picior ı̂ncepuse să se ı̂ntă rească deja.
Iș i plimbă degetele pe deasupra lui. Era exact aș a cum trebuia să ie.
 — Ai ı̂ncredere ı̂n mine? ı̂l ı̂ntrebă .
— Desigur. Eș ti o cetă țeană loială a Reichului.
— Atunci de ce m-ai amenințat cu arma azi-noapte?
— Nu eram sigur unde mă a lu. Am fost instruit să n-am ı̂ncredere ı̂n
nimeni. Sunt prea multe ı̂n joc. Imi dau seama acum că am greș it. Vă d ce
fel de om eș ti. Admir pe oricine ar face asemenea eforturi pentru un
membru al forțelor armate ale Fü hrerului. Eș ti, ı̂n mod vă dit, o
persoană care apreciază importanța iecă rui soldat ı̂n stră dania noastră
comună ı̂n slujba victoriei inale.
Frankă i mai că -i veni să râ dă auzind vorbele pe care le debita
bă rbatul, dar reuș i să se abțină . Oare ce gâ ndea el de fapt?
— De ce nu m-ai rugat să contactez pe nimeni câ nd am fost ı̂n oraș ?
Cum ră mâ ne cu soția ș i iicele tale? Ș tiu că tră ieș ti, mă car?
— Asta mi-ar putea compromite misiunea. Trebuie să te rog să nu
spui nimă nui că m-ai vă zut, cu atâ t mai puțin că mă a lu aici.
Franka se ı̂ndreptă spre fereastră , pă ș ind peste gaura că scată ı̂n
podea. Trase draperia. De-aici se ı̂ntreză rea ză pada care se cernea din
cer.
— Iar ninge. Drumurile vor ră mâ ne blocate zile bune. Poate chiar
să ptă mâ ni. N-o să poți pleca de-aici prea curâ nd. Trebuie să ı̂ncepi să ai
ı̂ncredere ı̂n mine. S-ar putea să iu singurul tă u prieten.
Ridică ligheanul, aruncă ı̂nă untru restul de instrumente medicale ș i
de ghips ș i ieș i vijelios din cameră , ı̂nchizâ nd uș a după ea.

O
Trecu o zi, apoi ı̂ncă una. Bă rbatul era cufundat ı̂ntr-o stare de delir
indusă de mor ină ı̂n cea mai mare parte a timpului ș i nu vorbeau prea
mult. Iș i reveni din transă abia a treia zi. Durerea se estompa, iar ea ı̂i
fă cuse ultima doză de mor ină ı̂n cursul dimineții. Acum era ora două
după -amiaza. Uș a de la camera lui era ı̂nchisă , dar Franka bă nuia că
aude programele pe care le asculta ea la radio – niciunul nu era din cele
autorizate de naziș ti. Dacă era un supus atâ t de loial al regimului, oare
de ce nu obiecta? Ce fă cea ea era ilegal ș i ı̂ndeajuns de grav ı̂ncâ t să
riș te să ajungă din nou la ı̂nchisoare. Se aș eză ı̂n fotoliul-balansoar, cu
cartea ı̂n mâ nă , dar privind ı̂n gol. Incercă să se convingă că bă rbatul
era cine susținea că ar i, dar nu putea trece peste ce auzise, peste ce
spusese el ı̂n somn. Dacă ar i fost o ițer ı̂n Luftwaffe, chiar ș i spion, ar i
rugat-o să ia legă tura cu cineva câ nd fusese ı̂n oraș . Chiar dacă era
adevă rat ce-i spusese ș i se temea ca Gestapoul să nu a le de misiunea
lui, ar i trebuit să existe totuș i o persoană de contact. De bună seamă
cineva ar i vrut să a le dacă tră ieș te sau e mort. Iș i lă să cartea ı̂n poală
ș i se frecă ı̂nciudată la ochi. Mai puse câ teva lemne pe foc ș i urmă ri preț
de câ teva secunde cum erau mistuite de lă că ri. Pă rea că nu-i ră mâ ne
decâ t un singur lucru de fă cut.
El era treaz ș i se uita țintă ı̂n tavan câ nd ı̂mpinse uș a.
— Trebuie să -ți spun cine sunt. Dacă eș ti cine spui că eș ti, atunci cel
mai probabil vei i scâ rbit de mine, iar perioada pe care vom i siliți s-o
petrecem ı̂mpreună – o să ptă mâ nă , două – va i di icilă . Dar trebuie să -ți
spun. Poate că atunci ı̂ți vei deschide su letul ı̂n fața mea.
— Fräulein, nu e nevoie să ne facem con idențe. Cu câ t ș tim mai puțin
unul despre celă lalt, cu atâ t mai bine. Iți sunt foarte recunoscă tor
pentru ce ai fă cut pentru mine, dar nu-ți pot ı̂ngă dui să -mi compromiți
misiunea.
— Care misiune? Ce misiune ar putea avea un pilot german ı̂n munții
Pă durea Neagră , ı̂n toiul iernii? Cred c-ai ajuns aici din greș eală . Cred,
totodată , că plă nuieș ti să evadezi de ı̂ndată ce-o să te pui pe picioare.
Asta te priveș te, atâ ta timp câ t nu mă pui ı̂n pericol.
Bă rbatul pă rea ș ocat.
— N-aș face niciodată ceva care te-ar putea afecta. Nu acum, câ nd
ș tiu…
— Ai habar de ce desprindeam scâ ndurile din duș umea câ nd te-ai
trezit?
Bă rbatul nu-i ră spunse, continuă doar s-o privească .
 — Desprindeam scâ ndurile din duș umea ca să te pot ascunde. Astfel
ı̂ncâ t, câ nd va veni Gestapoul, ceea ce se va ı̂ntâ mpla negreș it, să nu te
gă sească ı̂n patul ă sta.
— Fräulein…
— Gestapoul o să vină , repetă Franka. M-am ı̂ntâ lnit cu un fost iubit,
care e că pitan ı̂n Gestapo. Nu i-am spus că eș ti aici, dar o să vină , mai
ales dacă te caută deja.
Se aplecă peste pat, cu amâ ndouă mâ inile sprijinite pe pă tură .
— O să -ți spun cine sunt ș i, odată ce-mi termin povestea, dacă ı̂ncă vei
susține că eș ti pilot al Luftwaffe, o să am grijă de tine ı̂n continuare ı̂n
urmă toarele câ teva zile, apoi poți să pleci ș ontâ nc-ș ontâ nc imediat ce-o
să se schimbe vremea. Sau poți să ai ı̂ncredere ı̂n mine, iar eu te voi
ajuta.
Bă rbatul nu-i ră spunse. Era livid. Intinse mâ na spre paharul cu apă pe
care i-l lă sase pe noptieră , apoi se uită la gaura din podea. Se lă sase
tă cerea.
— Te ascult, ı̂i spuse.

7
Bulevard central din Berlin, care face legă tura ı̂ntre Poarta Brandenburg ș i Stadtschloss,
numit astfel datorită teilor care-l stră juiesc de-o parte ș i de alta – Linden ı̂nseamnă „tei” ı̂n
germană (n. tr.).
 6

Numirea unui nou cancelar ı̂n 1933 nu pă rea un eveniment epocal sau
demn de atenție. Se perindaseră mulți alții, ș i puține lucruri se
schimbaseră ı̂n bine. Viața era la fel de grea. Criza mondială se adâ ncea,
iar Germania pă rea cel mai grav afectată . Conform presei, peste
cincisprezece milioane de oameni, 20% din totalul populației la
momentul respectiv, tră iau la limita subzistenței. Acest nou-venit, acest
Hitler, era considerat o puș lama, o glumă proastă . Partidul Național-
Socialist pe care ı̂l reprezenta nu obținuse niciodată mai mult de 37%
din voturi, dar preș edintele ı̂l numise cancelar. Oricum ar i fost,
„micuțul caporal austriac”, cum ı̂l numeau adversarii lui politici, n-avea
cum să reziste prea mult. El ș i gloata lui de adepți ı̂n că mă ș i cafenii
aveau să ie ı̂ndepă rtați de la putere odată ce republica punea capă t
luptelor interne care dezbinaseră instituțiile statului. Ș i, pe deasupra,
era imposibil ca Hitler să i vorbit serios câ nd ı̂și exprimase intenția să
deconstruiască republica ș i să ia totul de la capă t, sau hotă râ rea să
ră zbune ı̂nfrâ ngerea Germaniei ı̂n ră zboiul mondial, ori câ nd ı̂și
susținea discursurile despre evrei. O declarație transmisă presei de
că tre unul dintre purtă torii lui de cuvâ nt a fost ignorată aproape
complet: „Trebuie să ı̂nțelegeți că ce s-a petrecut ı̂n Germania nu este o
schimbare oarecare. A trecut vremea democrației ș i a puterii
parlamentare. A ı̂nceput o nouă eră .”
In aceeaș i să ptă mâ nă Franka ı̂nvă țase cuvinte noi, precum „limfom” ș i
„metastază ”, ș i ı̂și vă zuse tată l plâ ngâ nd pentru prima dată . Fredi nu
ı̂nțelegea nimic, iar mama lor l-a strâ ns tare la piept, ı̂n timp ce el a iș a
zâ mbetul acela sera ic al lui. I-a ı̂ndemnat să dea dovadă de curaj.
Trecuseră deja prin atâ t de multe. Ii aș teptau doar lucruri minunate ı̂n
viitor. Avea să ı̂nfrâ ngă cancerul ș i urmau să meargă ı̂nainte, ı̂mpreună .
Viața de-abia ı̂ncepuse pentru ei. N-avea nici patruzeci de ani. Nu conta
ce spuseseră doctorii. Credința o va ajuta să treacă peste asta, cum o
ajutase ș i ı̂nainte, cum o ajutase ș i câ nd se nă scuse Fredi ș i de-a lungul
tuturor greută ților pe care le avusese de ı̂nfruntat cu el după aceea.
Cancerul se ră spâ ndise.
In doar câ teva să ptă mâ ni, Hitler ı̂și consolidase puterea. Libertatea
cuvâ ntului, libertatea presei ș i libertatea de reuniune au fost abolite, ș i
cu asta experimentul german ı̂n materie de libertate ș i democrație se
ı̂ncheiase. Cetă țenii germani cedaseră puterea absolută lui Hitler ș i
naziș tilor fă ră să crâ cnească . Oamenii nu pă reau să se simtă apă sați de
noul regim. Nu aveau prea mare ı̂ncredere ı̂ntr-un sistem democratic
disfuncțional ș i prost conceput. Copiii ı̂ncepuseră să poarte banderole
cu embleme naziste la ș coală , iar noul gest de salut – să -ți ı̂ntinzi brațul
ı̂nainte, rostind Heil Hitler – devenise un mod de a-ți ară ta loialitatea
față de partid.
Entuziasmul trezit de un regim care promitea să -i redea Germaniei
locul de cinste printre marile națiuni ale lumii era molipsitor. Franka ı̂l
simțea ș i ea. Aproape toți tinerii pe care-i cunoș tea ı̂l simțeau. S-ar i zis
că poporul german se a la ı̂n pragul unei prefaceri incredibile, epocale.
Sprijinul de care se bucura noul regim național-socialist venea din toate
direcțiile. Franka a citit ı̂n ziar că pâ nă ș i o organizație numită Asociația
Evreilor cu Naționalitate Germană ı̂și exprimase sprijinul pentru noul
regim.
Franka a observat schimbarea aproape imediat. O nouă clasă
dominantă se a irma ı̂n oraș ele mari ș i mici de pe tot cuprinsul
Germaniei, iar reprezentanții acesteia erau dornici să se facă remarcați.
Imboldiți de emblemele partidului prinse la rever, de carnetele de
membru din buzunar ș i de svasticile purtate pe mâ neci, reprezentanții
acestui grup, pâ nă atunci obscur ș i ignorat, au ı̂nceput să se a irme.
Josef Donitz, un bă can din oraș , a ı̂nceput să meargă la lucru ı̂mbră cat ı̂n
uniforma Batalioanelor de asalt8. După doar câ teva să ptă mâ ni, a preluat
frâ iele administrației locale fă ră formalită țile sau bă tă ile de cap pe care
le presupun alegerile. Ș eful brigadei locale de pompieri, prieten de-o
viață cu tată l Frankă i, a fost eliminat din funcție de un pompier a lat ı̂n
subordinea lui, un alcoolic notoriu care se ı̂ntâ mpla să ie membru de
partid. Angajații cu carnete de membri li se adresau fă ră menajamente
superiorilor, care ı̂ncepeau să -i asculte reverențios. La iecare nivel al
vieții sociale ș i politice, revoluția național-socialistă a luat forma unei
percolă ri de jos ı̂n sus – drojdia s-a ridicat la suprafață.
Indâ rjirea mamei Frankă i a fă cut-o să depă ș ească prog-nosticul
medicilor. Sarah a interpretat cele „ș ase luni de tră it” drept „ne vedem
la anul, doar ca să vă fac ı̂n ciudă ”. Voia să -ș i petreacă timpul la aer, ı̂n
mijlocul naturii care pă rea să se ı̂ntindă la in init ı̂n jurul lor. Tată l
Frankă i, Thomas, a cumpă rat cabana din munți de la unchiul lui,
Hermann, care o folosise pe post de adă post ı̂n timpul partidelor de
vâ nă toare de că prioare ș i mistreți. Franka ș i mama ei au redecorat
cabana, ı̂n timp ce Thomas s-a stră duit s-o facă locuibilă pe timp de
iarnă . Au stat acolo aproape toată vara lui 1933, savurâ nd timpul
petrecut ı̂mpreună . Franka adora să -ș i vadă familia aș ezată ı̂n fața
cabanei câ nd se ı̂ntorcea cu prietenele din vreo drumeție prin munți. In
serile acelea calde de vară , câ nd soarele apunea după cabană , scă ldâ nd
cerul ș i copacii ı̂n portocaliu ș i roș u, câ nd mirosul de mâ ncare proaspă t
gă tită se contopea cu fumul din pipa tată lui ei, pă rea că -ș i gă siseră un
colțiș or de rai. La sfâ rș itul acelei veri de vis, câ nd Sarah a declarat c-o să
revadă priveliș tea aceea ș i anul urmă tor, Fredi a ı̂mbră țiș at-o afectuos.
Franka ș i tată l ei nu au spus nimic. Doar Fredi pă rea să creadă că e cu
putință, iar pâ nă la urmă s-a dovedit că avusese dreptate.
Atmosfera de la ș coală se schimbase. Naziș tii erau hotă râ ți să ie
partidul tinerilor. Să câ ș tige ș i să pă streze loialitatea tineretului german
era un țel fundamental pentru ei. Câ nd Franka s-a ı̂ntors la Freiburg
după vara aceea, in luența revoluției național-socialiste era evidentă .
Drapelul nazist era arborat ı̂n iecare clasă , apoi deodată au apă rut
portrete ale lui Adolf Hitler, semizeul a lat ı̂n fruntea națiunii, ı̂n locul
cruci ixelor de pe pereți. Chipul unui individ pe care cu un an ı̂n urmă
nici mă car nu l-ar i recunoscut era acum ı̂n iecare sală de clasă . Că rți
din biblioteca ș colii, considerate subversive, au fost scoase de pe rafturi,
fă cute morman ș i arse ı̂n curtea ș colii. Franka a ı̂ntrebat-o pe
bibliotecară despre ce că rți era vorba ș i i s-a spus că membrii de partid
con iscaseră orice operă , de icțiune sau nu, care exprima vreo idee
liberală sau sugera că poporul, mai curâ nd decâ t Fü hrerul, ar trebui să -
ș i câ rmuiască propriul destin. Volume noi despre cum salvaseră naziș tii
Germania din abisul Republicii de la Weimar au ocupat ı̂n curâ nd
locurile ră mase libere pe rafturi. Aceste că rți noi erau scrise ı̂ntr-un
limbaj simplu, infantil, dar niciunul dintre profesori nu s-a plâ ns de
asta. Cu toții au devenit membri ai Ligii Profesorilor Național-Socialiș ti.
Dornici să -ș i pă streze posturile ș i sub presiunea exercitată de
administrația locală , au ı̂nceput să promoveze noile idei naziste.
Profesorul preferat al Frankă i, Herr Stiegel, a fost unul dintre puținii
care au protestat ı̂mpotriva noilor practici, insistâ nd să -ș i țină orele ca
ı̂nainte de instalarea noului guvern. A rezistat două să ptă mâ ni ș i, câ nd
Franka ș i alți câ țiva elevi au mers să -l viziteze la casa lui veche de lâ ngă
oraș , nu au mai gă sit pe nimeni acolo. Nu aveau să -l mai vadă niciodată .
Nina Hess s-a lă udat ulterior că -l turnase unuia dintre liderii naziș ti
locali. A primit drept recompensă o eș arfă roș ie, care simboliza
loialitatea ei față de regimul nazist ș i pe care a purtat-o ı̂n iecare zi,
pâ nă la sfâ rș itul anului ș colar.
Nimeni nu voia să ră mâ nă pe dinafară , ș i Franka s-a trezit furată de
valul nă valnic de entuziasm dinaintea zorilor poporului arian. Naziș tii
ı̂ncepuseră să folosească termenul „arian” pentru a descrie
caracteristicile germanului ideal. Franka fă cea parte, fă ră ı̂ndoială , din
această rasă superioară pe care o descriau. Câ nd guvernul ı̂ți spunea că
pă rul tă u blond ș i ochii albaș tri sunt un semn al perfecțiunii, că te fac
germanul ideal, asta ı̂ți dă dea un sentiment de satisfacție. Ea nu
cunoș tea oameni aparținâ nd altor rase, dar naziș tii susțineau că ea ș i
prietenele ei aparțineau, din naș tere, unei rase superioare tuturor
celorlalte. Era o senzație plă cută . Avea sentimentul apartenenței la ceva
important.
Decizia de a se ı̂nscrie ı̂n Liga Fetelor Germane a venit de la sine. Toate
prietenele ei o fă cuseră deja. Avea aproape ș aptesprezece ani pe atunci
ș i era un pic cam mare ca să mai ie membră , dar promisiunea c-ar
putea deveni comandant de detaș ament a impulsionat-o. Nu voia să
ră mâ nă pe dinafară ș i, ı̂n mod limpede, acela nu era un moment la care
să asiș ti de pe margine. Era momentul să acționezi cu ı̂ndră zneală . Aș a
că s-a ı̂nscris, ı̂n ciuda obiecțiilor pă rinților ei, care pă reau circumspecți
ı̂n privința Partidului Nazist, din nenumă rate puncte de vedere. Franka
Gerber era un exemplu de om tâ nă r minunat care, conform profețiilor
lui Hitler, avea să ajute Germania să domine lumea ı̂ntreagă ș i nu
intenționa să lase niș te idei demodate să -i stea ı̂n cale. Avea să -ș i aducă
ș i ea contribuția la cauza poporului german.
Franka ținea mult la uniforma ei, alcă tuită dintr-o bluză albă , cu o
cravată neagră , legată lejer ı̂n jurul gâ tului, prinsă cu o insignă cu
svastică , ș i o fustă bleumarin. Fetele din Ligă de ilau ı̂n pas de marș ,
ı̂ntr-o manieră asemă nă toare bă ieților din Tineretul hitlerist, care le
aruncau ocheade. Fă ceau instrucție ș i exerciții izice ș i mergeau ı̂n
drumeții lungi, ı̂nnoptâ nd adesea ı̂n cort, sub cerul liber, unde
interpretau câ ntece ı̂n cinstea Fü hrerului ș i visau la momentul câ nd vor
putea da naș tere unor ii vajnici, contribuind astfel la efortul de ră zboi
care se pro ila la orizont. S-au format legă turi strâ nse ı̂ntre fete. Le
uneau țelurile lor comune ș i eforturile concentrate. Era minunat să te
simți acceptată , prețuită , superioară .
Daniel era comandant de detaș ament ı̂n Tineretul hitlerist ș i
coordona exercițiile de instrucție câ nd de ilau ı̂n pas alergă tor prin
oraș , ı̂n maiouri cu svastici pe piept, câ ntâ nd Să piară ce e vechi, să
dispară cei slabi. Intruchipau ı̂ntr-adevă r tot ce avea mai bun tineretul
german, erau supli ș i zvelți, la fel de iuți ca ogarii ș i duri ca oțelul
produs de Krupp, ı̂ntocmai cum le ceruse Hitler să ie. Daniel era cel
mai ră să rit dintre ei ș i ı̂i ı̂ndruma pe membrii mai tineri cu un aer sever,
dar drept. Imbujorate, toate fetele ș uș oteau despre el, punâ ndu-ș i mâ na
la gură , câ nd trecea țanțoș pe lâ ngă ele. El ș i Franka au fost atraș i unul
de celă lalt ca doi magneți – ı̂mpreună ı̂ntruchipau forța ș i frumusețea
noii Germanii. Tată l lui, care fusese ș omer ı̂nainte de revoluția național-
socialistă , ocupa acum un loc de frunte ı̂n consiliul local. Franka nu ı̂l
vă zuse niciodată fă ră insigna nazistă ı̂n piept sau fă ră banderola nazistă
pe braț . Fiul lui era ı̂ntruchiparea visurilor lui, promisiunea unei noi
vieți, mai bune, pentru rasa ariană .
Daniel era sever cu noii recruți, dar față de ea dă dea dovadă de
tandrețe. Era ambițios ș i mereu cu gâ ndul la viitor, serios ș i hotă râ t. Era
iubitul ideal pentru vremurile incitante pe care le tră ia. Franka s-a trezit
implicată din ce ı̂n ce mai profund. La sfâ rș itul anului ș colar, chiar
ı̂nainte de absolvire, l-a invitat pentru prima dată la ea acasă , cu gâ ndul
să -l prezinte pă rinților. Daniel s-a comportat politicos ș i respectuos. S-a
prezentat la cină ı̂mbră cat ı̂n uniforma lui de membru al Tineretului
hitlerist ș i, câ nd tată l Frankă i i-a deschis uș a, a schițat salutul nazist.
Mama Frankă i a venit spre el, stră duindu-se să zâ mbească ı̂n clipa ı̂n
care Daniel a salutat-o. S-au ı̂ndreptat spre masă , ș i Franka s-a aș ezat
lâ ngă el. Fredi stă tea pe locul lui obiș nuit, ı̂n capul mesei. Daniel l-a
salutat cu un gest din cap. Nu s-a purtat cu s ială ı̂n fața pă rinților ei, ș i
le-a vorbit despre planurile lui de a intra ı̂n Gestapo, o organizație de
elită a poliției ı̂n iințată recent, precum ș i despre nevoia de a apă ra
revoluția de spioni ș i de cei care se sustră geau de la ı̂ndatoririle lor.
Atunci a auzit pentru prima dată Franka expresia „duș mani ai
poporului”. Pă rinții ei ș i-au pă strat atitudinea politicoasă , dar ea a
surprins un schimb de priviri discret ı̂ntre ei ș i a intuit că -l judecau. Ș tia
ce avea să urmeze după plecarea lui.
Tată l Frankă i l-a luat ı̂n brațe pe Fredi ș i l-a dus la culcare. Mama ei l-a
aș teptat să coboare, ı̂nainte de a o ruga pe Franka să ia loc. Ș i-a lă sat
mâ na palidă pe piciorul ei. Ară ta mereu obosită acum, frumusețea ı̂i era
umbrită de inamicul nevă zut dină untrul trupului ei. Expresia din ochii
ei injectați era gravă , dar calmă .
 — Câ t de serioasă e treaba cu Daniel? Ș tiu că ieș iți ı̂mpreună de ceva
vreme.
— Il iubesc, mamă . Tu erai doar puțin mai mare decâ t sunt eu acum
câ nd l-ai ı̂ntâ lnit pe tata.
Thomas s-a aș ezat, frecâ ndu-se la ochi.
— Eu avem două zeci ș i doi de ani, mama ta avea nouă sprezece. Tu ai
doar ș aptesprezece ani ș i nici n-ai terminat liceul. Ne ı̂ntrebă m dacă nu
cumva Daniel ı̂ți distrage atenția de la ı̂nvă țătură . Eș ti atâ t de implicată
ı̂n povestea asta cu Liga Fetelor Germane acum. Pare că -ți petreci tot
timpul liber cu ele.
— Imi iubesc detaș amentul. Sunt parte din ceva. Voi nu ș tiți nimic
despre ce se ı̂ntâ mplă ı̂n țara asta. Ați ră mas blocați ı̂n lumea veche a
Kaiserului ș i a imbecililor de la Weimar, care au dus țara la pierzanie.
— Lumea veche? ı̂ntrebă Sarah. Cine te-a ı̂nvă țat astfel de lucruri?
Franka ș i-a ı̂nă buș it elanul de compasiune care o ı̂ndemna să -ș i aline
mama. N-ar i fost un gest patriotic. Discuția era un prilej să -ș i convingă
pă rinții că iecare cetă țean german avea datoria de a-ș i aduce aportul la
revoluția național-socialistă .
— Ne facem griji pentru tine, ı̂i spuse mama.
— De ce vă faceți griji? Le am ală turi pe celelalte fete din Ligă . Pâ nă ș i
profesorii mei recunosc cu toții meritele noii miș că ri. Toată lumea pare
s-o facă , toată lumea ı̂n afară de voi.
— Povesteș te-mi atunci cum e cu revoluția asta glorioasă a voastră , o
ı̂ndemnă Thomas, cu o voce ı̂nfundată .
— E de-ajuns să te uiți la statisticile din ziare. Hitler pune capă t crizei.
Ș omajul a scă zut la un nivel care ar i fost de neı̂nchipuit pâ nă să ajungă
Fü hrerul la putere. Muncitorul german este din nou productiv. De bună
seamă asta e o realizare demnă de laudă ?
— Da, ı̂ncuviință tată l ei, dar gâ ndeș te-te cum se obțin lucrurile astea.
Industria s-a pus din nou ı̂n miș care – industria de armament. Hitler ne
poartă spre un nou ră zboi. Iar statisticile de care vorbeș ti tu nu includ
femeile, nici evreii – două grupuri care au fost excluse de pe piața
muncii.
— Hitler redă forța Germaniei.
— Pentru oamenii de râ nd sau pentru naziș ti? Povestea asta se va
ı̂ncheia cu un ră zboi.
— Fü hrerul este lă udat ı̂n lumea ı̂ntreagă . Inge, comandanta mea de
detaș ament, ne-a ară tat un articol din ziar ı̂n care David Lloyd George,
prim-ministrul britanic din timpul ră zboiului, ı̂l numea pe Hitler un
conducă tor de seamă . Spunea că ș i-ar dori ca Marea Britanie să aibă un
om de stat ca el.
— Pare un netot, spuse Sarah.
— Ii cunosc pe naziș ti mai bine decâ t el, adă ugă tată l ei. Sunt niș te
lupi gata să atace poporul german ș i mi-e teamă , Franka. Mi-e teamă de
efectul pe care-l au asupra ta. Dacă ră mâ i lâ ngă un bă iat ca Daniel, asta
nu va face decâ t să ampli ice efectul.
— Mi-am gă sit locul ı̂n cadrul revoluției, tată . Național-socialiș tii
instituie politici pentru binele tuturor germanilor – inclusiv al vostru.
— Cum ră mâ ne cu femeile? repetă Sarah. Au fost excluse din multe
sectoare de activitate. Ș i evreii? Sunt marginalizați de societatea
germană .
— Nu ș tiu cum e cu evreii. O să -ș i gă sească ș i ei locul ı̂n noua noastră
societate.
— N-ai ascultat discursurile lui Hitler? Individul ă sta a că rui adeptă ai
devenit instigă fă ră jenă la ură ı̂mpotriva evreilor. Ș i cum ră mâ ne cu
fratele tă u? Ce loc se va gă si pentru el ı̂n această nouă lume ariană
perfectă ?
— Nu ș tiu nimic despre asta.
Franka se ridică .
— Cred c-am discutat destulă politică ı̂n seara asta.
Ș i cu asta a plecat, ı̂ncă ș i mai ı̂ndâ rjită ı̂n hotă râ rea ei de a urma calea
național-socialismului. N-avea să se lase ținută pe loc de ideile lor
ı̂nvechite. Era vremea ei, nu a lor.
 A doua zi Daniel a ı̂ntrebat-o, strâ ngâ nd-o ı̂n brațele lui vâ njoase, cum
crede că decursese cina.
— A decurs bine, ı̂i spuse. Pă rinții mei cred că eș ti un tâ nă r de toată
isprava ș i un partener ideal pentru mine – ı̂ntruchiparea tâ nă rului
național-socialist de rasă ariană .
Ca toți ceilalți tineri, Franka fusese ı̂ncurajată să raporteze opiniile ș i
ideile pă rinților. Orice idei care se abă teau de la dogmă trebuiau
eradicate. Ș tia că orice i-ar i spus lui avea să ajungă la urechile
autorită ților locale. De-acum ı̂nainte aveau să ia cina doar cu pă rinții
lui.

Sarah a dezmințit prognosticurile tuturor, cu excepția celui dat de Fredi,

ș i a apucat, ı̂ntr-adevă r, vara lui 1934. Deș i ocupată cu detaș amentul,
Franka ı̂ncerca să ajungă câ t mai des la cabană , să -ș i viziteze familia.
Fredi se dezvolta izic, dar mintea lui ră mâ nea cea a unui copil, după
cum ș tiuseră dintotdeauna c-o să se ı̂ntâ mple. Blâ ndețea irii lui ș i
su letul să u pur ı̂i copleș eau pe toți cei care-l cunoș teau. Era desă vâ rș it,
neı̂ntinat de ră ul care se ı̂nvolbura ı̂n jurul lui – mai presus de toate
astea. Legă tura dintre el ș i Sarah devenea din ce ı̂n ce mai strâ nsă , pe
mă sură ce starea ei se agrava. Incă mai sperau cu toții la miracolul
promis de ea, dar, odată cu trecerea timpului, pă rea o posibilitate din ce
ı̂n ce mai ı̂ndepă rtată . Franka a ratat bună parte din vara aceea idilică
ală turi de ei. Pă rea că ı̂ntotdeauna avea câ te ceva de fă cut ı̂n cadrul
detaș amentului ș i erau atâ tea fete mai mici, care aveau nevoie de
ı̂ndrumarea unei persoane dedicate ș i experimentate ca ea. Ș tia că
pă rinții ei ı̂nțeleg lucrul ă sta, chiar dacă ı̂și exprimau obiecțiile.
La sfâ rș itul verii, Franka a fost numită comandant de detaș ament.
Mama ei a lipsit de la ceremonia ı̂n care i se ı̂nmâ nase eș arfa, se simțise
prea ră u ı̂n ziua respectivă . Daniel a fost de față ı̂nsă , dâ nd tonul la
aplauze, radiind ı̂n lumina soarelui.
Acele ultime luni din viața mamei ei au fost de o frumusețe
chinuitoare, de un miraculos plin de amă ră ciune. Mama ei s-a stins cu
demnitate, fă ră zbateri. Au avut parte de refugiul unui ultim Cră ciun
ı̂mpreună , după care noul an a adus cu el realitatea necruțătoare. Sarah
a vrut să se stingă acasă . Surorile ei au venit ı̂n vizită , cu puzderia lor de
copii, dar ı̂n cele din urmă s-au ı̂ntors la casele lor, la Mü nchen. Sarah s-
a agă țat de viață, s idâ nd aș teptă rile, astfel că , atunci câ nd a venit
sfâ rș itul, acesta i-a luat pe toți prin surprindere. Franka sperase
cumva – nu, crezuse – că doctorii se ı̂nș elaseră ș i că se pot ı̂ntâ mpla ș i
minuni.
Sarah era ı̂nconjurată de familie ı̂n acele ultime momente, ı̂n
dimineața aceea geroasă de ianuarie. Franka ș i-a amintit cum bunicul ı̂i
explicase că de-acum era de datoria ei să aibă grijă de Fredi ș i că fratele
ei nu putea ı̂nțelege cu adevă rat ce se ı̂ntâ mplă , dar ș tia că nu e aș a.
Fredi era aș ezat la că pă tâ iul muribundei, cu capul pe pieptul ei, fă ră să
plâ ngă ș i fă ră să se miș te de-acolo. Ș tia exact de ce avea nevoie mama
lui ș i asta ı̂i dă ruia cu altruism. Nimeni altcineva nu ș tia ce să spună sau
ce să facă . Doar el ı̂nțelegea cu adevă rat.
Sarah a cerut să ie lă sată să vorbească ı̂ntre patru ochi cu Franka, iar
ceilalți au ieș it din cameră . Lumina zorilor se ı̂ntreză rea posomorâ tă
dincolo de fereastră , scâ nteind albă pe pielea palidă a mamei.
Incă runțise de-acum, iar focul din ochii ei se stinsese, lă sâ nd ı̂n urmă
doar tă ciuni. Avea mâ na rece ı̂n clipa ı̂n care Franka a prins-o ı̂ntr-a ei.
Cumva a reuș it să nu plâ ngă .
— Fata mea frumoasă , ı̂i spuse, strâ ngâ ndu-i mâ na surprinză tor de
tare. Sunt mâ ndră de tâ nă ra ı̂n care te-ai transformat, de-abia aș tept să
te vă d femeie ı̂n toată irea, cu tă rie de caracter ș i mamă , cum ș tiu că vei
i. O să ii o asistentă minunată . Nu lă sa pe nimeni să -ți impună cine eș ti
sau ce simți. Doar tu ș tii asta. Nu uita că eș ti iica mea, fata mea
frumoasă ș i deș teaptă , ș i asta vei i mereu. Voi i mereu cu tine. N-o să te
pă ră sesc niciodată .
Franka a trebuit să -ș i ș teargă lacrimile ca să -i vadă chipul.
— Nu lă sa noile idei ale naziș tilor să te schimbe, nu lă sa ura să -ți
schimonosească su letul. Nu uita cine eș ti.
 Inmormâ ntarea a avut loc cinci zile mai tâ rziu. Au venit toate fetele
din detaș amentul Frankă i, precum ș i majoritatea membrilor
organizației locale a Tineretului hitlerist. Franka s-a ı̂mbră cat ı̂n
uniforma ei de la Liga Fetelor Germane ș i a plâ ns ı̂n brațele lui Daniel
după aceea, ı̂n timp ce ı̂n minte ı̂i ră sunau cuvintele mamei.

Restul anului ș colar a trecut ca prin ceață, iar vara a fost pustie ș i lipsită
de orice bucurie. Familia ei a ı̂ncercat să recreeze la cabană atmosfera
verilor trecute, dar Franka gă sea mai multă alinare ı̂n tovă ră ș ia
detaș amentului pe care-l conducea. Acum că mama nu mai era, tată l ei
trebuia să -ș i ia liber de la fabrică pentru a avea grijă de Fredi. Frankă i
nu i se putea cere să renunțe la toate obligațiile pe care le avea ca să
aibă grijă de fratele ei mai mic. Ajuta cu ce putea, dar, acum că o ı̂mbia
posibilitatea de a merge la facultate, nu voia să creeze un precedent.
Avea propria ei viață, propria cauză că reia să i se dedice. Tată l ei o
ı̂ncurajase ı̂ntotdeauna să ie independentă , aș a că i-a permis să se
sustragă de la ı̂ndatoririle față de familie, față de propriul ei frate. In
septembrie 1935 s-a ı̂nscris la facultate. A ı̂nceput studiile, iar Daniel o
ı̂nsoțea pas cu pas. Atunci ș i-a ı̂nceput ș i el formarea ı̂n cadrul
Gestapoului.
Acum că apă ruse un gol ı̂n viața ei de familie, era dureros pentru
Franka să -ș i petreacă timpul acasă . Voia să scape de amintirile
dureroase legate de moartea mamei ei, care o bâ ntuiau acolo. Ș i-a dat
seama că sursa de vitalitate a lui Fredi fusese mama lor ș i că , oricâ t de
mult ar i ı̂ncercat ea sau tată l lor, nu-i puteau lua locul. Fredi era la fel
de voios ca de obicei, o lumină vie ı̂n bezna din jur, dar trupul lui
ı̂ncepea să cedeze.
In octombrie 1935, tată l lor a comandat un scaun cu rotile pentru
Fredi, o mă sură temporară , deș i ș tiau amâ ndoi că probabil n-o să mai
meargă vreodată pe picioarele lui. Fredi a fost ı̂ncâ ntat de acest nou
mijloc de transport, interpretâ nd totul ca pe un joc. Franka ı̂l plimba
adesea prin oraș , iar el le fă cea cu mâ na tuturor celor pe care-i vedea
trecâ nd pe stradă . Aproape toți ı̂i ră spundeau zâ mbind. Membrii de
partid erau singura excepție, ei mergeau ı̂nainte țanțoș , cu pieptul
ı̂mpins ı̂n față, cu banderolele pe braț ș i insignele la rever. Pă reau iritați
de atitudinea lui veselă . Franka a ajuns să le disprețuiască privirile
pieziș e.
Spre sfâ rș itul toamnei, tată l ei a venit să -i vorbească . Tocmai
terminaseră cina ș i strâ ngeau vasele. Mesele de seară nu mai erau la fel.
Tată l Frankă i se ı̂ncă pă țâna să gă tească aceleaș i feluri pe care le
pregă tea mama ei, dar fă cea economie ș i nu se pricepea. Franka tocmai
ı̂i citea lui Fredi unul din basmele care-i plă ceau nespus. Cartea era
ferfenițită ș i ı̂ndoită la colțuri, dar el nu se plictisea niciodată să audă
aceleaș i poveș ti, repetate la nesfâ rș it. Tată l ei a pornit radioul ș i a că utat
unul din posturile elvețiene care prezentau ș tirile câ t de câ t obiectiv. S-a
aș ezat lâ ngă copiii lui.
— Mulțumesc că n-ai raportat faptul că ascult posturi stră ine.
Franka a roș it.
— O, tată , n-aș face niciodată aș a ceva.
— Ș tiu că fac presiuni asupra ta să le spui ce fac ș i, dat iind că Daniel
e ı̂n formare pentru Gestapo… Imi dau seama câ t de greu ı̂ți este.
Franka a ră mas locului, amintindu-ș i ce-i spusese Daniel cu doar o
să ptă mâ nă ı̂nainte:
„Poporul german este familia ta. Ș i lui ı̂i datorezi loialitate.”
Franka ș tia că Daniel ar i vrut s-o convingă să raporteze ceva, să -i dea
o fă râ mă de informație pe care s-o dea mai departe noilor lui stă pâ ni,
dar nu-i spuse o vorbă . Ș tia că tată l ei ar i putut i ı̂nchis pentru că
asculta posturi de radio stră ine, sau pentru că citea că rțile pe care se
ı̂ncă pă țânase să le pă streze ı̂n ciuda noii legislații, sau pentru
comentariile pe care le fă cea ı̂n treacă t despre noul regim. Erau atâ tea
lucruri. Mai multe fete pe care le cunoș tea ı̂și turnaseră deja pă rinții.
Tată l Gildei Schmidt petrecuse câ teva să ptă mâ ni ı̂n ı̂nchisoare pentru
un comentariu defavorabil la adresa naziș tilor ș i era ș i acum urmă rit de
Gestapo. Gilda ı̂l raportase deoarece spusese că Hitler e un individ
periculos, care instigă la ră zboi.
— Fü hrerul ș i-ar dori ca toată lumea să -i sprijine intențiile curajoase,
declară Franka, auzind cum ı̂i țâș nesc de pe buze cuvintele profesorilor
ei. E hotă râ t să dea de urma tuturor duș manilor poporului, astfel ı̂ncâ t
aceș tia să poată i educați asupra modalită ților adecvate de a se pune ı̂n
slujba poporului german.
— Vorbeș ti de parcă n-ai i tu ı̂nsă ți.
— Ce vrei să spui?
— Parcă ı̂l aud pe Daniel sau pe unul dintre naziș tii care de ilează prin
centrul oraș ului, ținâ nd discursuri. Nu uita cine eș ti, Franka.
— Nu uit, tată .
— Am ceva să -ți ară t.
A pus ziarul Völkischer Beobachter („Observatorul popular”) pe masă ,
ı̂n fața ei. Titlul unui articol fă cea referire la noile legi eroice, menite să
stopeze pericolul evreiesc ı̂n Germania.
— Naziș tii au declarat că evreii nu pot i cetă țeni germani. Li s-a ră pit
cetă țenia ș i li se interzic că să toriile cu etnici germani. Asta e revoluția
glorioasă ı̂n care te-ai angajat.
I-a luat câ teva clipe să -i ră spundă .
— Sunt sigură că Fü hrerul ș tie ce e mai bine pentru Germania. I-am
ı̂ntrebat chiar deună zi pe câ țiva dintre comandanții locali ai Ligii. M-au
ı̂ncurajat să mă concentrez asupra imaginii de ansamblu ș i să las
detaliile pe seama Fü hrerului.
— Ș i te-a mulțumit ră spunsul ă sta?
Franka nu i-a ră spuns. A pus mâ na pe o altă carte din care să -i
citească fratelui ei.
Tată l să u a ı̂ntrerupt-o ı̂nainte de a se i apucat de citit.
— Mai am ceva să -ți ară t.
A scos un alt ziar.
— Ziarul ă sta se numeș te Der Angriff („Atac”). E controlat ș i editat de
Partidul Nazist, ca ș i Völkischer Beobachter, dar ă sta e mult mai puțin
subtil ı̂n a-ș i exprima intențiile.
Franka a luat ziarul. Il vă zuse pe tarabele vâ nză torilor de ziare, dar nu
pusese mâ na pe el niciodată pâ nă atunci. Pe prima pagină era o
caricatură ı̂n creion reprezentâ nd un evreu, cu câ rlionții revă rsați peste
costumul ı̂nchis la culoare, cu iricele de salivă prelingâ ndu-i-se peste
dinții ascuțiți. Cu un pumnal ı̂ncovoiat ı̂n mâ na ca o gheară , era aplecat
deasupra unei femei frumoase, cu aspect arian, adormită pe un pat.
Titlul era „Evreii sunt calamitatea noastră ”. Franka a simțit că -i dau
lacrimile. S-a ı̂ntors spre Fredi, dar acesta gă sise un trenuleț de jucă rie
ș i se juca.
— E un ziar de scandal, zise. Nu e decâ t un ziar ordinar de scandal.
— Ziarul ă sta are un tiraj de câ teva sute de mii de exemplare. Hitler l-
a lă udat de multe ori pentru integritate jurnalistică .
— Nu ș tiu ce să spun. Sistemul nu e perfect, dar…
Nu-ș i mai gă si cuvintele. Nu avea ce spune.
— Noi nu te-am ı̂nvă țat să -ți ı̂ntorci spatele câ nd vezi o nedreptate.
Te-am ı̂nvă țat mereu să …
— Să nu uit cine sunt.
— Exact. Cred că motivul pentru care ai ı̂mbră țiș at atâ t de repede
acest regim este faptul că eș ti dornică să schimbi lumea, ca mulți alți
copii din generația ta. Dar trebuie să -ți dai seama la ce te ı̂nhami.
— Nu sunt de acord cu politicile la adresa evreilor, dar sunt sigură că
Fü hrerul are un plan de bun simț pentru ei.
— De bun simț? Aș a numeș ti faptul că li s-a ră pit cetă țenia? Ai auzit
de un loc numit Dachau, Franka?
Ea a clă tinat din cap.
— Nici eu nu auzisem. E un tâ rguș or, la nici 25 de kilometri de
Mü nchen, nu departe de locul unde s-a nă scut mama ta. Am avut o
ı̂ntâ lnire de afaceri cu cineva acolo să ptă mâ na trecută . Mi-a spus despre
un lagă r pe care l-au construit naziș tii ı̂n locul acela.
— Ce fel de lagă r?
 — Un loc care e o crimă ı̂mpotriva poporului german. Persoana cu
care m-am ı̂ntâ lnit le-a furnizat câ teva dintre materialele pentru noile
clă diri, ı̂ncă din 1933, ș i a trecut de mai multe ori pe-acolo de-atunci.
Lagă rul ă la e linia ı̂ntâ i a frontului ı̂n ră zboiul pe care naziș tii ı̂l poartă
deja ı̂mpotriva propriului popor. La Dachau ı̂i trimit pe inamicii politici
ai regimului. Socialiș ti, comuniș ti, lideri ai sindicatelor, pe care naziș tii
le-au scos ı̂n afara legii, paci iș ti ș i câ țiva preoți ș i membri disidenți ai
clerului. Sunt mii de oameni acolo, supuș i la muncă silnică ș i ı̂nfometați
pâ nă -ș i dau duhul, izolați cu garduri de sâ rmă ghimpată ș i pă ziți de
indivizi din SS, cu capul de mort pe caschetă .
— Nu e cu putință. Fü hrerul ș tie despre asta?
Franka a simțit un val de dezgust, dar chiar ș i-aș a s-a ı̂ntrebat ce
pă rere ar i avut despre asta Daniel ș i ceilalți comandanți ai Ligii.
— Cum ar putea să nu ș tie? Herr Hitler ia toate deciziile după care
este câ rmuită țara. Ar putea să -l scoată ı̂n afara legii oricâ nd. Eu ı̂nclin
să cred c-o să se mai deschidă multe alte lagă re.
— Cine e individul ă sta din Dachau cu care te-ai ı̂ntâ lnit? De ce
ră spâ ndeș te minciunile astea odioase?
— Nu sunt minciuni. Deschide ochii, Franka. Vezi cui ı̂i juri loialitate.
Franka a ı̂nchis ochii. Avea senzația c-o să -i explodeze capul. Cu
lacrimi ierbinți curgâ ndu-i pe obraji, s-a ridicat ı̂n picioare.
— Nu-mi vine să cred că ră spâ ndeș ti minciunile astea dezgustă toare
de față cu Fredi, care n-are cum să -ș i dea seama că -s minciuni. Avem o
responsabilitate față de el, tată . Trebuie să nu ne coborâ m la aș a ceva.
A ieș it ca vijelia din bucă tă rie, urcâ nd ı̂n camera ei, simțind cum se
ı̂nvâ rtejea ı̂n ea otrava ı̂ndoielii.

Universitatea era o prelungire a sistemului de propagandă nazist că ruia

ı̂i că zuseră pradă Franka ș i prietenele ei ı̂n liceu. Intelectualii erau
plasați la acelaș i nivel cu evreii ș i meritau acelaș i tratament. Sute de
profesori universitari fuseseră concediați, pe tot cuprinsul Germaniei,
pentru că aveau idei prea liberale sau pentru că erau evrei. Printre ei se
numă rau câ țiva dintre cei mai mari savanți din țară ș i mai mulți laureați
ai Premiului Nobel. Termenul „cultură ” a devenit peiorativ.
Universită țile fuseseră transformate ı̂n receptacule pentru Ministerul
Propagandei. Nu mai existau niciun fel de activită ți studențeș ti, ı̂n afara
marș urilor organizate de naziș ti ș i a discursurilor care proslă veau
mă rețul regim. Franka a descoperit că ı̂n cadrul studiilor ei, care se
concentrau asupra anatomiei umane, putea evita terenul minat
reprezentat de cursuri precum „Igiena rasială ” sau „Popor ș i rasă ”.
Franka a pă ră sit Liga Fetelor Germane. Celelalte ș efe de detaș ament
au obiectat la decizia ei, dar ea le-a convins că nu mai avea timp,
ocupată cu facultatea ș i purtâ nd responsabilitatea de a se ocupa de
fratele ei. Era adevă rat că avea mult de lucru, atâ t la facultate, câ t ș i
acasă , dar mai exista un motiv. Nu reuș ea să -ș i ia gâ ndul de la povestea
cu lagă rul din Dachau. Asta explica multe. Unde dispă ruse Herr
Rosenbaum, vecinul lor? Unde se a lau Herr Schwartz ș i familia lui,
precum ș i fostul ei profesor, Herr Stiegel? Fuseseră reținuți de Gestapo
pentru a i interogați. Nu se mai ı̂ntorseseră ș i nimă nui nu pă rea să -i
pese. Franka ș tia că putea i ı̂nchisă dacă le pronunța numele, aș a că nu
ı̂mpă rtă ș i cu nimeni ı̂ntrebă rile ș i vâ rtejul de ı̂ndoieli. Putea avea
ı̂ncredere ı̂n tată l ei, dar ı̂n nimeni altcineva – ı̂n niciun caz ı̂n Daniel.
Devotamentul lui Daniel pentru cauză se transformase ı̂n obsesie sub
ı̂ndrumarea profesorilor lui de la Facultatea de Drept. Gestapoul era ı̂n
primul râ nd o organizație polițienească – cu aceleaș i că i de accedere ı̂n
branș ă, aceleaș i grile salariale ș i acelaș i interval petrecut ı̂n câ mpul
muncii ca ș i pâ nă atunci –, dar organizațiile polițieneș ti, ca orice
altceva, erau de nerecunoscut acum. Daniel s-a cufundat ı̂n doctrina
nazistă cu voluptate. Era din ce ı̂n ce mai di icil să stai ı̂n preajma lui.
Vorbea despre duș mani la tot pasul, despre comuniș ti ș i evrei. Oricine
putea deveni ținta suspiciunilor lui. Ura care-l mâ na ı̂i ră pise orice
bucurie. Devenise imposibil de iubit, iar sentimentele pe care le avusese
câ ndva pentru el se spulberaseră cu totul. Era februarie 1936, ș i Franka
se ı̂ntorcea acasă , după ce luase cina cu Daniel. El insistase să
plă tească – aș a cum fă cea de iecare dată , ampli icâ ndu-i sentimentul de
vinovă ție pentru ce urma să facă .
— Eș ti tă cută ı̂n seara asta, ı̂ncepu el.
— Mă preocupă multe lucruri.
— Ce anume? E vorba de mama ta? Sau din nou de fratele tă u?
— E vorba de noi, Daniel.
El a avut o stră fulgerare de surprindere, ceva ce nu era obiș nuită să
vadă pe chipul lui, dar nu a spus nimic.
— Cred că am evoluat diferit. O luă m pe că i diferite ı̂n viață.
— Ce tot spui?
S-au oprit ı̂n loc. Franka era conș tientă de privirile necunoscuților
care treceau pe lâ ngă ei, dar ș tia că trebuia să continue. S-a pregă tit
su leteș te pentru urmă toarea parte, gata acum să spună cu voce tare
cuvintele care adă staseră nerostite ı̂n iința ei luni ı̂ntregi.
— Cred că avem nevoie să im despă rțiți o vreme. Nu sunt sigură că
vreau să …
— Vrei să te desparți de mine? Poftim? Nu poți să faci aș a ceva.
— Cred că eș ti un tâ nă r curajos, hotă râ t, care are atâ t de multe de
oferit…
— Nu i absurdă . Nu ne despă rțim. In câ țiva ani ne vom că să tori, ne
vom stabili aici ș i vom ı̂ntemeia o familie. Am decis asta ı̂mpreună .
— Nu mai e ceea ce-mi doresc.
— In regulă , mâ râ i Daniel. N-ai decâ t. Să nu-ți ı̂nchipui c-o să stau să
te aș tept pâ nă câ nd te vei ı̂ntoarce tâ râ ș la mine, că țea ce eș ti.
Ș i cu asta a luat-o din loc, furios.
După câ teva să ptă mâ ni, Daniel a primit o scrisoare de la Serviciul de
Muncă al Reichului, prin care era trimis să pres-teze muncă izică
neplă tită ı̂n slujba patriei la o fermă din Bavaria. După ı̂ncă vreo câ teva
să ptă mâ ni, Franka a ı̂nceput să primească scrisori de la el. Tată l
Frankă i, care nu-ș i exprimase fă țiș satisfacția pentru faptul că se
despă rțise de Daniel, a ținut pentru el scrisorile la ı̂nceput, dar apoi s-a
ı̂nduplecat. Era femeie ı̂n toată irea ș i putea să ia singură decizii.
Franka a luat scrisorile pe care tată l să u i le ascunsese ș i a urcat ı̂n
camera ei. A desfă cut plicurile ș i le-a lă sat să cadă pe podea, ı̂n timp ce
scotea scrisorile dină untru. Daniel ı̂și cerea scuze, spunea că fusese
supă rat. Ea nu i-a ră spuns, dar scrisorile continuau să vină . Daniel
muncea din greu la o fermă imensă , cazat la un loc cu zeci de alte
persoane. Vorbea despre sentimentul minunat pe care i-l dă dea faptul
că slujeș te Reichul ș i despre tovă ră ș ia care se legase ı̂ntre el ș i ceilalți
lucră tori, toți tineri ı̂n jur de nouă sprezece ani. Curiozitatea o ı̂mboldea
să citească iecare scrisoare, ı̂nainte de a-i da foc. Ș tia, din tonul lui, că
nu considera relația lor ı̂ncheiată , deș i din punctul ei de vedere totul se
sfâ rș ise.
Gusturile tată lui ei ı̂n materie de lectură nu se schimbaseră de la
instalarea regimului nazist. Multe dintre că rțile vechi ș i pră fuite care
ı̂ncă rcau etajerele din biroul lui erau interzise acum ș i risca să ie
interogat de biroul local al Gestapoului sau chiar să ajungă la ı̂nchisoare
pentru câ teva nopți. Câ nd ea ı̂i amintea de interdicția privind literatura
subversivă , ridica din umeri ș i promitea să le scoată de pe rafturi.
Trecuseră astfel câ teva să ptă mâ ni. Că rțile tot acolo erau. Franka a luat
taurul de coarne, golind deja jumă tate din rafturi câ nd tată l ei s-a ı̂ntors
ı̂ntr-o zi acasă de la muncă .
— Ce faci? o ı̂ntrebă .
— Fac ceva ce-ar i trebuit să faci tu de mult, ı̂i explică Franka. Nu
putem risca să ajungi la ı̂nchisoare sau să ii dat afară , ș i asta doar
pentru câ teva că rți.
— Nu sunt niș te că rți oarecare.
I-a smuls din mâ nă volumul pe care ı̂l ținea.
— Vezi asta? Heinrich Heine?
— Am auzit de Heine. Oricine cunoaș te literatura germană a auzit de
Heine.
— Ș i totuș i a fost interzis de mai-marii noș tri naziș ti. Versurile lui fă ră
seamă n au fost declarate ı̂n mod o icial deopotrivă interzise ș i
inexistente. Imi amintesc cum citeam din Cartea cântecelor cu tine pe
genunchi câ nd erai mică .
Franka a ı̂ncuviințat. Iș i amintea cum scâ nteiau versurile pe pagină ,
cum jucau pe buzele tată lui ei, curgâ ndu-i ı̂n ureche.
Tată l ei a ı̂nceput să ră sfoiască volumul.
— Aveai de gâ nd să faci un foc de tabă ră , cum fac naziș tii?
A gă sit pagina pe care o că uta ș i a ară tat spre un vers, uitâ ndu-se țintă
la ea.
— Nu, tată , aveam de gâ nd să le ascund sub patul tă u.
— Nu ți se pare absurd faptul că deodată un mare poet nu mai este un
mare poet, din cauză că nu aparținea rasei potrivite, din cauză că era
evreu? Omul a murit acum aproape optzeci de ani.
— Sigur că e absurd, dar cu vederile lui politice au o problemă .
Incercam doar să te protejez, tată .
— Citeș te versul pe care ți-l ară t. Citeș te-l.
Privirea ei a gă sit cuvintele.
— „Acolo unde ard că rți, ı̂n cele din urmă vor arde ș i oameni.”9
— Poate c-au ș i ı̂nceput deja, ı̂i spuse tată l ei.
Apoi i-a ı̂nmâ nat cartea ș i a ieș it fă ră să mai spună altceva.
In seara aceea, după ce Fredi se culcase, era aș ezată pe pat câ nd tată l
ei i-a adus ș i celelalte că rți.
— Că rțile astea sunt prețioase acum. Ai norocul să poți citi aceste
cuvinte la care atâ ția alții nu au acces. Ș i de ce nu au acces? Pentru că
naziș tii ș tiu că adevă ratul lor inamic este cel care gâ ndeș te cu capul lui,
adevă ratul patriot german, cel care obiectează la metodele lor ș i care ia
cuvâ ntul ı̂mpotriva nedreptă ților lor. Nu te ı̂ndemn să propovă duieș ti
scrierile lui Heine, dar pă strează -i ideile ı̂n su let ș i foloseș te-le.
Analizează ce se ı̂ntâ mplă ș i nu uita că el nu auzise de Hitler sau de
național-socialiș ti. Ințelegea natura umană ș i natura poporului german
ș i de aceea scrierile lui sunt valoroase ș i acum. De asta se tem naziș tii.
Două să ptă mâ ni mai tâ rziu, Hitler a pă truns cu armata ı̂n Renania, o
regiune din Germania a lată la granița cu Franța, care fusese
demilitarizată ı̂n urma Tratatului de la Versailles, ı̂ntr-o ı̂ncă lcare
lagrantă a legislației internaționale. In noaptea aceea, Franka stă tea ı̂n
pat, citind versurile pe care Heine le scrisese cu aproape un secol ı̂n
urmă . Poetul spunea că , odată ce simțul moral al respectului pentru
lege este ı̂ncă lcat ı̂n Germania, irea să lbatică a ră zboinicilor scandinavi
câ ntați ı̂n legendele barzilor va ieș i din nou la iveală . Iar această nouă
furie, acest ropot de mâ nie germană , va i ceva nemaivă zut ı̂n lumea
ı̂ntreagă .
Franka s-a ı̂ntins pe pat, ș tiind că ı̂ncepuse deja.

Din acel moment, s-a stră duit din ră sputeri să ignore intruziunile
naziș tilor ı̂n viața ei. S-a cufundat ı̂n studiu, fă ră să bage ı̂n seamă
drapelele omniprezente ș i a iș ele care umpleau holurile, ridicâ nd ı̂n
slă vi regimul. Existau lucruri de care naziș tii nu se puteau atinge.
Lucruri precum muzica, arta, că rțile pe care le ținea ascunse sub pat
acum ș i evadarea minunată pe care i-o ofereau munții ș i pă durea din
jur. La iecare sfâ rș it de să ptă mâ nă fă cea drumeții cu prietenele ei ș i se
retră gea câ nd ele fă ceau aluzii la „Adolf cel chipeș ” cu râ sete cochete,
ı̂mbujorâ ndu-se ı̂n obraji. Se auzise că unele femei leș inau ı̂n prezența
lui. Atracția asta i se pă rea greu de ı̂nțeles Frankă i, indiferent de
ı̂mprejură ri. Câ țiva dintre bă ieți ı̂și lă saseră chiar ș i mustă cioare ı̂n
cinstea Fü hrerului, dar pâ nă ș i cei mai fanatici susțină tori ai regimului
se mai uitau ı̂n oglindă din câ nd ı̂n câ nd. Cultul pă rului facial ca omagiu
la adresa demagogului nu a durat prea mult.
Ideologia nazistă ș i paranoia pe care o cultiva s-au impregnat ı̂n toate
relațiile interumane, ı̂n aș a mă sură ı̂ncâ t nu mai puteai avea ı̂ncredere
ı̂n prieteni, iar rudele se turnau ı̂ntre ele ı̂n numele cauzei. Vechea
societate s-a nă ruit treptat. Pâ nă ș i cei mai ı̂nfocați susțină tori ai
regimului erau tot timpul ı̂n vizorul autorită ților. La Freiburg, ca ı̂n
toate oraș ele din Germania, a fost plasat câ te un agent nazist ı̂n iecare
bloc ș i pe iecare stradă . Erau cunoscuți sub numele de Blockwarte. Pe
strada Frankă i, el era Herr Duken, un gră dinar care intrase ı̂n partid
ı̂ncă din anii 1920, pe vremea câ nd nu era mai mult decâ t o gloată de
scandalagii care ră spâ ndeau propagandă antisemită ș i ı̂și râ deau de
„tră dă torii din noiembrie”, care semnaseră armistițiul ce pusese capă t
Marelui Ră zboi. Herr Duken era un vecin autorizat să -ș i bage nasul ı̂n
treburile altora, un bă gă cios cu leafă care avea o putere
ı̂nspă imâ ntă toare. Iș i juca rolul cu voluptate. Acum era un individ
important, respectat ș i temut de vecini. Treaba lui era să transmită
orice abatere de la conduită la care asista sau orice zvon care ı̂i
parvenea. Iș i turna vecinii dacă nu arborau drapelul cu svastică la ocazii
festive sau dacă nu sprijineau partidul cu su icient de mult zel. Ș tiind că
gâ ndurile din mintea ei ar i putut i considerate infracțiuni care
subminau regimul, Franka ı̂i zâ mbea lui Duken de câ te ori ı̂l vedea pe
stradă . Zeci de Blockwarte operau ı̂n tot oraș ul ș i ı̂n comunele
ı̂nvecinate. Cabana de vacanță era singurul loc ı̂ndeajuns de izolat ı̂n
care puteau evada.
Daniel s-a ı̂ntors după stagiul de muncă ı̂n slujba statului mai dedicat
ca oricâ nd cauzei ș i, aparent, ș i Frankă i. Tentativele lui stâ ngace de a o
recâ ș tiga s-au dovedit doar o neplă cere minoră , dar ea era precaută
câ nd alți bă ieți ı̂i fă ceau avansuri acum. Ș tia câ tă autoritate dobâ ndise
Daniel ș i nu voia să bage ı̂n belea vreun biet bă iat care habar n-avea de
asta ș i care voia doar s-o invite la o bere sau să ia cina ı̂mpreună . Daniel
i-a explicat la un moment dat, ı̂ntr-o ı̂ncercare neinspirată de a o
impresiona cu noile lui relații, că Gestapoul deținea adevă rata putere ı̂n
stat. Umbra miilor de agenți ră spâ ndiți pe tot cuprinsul țării, precum ș i
a acelor Blockwarte care le dă deau raportul lor, pâ ndea deasupra
iecă rui cetă țean german. In curâ nd Daniel va avea puterea de a
distruge vieți dintr-un capriciu. O analiză critică a regimului – chiar ș i
simpla exprimare a unei obiecții – risca să atragă după sine arestarea,
pedeapsa cu ı̂nchisoarea, tortura, ba chiar ș i condamnarea la moarte.
Frankă i nu-i venea să creadă că fusese atrasă vreodată de el ș i era
hotă râ tă să nu-l mai lase s-o atingă niciodată .
 S-a ı̂ntrebat ce-ar i ajuns dacă n-ar i fost corupt de naziș ti. Ce ar i
devenit dacă ș i-ar i pus abilită țile ı̂n slujba unei cauze drepte? Era o
tragedie, una dintre milioanele de tragedii care se derulau ı̂n paralel pe
tot cuprinsul țării.
Ș i-a petrecut bună parte din vara lui 1938 la cabană , ală turi de familia
ei, ș i acolo puteau vorbi deschis. Nu erau ı̂n siguranță nică ieri
altundeva. In aparență, Thomas Gerber era un cetă țean loial ș i, ı̂n ciuda
faptului că nu era nici pe departe un nazist devotat, ı̂și aducea
contribuția la bună starea partidului, atâ t inanciar, câ t ș i prin respectul
a iș at. Orice formă de opoziție ar i fost zadarnică – s-ar i supus unei
supravegheri ș i mai atente ș i risca să ajungă la ı̂nchisoare. Avea
responsabilită ți față de familie, iar o ră zvră tire sortită eș ecului n-ar i
fă cut decâ t să le ampli ice problemele. Unii prieteni de familie ı̂și
exprimaseră aceleaș i pă reri, pe furiș ș i pe ș optite. Nu toată lumea era
de acord cu metodele naziș tilor, dar nimeni nu lua poziție public. Cei
care nu erau de acord cu doctrina național-socialistă ı̂și vedeau de viața
de zi cu zi, la fel ca Thomas ș i Franka. Incercau să tră iască independent
de un regim care considera independența un pericol. Ș tiau că orice
critică ar i atras după sine pedeapsa. Hitler ı̂nsuș i declarase: „Toți
trebuie să ș tie că , dacă ridică mâ na să lovească statul, ı̂i aș teaptă o
moarte sigură ”. Nu aveau ce face. Orice nemulțumire era internalizată .
Franka a ı̂nvă țat să -ș i mențină o aparență calmă ı̂n timp ce urla ı̂n sinea
ei. Dar faptul că se conforma o rodea pe dină untru. Cuvintele pline de
curaj pe care le rosteau ea ș i tată l ei ı̂n spatele uș ilor ı̂nchise erau doar
atâ t – simple cuvinte. Câ nd i-a sugerat că ar trebui să ı̂ncerce să
producă o schimbare, cumva, Thomas i-a râ s ı̂n față.
— E imposibil, ı̂i spuse. Mai presus de orice, naziș tii sunt meticuloș i, ș i
or i ei needucați ș i ı̂napoiați, dar au un talent ı̂nnă scut pentru
propagandă ș i ı̂nă buș irea criticilor. Sistemul pe care l-au instaurat e
perfect ı̂n funcționalitatea lui disfuncțională . Oricine poate i spion. Aș
putea să numă r pe degetele de la o mâ nă persoanele ı̂n care am
ı̂ncredere acum.
 — Dar la ce mai facem umbră pă mâ ntului, atunci? De bună seamă
putem să facem ceva, oricâ t de mă runt.
— Protestele nu pot duce la nimic bun. Ideea libertă ții de expresie e
moartă ș i ı̂ngropată , precum Kaiserul. Cum putem realiza ceva, câ nd
pâ nă ș i să -ți exprimi public vreo obiecție la adresa unei hotă râ ri a
Fü hrerului este un act de tră dare? Să ptă mâ na trecută , un bă rbat a fost
condamnat la doi ani de ı̂nchisoare pentru că s-a opus ideii
exmatriculă rii copiilor evrei. Doi ani!
Vă zâ nd expresia abă tută de pe chipul iicei lui, a continuat:
— Sunt mâ ndru de tine pentru că vrei să lupți, Franka. Dar cel mai
bun lucru pe care-l putem face este să supraviețuim. Naziș tii n-o să
ră mâ nă aici pe veci. Ne mâ nă ı̂n direcția unui ră zboi. E la fel de
inevitabil ca ră să ritul soarelui ı̂n zori sau ı̂ntunericul care se lasă pe
ı̂nserat. Nu vor i uș or de ı̂nlă turat, dar vor pierde pâ nă la urmă . Iar
odată ce pierd puterea, victoria noastră va i faptul că am supraviețuit.
Atâ ta timp câ t nu ne tră dă m propriile valori ș i nu-i lă să m să ne ı̂ntineze
su letul, atunci vom i câ ș tigat.
— Dar cu ce preț , tată ?
Franka a clă tinat din cap.
— M-am să turat să mă tem tot timpul.
— Vom trece peste asta ı̂mpreună , ca o familie. Iți promit. Mama
veghează asupra noastră ı̂n iecare zi.
Franka ar i vrut să -i dea dreptate, dar nu mai simțea prezența mamei
ı̂n viața ei. Amintirile ı̂i scă pau printre degete.

Fațada civilizată a naziș tilor s-a nă ruit câ nd ș i-au asmuțit câ inii de luptă
de Kristallnacht. S-au folosit de asasinarea unui diplomat german de
că tre un adolescent evreu de ș aptesprezece ani, pentru a dezlă nțui
toată furia acumulată a huliganilor a lați ı̂n slujba lor. Ministerul
Propagandei a organizat o serie de demonstrații, care s-au ră spâ ndit ı̂n
toată țara ca un virus. De pe acoperiș ul casei, Franka urmă rea cu groază
crescâ ndă gloata ș i pe membrii Batalioanelor de asalt atacâ nd toate
pră vă liile ale că ror proprietari erau evrei. Aproape toți naziș tii din zonă
s-au ı̂n iințat, gata să arunce cu că ră mizi sau bombe incendiare, să
intimideze sau chiar să ucidă . Apoi l-a vă zut pe Daniel, cu svastica pe
braț , intrâ nd cu gloata după el ı̂n brută ria lui Greenberg. Herr
Greenberg a fost tâ râ t ı̂n stradă ș i bă tut pâ nă a ră mas fă ră su lare.
A doua zi, ziarele scriau despre ră zbunarea ı̂ndreptă țită a unui popor
revoltat. Ziariș tii jubilau pentru că , ı̂n sfâ rș it, evreii primeau pedeapsa
meritată pentru ani ı̂ntregi de abuzuri nelă murite ı̂mpotriva poporului
german. Editorialele avertizau ı̂n legă tură cu opiniile celor care nu erau
de acord cu acțiunile eroice ale gloatei. Astfel de opinii cu tentă liberală
erau respinse ca iind prea delicate ș i sentimentale. Ziariș tii ı̂și
avertizau cititorii că e cazul să semnaleze autorită ților astfel de
atitudini recalcitrante ș i ı̂i compă timeau pe toți germanii care nu
ı̂nțelegeau că tră iesc vremuri istorice.
Două zile mai tâ rziu, guvernul a decis că toți evreii din Germania
trebuiau să plă tească o amendă de un miliard de mă rci pentru pagubele
produse de Kristallnacht. Zeci de mii de evrei au fost trimiș i ı̂n lagă re de
concentrare – ı̂nchisori misterioase numite KZ10 de că tre germanii care
ı̂ndră zneau să vorbească , ı̂n ș oaptă , despre ele. Tată l Frankă i i-a amintit
de poveș tile pe care le auzise despre primul lagă r, cel de la Dachau,
poveș ti care pă reau con irmate fă ră dubiu acum. Deș i naziș tii ı̂și
dezvă luiseră cruzimea, ei nu ș i-au pierdut sprijinul. Tineretul hitlerist
continua să le câ nte imnurile ı̂n timp ce mă rș ăluia prin oraș . Membrele
Ligii Fetelor Germane continuau să planteze drapelele cu svastică ș i să
se hlizească visâ nd la „Adolf cel chipeș ”, monstrul suprem. Trepă duș ii
național-socialiș tilor continuau să meargă țanțoș prin oraș , cu fruntea
sus ș i cu insignele naziste scâ nteind ı̂n bă taia soarelui. Milioane de
oameni se salutau ș i acum pe tot cuprinsul țării, omagiindu-l pe Fü hrer.
Poporul german pă rea să ie ı̂n continuare sub puterea vră jii prin care-l
ținea prizonier regimul nazist.
Viața mergea ı̂nainte, ı̂n ciuda nedreptă ților ș i ororilor care erau acum
la ordinea zilei ı̂n Germania. Franka ı̂și terminase studiile ș i i se oferise
un post la Mü nchen. Cumva, oamenii ı̂ncă absolveau facultă ți, ı̂ncă ı̂și
că utau slujbe ș i câ ntă reau opțiunea de a se muta ı̂n alt oraș . In ciuda
tuturor restricțiilor impuse de regimul nazist, familia Gerber ı̂ncerca să
reziste, dar pâ nă ș i lucrul acesta avea să se schimbe.
Starea lui Fredi se agrava.
La sfâ rș itul acelei veri, ı̂n 1939, i-au vorbit despre ideea internă rii ı̂n
spital – nu mai puteau evita subiectul. Soarele tocmai as ințea, scă ldâ nd
orizontul ce pă rea nețărmurit ı̂ntr-o lumină eterică , poleind frunzele
pă durii care-i ı̂nconjura. Fredi era aș ezat ı̂n scaunul cu rotile. Era de-
acum aproape la fel de ı̂nalt ca Thomas, dar mă dularele lui erau subțiri
ș i strâ mbe, aproape că nu-ș i putea folosi deloc picioarele. Se juca din
nou cu un trenulețul, plimbâ ndu-ș i-l de-a lungul coapselor. Ș uieratul ca
de tren pe care ı̂l scotea era ı̂ntrerupt odată la câ teva secunde de
râ setele lui ı̂nfundate.
— Fredi?
— Tată , ce ai pă țit? De ce plâ ngi?
— Pentru că te iubesc nespus, Fredi.
S-a ı̂ntors că tre Franka.
— Amâ ndoi te iubim.
— Mai presus decâ t orice altceva pe lumea asta, ı̂ncuviință Franka.
— Ș i eu vă iubesc, le spuse Fredi.
Franka l-a ı̂mbră țiș at, l-a simțit ı̂nconjurâ nd-o cu brațele lui ca niș te
fuse ș i să rutâ nd-o uș urel pe obraz. A ı̂ncercat să spună ceva, dar nu a
reuș it să scoată o vorbă . Nu-i venea să creadă că -l vor lă sa ı̂n grija unei
instituții. Era greu de crezut că s-ar i putut ı̂ntâ mpla aș a ceva dacă
mama lor ar i fost ı̂ncă ı̂n viață.
— Cum te simți? ı̂l ı̂ntrebă Thomas.
— Mă simt minunat, ı̂i spuse Fredi zâ mbind.
— Nu te dor mâ inile?
— Nu, mi-e bine.
 Fredi era ı̂ntotdeauna fericit. Nu ș tia cum să ie altfel. Lumea nu-i
putea otră vi su letul curat. Iș i pă strase zâ mbetul ı̂n ciuda durerilor, ı̂n
ciuda perioadelor de internare, ı̂n ciuda unor ı̂ncercă ri pe care aproape
nimeni altcineva nu le-ar i putut ı̂ndura. Nu ı̂i pierise niciodată
zâ mbetul. In timpul vizitelor lui deja regulate la spital, ı̂l cunoș tea toată
lumea. Asistentele ı̂l adorau. Câ țiva dintre medici – cei cu insigne
naziste la rever – se abțineau cu greu să nu-l trimită direct la plimbare,
să -ș i exprime ranchiuna pentru faptul că trebuiau să trateze pe cineva
dintre cei pe care guvernul ı̂i declarase „idioți” care „nu merită să
tră iască ”.
Franka a ı̂ngenuncheat lâ ngă el. Soarele ı̂ncă ră spâ ndea că ldură , deș i
ı̂ncepea să se ı̂ntunece. Fredi pă rea să ș tie că se ı̂ntâ mplase ceva.
Intuiția lui era mai ageră decâ t a ei. A dat să vorbească , dar el i-a luat-o
ı̂nainte.
— Franka, te iubesc. Eș ti tare frumoasă . Eș ti cea mai bună soră mai
mare.
— Trebuie să discută m despre ceva, ı̂ngă imă Franka.
Thomas a ı̂ngenuncheat lâ ngă ea.
— Ț i-a fost ră u din ce ı̂n ce mai des ı̂n ultima vreme, continuă Franka,
iar tata nu mai are timpul necesar să aibă grijă de tine.
— Imi pare ră u, tati.
— O, nu, nu-ți cere iertare, Fredi, niciodată . Nu e vina ta. Eș ti cel mai
bun bă iat din lume – cel mai bun iu pe care ș i l-ar putea dori vreodată
un tată . Suntem tare norocoș i să te avem, eș ti ı̂ngerul nostru pe pă mâ nt.
— Le iubeș ti pe asistente, nu-i aș a?
— O, da, sunt tare dră guțe.
— Ș i ș tii că ș i eu o să iu asistentă , exact ca ele.
— Da.
— Mi s-a oferit o oportunitate minunată – un post la un spital din
Mü nchen. Mai ții minte Mü nchenul, locul de unde era mama?
— Da, țin minte acadelele pe care le-am luat de-acolo.
Thomas ı̂ncepu să râ dă .
 — Da, câ nd am fost acolo acum doi ani. Am cumpă rat acadele ș i le-am
mâ ncat ı̂n parc.
— Ei bine, o să plec să lucrez acolo.
— E departe cu trenul.
— Da, este – prea departe de aici. Va trebui să -mi gă sesc o locuință
acolo.
— O să ii cea mai bună asistentă din tot spitalul. O să ajuți aș a mulți
oameni!
— Sper.
De-abia putea să vorbească .
Thomas a intervenit.
— Asistentele ș i doctorii de la spitalul nostru vor să te muți cu ei, ı̂ntr-
o casă specială , unde pot să aibă grijă de tine mai bine decâ t noi.
— Tata nu mai poate să aibă grijă de tine de unul singur.
— O să veniți să mă vizitați? ı̂ntrebă Fredi. N-o să mă lă sați pur ș i
simplu acolo, nu-i aș a?
— O, nu. Niciodată . Eu o să vin ı̂n iecare zi, iar Franka va veni câ t de
des va putea, ori de câ te ori o să se ı̂ntoarcă acasă .
— N-o să se schimbe nimic, ı̂i spuse Franka. O să te iubim ı̂n
continuare la fel de mult ca pâ nă acum. O să im ı̂n continuare
ı̂mpreună . In curâ nd o să locuim din nou ı̂mpreună , pentru totdeauna.
Franka avea să -ș i amintească cuvintele acelea de multe ori după ce le
rostise. Fredi le-a acceptat, cum accepta orice ı̂i spunea ea, cu un
zâ mbet ș i cu inima deschisă . Dar, odată cu trecerea timpului ș i ca
urmare a unor ı̂mprejură ri neprevă zute, promisiunea ei avea să se
dovedească o minciună , ultimul lucru pe care ș i l-ar i dorit să -l spună ,
mai ales lui. Fredi s-a mutat la că min să ptă mâ na care a urmat. L-au
lă sat ı̂n grija asistentelor ș i au plecat de-acolo singuri, cu su letul golit.
Franka s-a mutat la Mü nchen la 3 septembrie, ı̂n ziua ı̂n care Marea
Britanie ș i Franța au declarat ră zboi Germaniei. Câ nd sosea pe peronul
din Mü nchen, profeția tată lui ei se ı̂mplinise, iar furia nebună ,
nemă surată a ră zboinicilor din vechime se dezlă nțuia din nou asupra
Europei.

8
Sturmabteilung, organizație paramilitară nazistă , cunoscută ș i sub numele de „Că mă ș ile
brune” (n. tr.).
9
Citat din tragedia Almansor de Heinrich Heine, scrisă ı̂n 1821 (n. red.).
10
Abreviere de la Konzentrationslager, „lagă r de concentrare” ı̂n lb. germană (n. red.).
 7

Uraganul agoniei se ı̂mblâ nzise, acum era doar un vâ nt puternic. Chiar
ș i-aș a, asta ı̂l izbi pentru prima dată câ nd deschise ochii ı̂n zori. Intinse
mâ na după sticluța de aspirină , punâ ndu-ș i câ teva pastiluțe albe pe
limbă ș i ı̂nghițindu-le cu o apă aș a de rece, ı̂ncâ t se miră că n-avea o
pojghiță de gheață deasupra. Se ı̂ntrebă ce-o i fost ı̂n sticluță. Să ie
vreun fel de ser al adevă rului creat de naziș ti? Nu prea mai conta.
Singura lui opțiune era să se lase pe mâ inile ei. Avea nevoie de ea. Nu
exista alternativă .
Ză pada țesuse un pă ienjeniș de gheață pe geamul ferestrei. Uș a era
deschisă , dar nu se auzea niciun zgomot din camera de zi. Se gâ ndi s-o
strige, s-o ı̂ntrebe ce face sau să ı̂ntrebe dacă focul era ı̂ncă aprins, dar
se abținu. Iș i trase aș ternuturile peste față, pâ nă câ nd nu i se mai
vedeau decâ t ochii. Iș i aminti de povestea pe care i-o spusese ı̂n ajun ș i
de expresia hă ituită din ochii ei ı̂n timp ce i-o spunea. Dacă femeia era
agent al Gestapoului, era o actriță pe cinste. Iș i duse mâ na la ochi,
frecâ ndu-ș i pleoapele. Decizia de a-i spune adevă rul nu mai putea i
amâ nată mult timp. Era ı̂n continuare imobilizat. Va ră mâ ne blocat aici
pâ nă câ nd vor i desză pezite drumurile, ș i asta ar putea dura să ptă mâ ni
ı̂ntregi. Ce-ar putea face câ t timp era imobilizat la pat? Era la kilometri
distanță de obiectivul lui. Era neputincios ș i exista posibilitatea ca ı̂n
cele din urmă să nu-l aș tepte decâ t tortura ș i o moarte ı̂n chinuri.
Strecură mâ na sub pernă , că utâ nd suprafața rece, metalică a
revolverului. Femeia ı̂i salvase viața. Indiferent care ar i fost motivele
ei, ă sta era un adevă r incontestabil. Dacă o ucidea, devenea un criminal.
Dar ce ı̂nsemna să ii criminal ı̂n vremuri de ră zboi? Mai omorâ se
oameni pâ nă atunci, le citise spaima ı̂n ochi ı̂n clipa ı̂n care ı̂nțelegeau
că erau pe cale să -ș i dea ultima su lare. Ii venea uș or să -ș i alunge din
minte gâ ndul la ce fă cuse, să ignore faptul că le pusese capă t vieții, să -ș i
ı̂nvă luie faptele ı̂n negura ră zboiului, dar se gâ ndea adesea la oamenii
aceia. Aproape ı̂n iecare zi. Erau duș mani. L-ar i ucis. N-o fă cuseră
doar pentru că el se dovedise mai rapid, mai puternic, mai capabil decâ t
ei. Se gâ ndi la bă rbatul pe care-l ucisese câ nd i se blocase pistolul, la
senzația pe care i-o dă duse sâ ngele cald curgâ ndu-i peste pumni ı̂n
momentul ı̂n care ı̂i ı̂n ipsese cuțitul ı̂n piept. Iș i aminti zgomotul pe
care-l auzise câ nd tră sese cuțitul din rană . Ș tia că nu putea fugi de
groză via aceea. Nici acum, nici altă dată .
Zgomotele care se auzeau din camera de zi ı̂l readuseră brusc ı̂n
prezent – zgomot de buș teni ı̂ndesați ı̂n ș emineu, trosnet de vreascuri
umede, care se aprind greu. Ș i dacă era cine ı̂i spusese că este? Dar care
era probabilitatea să i fost gă sit de o persoană care se dovedise imună
la hipnoza ı̂n masă indusă de Hitler?
Instrucția primită nu lă sase loc de nuanțe. Naziș tii trebuiau anihilați.
Misiunea lui era lucrul esențial ș i orice sau oricine ı̂i stă tea ı̂n cale
trebuia eliminat. Nimic nu era mai important. Nici el ș i, cu siguranță,
nici Franka Gerber. Se gâ ndi la chipul ei, la ochii ei frumoș i, sinceri. Nu
se putea lă sa in luențat de farmecele ei. Trebuia să se țină cu irea. Auzi
paș i apropiindu-se de uș ă.
— Bună dimineața, ı̂l salută Franka. Cum te mai simți?
— Mai bine, mulțumesc.
Pă rea stingherită din pricina faptului că -i dezvă luise prea mult ı̂n
ajun.
— Iți aduc ceva de mâ ncare?
— Da, mulțumesc.
Franka ieș i, iar el o auzi foindu-se câ teva minute prin bucă tă rie,
pentru a reveni apoi cu brâ nză ș i mezeluri ș i o ceaș că de cafea ierbinte.
Il lă să să mă nâ nce, ı̂ntorcâ ndu-se mai tâ rziu să ia farfuria goală . O parte
din iința lui ar i vrut ca Franka să se aș eze din nou lâ ngă el ș i să -i
povestească mai departe. Unde era Fredi acum? Oare exista cu
adevă rat? Ii era din ce ı̂n ce mai greu să creadă că toată povestea era
doar o stratagemă so isticată , menită să -i câ ș tige ı̂ncrederea. Franka ieș i
din cameră , fă ră să -i spună nimic.
Trecură câ teva clipe, apoi auzi din nou paș i apă sați pe duș umeaua de
lemn, ș i ea reveni ı̂n dormitor, cu trusa de scule ı̂n mâ nă . Trecu pe lâ ngă
pat fă ră să se uite la el ș i se aplecă ı̂n dreptul gă urii din podea. O privi
cum scoate un ciocan ș i ı̂ncepe să desprindă scâ ndura a lată lâ ngă
deschiză tură .
— Ce faci, Fräulein?
— Ce ți se pare că fac? Desfac duș umeaua.
Nu se uită la el, doar ı̂și vă zu de treabă . El aș teptă să termine de
desprins scâ ndura, ı̂nainte de a i se adresa din nou. I se pă rea ne iresc
să se uite la ea cum face toată treaba, ı̂n timp ce el ză cea ı̂n pat ca un
nevolnic.
— De ce faci asta?
Franka se ridică ș i expiră prelung aerul din plă mâ ni, ı̂ndreptâ ndu-se
de ș ale. Se lă să din nou ı̂n genunchi ș i se chio-rı̂ ı̂n gaura pe care o
fă cuse. Pă rea s-o mă soare din priviri. Groapa avea cam un metru lă țime
ș i aproape doi metri lungime. Se ridică ș i ieș i din cameră , continuâ nd
să -i evite privirea. După câ teva minute, se ı̂ntoarse cu mai multe pă turi
sub braț . Ingenunche ı̂n dreptul gropii ș i ı̂ntinse pă turile, că ptuș ind
spațiul de sub duș umea. Se ridică din nou. Pă rea gata să spună ceva, dar,
ı̂n schimb, se ı̂ndreptă spre peticul de loc dintre pat ș i perete, unde
ză ceau ı̂n continuare ranița ș i uniforma lui. Impă turi uniforma ș i o
strecură ı̂n groapă .
— Fräulein, te ı̂ntreb din nou ce anume faci acolo. Aia e uniforma mea.
— Oare?
Aruncă ranița peste uniformă . Luă una din scâ ndurile pe care le lă sase
rezemate de perete ș i o ixă la loc.
— Fräulein Gerber?
Franka ixă ș i celalalte două scâ nduri la locurile lor. Se lă să din nou ı̂n
genunchi ș i apă să scâ ndurile câ t de tare putu. Iș i trecu palma peste
suprafața duș umelei, ca să se asigure că nu ieș eau ı̂n afară , după care se
trase ı̂napoi să -ș i studieze opera, cu degetele la bă rbie. Semnele lă sate
de capă tul scâ ndurilor, care ară tau că fuseseră tâ râ te, spuneau mai
multe decâ t trebuia. Ieș i, iar bă rbatul o auzi scotocind prin dulapuri
timp de câ teva secunde, apoi se ı̂ntoarse, ținâ nd ı̂n mâ nă un vas cu lac
pentru lemn. Podelele cabanei fuseseră bine ı̂ntreținute. Stratul de lac
era neted ș i uniform, probabil că n-avea nici cinci ani. Franka se lă să ı̂n
genunchi ș i ı̂ncepu să lă cuiască marginile scâ ndurilor, pentru a acoperi
porțiunile ı̂n care se deteriorase. După vreo două minute, nu se mai
vedea că scâ ndurile fuseseră deplasate.
— Asta e pentru câ nd va veni Gestapoul. Dacă te gă sesc aici, vom i
amâ ndoi condamnați la moarte, iar eu n-am de gâ nd să mă ascund după
deget, spre deosebire de tine. N-o să vină câ t e ză pada mare, ca acum,
dar, odată ce se topeș te, o să ı̂nceapă să te caute. Cineva sigur ți-a vă zut
paraș uta sau a auzit avionul din care te-ai paraș utat. Cu câ t o ții mai
mult cu prefă că toria asta ridicolă , cu atâ t mai mult ne pui ı̂n pericol.
Dacă nu ı̂ncepi să ai ı̂ncredere ı̂n mine, suntem morți amâ ndoi.
Ș i cu asta ieș i din cameră .
Il lă să singur toată după -amiaza aceea posomorâ tă . Pe fereastră intra
doar un iricel de lumină , iar uș a ră mase ı̂nchisă . Auzea zgomote din
câ nd ı̂n câ nd, dar pe ea n-o mai vă zu. Nu primise niciun ră spuns –
ră mă sese doar cu ș i mai multe ı̂ntrebă ri. Nu avea ce face aici, imobilizat
la pat. Durerea de la nivelul picioarelor era suportabilă acum, dar nu va
i ı̂n stare să plece pe picioarele lui să ptă mâ ni bune de-acum. Oare
putea avea ı̂ncredere ı̂n femeia asta? Oare chiar se dezisese de
supunerea oarbă pe care le-o inculcaseră naziș tii atâ tor cetă țeni
germani? Sau existau mai mulți oameni asemenea Frankă i decâ t ı̂și
imagina el? Ce ar i oare dispusă să facă dacă se ı̂ncredea ı̂ntr-adevă r ı̂n
ea? Se simțea sub o presiune crescâ ndă . Fiecare zi pe care o petrecea
singur, imobilizat la pat, ı̂l aducea cu un pas mai aproape de eș ec ș i nu
era dispus să accepte aș a ceva. Iș i blestemă picioarele, ı̂i blestemă pe
naziș ti, ı̂ncercă să adoarmă , să scape cumva de perspectiva chinuitoare
că ar putea să -ș i rateze misiunea. Iș i muș că pumnul aș a de tare, ı̂ncâ t
aproape că -i dă du sâ ngele. Somnul ı̂l ocolea. Nu exista nicio cale de
evadare.
Ceasul cu cuc bă tu ora ș apte ș i, după câ teva secunde, uș a se deschise.
Franka intră ș i, câ nd el se ridică ı̂n capul oaselor, ı̂i puse tava ı̂n poală . El
nu se atinse de mâ ncare, deș i avea senzația că moare de foame.
— Fräulein? Franka?
Afară vâ jâ ia vâ ntul.
— Ai poze cu familia ta? Ai vreo poză cu Fredi?
— Da, câ teva.
— Poți să mi le ară ți? N-am vă zut nicio fotogra ie câ nd am ieș it din
cameră .
— Au fost ș i poze câ ndva. Le-am dat jos cu câ teva zile ı̂nainte să te
gă sesc.
— Le mai ai?
— Da.
Se fă cu nevă zută ș i reveni după un minut, cu două poze tocite ı̂n
mâ nă . I le ı̂ntinse ca pe o pasă re ră nită . El le prinse cu două degete. In
prima fotogra ie apă reau ei patru, pozați ı̂mpreună pe treptele casei lor,
probabil. Franka era mai tâ nă ră , să i avut vreo ș aisprezece ani la
momentul respectiv. Avea pă rul tuns scurt, buclat ș i purta o rochie albă .
Il ı̂nconjura cu brațul pe tată l ei, un bă rbat ară tos, solid, cu o barbă
ș atenă ș i ochi ı̂n care i se citea zâ mbetul. Mama ei avea pă rul lung ș i
blond, lă sat despletit pe umeri, un zâ mbet luminos ș i ochi care
scâ nteiau chiar ș i ı̂n fotogra ia veche, alb-negru. Ea ı̂l ı̂nconjura cu
brațele pe Fredi, care stă tea cuibă rit la pieptul ei. Pă rea să i avut vreo
opt ani. Brațele ș i picioarele irave, slă bă noage i se ițeau prin tricou ș i
pantalonii scurți. O privea afectuos. Intoarse fotogra ia pe verso, să se
uite la dată – iunie 1933. Franka ı̂i ı̂ntinse urmă toarea poză , fă cută ı̂n
fața cabanei ı̂ntr-o zi că lduroasă din vara anului 1935, doar cu ei trei.
Fredi ı̂ncă zâ mbea, ținut ı̂n brațe de tată l lor, dar pă rea s-o facă numai
pentru poză . Thomas se uita la iul lui cu o expresie de adorație vă dită .
Franka era aș ezată lâ ngă ei, privind la aparat cu o expresie gravă ,
atipică pentru o fată de vâ rsta ei. Ii ı̂napoie fotogra iile.
— Mulțumesc că mi le-ai ară tat.
Ea ı̂ncuviință ș i ieș i, luâ nd fotogra iile. Aproape terminase de mâ ncat
carnea ș i legumele pe care i le pregă tise, câ nd Franka reveni ı̂n cameră .
Iș i adusese cu ea un scaun ș i se aș eză ı̂n dreptul patului, aș teptâ ndu-l să
termine de mâ ncat.
— Voiam să -ți mulțumesc că mi-ai ı̂mpă rtă ș it povestea ta aseară , ı̂i
spuse bă rbatul odată ce termină de mâ ncat.
Luă o gură de apă , aș teptâ nd un ră spuns.
— A trecut multă vreme de câ nd n-am mai vorbit despre familia mea.
Mi-a redeschis niș te ră ni care de-abia ı̂ncepuseră să se vindece.
„Abține-te. Las-o ı̂n pace. O să -ți spună singură câ nd va i pregă tită .”
Lă să paharul pe tava pe care i-o adusese ea, ı̂nclinâ nd din cap. Franka i-l
luă ș i ieș i, fă ră să mai spună altceva.
Câ teva ore mai tâ rziu, stă tea ı̂n pat, ascultâ nd cum vâ ntul scutura
ferestrele. Se ı̂ntunecase, ș i Franka veni să aprindă opaițul de lâ ngă pat.
Se aș eză lâ ngă el. Bă rbatul nu spuse nimic, aș teptâ nd ca ea să rupă
tă cerea.
— Vreau să -ți spun povestea pâ nă la capă t. M-am tot gâ ndit ș i m-am
ră zgâ ndit, m-am ı̂ntrebat ce-ar trebui să spun, ce-ar trebui să ascund ș i
dacă eș ti ı̂ntr-adevă r cine cred eu că eș ti. Dar apoi am avut o revelație.
Mi-am dat seama că nu mai am nimic de pierdut. Dacă nu eș ti cine cred
eu că eș ti ș i voi plă ti cu viața mea nenorocită pentru că -ți spun povestea
asta, atunci aș a să ie, dar eu nu mă mai cenzurez. Nu mai vreau. Nu-mi
mai pasă . N-ai decâ t să mă omori. Tovară ș ii tă i mi-au omorâ t tată l.
Ceilalți i-au ucis pe aproape toți aceia care mi-au fost dragi.
Era mult prea uș or să uite motivul pentru care se a la aici. Era mai
bine să nu spună nimic, s-o lase să se destă inuie, dacă era aș a de
hotă râ tă s-o facă . Avea destule provizii ı̂ncâ t să reziste o să ptă mâ nă sau
chiar mai mult. Dacă ea se hotă ra să plece, putea supraviețui ș i de unul
singur. Nu era datoria lui s-o salveze pe femeia asta de demonii
trecutului. Pur ș i simplu nu era momentul să formeze legă turi sau să
dea dovadă de sentimentalism.
In timp ce ea ı̂ncepea să vorbească , se lă să pe spate. Vâ ntul se potoli,
iar afară se ı̂ntunecă de-a binelea. Incă perea era scă ldată ı̂n lumina
aurie ră spâ ndită de opaițul care ardea pe masă . Ea se uita ı̂n gol, ca ș i
cum trecutul ar i ı̂mpresurat-o pretutindeni ș i ar i fost de-ajuns să
ı̂ntindă mâ na pentru a-l atinge.

O
Berlin era capitala țării ș i locul unde Hitler ı̂și avea reș edința, dar era un
oraș care acestuia nu-i plă cuse niciodată . Mü nchenul ră mâ nea oraș ul
lui de su let. Vorbea adesea despre dragostea lui nemă surată pentru
locul ı̂n care sosise pe vremea câ nd era un artist muritor de foame ș i
desena ilustrate pe care le vindea pe stră zi. Aici ı̂ncepuse revoluția
național-socialistă , ı̂n 1923, cu aș a-numitul Puci de la Beră rie, eș uat –
aici cadavrele celor uciș i ı̂n ziua aceea fuseseră depuse ı̂n sarcofage
imense de piatră , pă zite de soldați SS cu chipuri parcă să pate ı̂n granit
ș i ı̂mbră cați ı̂n uniforme negre. La Mü nchen, Hitler ș i-a gă sit primii
adepți – soldați lă sați la vatră , oameni excluș i ș i marginalizați ı̂ntr-o
societate care ră mă sese cu sechele ı̂n urma ră zboiului. Pe vremea aceea,
la ı̂nceputuri, de ilau ı̂mbră cați ı̂n paltoane ș i vindiacuri, neavâ nd bani
de uniforme. Numă rul adepților lui a crescut, iar la doar câ țiva ani după
sosirea acolo s-a ales cu porecla de „Rege al Mü nchenului”. Hitler n-a
uitat niciodată lucrul ă sta. Mü nchenul era al lui.
In 1941, preluarea controlului de că tre naziș ti umbrise deja
stră lucirea ș i farmecul oraș ului. Era chiar mai greu să te sustragi
drapelelor naziste omniprezente decâ t fusese la Freiburg. Bă tă uș ii
naziș ti preluaseră controlul asupra oraș ului, ca peste tot ı̂n țară , iar
sentimentul de oprimare era la fel de apă să tor ca o menghină . Dar n-au
reuș it totuș i să ı̂nă buș e orice urmă de viață ș i frumusețe din locul
acesta animat. Franka ș i-a gă sit refugiul ı̂n artă , mergâ nd regulat la
concerte. Ș i-a gă sit evadarea ı̂n muzică , ceea ce era ı̂n sine o formă de
protest. Muzica trezea la viață acea parte a iinței ei la care naziș tii nu
puteau ajunge vreodată . Ș i-a gă sit liniș tea ı̂n această formă subtilă de
protest, că ci să te declari interesat de artă ı̂nsemna să ii contra
naziș tilor fă ră a o a irma deschis. Hitler disprețuia dimensiunea
intelectuală ș i aplecarea spre estetic. Să dovedeș ti interes pentru astfel
de lucruri era un semn de slă biciune, ı̂n contrast cu duritatea ș i tă ria de
caracter impuse de doctrina nazistă . Sala de concerte oferea un loc de
refugiu, ș i Franka simțea că devine una cu ceilalți oameni din sală câ nd
se lă sa inundată de elixirul muzicii.
Spitalul ı̂n care lucra era un loc unde gă seai deopotrivă bucurie ș i
spaimă , frumusețe ș i groază . Paturile erau pline de soldați veniți de pe
front, iar ı̂n ră nile lor ı̂ntreză rea un infern pe care nu ș i l-ar i ı̂nchipuit
niciodată pâ nă să ı̂nceapă ră zboiul. Era ı̂nconjurată de tineri distruș i, al
că ror viitor fusese curmat de gloanțe ș i bombe, ră maș i fă ră câ te un ochi
sau cu membrele amputate, cu fețele arse pâ nă la os, cu sâ ngele bă ltind
pe pardoseala de marmură . Ce risipă ! Veghea la patul câ te unui bă iat
care nu-ș i dorea decâ t ca Franka să -l țină de mâ nă ș i să -i zâ mbească . Ii
ară tau poze cu soțiile ș i iubitele lor, care veneau să -i viziteze cu lori ș i
cu ochii umezi. Să treacă de la un pat la altul, să le stea ală turi ı̂i umplea
iința de o bucurie pe care n-ar i crezut-o cu putință. Soldații aceia
aprindeau parcă o lumină ı̂n ı̂ntunericul din su letul ei. Uneori vorbeau
despre Reich ș i despre speranțele lor pentru viitor, odată ce se va i
dobâ ndit victoria inală . Cu dinții sparți, cu buzele sfâ rtecate, vorbeau
despre gloria neasemuită de pe câ mpul de luptă . Loialitatea lor față de
regimul care le distrusese viața era de neclintit. Foarte puțini dintre ei
ı̂și dă deau seama că fuseseră ı̂nghițiți de vii ș i scuipați apoi ı̂n slujba
unei minciuni. Puțini pă reau să ı̂nțeleagă că vor deveni personajul
negativ de ı̂ndată ce se va scrie acest capitol al istoriei. Au ră mas
convinș i că fac ceea ce trebuie, pâ nă ı̂n ultimul ceas. Franka nu se
ı̂ndura să le spună contrarul. Ar i fost cel mai crud lucru cu putință.
Hans Scholl purta uniforma cenuș ie a Wehrmachtului, dar cu o
charismă ș i o vioiciune rar ı̂ntâ lnite ı̂n perioada aceea. Era cu un an mai
tâ nă r decâ t ea, avea pă rul blond-ı̂nchis ș i un chip care ș i-ar i gă sit locul
ı̂n ilmele care-i plă ceau la nebunie. Celelalte asistente ı̂și dă deau coate
câ nd trecea țanțoș pe lâ ngă ele. Era student la Medicină . Câ nd intra ı̂ntr-
o ı̂ncă pere nu schița salutul nazist, ci ı̂ți ı̂ntindea mâ na. A invitat-o ı̂n
oraș la veo treizeci de secunde după ce a ı̂ntâ lnit-o prima dată .
Dezarmată de farmecul lui, Franka a acceptat aproape pe loc. In seara
urmă toare, au mers la un concert ı̂mpreună . A luat-o de mâ nă ı̂n timpul
acordurilor ră sună toare ale Simfoniei a V-a de Beethoven, iar ea a
ı̂nțeles că Hans era altfel decâ t ceilalți. A ı̂nțeles că era ca ea. Luna
scâ nteia deasupra oraș ului ı̂n noaptea aceea ș i au ră mas ı̂n parc după
concert, sorbind vin roș u ı̂n că ldura verii. Aproape că era de-ajuns ca să
uiți de toate. Hans o fă cea să râ dă , o fă cea să se simtă frumoasă . Ochii
lui stră luceau ı̂n lumina argintie. Tirania ș i teroarea erau uitate.
Durerile din trecut au dispă rut. Ș i a ı̂nțeles că se ı̂n iripase ceva.
Hans era originar din Ulm, un oră ș el pe care ı̂și amintea că -l vizitase
câ nd era mică , a lat la aproximativ 160 de kilometri de Mü nchen.
Povestea adesea despre familia lui. Tată l să u era un demnitar ș i om de
afaceri local, precum ș i un critic acerb al Partidului Nazist, care fusese
arestat de Gestapo din pricina ideilor lui periculoase. Pomenea adesea
de frații lui, mai ales de sora lui mai mică , Sophie, care avea să ı̂nceapă
ș i ea facultatea ı̂n anul urmă tor. Fă cuse parte din organizația Tineretul
hitlerist. Ar i trebuit să ie o igură marcantă ı̂n cadrul miș că rii – ș i
totuș i nu purta insigna nazistă ș i avea o atitudine evazivă câ nd venea
vorba de regim, gră bindu-se să schimbe subiectul. In schimb, i-a
ı̂mpă rtă ș it poveș ti pe care le auzise de la alți soldați, care fuseseră
trimiș i pe front, ı̂n Polonia. Vorbea despre libertate ș i drepturi
cetă țeneș ti cu o ı̂n lă că rare ș i o vehemență care-i i-au risipit orice
ı̂ndoială despre adevă ratele lui convingeri. Câ nd era cu el, avea un
sentiment de eliberare. Era o persoană cu care putea discuta despre
artă ș i politică ș i care era de acord cu ea că uneltirile regimului nazist
aveau să ducă , ı̂n cele din urmă , la distrugerea poporului german.
Câ teva dintre celelalte asistente nu i-au mai vorbit după ce au a lat că
erau ı̂mpreună .
La sfâ rș itul verii lui 1941, Hans a invitat-o la o ı̂ntâ lnire cu un grup de
prieteni de-ai lui. Teoretic, i-a spus, se ı̂ntâ lneau să discute iloso ie. De
fapt se ı̂ntâ lneau să -ș i descarce frustră rile politice. Intâ lnirea a avut loc
nu la vreun bar, ci ı̂n biroul unei case particulare. Pe masă erau ı̂nș irate
ceș ti de cafea ș i pahare de bere, precum ș i teancuri de hâ rtii ș i că rți.
Hans le-a prezentat-o pe Franka prietenilor lui, Willi ș i Christoph, ș i a
fost invitată să ia loc la masă , ală turi de ı̂ncă vreo câ teva persoane. Toți
erau studenți ș i mai tineri decâ t ea, cu excepția gazdei, domnul doctor
Schmorell, al că rui iu, Alex, ș edea lâ ngă el. După ce s-a prezentat toată
lumea, Hans a ı̂nceput să vorbească .
— Am auzit cu toții poveș tile de pe front. Eu ș i Franka vedem zi de zi
la spital victimele pe care le face acest ră zboi inutil ı̂n râ ndul
germanilor.
Bă rbații au tras cu ochiul la Franka, ı̂nainte de a-ș i ı̂ntoarce din nou
privirea spre Hans.
— Chiar ieri am primit veș ti de la un prieten de ı̂ncredere, care a
vă zut cu ochii lui cum erau mâ nați polonezii ș i ruș ii ı̂n lagă re de
concentrare pe frontul de est, spre a i executați sau munciți ca sclavii,
pâ nă ı̂și dau duhul.
Senzația de evadare era copleș itoare, aproape c-o lua cu amețeală .
Franka nu mai auzise pe nimeni ı̂n afară de tată l ei vorbind astfel. Nici
mă car Hans nu fusese atâ t de deschis cu ea pâ nă atunci. Parcă se
aprinsese un foc ı̂nă untrul ei.
— Fetele sunt adunate, interveni Willi, ș i trimise la bordeluri
ı̂mpotriva voinței lor, pentru a le oferi servicii noilor lor stă pâ ni din SS.
Nu e vorba doar de subjugarea unui popor. Vorbim de viol ș i crimă la o
scară monumentală . Vorbim de orori aproape fă ră precedent – ș i sunt
comise ı̂n numele nostru.
Cristoph s-a ridicat.
 — Modul ı̂n care e tratată populația din teritoriile ocupate este unul
abominabil, mult mai ră u decâ t modul ı̂n care regimul ı̂și tratează
propriii cetă țeni. Intrebarea care se pune e urmă toarea: Acționă m?
Putem să stă m cu mâ inile ı̂n sâ n ı̂n timp ce se ı̂ntâ mplă aș a ceva? E
foarte frumos să ș edem ı̂n jurul mesei ș i să dă m glas unor idei pentru
care am putea ajunge cu toții la ı̂nchisoare, dacă ar i descoperite.
S-a ı̂ntors spre Franka, dâ ndu-i senzația că era ı̂n bă taia re lectoarelor.
— Franka, Hans ne-a povestit ce i-au fă cut naziș tii fratelui tă u. Ai
suferit cumplit din cauza lor.
Toată lumea aș tepta s-o audă spunâ nd ceva, dar Franka nu se simțea
ı̂n stare să vorbească . Doar lui Hans ı̂i povestise ce se ı̂ntâ mplase cu
Fredi, vorbind poticnit, fă ră să dezvă luie durerea profundă pe care o
simțea, ș i nu se simțea pregă tită să ı̂mpă rtă ș ească povestea cu aceș ti
necunoscuți, deș i aveau aceleaș i convingeri.
— Nu mă simt pregă tită să vorbesc despre asta ı̂n momentul de față,
dar o să spun doar atâ t, naziș tii distrug, sau ı̂ncearcă să distrugă , tot ce
a fost câ ndva pur ș i nobil ı̂n minunata noastră țară . Intrebi dacă ar
trebui să facem ceva? Ră spunsul meu fă ră echivoc este da. Avem datoria
morală s-o facem.
— Dar ce putem face? ı̂ntrebă Willi. Dacă avem obligația morală să
facem ceva, ca germani loiali, ce-ar trebui să facem? Cu siguranță nu
putem ı̂nfrunta armata. Nu suntem asasini, nici agitatori. Nu suntem
tirani sau adepți ai forței, cum sunt naziș tii.
— Ne folosim de punctele noastre forte, ı̂i spuse Hans. Ne punem
ideile pe hâ rtie ș i ră spâ ndim adevă rul din perspectiva noastră . Naziș tii
se gră besc să -ș i a irme puterea ș i faptul că imperiul pe care-l clă desc va
dă inui o mie de ani, dar le e aș a de teamă de propriul popor, ı̂ncâ t
reprimă fă ră drept de apel orice critică . Un singur lucru ı̂i ı̂ngrozeș te:
adevă rul. Dacă putem ră spâ ndi adevă rul ı̂n râ ndul oamenilor – despre
ororile pe care le comit naziș tii ı̂n numele lor –, vom câ ș tiga. Evreii care
au mai ră mas ı̂n oraș ele noastre sunt identi icați printr-o stea galbenă ,
dar unde sunt ceilalți? Acum ș tim. Noi ș tim, dar cei mai mulți oameni
nu ș tiu sau se prefac că nu ș tiu. Dacă ı̂i putem sili pe germani să
ı̂nfrunte adevă rul, avem ș ansa de a produce o schimbare reală , pe
termen lung. Trebuie să im conș tiința Germaniei. Trebuie să vorbim ı̂n
numele evreilor, al homosexualilor, al clerului ș i al celorlalți duș mani ai
poporului care au fost fă cuți să dispară . Trebuie să le ară tă m
compatrioților noș tri ș i lumii ı̂ntregi că unii germani sunt revoltați de
acțiunile naziș tilor ș i le cer să pună capă t acestor orori.
Dezbaterea politică a mai durat câ teva ore, pâ nă câ nd Franka a plecat
acasă , epuizată . Cuvintele pe care le auzise ı̂n timpul ı̂ntâ lnirii i s-au
ı̂nvâ rtit ı̂n minte zile ı̂ntregi după aceea, ı̂necâ nd propaganda nazistă
care altfel i-ar i dominat viața de zi cu zi.

Parcurgerea tuturor paș ilor necesari pentru a pune ı̂n practică aceste
idei le-a luat destul de mult timp. Sub regimul nazist, obiectele necesare
pentru ı̂ndeplinirea misiunii, adică maș inile de scris, hâ rtia ș i un
copiator, erau greu de obținut fă ră a trezi suspiciuni. Hans a gă sit un loc
ı̂n care să poată ține echipamentul de care fă cuseră rost ș i au ı̂nceput să
lucreze la o schiță a manifestelor. Au elaborat o pledoarie de bun simț ,
care a fost ra inată pe parcursul ı̂ntâ lnirilor lor regulate.
S-au autointitulat Tranda irul Alb, iar prima distribuire a manifestelor
a fost programată să aibă loc câ teva luni mai tâ rziu, ı̂n vara lui 1942. Nu
existau reguli sau un regulament prestabilit privind ı̂ntâ lnirile ori
modul de aderare la Tranda irul Alb. Nu a fost elaborată nicio listă
o icială a membrilor ș i nimă nui nu i s-a cerut să pă streze secretul sau să
jure cu mâ na pe Biblie la intrarea ı̂n grupare. S-a ı̂nțeles tacit că Hans
era liderul miș că rii ș i, ca urmare, lui ı̂i reveneau deciziile asupra
direcției ı̂n care se ı̂ndrepta organizația. Noii membri erau recrutați,
ı̂ntotdeauna cu aprobarea celor deja existenți, mai curâ nd pe baza
intuiției decâ t din alte considerente. Dacă un informator al Gestapoului
se in iltra ı̂ntre ei, riscau să ie arestați ș i ı̂nchiș i cu toții, sau chiar mai
ră u. Simțeau apă sarea jugului nazist, dar continuau să râ dă ș i să se
bucure de viață. Erau ı̂ncă tineri.
 Niciuna dintre activită țile miș că rii nu avea legă tură cu spațiul
universită ții, pe care o frecventau cei mai mulți dintre ei. Gruparea era o
insulă ı̂ntr-un ocean de adepți loiali ai nazismului, ș i membrii ei refuzau
să ia parte la activită țile studențeș ti, desfă ș urate exclusiv cu aprobarea
sau cu sprijinul regimului.

Franka ș i Hans ı̂și petreceau acum tot timpul liber ı̂mpreună . Viața lor
nu se reducea la activită țile politice din cadrul Tranda irului Alb. Mai
aveau timp să ie tineri ș i ı̂ndră gostiți, ı̂n ciuda faptului că Germania se
afunda din ce ı̂n ce mai mult ı̂n pră pastie.
In aprilie 1942, cu câ teva să ptă mâ ni ı̂nainte de prima operațiune de
diseminare a manifestelor, Franka ș i Hans se plimbau ținâ ndu-se de
mâ nă pe malul râ ului. Alte cupluri treceau agale pe lâ ngă ei. Unii erau
adolescenți, alți erau soți, cu copiii zburdâ nd ceva mai ı̂n față, dar nu
pă reau foarte diferiți de Franka ș i Hans. Au trecut pe lâ ngă o pereche de
bă trâ nei aș ezați pe o bancă , ce admirau as ințitul cu expresii de
mulțumire pe chipurile ridate.
— Crezi că aș a o să stă m ș i noi peste vreo cincizeci de ani?
A rostit-o pe ton de glumă , deș i ı̂ntrebarea nu era pusă la ı̂ntâ mplare.
— Desigur, ı̂i ră spunse Hans. Nu-mi imaginez că mi-aș putea dori
vreodată să iu cu altcineva.
Franka a dat să spună ceva, dar el a continuat:
— Intr-un fel sunt invidios pe alte cupluri. Par să ignore ororile din
jurul lor. Imi imaginez că e o fericire, cumva, să te poți desprinde aș a de
toate.
— Tu n-ai putea niciodată să faci aș a ceva, Hans. Nu-ți stă ı̂n ire. Ș i de-
asta te iubesc atâ t de mult.
— De-asta ș i pentru că sunt extraordinar de ară tos, nu-i aș a?
— N-am vrut să ı̂ncep cu asta. Nu cumva să par prea super icială .
— E prea tâ rziu, mi-am dat seama.
— Te comporți altfel câ nd suntem doar noi doi, ı̂i spuse Franka. Eș ti
mai relaxat.
 — Tu mă vezi cum sunt cu adevă rat, Franka – cum mi-aș dori să iu tot
timpul.
S-a uitat ı̂n jur, să se asigure că nu-i auzea nimeni, apoi a continuat:
— Tu mă vezi aș a cum voi i toată viața, odată ce lagelul nazismului
va i ı̂nvins pe veci. Asta e tot ce-mi doresc – să duc o viață liniș tită ,
modestă , ı̂n care să pot i eu ı̂nsumi, ală turi de tine.
Franka l-a crezut. A crezut iecare cuvâ nt rostit de el.

Manifestul avea circa opt sute de cuvinte. Franka ı̂l studia cu aviditate,
aș a cum devorează un om hă mesit hrana. Privirea ı̂i poposea mereu
asupra celei de-a treia propoziții, care suna astfel: „Cine dintre noi ı̂și
poate ı̂nchipui ruș inea pe care o vom simți noi ș i copiii noș tri câ nd ni se
vor deschide ochii, iar crimele oribile, ce ı̂ntrec orice mă sură , vor ieș i la
lumină ?” Mai departe, cei care se revendicau din tradiția creș tinismului
german erau ı̂ndemnați să adopte „o rezistență pasivă – rezistență
oriunde v-ați a la, spre a preveni ı̂naintarea acestei maș ină rii de ră zboi
a late ı̂n slujba ateismului, ı̂nainte să ie prea tâ rziu”. Pagina se ı̂ncheia
cu o poezie despre libertate, urmată de recomandarea de a da mai
departe mesajul ș i de a-l copia de câ t mai multe ori. In capul paginii era
scris titlul: „Manifestul Tranda irului Alb”.
Frankă i i-a revenit misiunea de a distribui o parte din miile de
manifeste pe care le tipă riseră . S-a ı̂ntors cu trenul la Freiburg, cu
pliantele subversive ı̂n valiză . Erau ı̂ndeajuns de compromițătoare ı̂ncâ t
risca să ie executată . Bucuria pe care o simțea de obicei câ nd se
ı̂ntorcea acasă a lă sat locul agitației, dar drumul a decurs fă ră probleme.
Odată ı̂ntoarsă la Freiburg, a trimis pliantele prin poș tă , la toate
adresele din lista pe care o avea cu ea. Poș ta funcționa la fel de bine ș i la
Mü nchen, dar autorită ților n-aveau să reuș ească să identi ice punctul
de origine al Tranda irului Alb, dacă scrisorile erau trimise de la
Freiburg, Berlin, Hamburg, Kö ln ș i Viena. Franka s-a ı̂ntors triumfă toare
după câ teva zile. Niciunul dintre ei nu fusese prins. A urmat o nouă
serie de manifeste, ș i apoi ı̂ncă două . Au aplicat acelaș i procedeu, ș i-au
luat aceleaș i precauții. Mii de manifeste ale Tranda irului Alb au fost
ră spâ ndite pe tot cuprinsul Germaniei. Autorită țile n-au recunoscut
faptul c-ar i avut vreun impact, dar ı̂n curâ nd Franka a ı̂nceput să audă
oamenii ș uș otind ı̂n campus ș i ı̂n alte pă rți ale oraș ului. Se vorbea
despre tezele Tranda irului Alb. Efervescența pe care speraseră s-o
stâ rnească membrii grupă rii se pornise. Foile bă tute la maș ină erau
transmise din mâ nă ı̂n mâ nă , lă sâ nd ı̂n urmă entuziasm ș i neliniș te.
Cititorii erau uluiți de conținutul pliantelor. Unii reacționau cu dezgust,
alții cu uimire sau neı̂ncredere. O undă s-a propagat de la Mü nchen pe
tot cuprinsul țării. Mai multe persoane au mers cu pliantele la Gestapo –
la urma urmelor, cel mai bine era să semnalezi imediat aș a ceva. N-avea
rost să laș i pe altcineva să -ș i asume meritul de a i raportat primirea
unor astfel de mesaje subversive. Gestapoul a ı̂nceput să -i caute pe
autorii manifestelor, dar n-a reuș it să dea de urma membrilor
Tranda irului Alb. Hans era hotă râ t, acesta era doar ı̂nceputul.
Franka a cunoscut-o pe sora mai mică a lui Hans, Sophie, după ce
aceasta s-a ı̂nscris la universitate, ı̂n mai 1942. Fata s-a mutat cu fratele
ei. A fost stingheritor la ı̂nceput. Franka se obiș nuise ca ei doi să aibă o
oarecare intimitate, iar prezența surorii mai mici a lui Hans spulbera
uneori asta. Dar era o persoană plă cută ș i generoasă – chiar dacă un pic
prea serioasă . Hans nu venise niciodată cu ideea ca ea să se ală ture
grupă rii. Considera că e mai bine să -ș i ascundă de ea activită țile ilegale,
dar ı̂n scurt timp Sophie a descoperit o parte din pliantele ascunse ı̂n
apartamentul ı̂n care locuiau. A cerut să ie lă sată să li se ală ture.
Franka a ajutat-o să -l convingă pe Hans. Se simțea inspirată de curajul
lui Sophie ș i de hotă râ rea ei lucidă de a apă ra ceea ce considera că e
drept. Toate acestea erau molipsitoare.
Orice refuz ar i fost zadarnic ș i, după câ teva zile de ı̂mpotriviri, Hans
s-a dat bă tut. In câ teva să ptă mâ ni, Sophie ocupa o poziție egală cu cea a
lui Hans la câ rma grupă rii. A preluat cu totul frâ iele organizației ı̂n
perioada ı̂n care Hans, Alex ș i Willi au fost trimiș i pe frontul rusesc
ală turi de unită țile lor, la sfâ rș itul verii.
 Franka a continuat să lucreze la spital, ascunzâ ndu-ș i activită țile
subversive de toată lumea, cu excepția câ torva con idenți foarte
apropiați. Relațiile ei cu colegii ș i cunoș tințele erau impregnate de
ı̂ndoială ș i suspiciune. Studia iecare cuvâ nt pe care-l rosteau, iecare
gest pe care-l fă ceau. Nu putea avea ı̂ncredere ı̂n nimeni. Ș i, izolată
astfel, simțea ș i mai acut absența lui Hans din viața ei. In scrisorile pe
care i le trimitea regulat, chiar ș i codi icate ș i fă ră efuziuni, fă cea
referire la activită țile lor din cadrul grupă rii ca la „proiectul de
construcție”. Avea multe să -i spună . Intrerupseseră temporar tipă rirea
manifestelor, ı̂n aș teptarea ı̂ntoarcerii lor, dar activitatea continua.
Fondaseră o ilială a grupă rii la Hamburg, pentru a ajuta la diseminarea
pliantelor. Incheia iecare scrisoare adresată lui Hans cu un paragraf ı̂n
care vorbea doar despre ea, doar despre ei doi. Orice s-ar i ı̂ntâ mplat,
voia ca el să ș tie că se gâ ndea la el ı̂n iecare zi, ı̂n iecare ceas, ș i că
numă ra zilele pâ nă câ nd avea să se ı̂ntoarcă teafă r ș i nevă tă mat. Ș tia că
existau anumite lucruri pe care naziș tii n-aveau să le cenzureze ı̂n
scrisorile adresate soldaților de pe front.
Tată l ei nu s-a mai ı̂ntors la cabană ı̂n vara aceea. Ar i fost prea
dureros pentru el. A vizitat-o la Mü nchen de Cră ciun, o umbră a omului
care fusese ı̂nainte să -l distrugă naziș tii. Pe postul lui de la fabrică
fusese numit un nazist local, avâ nd jumă tate din vâ rsta lui. I se dă duse o
slujbă umilă ș i se gâ ndea să iasă la pensie anticipat. Tată l ș i iica s-au
regă sit ı̂n gară , pe peron. Era nebă rbierit, palid ș i mirosea a whisky. Au
luat cina ı̂n oraș , dar niciunul n-a vorbit prea mult, temâ ndu-se iecare
de ce-ar i putut spune celă lalt. Fă ceau plimbă ri lungi prin oraș , trecâ nd
pe lâ ngă molozul ră mas ı̂n urma clă dirilor bombardate, care se tot
ı̂nmulțeau, ș i pe lâ ngă adă posturile antiaeriene, care ı̂ncepeau să apară
peste tot. Vorbeau despre zilele de odinioară , despre vremurile fericite
petrecute la cabană ș i despre mama Frankă i. Ș i atâ t. De-abia dacă
pomeneau de Fredi. Ar i fost prea dureros. Era ceva care-i secă tuise
deja. Nu mai aveau energie.
 S-a despă rțit de tată l ei la gară noaptea tâ rziu, ı̂n acea duminică din
ianuarie. Au podidit-o din nou lacrimile câ nd l-a ı̂mbră țiș at.
— O să te descurci? ı̂l ı̂ntrebă , desprinzâ ndu-se de el.
— Sigur, ı̂i ră spunse Thomas, dar ı̂n ochii lui se citea alt ră spuns.
— Ai i dispus să te muți aici?
— Nu, mulțumesc. O să ră mâ n la Freiburg, unde e serviciul meu, unde
sunt mama ș i fratele tă u. Incă merg la mormâ ntul ei aproape zi de zi.
Mi-aș dori doar să am unde să -l pot vizita ș i pe el. N-o să a lă m
niciodată ce-au fă cut animalele alea cu trupul lui.
Tată l ei a cedat ı̂n momentul acela pe peron ș i l-au podidit lacrimile.
Franka s-a oferit să stea cu el, să se ı̂ntoarcă temporar la Freiburg, l-a
ı̂ntrebat din nou dacă n-ar vrea să ră mâ nă , dar Thomas a refuzat. S-au
aș ezat pe o bancă , aș teptâ nd trenul, ı̂mbră țiș ându-se pâ nă câ nd a sosit
ı̂ntr-un inal trenul ș i ș i-au luat ră mas-bun.
Câ nd Hans s-a ı̂ntors acasă de pe frontul rusesc, era mai hotă râ t ca
oricâ nd să ră spâ ndească ideile Tranda irului Alb. In timpul petrecut ca
medic pe front, vă zuse cu ochii lui cum soldații germani ı̂și pierduseră
orice urmă de comportament cavaleresc, milă sau omenie. O ițerii de
carieră , care odinioară respectau un cod strict al onoarei, ı̂mbră țiș aseră
acum pe deplin dogma nazistă cu privire la rasă , care mâ na deopotrivă
forțele armate ale Wehrmachtului ș i SS-ului. Ră zboiul de pe frontul de
est era prezentat drept o cruciadă de apă rare ı̂mpotriva comunismului,
dar Hans i-a spus că , de fapt, era o stratagemă prin care urmă reau să
obțină spațiul vital pe care ı̂l promisese Hitler poporului german.
Adevă rata cruciadă era ı̂mpotriva evreilor. Hans stă tuse de vorbă cu
zeci de soldați care asistaseră la masacrarea a mii de evrei din râ ndul
civililor, aliniați pe marginea unor gropi comune ı̂n care sfâ rș eau
ı̂mpuș cați. Ceea ce vă zuse acolo ı̂l schimbase profund. In prima noapte
după ı̂ntoarcere, ı̂n timp ce tremura ı̂n pat lâ ngă ea, Franka l-a ținut
strâ ns ı̂n brațe.
Ziarele erau pline de articole despre victorii eroice asupra hoardelor
comuniste de pe frontul de est. Ruș ii erau caricaturizați ı̂n chip de
animale, prezentați disprețuitor drept o specie subumană , ignorantă ,
care nu merita să tră iască . Doar evreii erau o formă de viață mai
involuată . Doar ei erau ı̂ntr-un stadiu ș i mai animalic pe scara evoluției,
inferiori ruș ilor, pe care neı̂nfricații soldați arieni aveau să -i ı̂nfrâ ngă cu
uș urință. Bă tă lia de la Stalingrad a spulberat ideea că naziș tii erau
invincibili. Membrii Tranda irului Alb au sesizat acest lucru. Hitler a
refuzat să dea ordinul de retragere, condamnâ ndu-ș i soldații la moarte
ı̂ntr-un oraș ı̂nghețat, la 1 600 de kilometri de casă . Armata a 6-a
germană a fost anihilată . Conform rapoartelor o iciale, sutele de mii de
soldați care muriseră acolo erau eroi, iar jertfa lor avea să poarte
Reichul spre mari victorii viitoare. Membrii Tranda irului Alb nu s-au
lă sat amă giți. Ș tiau că victoria naziș tilor nu mai era asigurată ș i că ,
pentru prima dată , Germania privea ı̂n față ı̂nfrâ ngerea, ı̂nfruntâ ndu-i
ochii cenuș ii ș i reci. Hitler avusese parte de prima ı̂nfrâ ngere
importantă . Tranda irul Alb nu putea rata o asemenea ocazie.
In ziare abundau ș tirile despre modul ı̂n care sancționa regimul orice
gest de opoziție, oricâ t de mă runt. Un bă rbat a fost condamnat la
moarte pentru că declarase că Hitler ar trebui ucis deoarece permisese
ca atâ ția soldați germani să moară . Gestapoul a decapitat un chelner
pentru că râ sese de Fü hrer ș i a executat un om de afaceri pentru că
ı̂ndră znise să declare cu voce tare că ră zboiul luase o turnură
periculoasă pentru germani. La Berlin, cincizeci de persoane au fost
executate pentru că le transmiseseră informații sensibile ruș ilor,
incident care ulterior a primit numele de Afacerea Orchestra Roș ie11.
Bă rbații implicați nu au fost executați prin ghilotinare – metoda o icială
de execuție ı̂n timpul regimului nazist. Au fost atâ rnați de niș te câ rlige
de abator ș i lă sați să moară ı̂n chinuri. Femeile, care fuseseră
condamnate la ı̂nchisoare pe viață de tribunale, au fost executate prin
ghilotinare la ordinul direct al lui Hitler.
Mai multe cunoș tințe de-ale Frankă i fuseseră arestate de Gestapo
pentru cine ș tie ce comentariu care le scă pase ı̂ntr-un moment de
neatenție sau pentru că scriseseră ceva ce n-ar i trebuit ı̂n vreo
scrisoare. Menghina ı̂n care țineau naziș tii Germania se strâ ngea din ce
ı̂n ce mai tare, deș i sfâ rș itul lor era aproape. Cumva, Tranda irul Alb a
reuș it să se strecoare printre tentaculele ră s irate ale Gestapoului, dar
cu toții se simțeau sub presiune din cauza activită ții lor clandestine.
Franka se simțea urmă rită permanent de teama arestă rii. Cu toții se
simțeau astfel, dar asta nu fă cea decâ t să -i ı̂ndâ rjească ș i mai tare. Nu s-
a pus problema s-o lase mai moale. Asta ar i fost totuna cu a se da
bă tuți.
Au elaborat ș i au tipă rit noi manifeste. Franka ș i-a jucat ı̂ncă o dată
rolul. In baia din trenul spre Kö ln, unde mergea să distribuie un nou
râ nd de pliante, citea ultimul manifest.
„Nu vom tă cea”, se spunea ı̂n manifest. „Noi suntem glasul conș tiinței
care vă mustră . Nu vă vom lă sa ı̂n pace!”
Mii de exemplare au fost expediate pe tot cuprinsul Germaniei.
Entuziasmul pe care-l simțea câ ndva fusese ı̂nlocuit de groază la
gâ ndul că va i prinsă . De bună seamă era doar o chestiune de timp.
Intrebarea era cine va capitula ı̂ntâ i, Tranda irul Alb sau regimul.
Balanța ră zboiului nu mai ı̂nclina ı̂n favoarea naziș tilor – Bă tă lia de la
Stalingrad ș i ı̂nfrâ ngerile suferite de atunci o dovediseră –, dar
Gestapoul era mai de temut ca oricâ nd. De câ teva să ptă mâ ni se
ı̂n iripase ı̂n mintea ei gâ ndul de a pă ră si gruparea. In trenul cu care se
ı̂ntorcea la Mü nchen s-a hotă râ t să facă o pauză , să plece o vreme ș i să -i
convingă ș i pe Hans ș i Sophie să facă acelaș i lucru. Acționau cu o
nesă buință care avea să -i coste viața. Pă rea singura opțiune logică . Dar
să le spună lucrul ă sta avea să ie partea cea mai di icilă . Hans ș i ceilalți
demaraseră o campanie de graf iti pe zidurile Universită ții din
Mü nchen, acoperind zidurile ș i stră zile din jurul universită ții vechi cu
sloganuri contra lui Hitler, scrise cu smoală . Intreceau mă sura.
Era februarie 1943. Aliații ı̂și ı̂ntrerupseseră timp de o noapte
bombardamentele neobosite. Franka s-a furiș at pe stră zi, pe ı̂ntuneric,
pâ nă la atelierul unde tipă reau pliantele subversive. A bă tut la uș ă,
dâ ndu-le semnalul secret. Willi i-a deschis ș i a ı̂ntâ mpinat-o cu un să rut
pe obraz. Sophie era aș ezată la un birou dintr-un colț al ı̂ncă perii,
scriind ceva. Hans opera matrița, cu mâ necile su lecate, roș u la față ș i
transpirat.
— Putem să stă m puțin de vorbă , Hans?
El a ı̂ncuviințat ș i i-a fă cut semn lui Alex să -i ia locul. Franka l-a
condus ı̂n camera din spate ș i s-au aș ezat.
— Vreau să vă opriți, ı̂i spuse.
— Ce tot spui?
— Gestapoul e din ce ı̂n ce mai aproape, ș i o ș tii ș i tu. Au luat la
ı̂ntrebă ri pe toată lumea din universitate. Ș tiu că baza noastră de
operațiuni e aici. Ne vor gă si, e doar o chestiune de timp. Poate că e
momentul să ne oprim, câ t mai suntem cu toții ı̂n viață. Nu poți ajuta cu
nimic miș carea de rezistență dacă eș ti mort.
Lui Hans ı̂i tremura mâ na câ nd a luat cana de cafea.
— Nu putem să ne oprim, nu acum, câ nd am atras atenția ı̂ntregii
națiuni. Poate că Gestapoul se apropie, dar asta nu face decâ t ca miza să
ie ș i mai importantă . Avem o bază de care trebuie să ne folosim câ t de
mult putem. Nimeni n-a mai avut ocazia să facă ceea ce facem noi. Nu
putem irosi aș a ceva. Exact asta ı̂și doresc naziș tii.
— Toată lumea admiră ce ați fă cut.
— Ce am fă cut cu toții. Ne-am jucat cu toții rolul, inclusiv tu, Franka.
— Desigur, mulțumesc. Sunt mâ ndră că am avut o contribuție la asta,
oricâ t de mă runtă , dar ce putem ı̂ndeplini dacă suntem uciș i sau
ajungem la ı̂nchisoare?
— Crezi că eu nu sunt conș tient de riscuri? Ș i un copil ș tie că oricine
critică regimul e ca ș i mort. Dar asta nu ı̂nseamnă că e ș i mai mare
nevoie de noi? Nu ampli ică importanța a ceea ce facem? Suntem
singurii oameni care ră spâ ndesc ideea libertă ții ı̂ntr-o țară care are
nevoie de ea mai mult decâ t de orice. Hră nim mințile ı̂nfometate ale
maselor. Dacă noi dispă rem, cu noi va dispă rea ș i visul unei națiuni mai
bune.
 — Chiar crezi că poți doborı̂ cel mai puternic regim din Europa cu
câ teva manifeste?
— Ințelegi câ tuș i de puțin ce ı̂ncercă m să facem aici?
— Sigur că da…
— Nu cred că putem schimba nimic de unii singuri. Putem aduce o
schimbare doar dacă ı̂ntregul popor german ni se ală tură ı̂mpotriva
naziș tilor. Despre asta e vorba. Despre asta a fost vorba dintotdeauna –
despre ră spâ ndirea ideii de libertate ș i să direa adevă rului ı̂n mințile
oamenilor.
— Nu vreau să te vă d murind, Hans. Te iubesc.
— Ș i eu te iubesc, Franka, dar misiunea asta e mai importantă decâ t
noi doi. Stâ rnim o disonanță care ar putea ră sturna cel mai mare ră u
care a afectat vreodată țara noastră , sau poate chiar lumea ı̂ntreagă .
— Nu poți doar să te opreș ti pentru o vreme?
— Nu acum. Poate că Gestapoul se apropie, ș i poate că voi muri ı̂n
curâ nd, dar istoria nu mă va ierta dacă nu pro it de această ocazie care
ni s-a oferit. Ș i cum aș putea să -mi las sora să facă treaba asta de una
singură ? Doar ai vă zut-o. E chiar mai ı̂n lă că rată decâ t mine ı̂n privința
asta. Există o singură direcție pentru mine ș i pentru Tranda irul Alb –
ı̂nainte.
— S-ar pă rea că nimic din ce-ți spun nu te-ar putea face să te
ră zgâ ndeș ti.
Ochii lui injectați au ră mas netulburați.
— Promite-mi mă car că vei i precaut.
El s-a ridicat s-o ı̂mbră țiș eze. Franka l-a strâ ns la piept ș i l-a să rutat
pentru ultima dată . A condus-o spre ieș ire, ı̂n timp ce toți ceilalți i-au
urat noapte bună , apoi a ı̂nchis uș a ı̂n urma ei.
Hans ș i Sophie au fost arestați la Universitatea din Mü nchen la 18
februarie 1943. Un om bun la toate, promovat de naziș ti, membru al
unui Batalion de asalt ı̂n timpul liber, i-a vă zut aruncâ nd manifeste de la
balcon, ca pe confetti. Gestapoul ı̂l instruise să pâ ndească ș i mai atent
ca de obicei orice activitate suspectă . Probabil că ziua ı̂n care i-a vă zut
pe cei doi studenți azvâ rlind manifestele subversive de la balcon a fost
cea mai fericită din viața lui. I-a arestat personal, fă ră ı̂ndoială
entuziasmat, cu gâ ndul la avansarea iminentă ș i la recompensa
bă nească la care ı̂n mod sigur putea spera. Hans ș i Sophie au fost duș i la
sediul Gestapoului, ı̂n incinta Palatului Wittelsbach, fostul palat regal al
monarhilor Bavariei, ı̂n centrul oraș ului. Au fost acuzați de ı̂naltă
tră dare, acțiuni violente de ră sturnare a regimului, subminarea
doctrinei național-socialiste ș i ı̂nfrâ ngerea propriei armate ı̂n vreme de
ră zboi. Christoph a fost arestat câ teva ore mai tâ rziu. Gestapoul a gă sit
ı̂n apartamentele lor toate dovezile pe care ș i le-ar i putut dori, iar
procesul avea să ie o mascaradă .
Vestea că Hans ș i Sophie fuseseră arestați s-a ră spâ ndit ı̂n ı̂ntreg
campusul. Franka era de gardă ı̂n seara câ nd a venit Willi să -i spună . A
plâ ns toată noaptea. Nu se puteau aș tepta la milă , doar la ră zbunare, ș i
era numai o chestiune de timp pâ nă câ nd Gestapoul avea să vină ș i
după ei. A doua zi, ziarele au scris despre arestarea studenților
tră dă tori. In editorial, redactorul ı̂și exprima speranța că justiția ı̂și va
face prompt datoria, ș i aș a s-a ș i ı̂ntâ mplat. Roland Freisler, renumitul
judecă tor-ș ef al Tribunalului Popular, care judeca doar cazuri de
tră dare ș i acțiuni subversive, a fost chemat de la Berlin. Procesul a
ı̂nceput patru zile mai tâ rziu, la 22 februarie. Franka aș tepta, ı̂mpreună
cu ceilalți membri, rugâ ndu-se ca acesta să arate o brumă de
indulgență. Procesul a durat doar câ teva ore. Hans, Sophie ș i Christoph
au fost declarați vinovați ș i condamnați la moarte. Au fost transportați
de la tribunal la ı̂nchisoare ș i ghilotinați. Soția lui Christoph, care era
internată ı̂n spital la momentul respectiv, n-a a lat decâ t după câ teva
zile că fusese executat. Pă rinții lui Hans ș i Sophie, care asistaseră la
proces, s-au ı̂ntors la Ulm după ce s-a dat verdictul, cu intenția de a
reveni după câ teva zile, să -ș i revadă copiii. Nu li s-a spus că iul ș i iica
lor urmau să ie executați chiar ı̂n aceeaș i zi.
Franka se a la ı̂n apartamentul ei câ nd Gestapoul a venit s-o aresteze,
câ teva să ptă mâ ni mai tâ rziu. Procesul ei a fost programat pentru luna
aprilie, câ nd urmau să ie judecați ș i alți membri – panica ce-i
cuprinsese pe naziș ti ı̂n urma primei arestă ri pă rea să se i potolit.
Interogatoriul la care a supus-o Gestapoul a fost mai blâ nd decâ t ı̂și
imaginase. Ș i-a dat seama după câ teva minute că -ș i ı̂nchipuiau că e prea
delicată , prea frumuș ică ș i prea feminină ca să i avut ceva de-a face cu
o organizație atâ t de condamnabilă precum Tranda irul Alb. S-ar i zis
că anchetatorii ı̂și formaseră deja o pă rere ı̂n privința ei ș i nu trebuia
decâ t să le câ nte ı̂n strună . Ș tiau că Hans ș i Sophie fuseseră forțele
că lă uzitoare ale miș că rii, iar Willi, Christoph ș i Alex acționaseră ca
secunzi ai lor. Tot ce doreau era ca Franka să valideze povestea pe care
ș i-o formulaseră deja ı̂n privința miș că rii ș i a rolului ei de prietenă cu
inima ı̂ndoită a liderului, fata ariană de bună credință care fusese atrasă
pe că i greș ite de niș te disidenți tră dă tori. Rolul ei pă rea vital ı̂n
narațiunea pe care național-socialiș tii ı̂ncercau s-o brodeze pentru
publicul german, deopotrivă ș ocat ș i fascinat. Avocatului angajat de
tată l ei nu-i venea a crede ce noroc avuseseră .
— Mă ı̂ndoiesc c-ar i atâ t de ı̂ngă duitori cu tine dacă n-ai i atâ t de
frumoasă , ı̂i spuse.
— Tot ce contează e să scapi cu viață, ı̂i spuse tată l ei. Spune-le orice
vor să audă ca să scapi cu viață. Leapă dă -te de organizație. Salvează -te.
Franka voia să susțină cauza, voia să declare ı̂n fața instanței că era
mâ ndră de ceea ce fă cuseră ș i că Hitler era tră dă torul asasin.
— Cum pot să mă dezic de prietenii mei? Aș ı̂ntoarce spatele tuturor
lucrurilor ı̂n care cred. Cum aș putea să mai tră iesc cu mine ı̂nsă mi?
— N-o face de dragul tă u. Fă -o pentru mine. Am nevoie de tine, mai
mult ca oricâ nd. Nu mă pă ră si. Supraviețuieș te. De dragul meu.
Aș a că asta a fă cut. S-a dezis de Tranda irul Alb ı̂n fața instanței,
declarâ nd că fusese atrasă pe că i greș ite de revoluționarul periculos
care se dovedise a i iubitul ei. Iș i simțea inima o rană ı̂n piept ș i, cu
iecare lepă dare, se jupuia din ce ı̂n ce mai tare. Tată l ei ı̂i i-a zâ mbit din
sala de judecată , ridicâ nd ı̂ncurajator degetul mare ı̂n timp ce ea ı̂și
declara loialitatea față de Reich. S-a gâ ndit la Hans ș i la ultimul discurs
ı̂nă lțător ı̂n cinstea libertă ții, pe care ı̂l ținuse ı̂n aceeaș i sală de
judecată . Dar, după cum spusese ș i tată l ei, Hans murise, ș i Tranda irul
Alb pierise odată cu el. Nu era nevoie să moară ș i ea odată cu ei. Aș a că
a tră dat toate lucrurile ı̂n care credea, pentru a-i i ală turi, ca să nu
ră mâ nă singur. Franka a fost condamnată la ș ase luni de ı̂nchisoare.
Judecă torul ș i-a declarat speranța că asta ı̂i va da ră gazul să re lecteze la
tovă ră ș iile pe care ș i le alege ș i că , odată eliberată , ar trebui să -ș i facă
datoria, că să torindu-se cu un slujbaș loial al Reichului, de preferință un
soldat a lat pe front, că ruia să -i dă ruiască mulți copii care să poată
ı̂ndeplini voința Fü hrerului. Franka a ı̂nceput să plâ ngă ı̂n timp ce
aprodul o conducea afară din sala de judecată . Ruș inea era de
neı̂ndurat. Willi, Alex ș i profesorul universitar care-i inspirase, domnul
doctor Huber, au fost executați cu toții. Ei erau adevă rații eroi.
Franka a scă pat de temutele KZ, lagă rele de concentrare, care
deveniseră groză via de nerostit a Germaniei, adevă rul pe care nici cei
mai inveterați adepți ai regimului nu voiau să -l recunoască . A fost
trimisă la Penitenciarul Stadelheim, ı̂mpreună cu mai mulți membri ai
grupă rii, ı̂n locul ı̂n care Hans ș i ceilalți fuseseră executați. S-a cufundat
ı̂ntr-o depresie cruntă . Fantomele eroilor că zuți din Tranda irul Alb ı̂i
bâ ntuiau visele. Timpul trecea. Depresia ei se agrava. Thomas ı̂i scria
regulat, iar promisiunea urmă toarei scrisori era singurul lucru care o
ținea ı̂n viață. Cuvintele lui blâ nde, optimiste erau singurul semn de
dragoste sau frumusețe ı̂ntr-o lume care fusese golită de astfel de
lucruri. In luna octombrie, scrisorile au ı̂ncetat să mai sosească . Tată l ei
fusese ucis de o bombă ră tă cită , lansată de un avion al forțelor aliate.
Franka urma să ie eliberată trei să ptă mâ ni mai tâ rziu. Familia ei că zuse
victimă ambelor tabere ı̂n acest ră zboi inutil, dezgustă tor. Ii ră piseră tot
ce avea.
A mai ră mas la Mü nchen o să ptă mâ nă , două , după eliberare. Nu-ș i
amintea prea multe din perioada aceea. Nu-ș i mai gă sea locul acolo. Nu
se mai putea preface că aparține acelei societă ți. Drapelele luturau ı̂n
continuare deasupra clă dirilor bombardate, svasticile ı̂mpodobeau ı̂n
continuare nenumă ratele sicrie trimise de pe frontul de est. A primit o
scrisoare din Freiburg, de la avocatul tată lui ei. Testamentul lui Thomas
era pregă tit să ie citit. Nimeni altcineva n-avea să mai ia parte la
lectură . In momentul acela a decis să -ș i pună capă t zilelor. Nu mai avea
nimic. Pă rea iresc să se ı̂ntoarcă , s-o facă aici, ı̂n oraș ul ei natal, ı̂n
apropierea locului ı̂n care fusese cel mai fericită .
L-a ascultat pe avocat citind testamentul tată lui ei, i-a suportat
privirea pieziș ă sub portretul lui Hitler atâ rnat deasupra biroului lui ș i
a doua zi a vizitat mormintele pă rinților ei. Erau cuibă riți unul lâ ngă
altul, pe un deal de unde se vedea oraș ul ı̂n care locuiseră . Imediat după
aceea s-a refugiat la cabană . Amintirile cele mai dureroase o nă pă deau
noaptea ș i era un chin cumplit să doarmă singură . Durerea a devenit de
neı̂ndurat. In noaptea aceea a pornit-o, fă ră să ș tie ı̂ncotro, fă ră să -ș i
imagineze că va ajunge aș a departe, dar ı̂ntotdeauna mai era ı̂ncă un
deal de escaladat, ı̂ncă un ș ir de copaci de depă ș it, ș i apoi l-a descoperit
pe el.

Franka ı̂și ı̂ncheie povestea. Lumâ narea, care arsese aproape cu totul,
ı̂ncepuse să pâ lpâ ie. Afară totul ı̂ncremenise – o liniș te desă vâ rș ită .
— Franka, ce s-a ı̂ntâ mplat cu Fredi? Cum a murit? Ce i-au fă cut
naziș tii?
— Nu pot să vorbesc despre asta acum. Trebuie să plec.
Inchise uș a ı̂n urma ei, lă sâ ndu-l singur ı̂n dormitorul cufundat ı̂n
penumbră .

11
Die Rotte Kapelle (Orchestra roș ie) este numele dat de Gestapo unui ansamblu de grupă ri
de rezistență ı̂mpotriva nazismului, din timpul celui de Al Doilea Ră zboi Mondial, a late ı̂n
legă tură cu Uniunea Sovietică (n. red.).
 8

Trecuse o să ptă mâ nă de câ nd ı̂l gă sise. Durerea din picioare se
atenuase, dar era ı̂ncă imobilizat la pat, sechestrat ı̂n cabana asta. Afară
ı̂ncepea să se ı̂ntunece, iar soarele scă lda fereastra pudrată de ză padă ı̂n
nuanțe de roș u ș i portocaliu-aprins. Iș i tot derula ı̂n minte povestea
Frankă i, că utâ nd zadarnic o neconcordanță. N-o mai vă zuse din ajun, de
câ nd ieș ise din camera lui, după ce-i povestise despre trecutul ei. Cu
greu să abținuse să -i spună ce ș tia despre activită țile Tranda irului Alb.
Se gâ ndi la instructajul care i se fă cuse, la tehnicile de interogare pe
care le ı̂nvă țase. In ochii ei citise o sinceritate profundă . Ș tia că nu
minte, dar ș tia totodată că -i ascunde ceva. Ii spusese aproape toată
povestea ei, dar mai exista ceva, o piesă lipsă . Chiar ș i-aș a, era aproape
imposibil să -ș i ı̂nchipuie că ar i fost un agent al Gestapoului. Dacă
Franka ș tia că nu e german ș i l-ar i raportat, acum s-ar i a lat ı̂ntr-o
ı̂ncă pere fă ră ferestre, cu o lumină orbitoare ı̂n ochi. Ea tră dase regimul,
fă cuse ı̂nchisoare pentru activită ți subversive ș i scă pase de la ghilotină
doar pentru că bă rbații care o judecaseră o subestimaseră . Oare reuș ise
cumva să -ș i dea seama cine e? Cum? Intinse mâ na spre paharul de pe
noptieră ș i sorbi din apa rece. Dacă ı̂și dă duse seama că nu e german, ce
altceva mai dedusese oare?
Azi era vreme frumoasă . Nu era uș or să -ți dai seama prin geamul
acoperit de gheață, dar pă rea că nu mai ninsese. Cel mai probabil deja
se putea ajunge la cabană . Lumea putea da buzna ı̂n ascunză toarea lor.
Se uită ı̂n jur. Nu era niciun loc ı̂n cabană din care ar i putut să -i asculte
cineva, din care să -i pâ ndească ı̂n taină vreun agent al Gestapoului,
printr-o gaură fă cută ı̂n perete. Auzea iecare zgomot câ nd ea venea cu
lemnele de-afară , câ nd ı̂și fă cea o cafea ı̂n bucă tă rie. O auzise fă câ nd
baie mai devreme ș i ș tia că acum citeș te ı̂n balansoar, ı̂n fața ș emineului
din camera de zi, ascultâ nd radioul. Nu se ascundea deloc față de el.
Asculta posturi de radio interzise ș i vorbea adesea despre disprețul ei
la adresa regimului. Dacă ar i fost un o ițer al Luftwaffe, după cum
indicau documentele lui, Franka risca sancțiuni grave din partea
Gestapoului, ı̂n cazul ı̂n care el ar i raportat-o. Spunea adevă rul câ nd
a irma că ș tie despre el. Nu exista nicio altă explicație. Cumva, ș tia.
Un zgomot din camera de zi ı̂l avertiză că se ridicase din fotoliu ș i era
ı̂n bucă tă rie acum. Auzi paș i care se apropiau, apoi o bă taie ı̂n uș ă. Uș a
se deschise. Era palidă ș i trasă la față. Rareori se ı̂ntâ mpla s-o vadă
peste zi, dacă n-avea un motiv anume să intre ı̂n cameră . De obicei
venea doar la ora mesei, dar mai era cel puțin o oră pâ nă la cină .
— Te simți bine?
— Mi-e bine, Fräulein.
Ț inea de disciplină , de comportamentul care-i fusese inculcat, să -ș i
ı̂nă buș e instinctele, să nu se dea de gol. Auzise scâ rțâit de arcuri peste
noapte ș i observă că acum avea cearcă ne la ochi.
— Franka? N-ai de ce să te simți vinovată .
— Poftim?
— Nu e vina ta că tu ai scă pat cu viață ș i ei nu. Ș i n-ar trebui să te simți
ruș inată pentru că nu-ți doreș ti să mori.
Cuvintele ı̂i țâș niră involuntar de pe buze, fă ră vreun scop ascuns. Se
miră ș i el.
— Am tră dat ultimul lucru ı̂n care credeam.
Se ı̂ntoarse spre el, cu vocea stinsă , cu ochii ı̂n pă mâ nt.
— Nu mai aveam nimic altceva ı̂n viață. Dacă aș i luat poziție mă car…
— Atunci ai i fost moartă acum, cum aș i fost ș i eu. La ce-ar i ajutat
asta? Cui i-ar i folosit? Hans a murit, dar asta nu ı̂nseamnă că viața ta
nu poate merge ı̂nainte.
— E absurd, nimă nui nu i-am mai destă inuit atâ t de multe. Nici mă car
nu te cunosc.
— E greu să gă seș ti con idenți ı̂n ziua de azi.
 Oare putea avea ı̂ncredere ı̂n ea? Să ie adevă rată povestea ei? Care
era probabilitatea să gă sească o persoană ca ea? Voia s-o creadă , dar nu
putea, nu câ tă vreme ș tia că ı̂ncă ı̂i mai ascunde ceva.
— Franka? Pot să -ți spun Franka?
— Da, sigur.
— Vreau să -ți mulțumesc că mi-ai spus povestea ta.
— O să mă raportezi?
— Pentru ce?
— Pentru că ascult posturi de radio interzise. Pentru remarci care
incită la revoltă ı̂mpotriva Fü hrerului.
— Nu sunt nazist.
— Cine eș ti atunci?
— Nu toți germanii ı̂n uniformă sunt naziș ti. Ar trebui să ș tii asta mai
bine decâ t alții.
— Ș i nu toți cei ı̂mbră cați ı̂n uniforme naziste sunt germani.
— Nu-ți permiți să conteș ti autoritatea guvernului ı̂n vreme de ră zboi,
ı̂i ră spunse, simțind ș i el câ t de gă unoase ı̂i erau vorbele.
— Tranda irul Alb susținea contrariul.
— Ș i tu te consideri o patrioată adevă rată , pentru că ai luat poziție
ı̂mpotriva guvernului?
— Mă consideram câ ndva. Nu mai merit să mă numesc astfel. Nu după
ceea ce am fă cut. Hans ș i Sophie, Willi ș i Alex. Ei sunt adevă rații
patrioți.
Se lă să o tă cere apă să toare ı̂n cameră . Acum era momentul.
Oportunitatea perfectă .
— Mai e ceva ce nu-mi spui, ı̂i zise.
— Ce tot spui?
— Mă pricep la oameni. Ț ine de meseria mea. Am fost instruit să -mi
dau seama câ nd cineva ascunde ceva ș i vă d că tu o faci.
— Dar tu, Herr Graf?
Ii pronunță numele stropș it, de parcă -i fă cea gura pungă .
— Tu ce ı̂mi ascunzi?
 — Nu e vorba de mine aici.
— A, nu?
Era conș tient de faptul că avea ı̂n continuare pistolul sub pernă ș i ș tia
ce impact ar avea asupra conversației, asupra ı̂ntregii situații, dacă ar
ı̂ntinde mâ na după el acum.
— Există un lucru despre care nu mi-ai spus.
— Tu nu mi-ai spus nimic! țipă Franka.
— Nu pot divulga detaliile misiunii pe care o ı̂nde-plinesc…
— Ș tiu, pentru binele Reichului. Pă trunzi pâ nă ı̂n stră fundurile iinței
mele ș i, câ nd ı̂ți ofer ceva, ı̂mi ceri ș i mai mult.
Franka se ridică .
— Spui că nu eș ti nazist, dar eș ti exact ca ei. Poate că tu eș ti cel care
ascunde ceva.
Se ı̂ndreptă spre uș ă ș i o trâ nti ı̂n urma ei, dar uș a ră mase
ı̂ntredeschisă . Se cutremură toată cabana ı̂n timp ce se ı̂ndrepta cu paș i
apă sați spre bucă tă rie. O auzi tră gâ nd un scaun ı̂n dreptul mesei ș i apoi
o auzi plâ ngâ nd.
Bă rbatul fă cu un efort să nu cedeze slă biciunii pe care o simțea.
Plâ ngea de una singură .
Ce putea face, imobilizat ı̂n patul ă sta, ı̂n cabana asta, aici ı̂n munți?
Putea să aibă ı̂ncredere ı̂n ea? Aceeaș i ı̂ntrebare i se derula neı̂ncetat ı̂n
minte, neschimbată . Oare ea putea face ceea ce nu mai era el ı̂n stare să
facă acum? Era adevă rat că -i dezvă luise bună parte din povestea ei, dar
ı̂și dă dea seama că mai pâ ndea ceva acolo. O simțea. Ce se ı̂ntâ mplase
cu Fredi, cu fratele ei? Il omisese din poveste, ca ș i cum ar i dispă rut ı̂n
neant. De ce nu mergea să -l viziteze, dacă era internat ı̂ntr-o instituție
din apropiere? Aceasta era ultima parte a enigmei, ultima piesă din
puzzle. Odată dezvă luită , secretele nu mai puteau i luate ı̂napoi, iar
pistolul pe care-l ținea sub pernă se putea dovedi singura soluție.
Trebuia să se asigure. Viața ei depindea de asta.
Trecură câ teva ore bune. Nu-i aduse cina. I se goli paharul de apă ș i nu
veni nimeni să strâ ngă oala de noapte. O auzea pe-afară , auzea iecare
pas, dar nu scoase niciun sunet. Ș tia că acesta era momentul de cotitură
ș i că ea trebuia să facă urmă toarea miș care. Aș teptă . Ceasul din hol bă tu
ora unsprezece. Intunericul de nepă truns de afară prefă cuse geamul
ı̂ntr-o oglindă , re lectâ nd lumina gă lbuie a opaițului.
Ii auzi paș ii. Franka ră mase ı̂n prag câ teva clipe, cu lumina lă mpii
jucâ ndu-i ı̂n ochii albaș tri. El nu spuse nimic.
— O să -ți spun ce vrei să ș tii, dar n-o fac pentru tine, ci pentru mine, ı̂i
zise cu o voce stinsă , absentă . Port de prea mult timp povara asta. Nu i-
am povestit despre asta decâ t lui Hans, dar unele detalii n-am putut să
le ı̂mpă rtă ș esc nici mă car cu el.
Ră mase cu privirea ı̂n gol ș i cuvintele ı̂ncepură să -i curgă ș uvoi.

O
Fredi avea aproape paisprezece ani câ nd l-au internat, ı̂n 1939.
Creș terea ı̂n ı̂nă lțime ı̂ncepea să -l afecteze. Deja avea aproape 1,80 ș i, pe
mă sură ce se ı̂nă lța, membrele pă reau să i se usuce. Mersul pe
picioarele lui era doar o amintire de-acum ș i Thomas se chinuia ı̂n
iecare zi să -l aș eze ș i să -l ridice din scaunul cu rotile. Franka pleca la
Mü nchen, să ı̂nceapă o nouă viață. Tată l ei o ı̂ncurajase, aproape
obligâ nd-o să accepte postul. Insista că trebuie să -ș i tră iască propria
viață ș i că niciunul din ei nu s-ar i descurcat singur cu Fredi. Era mai
bine să ie ı̂n grija unor specialiș ti. Franka a acceptat dorința tată lui să u
fă ră să protesteze, dar ı̂n sinea ei ș tia că era mâ nată de egoism, de
propria ei dorință de a duce o viață independentă , separată de a lor.
Avea două zeci ș i doi de ani. Daniel fusese singura ei iubire. Iș i dorea
mai mult. Freiburgul i se pă rea otră vit acum. Mü nchenul, metropola,
avea să -i ofere o nouă speranță.
Fredi era un om mai bun decâ t toți cei pe care-i cunoscuse vreodată .
Ura, ră utatea, dorința de ră zbunare – emoțiile care stă teau la baza
nazismului – erau de neı̂nțeles pentru el. Nu cunoș tea altceva ı̂n afară
de iubire. Cei care-l ı̂ntâ lneau simțeau dragostea pe care o ră spâ ndea.
Era imposibil să -i reziș ti. A acceptat cu bună voința ș i optimismul atâ t
de caracteristice lui vestea că urma să se mute la că min, declarâ nd că va
avea prilejul să -ș i facă sute de prieteni. Ș i aș a a ș i fost. Câ nd Franka s-a
ı̂ntors să -l vadă , ı̂n noiembrie 1939, la câ teva să ptă mâ ni după ce se
instalase, pă rea că se a la acolo de-o viață. Toată lumea ı̂l cunoș tea.
Toată lumea ı̂l iubea ș i i-a luat aproape o oră s-o prezinte pe Franka
noilor lui prieteni, de la in irmierele care-l ı̂ntâ mpinau zâ mbindu-i larg,
la pacienții care nu se puteau miș ca sau nu puteau vorbi, dar care ı̂l
salutau ı̂nclinâ nd din cap sau ridicâ nd o mâ nă . Nimeni nu putea rezista
irii lui.
Franka mergea să -l viziteze câ t de des putea. Se ı̂ntorcea la Freiburg
cam o dată la trei să ptă mâ ni, mergâ nd de iecare dată să -l vadă
ı̂mpreună cu tată l ei, pe care personalul ı̂l saluta pe nume. Fredi pă rea
fericit, ca ș i cum s-ar i a lat ı̂n locul ideal. Tată l ei i-a repetat asta atâ t
de des, ı̂ncâ t a ı̂nceput s-o creadă , iar sentimentul de vinovă ție cauzat
de faptul că se mutase la Mü nchen s-a mai ostoit. Starea lui s-a
stabilizat. Doctorii nu le-au dat speranța vreunui tratament, dar
degenerarea la nivelul membrelor a fost ı̂ncetinită . Fredi putea circula
cu uș urință prin că min ı̂n scaunul cu rotile, avâ nd mereu unde să se
ducă ș i pe cine să viziteze ș i să ı̂nveselească .
Franka le cunoș tea pe multe dintre asistente de pe vremea câ nd
fă cuseră ș coala ı̂mpreună ș i ținea legă tura cu ele ca să a le cum
evoluează Fredi de la o vizită la alta. Cu trecerea timpului, Franka ș i
tată l ei erau din ce ı̂n ce mai liniș tiți. Aranjamentul le pria tuturor. Tată l
lor putea să se relaxeze pentru prima dată după mulți ani. Cu su letul
ı̂mpă cat ı̂n privința lui Fredi, Franka se putea dedica noii ei vieți cu
vervă ș i pasiune. S-ar i zis că era cu putință să -ș i gă sească echilibrul.
Vestea a venit din senin. Era ı̂n aprilie 1941, iar Franka se a la la
serviciu, câ nd a fost chemată la telefon. Era una dintre in irmierele de la
că min, plâ ngâ nd la telefon.
 Dubele negre ale SS-ului au sosit pe neaș teptate ı̂ntr-o după -amiază
de marți. Era o zi frumoasă ș i toți pacienții, chiar ș i cei ı̂n stă ri
catatonice, fuseseră scoș i la aer. Pacienților mai mari, care se puteau
ține pe picioare, li s-a cerut să se alinieze. Asistenta-ș efă a obiectat, dar
a fost trasă deoparte ș i arestată . Bă rbați ı̂n halate albe, care nu s-au
prezentat drept doctori, s-au uitat ı̂n gurile pacienților adulți.
Personalul a fost informat că era un control de rutină ș i că nu va dura
mult. Pacienții au fost ı̂mpă rțiți ı̂n grupuri, ș i unora li s-a pus o ș tampilă
pe piept. Unuia din grupuri i s-a permis să se ı̂ntoarcă ı̂n că min, iar
membrii celuilalt grup, mult mai numeros, au fost mâ nați spre locul
unde erau parcate dubele. Pacienții au fost urcați ı̂n maș ini, unii ı̂n
scaunele cu rotile, alții opintindu-se ı̂n câ rje, iar alții purtați pe tă rgi. Un
copil l-a ı̂ntrebat pe comandantul SS unde se duc ș i el i-a ră spuns că
merg ı̂n rai. S-au urcat ı̂n dube cu zâ mbete ı̂mpă cate.
Fredi era agitat. Parcă simțea instinctiv că ı̂i mint. S-a zbă tut,
ı̂ncercâ nd să se agațe de in irmiere, rugâ ndu-se de ele să -l lase să
ră mâ nă . In irmierele care țipau, ı̂ncercâ nd să -i vină ı̂n ajutor, au fost
ținute la distanță cu patul puș tilor ș i trâ ntite la pă mâ nt. Un individ
zâ mbitor din SS i-a pus lui Fredi o mâ nă pe umă r ș i i-a spus c-o să se
ı̂ntoarcă ı̂n curâ nd, ı̂ncă rcați de poveș ti minunate, ba mai mult, ș i că vor
avea ı̂nghețată la discreție. Alinat de minciunile lui, Fredi a ı̂nceput să se
liniș tească . Acelaș i soldat din SS a apucat scaunul lui cu rotile de ghidon
ș i l-a urcat ı̂n duba neagră , ală turi de prietenii lui. Soldații le-au dat
tonul la câ ntat copiilor, ca ș i cum i-ar i dus ı̂n excursie la bâ lci. Fredi le-
a fă cut cu mâ na in irmierelor câ nd s-a trâ ntit portiera ı̂n urma lui ș i, ı̂n
timp ce porneau, din maș ini se revă rsau vocile copiilor care câ ntau.
Tată l Frankă i a fă cut investigații disperate ı̂n ı̂ncercarea de a-ș i gă si
iul, dar s-a izbit de un zid de neș tiință prefă cută ș i dezmințiri. După
câ teva zile chinuitoare, a primit o scrisoare prin care era informat că
Fredi murise ı̂n urma unui atac de cord ș i că fusese incinerat. Scrisoarea
era ı̂nsoțită de un certi icat de deces ș i se ı̂ncheia cu salutul o icial, Heil
Hitler.
 Decizia venise direct de la Hitler. Fü hrerul era ine icient, leneș ș i avea
tendința de a da directive vagi, pe care se aș tepta să le vadă aplicate
rapid. Se referise ı̂n trecut la „mâ ncă torii inutili”, care iroseau resursele
ı̂n vreme ce loarea tinerimii germane era jert ită pe câ mpul de luptă .
Oamenii care „nu meritau să tră iască ” urmau să ie scoș i din paturile de
spital, pentru a face loc ră niților veniți de pe front sau mamelor ai că ror
ii puteau compensa pierderile suferite ı̂n ră zboi. La ce foloseau ı̂n
vreme de ră zboi bolnavii incurabili, oamenii cu dizabilită ți izice ș i
psihice ș i bă trâ nii senili? „Retră gâ ndu-le drepturile”, se putea clă di o
națiune mai să nă toasă ș i mai viguroasă , menită să asigure viitorul rasei
ariene. Hitler a numit o comisie de medici care urma să decidă cine
avea să tră iască ș i cine avea să moară . Mii ș i mii de oameni au fost
selectați cu scopul de a i uciș i.
Thomas Gerber a fost distrus. Moartea lui Fredi a secă tuit orice urmă
de viață, iubire sau bucurie din el. Vitalitatea ș i voioș ia care ı̂l
caracterizaseră câ ndva au dispă rut. Franka nu l-a mai auzit râ zâ nd
după asta. Parcă nu mai ș tia să râ dă . Ș i-a pierdut locul de muncă la scurt
timp după aceea ș i s-a refugiat ı̂ntr-o beție continuă , ı̂n care uita de
toate. Franka a simțit o durere cum nu mai cunoscuse vreodată . A plâ ns
zile ı̂ntregi, nu era ı̂n stare să mă nâ nce sau să doarmă , simțind o ură
nemă surată ı̂mpotriva naziș tilor, o ură care-i mistuia mă runtaiele
precum lava. Cei care-l uciseseră pe Fredi erau prezentați drept eroi, iar
principalul vinovat era venerat ca un zeu. Nu exista scă pare – cei care-l
uciseseră pe Fredi erau pretutindeni. Ii includeau pe toți cei care purtau
banderola sau insigna nazistă . Pe toți soldații din SS ș i toți arienii loiali.
Pe toți membrii Tineretului hitlerist ș i pe toți istericii cu priviri
pierdute care urlau salutul nazist la nenumă ratele marș uri. Cine ș tie
câ te mii de persoane fuseseră ucise ı̂n cadrul programului de
eutanasiere al naziș tilor sau subjugați din cauză că erau evrei, țigani,
comuniș ti, lideri sindicali, disidenți politici sau cetă țeni de râ nd
surprinș i fă câ nd un comentariu imprudent. Franka ı̂și dă dea seama că
ı̂n Germania se trasase o linie de demarcație ı̂ntre agresori ș i victime.
Existau mii de oameni care purtau povara acelei vine colective despre
care scria Hans, dar existau mult mai multe victime ale regimului – cei
ale că ror rude fuseseră trimise ı̂n lagă re de concentrare sau masacrate
pentru că „nu meritau să tră iască ”. Iș i tră iau viața ı̂n ı̂nchisoarea ı̂n aer
liber ı̂n care se transformase Germania nazistă , sub autoritatea celor
care comiseseră crime atroce ı̂mpotriva lor.
Nu exista un cadavru pe care să -l poată ı̂nmormâ nta ș i nimeni n-avea
să ie tras vreodată la ră spundere pentru moartea lui Fredi. Franka s-a
ı̂ntors să viziteze că minul, sperâ nd să ı̂nchidă cumva bucla. In irmierele
au ı̂nceput să plâ ngă câ nd au vă zut-o. Prietena Frankă i, cea care-o
sunase, i s-a aruncat ı̂n brațe, cerâ ndu-i iertare pentru ceva ce nu-i
stă tuse ı̂n putere să oprească . Franka n-a ră mas mult acolo. Locul era
bâ ntuit de-acum, iar personalul aprecia că , mai devreme sau mai tâ rziu,
SS-ul urma să vină ș i după ceilalți pacienți. Franka s-a ı̂ntors la
Mü nchen ș i a ı̂ncercat să se cufunde ı̂n muzică ș i ı̂n muncă , ı̂n orice ı̂i
putea distrage atenția de la durerea pe care o purta mereu cu ea, ı̂n
orice o putea ajuta să uite. L-a ı̂ntâ lnit pe Hans. El a ı̂nțeles ș i ș i-au unit
forțele ı̂n numele revoltei, dispuș i să moară ı̂n slujba poporului german.
Fredi o ı̂nsoțea pretutindeni. Ii vedea chipul ı̂n iecare zi, ı̂i auzea râ sul
oriunde se a la. Fusese prea bun, prea pur pentru haznaua de ură ș i
prejudecată ı̂n care se transformase țara asta. Nu mai era loc de ı̂ngeri
aici. Doar cei schimonosiți de ură ș i de frică mai puteau avea o existență
ı̂n loritoare ı̂n locul ă sta.

O
Vâ ntul zdruncină geamurile ferestrelor, apoi se opri. In ultimele două
minute, de câ nd ı̂și ı̂ncheiase povestea, domnise o tă cere tuburată doar
de plâ nsetele Frankă i.
— Am spus prea multe, zise. E timpul să te las să te odihneș ti. Nu
avem nimic de câ ș tigat dacă …
— Franka?
Ea se ı̂ndrepta spre uș ă, dar se opri, auzindu-i glasul.
 — Mă numesc John Lynch. Sunt originar din Philadel-phia,
Pennsylvania, ș i am nevoie de ajutorul tă u.
 9

Insula Guadalcanal12, noiembrie 1942

Vâ ntul mai ı̂mblâ nzea arș ița neı̂nduplecată , ș i John ı̂și scoase cascheta,
ș tergâ ndu-ș i de pe frunte cu ı̂ncheietura mâ inii transpirația, care pă rea
să -i scalde tot corpul. Soldații din jurul lui ı̂și puseră jos ranițele ș i
puș tile, iar mulți se aș ezară pe caschete. Iarba ı̂naltă de pe dealul de
deasupra lor foș nea, legă nâ ndu-se ı̂n adierea brizei. John duse mâ na la
bidonul cu apă de la ș old. Avea mâ inile uscate, pline de tă ieturi, ș i ı̂i
tremurau câ nd duse apa la buze. Bă u doar câ t să -ș i potolească setea ș i
puse la loc capacul. Nu mai primiseră provizii de câ teva zile bune, iar
apa era pe sfâ rș ite. Nu pă rea să ie o prioritate pentru cei de la vâ rf. Iș i
simțea corpul stră bă tut de o mulțime de junghiuri ș i pâ nă ș i gestul de a
se lă sa pe vine pă rea un lux după o zi de marș . Iș i rezemă puș ca de
panta masivului la poalele că ruia se instalase plutonul lui. Câ țiva dintre
soldați desfă cură conservele cu rații ș i ı̂și ı̂n ipseră degetele murdare ı̂n
ele. Mirosul fumului de țigară plutea ı̂n aer. Oamenii gemeau. Puțini
dintre ei aveau chef de vorbă . Ș tiau ce urmează . Ș tiau că e doar un scurt
ră gaz. Dealul acesta trebuia cucerit.
Albert King, un fermier din Texas, ı̂i oferi o țigară . John scutură din
cap.
— Ț igă rile mele nu-s destul de bune pentru tine, hm? ı̂i spuse King. Ș i
vă d că bă țul pe care-l ai ı̂n ipt ı̂n fund nu te lasă să te aș ezi.
— Imi aș tept valetul. E foarte greu să gă seș ti servitori buni ı̂n ziua de
azi.
Auziră vocea maiorului ı̂nainte să -l vadă pă ș ind țanțoș de-a lungul
ș irului de soldați epuizați, studiindu-i râ nd pe râ nd. Se opri ı̂n dreptul
lui John ș i King.
— Am nevoie de voluntari, le spuse maiorul Bennett. Am nevoie de
cinci oameni care să urce să vadă care-i treaba pe dealul ă la.
Mai ı̂naintă câ țiva paș i, țintuindu-i cu privirea pe iecare dintre ei.
— Suntem ținte perfecte aici. Dacă inamicul are o mitralieră , cum cred
că are, o să intre printre noi tă ind ı̂n carne vie. Am nevoie de cinci
oameni care să elimine orice s-ar a la acolo sus. A fost ı̂n zonă ș i o
echipă de artilerie mai devreme, aș a că sunt mari ș ansele să nu mai
gă siți decâ t cadavrele unor gă lbejiți. Cine se oferă ?
Se ridicară câ teva mâ ini, fă ră vlagă ș i ı̂n silă , printre care ș i cea a lui
John. Bennett ı̂l alese pe el primul. Cei cinci oameni se strâ nseră ı̂n jurul
maiorului.
— Lynch are comanda. Dacă au o mitralieră , scoateți-o din circuit.
Câ nd vă ı̂ntoarceți, ı̂mi raportați mie.
Soldații ı̂l urmară pe John câ nd ı̂și iți capul deasupra marginii
masivului. Valuri de iarbă se legă nau ı̂n bă taia vâ ntului, urcâ nd pâ nă la
o ı̂nă lțime de 90 de metri spre coama dealului. Soarele tocmai as ințea.
Cerul era scă ldat ı̂n nuanțe de oranj ș i auriu, presă rate de cine ș tie ce
pictor celest. Lumina pă rea să se ı̂ngroaș e, ca ș i cum ai i putut s-o
atingi dacă ı̂ntindeai mâ na. John ı̂și ș terse palmele asudate pe uniforma
decolorată de camu laj ș i le fă cu semn celorlalți să -l urmeze. Stă tea
ghemuit, ridicâ ndu-ș i doar ochii deasupra ı̂ntinderii de iarbă deasă care
foș nea de jur ı̂mprejur. Ceilalți se ră s irară , King ș i Carpenter ı̂n stâ nga
lui, Smith ș i Munizza ı̂n dreapta. Inaintau ı̂n tă cere, croindu-ș i cu greu
drum prin iarba deasă . Acum ı̂i despă rțeau 90 de metri de restul
companiei. Le fă cu semn să se oprească . Se lă sară pe vine, toți ı̂n acelaș i
timp, fă câ ndu-se pe dată nevă zuți. Iș i desprinse binoclul atâ rnat de
centură . Nu se vedea nimic. Coama dealului era chiar ı̂n afara razei lui
vizuale, ascunsă de un masiv.
John le fă cu semn celor patru să -l urmeze, apoi ı̂naintă precaut,
mergâ nd pe vine. Ceilalți soldați erau la acelaș i nivel cu el, ră s irați pe o
distanță de vreo 25 de metri de-o parte ș i de alta. Restul companiei
dispă ruse, ascunsă de panta dealului. Respirâ nd poticnit, John simți că
inima i-o ia la goană . Fiecare pas era mai dureros decâ t cel dinainte.
Avea picioarele pline de bă ș ici, carne vie, ciorapii ı̂i erau ı̂mbibați de
sâ nge. Nu era nimic aici. Le puteau face semn celorlalți să urce. Mai
trebuia doar să vadă dincolo de masivul a lat ı̂n fața lui. Aproape că se
ı̂ntreză rea coama dealului. Se ı̂ntoarse să se uite la soldații care-l
ı̂nsoțeau ș i, ı̂n fracțiunea aia de secundă , ajunseseră ı̂naintea lui la
masiv. Pă că nitul mitralierei despică aerul ș i o fâ ntâ nă arteziană roș u-
aprins țâș ni din pieptul lui Munizza. Se auzi pocnetul unei puș ti ș i un jet
de sâ nge țâș ni din capul lui Smith, care se pră buș i pe spate. John se
aruncă la pă mâ nt. Gloanțele muș cară din țărâ nă ı̂n fața lui, iar el se
rostogoli ı̂ntr-o parte, pentru a-l descoperi pe King ză câ nd vreo zece
metri mai ı̂ncolo. Se tâ rı̂ pâ nă ı̂n dreptul lui, ı̂n timp ce ı̂n urechi ı̂i
ră suna huruitul mitralierei.
— O să mor aici, ı̂i spuse King.
Era ı̂ntins pe spate, cu pieptul uniformei ı̂mbibat de sâ nge.
John ı̂l luă de mâ nă .
— N-o să mori, Al. Te scot eu de-aici.
Ridică din nou capul, doar câ t să vadă buncă rul a lat la vreo 90 de
metri mai ı̂ncolo. Duse binoclul la ochi ș i reuș i să desluș ească mitraliera
cu care se tră gea. Ț ărâ na ı̂i țâș ni iară ș i ı̂n față ș i ı̂și lă să capul ı̂n pă mâ nt.
Abia după câ teva secunde ı̂ndră zni să -l ridice. Ceilalți muriseră .
Carpenter ză cea la nici 30 de metri mai ı̂ncolo, ı̂n stâ nga lui, iar Munizza
ză cea chiar lâ ngă el. Smith se rostogolise mai la vale, cu sâ ngele ș iroind
din trupul ciuruit. John simți o broboană de sudoare prelingâ ndu-i-se
pe față câ nd ı̂i desfă cu tunica lui King. Rana era ı̂n partea dreaptă a
pieptului, sub plă mâ n. Nu avea să -i ie fatală , dacă reuș ea să -i acorde
ı̂ngrijiri medicale. Dar cum o să coboare dealul cu el? Mitraliera aia avea
să -i ia ı̂n vizor de ı̂ndată ce se urneau din loc. Ar i putut să coboare
tâ râ ș , de unul singur, dar cum ră mâ nea cu King ș i camarazii lui care
aveau să ie doborâ ți de aceeaș i mitralieră ulterior? Trebuiau să
cucerească dealul. N-aveau cum să evite asta.
 Ii strâ nse mâ na lui King.
— Trebuie să urc, să vă d care e situația. Mă ı̂ntorc. O să -i fac să
plă tească pentru ce v-au fă cut ție ș i celorlalți.
King ı̂și slă bi strâ nsoarea ș i John o porni tâ râ ș , ascuns după masiv,
trecâ nd pe lâ ngă cadavrul lui Smith. Iș i iți capul câ t să vadă buncă rul,
dar nimeni nu trase asupra lui. Mitraliera lansă câ teva rafale spre locul
ı̂n care ză cea King ș i se auzi pă că nitul câ torva puș ti, ridicâ nd țărâ na din
locul unde fusese John ı̂nainte. Niciun glonț nu țâș ni spre locul ı̂n care
se a la acum. Urcă peste marginea masivului ș i ı̂ncepu să ı̂nainteze
tâ râ ș , acoperit de iarba de aproape un metru. Mâ inile ı̂i tremurau atâ t
de tare ș i ı̂și simțea gâ tlejul aș a de uscat, ı̂ncâ t ar i vrut să se ı̂ntoarcă la
cadavrul lui Smith, să vadă dacă mai avea apă ı̂n bidon. Ș i-l lă sase pe al
lui cu ranița, la companie. Iș i ı̂nă buș i dorința care-l ı̂mboldea, aproape
irezistibil, să coboare ı̂n fugă dealul. Inaintarea pă rea ceva ne iresc, o
nebunie, dar nu se oprea.
John coti că tre dreapta, sperâ nd că va ieș i la loc deschis. Din câ te ș tia,
era foarte posibil să -l aș tepte un ı̂ntreg batalion de japonezi acolo, ș i
acestea aveau să ie ultimele lui secunde. Se gâ ndi la Penelope, ı̂și
aminti cum jucase soarele pe pielea ei ı̂n camera aceea de hotel din
Honolulu, ı̂nainte de a i trimis pe front. Aproape că simțea din nou
atingerea ei, aproape că -i auzea glasul. Se gâ ndi la pă rinții lui, la fratele
ș i sora lui, ș i-ș i ı̂nă buș i amă ră ciunea pe care o simțea ș i acum. Nu voia
să simtă asta. Nu acum. Iș i aminti toamnele din Pennsylvania ș i covorul
de frunze roș ii din curtea din spate a casei ș i cum se jucau el ș i Norman
prin ele, copii iind.
Ș uvoiul de gloanțe se lă să aș teptat. O ținu tot ı̂nainte, tâ râ ndu-se pe
coate, cu puș ca ı̂n mâ nă . Buncă rul ı̂i apă ru acum mai desluș it, la nici
100 de metri ı̂n stâ nga lui, ș i chiar lâ ngă el era instalată o mortieră . Ii
aș teptau. Aveau să facă praf compania. Trei soldați japonezi erau
postați ı̂n dreptul mortierei, gata de tragere, cu privirile ațintite spre
locul unde se a lau King ș i ceilalți. Buncă rul era să pat ı̂n pă mâ nt, iar
prin fereastra ı̂ntunecată se ițea o mitralieră . Japonezii se mutau cu
arma dintr-un capă t ı̂n altul, pâ ndind orice miș care. John se ı̂ntoarse pe
spate, ținâ nd puș ca ridicată deasupra pieptului. Se gâ ndi la King. Să se
ı̂ntoarcă la el ș i să ı̂ncerce să coboare spre locul unde ră mă sese restul
companiei? Japonezii nu observaseră că se furiș ase pâ nă aici. Era ı̂n
poziția ideală să -i atace prin ı̂nvă luire. Din unghiul ă la, mitraliera nu
avea cum să bată pâ nă unde se a la el. Era mai mare riscul să ie luat ı̂n
că tarea puș tii dacă ı̂ncerca să coboare. Japonezii s-ar asigura că nu mai
apucă să dea de veste despre poziția lor.
Inaintă tâ râ ș , pâ nă la nici 50 de metri de mortieră . Soldații japonezi
continuau să se uite spre panta dealului, fă ră să -l i observat. Era
ı̂ndeajuns de aproape ı̂ncâ t să -i audă vorbind. Unul dintre ei ı̂ncepu să
râ dă . John să ri ı̂n picioare, ı̂și duse puș ca la umă r ș i trase. O luă la fugă
spre ei, apă sâ nd din nou pe tră gaci. Unul dintre soldați că zu la pă mâ nt,
ı̂mpuș cat ı̂n gâ t. Ceilalți doi duseră mâ na la puș ti, ı̂n timp ce mitraliera
lansa o nouă rafală , ı̂n gol. John vă zu gloanțele pe care le tră gea
ı̂n igâ ndu-se ı̂n pieptul unuia dintre bă rbați. Ultimul soldat ridică puș ca,
dar John ı̂l luase deja ı̂n că tare ș i trase ultimele cartuș e, nimerindu-l ı̂n
cap. Nu se oprise din fugă ș i simțea cum gâ fâ ie, cum ı̂i țâș neș te aerul
ierbinte din plă mâ ni. Desprinse una din grenadele de la centură ,
oprindu-se ı̂n dreptul mortierei, pentru a o arunca opintit spre intrarea
ı̂n buncă r. Nimeri uș a, exact ı̂n momentul ı̂n care doi soldați japonezi
dă deau să iasă , spulberâ ndu-i ı̂ntr-o ploaie de noroi ș i sâ nge. Se apropie
ı̂n fugă de buncă r, desfă cu ı̂ncă o grenadă ș i o aruncă ı̂nă untru de la nici
doi metri. Că zu la pă mâ nt, cutremurat de explozia care aproape că
zbură acoperiș ul buncă rului. Se auzi un țipă t, iar un bă rbat ieș i poticnit,
cu sabia de samurai ı̂n mâ nă , cu o expresie dementă ı̂n ochii aproape
ieș iți din orbite ș i cu fața ı̂nnegrită . John duse mâ na la puș că ș i apă să pe
tră gaci, dar mecanismul să rea ı̂n gol – nu mai avea cartuș e. Soldatul plin
de sâ nge ș i arsuri venea ı̂mpleticit spre el, despicâ nd țărâ na, iar John se
rostogoli din calea lui ș i duse mâ na la cuțit. Jumă tate din fața soldatului
era spulberată ș i pielea ı̂i atâ rna fâ ș ii, ca niș te panglici. Dă du să -l
lovească din nou cu sabia, dar gesturile ı̂i erau ı̂ncetinite, lipsite de
vlagă . John ı̂l prinse de braț , ı̂l trase deasupra lui ș i ı̂i ı̂n ipse cuțitul ı̂n
burtă . Sâ ngele țâș ni ierbinte din rană ș i soldatul fă cu ochii mari,
simțind cum se scurge viața din el. Se lă să tă cerea. John ı̂l ı̂mpinse la o
parte. Scă ldat ı̂n sâ ngele bă rbatului, se ridică ı̂n genunchi. Se auzea din
nou ș uieratul vâ ntului prin iarbă ș i se lă să ı̂ntuneric beznă – siluetele
camarazilor lui care urcau dealul să -i vină ı̂n ajutor de-abia se
ı̂ntreză reau, pro ilate pe cerul ı̂ntunecat.

O
Washington, DC, februarie 1943
Ii apretaseră prea tare că maș a.
— Nu mai trage de guler, ı̂l dojeni Penelope, splendidă ı̂n rochia ei
roș ie cu paiete. O să -l boțeș ti, netotule.
Pă rea furibundă .
— N-are nimic, Penny. Ce contează ?
— Contează pentru că lumea e cu ochii pe noi.
Il luă de mâ nă ș i-l trase ı̂n sala de bal. Se simțea nelalocul lui, ca ș i cum
n-ar i fost acolo de fapt. Era mereu cu gâ ndul la camarazii lui de pluton.
Amintirile pă reau să -l tragă ı̂napoi. Acea parte a iinței lui care conta cu
adevă rat ră mă sese acolo, avea să ie mereu acolo.
Se uită la soția lui. Era la fel de frumoasă ca ı̂n reveriile lui. Deș i erau
ı̂mpreună acum ș i se țineau de mâ nă , ı̂i era inaccesibilă totuș i. Ceva
pâ ndea dincolo de zâ mbetul ei, dincolo de vorbele frumoase cu care-l
ı̂ntâ mpinase la gară . Obsesia ei legată de ce gâ ndeau ș i simțeau alții i se
pă rea mai stră ină ca oricâ nd. Oare aș a fusese ș i câ nd o cunoscuse, ı̂n
facultate? Iș i aminti seara aceea de toamnă de la Princeton. Fusese
ı̂ntâ lnirea dintre două familii de vază – fuziunea supremă . Pă ruse ceva
aproape forțat la ı̂nceput – un bal organizat la vila pă rinților ei,
plani icat aproape anume pentru a le face cunoș tință. Primul lui impuls
fusese acela de a respinge ı̂ntreg aranjamentul, dar a cedat frumuseții ei
ș i ı̂ndemnurilor pă rinților lui. Ș i o iubise o vreme – pâ nă câ nd ı̂și dă duse
seama că bă rbatul pe care ș i-l dorea ea nu era cine ı̂și dorea el să ie.
Simți că strâ nsoarea mâ inii ei slă bea pe mă sură ce-ș i croiau drum
printre mese, spre locul unde ı̂i aș teptau pă rinții lui.
Tată l lui era prieten cu senatori ș i membri ai Congresului ș i-l ı̂ntâ lnise
chiar ș i pe preș edinte la un moment dat, prin 1938, câ nd acesta vizitase
fabricile din Philadelphia. Avea ș i acum fotogra ia cu ei doi atâ rnată ı̂n
biroul lui, deasupra mesei de scris. Se folosise de relațiile pe care le
avea pentru a-l aduce pe John acasă , ı̂ntr-o permisie de o lună pe care el
nu o ceruse.
Pe trupul lui John se vedeau ı̂ncă semnele incursiunii ı̂n junglă , dar
ră nile ı̂ncepeau să se vindece. Ii luase zile bune să se curețe, să -ș i spele
mizeria de sub unghii, să devină prezentabil. Lumea era cu ochii pe el.
Tată l să u ı̂l ı̂ntâ mpină ı̂ntinzâ ndu-i mâ na. Iș i ı̂mbră țiș ă sora, pe Pearl, ș i
dă du mâ na cu fratele lui, Norman, deș i nu prea-i venea să -l privească ı̂n
ochi. Era prima dată , de câ nd se ı̂ntorsese, câ nd apă reau cu toții
ı̂mpreună ı̂n public. Era un prilej pentru ei să se laude cu el ı̂n fața celor
din cercurile pe care le frecventau. Penelope ı̂și să rută rudele prin
alianță ș i aș teptă ca John să -i tragă scaunul ı̂nainte de a se aș eza. Pearl
se aș eză de-o parte ș i Penelope de cealaltă , ı̂ncadrâ ndu-l. Soțul lui Pearl
era pilot ı̂n forțele aeriene ș i se a la acum la o bază din Anglia.
Incepuseră bombardamentele asupra Europei. In ochii ei se citea
ı̂ngrijorarea pe care se chinuia s-o ascundă .
Veni momentul discursurilor, un prilej pentru iecare vorbitor să
declare că era imperios necesar să se cumpere obligațiuni de ră zboi. Ii
veni râ ndul tată lui lui John ș i, de pe estradă , acesta ı̂i fă cu semn lui John,
rugâ ndu-l să se ridice. El se conformă , ară tâ nd decorația Silver Star
care-i fusese acordată ı̂n Guadalcanal pentru faptul că eliminase
buncă rul japonezilor ș i pentru că -i salvase viața lui King. Cei peste două
sute de oameni a lați ı̂n sală se ridicară la unison să -l aplaude. Simți
mâ na lui Pearl pe umă r ș i o vă zu pe Penelope tră gâ ndu-se ı̂napoi,
aplaudâ nd odată cu ceilalți. Se aș eză de ı̂ndată ce se stinseseră
aplauzele, simțind că i se ia o povară de pe umeri.
 Cina se ı̂ncheie ș i câ țiva prieteni de familie ș i alți binevoitori, dintre
care ı̂i cunoș tea doar pe unii, veniră pe râ nd să -i strâ ngă mâ na ș i să -i
spună câ t de mult admirau ce fă cea el pe front ș i că ar i ș i ei acolo
acum, ală turi de el, dacă n-ar i aș a de bă trâ ni. Il durea ı̂ncheietura de la
câ t dă duse mâ na cu unul ș i cu altul. Il dureau muș chii feței de la câ t
zâ mbise. Penelope ı̂i fermecă pe toți, ș i moș negii ı̂ncepură să scoată
cecurile.
Orchestra ı̂ncepuse să câ nte, câ nd tată l lui ı̂l chemă . Lâ ngă el se a la un
bă rbat că runt, mai curâ nd ı̂ndesat, de vreo ș aizeci de ani, ı̂mbră cat ı̂n
frac.
— John, aș vrea să -ți prezint pe cineva. Domnul este William Donovan.
Bill, ți-l prezint pe iul meu, John.
— Mă bucur să te cunosc, ı̂i spuse Donovan, strâ ngâ ndu-i mâ na ca
ı̂ntr-o menghină .
— John ı̂și doreș te mai multe decâ t ı̂i pot oferi eu.
— Ce tot spui, tată ?
John intuia ı̂ncotro se ı̂ndreaptă discuția – era una pe care el ș i tată l
lui o avuseseră adesea ș i după care se simțea ı̂ntotdeauna vinovat.
— Planul era ca el să preia compania, continuă tată l să u, dar n-a
vrut – aproape că mi-a frâ nt inima. Dar celă lalt iu al meu, Norman, se
descurcă de minune.
— De ce n-ai vrut să continui munca tată lui tă u, bă iete? ı̂l ı̂ntrebă
Donovan.
— Nu mi se potrivea.
— Mare pă cat, dar John nu ș i-a dorit niciodată să devină magnat, să
intre ı̂n rolul pe care i-l pregă team eu. Vrea să -ș i croiască drumul lui.
— Putem să discută m mai tâ rziu despre asta? ı̂l rugă John.
— Da, poate că ar i un moment mai potrivit atunci. Vă las să stați de
vorbă .
Donovan aș teptă să plece tată l lui John, ı̂nainte de a rupe tă cerea.
— Voiam ı̂n primul râ nd să -ți mulțumesc pentru ce faci pe front.
— Mulțumesc.
 — Ș tii cine sunt, John?
Din tonul lui, John deduse fă ră echivoc că fă cea parte din armată , deș i
era ı̂mbră cat civil.
— Nu sunt sigur, domnule. N-aș vrea să fac presupuneri. Tata pă rea
foarte dornic să ne facă prezentă rile.
— Avea un motiv ı̂ntemeiat, iule. Sunt un prieten vechi de-ai tată lui
tă u. Am luptat ı̂mpreună ı̂n ră zboi, pe vremea câ nd tu erai foarte mic.
— De ce nu v-am ı̂ntâ lnit pâ nă acum, domnule?
— Eu ș i tată l tă u n-am mai ținut legă tura o vreme. Nu ne mai
vă zuseră m de ani buni, apoi ne-am reı̂ntâ lnit la un dineu ca acesta anul
trecut, chiar ı̂nainte de Cră ciun.
Donovan scoase o tabacheră din buzunar ș i-l ı̂mbie să ia o țigară . Câ nd
John refuză , Donovan o puse la loc ı̂n buzunar, fă ră să -ș i aprindă nici el
vreuna.
— Tată l tă u mi-a povestit despre tine ș i despre faptele tale de vitejie
ı̂n slujba țării. Mi-a spus că eș ti un patriot adevă rat.
— Aș a e, domnule.
— Vorbeș ti ș i germana, nu-i aș a, de câ nd ai fost acolo?
— Am tră it o vreme la Berlin ı̂n anii 1920, ı̂nainte ca lucrurile s-o ia
razna. Tata deschisese niș te fabrici acolo.
— Cum mai stai cu germana acum?
— N-am mai exersat de mult, dar o vorbesc luent. Am fost
traducă torul familiei ı̂n primii ani, câ t am locuit acolo. Pearl ș i Norman
sunt mai mari ca mine. Ei au ră mas aici, la internat, ș i veneau doar ı̂n
vacanțele de vară .
— Atunci de ce ai ajuns ı̂n Paci ic, dacă ai atâ tea legă turi cu Europa?
— Eu voiam doar să lupt, domnule. Ș tiam că lumea se aș tepta să fac
parte din râ ndul o ițerilor. Ș tiam asta, dar am vrut să …
— Ai vrut să dovedeș ti că poți să porneș ti de jos, că -ți poți face datoria
ală turi de ceilalți ră cani.
— Se poate spune ș i aș a, domnule.
— Ai auzit de Of ice of Strategic Services, OSS13?
 — Am auzit câ te ceva, spuse John, ı̂nțelegâ nd acum adevă ratul motiv
pentru care fusese chemat acasă . Am auzit zvonuri că s-ar i pus bazele
unei agenții de spionaj.
— E mai mult de-atâ t, dar activită țile de spionaj fac ș i ele parte din
munca noastră . Am ı̂n iințat OSS anul trecut, cu scopul de a reuni
diversele divizii de informații din cadrul armatei, marinei ș i forțelor
aeriene. Treaba noastră este să coordonă m activită țile de spionaj din
spatele liniilor inamice pentru toate subdiviziunile forțelor armate.
Peste zece mii de persoane, bă rbați ș i femei, sunt ı̂n subordinea noastră
acum.
— Ce organizație exista ı̂nainte de ı̂n iințarea OSS?
— Doar câ teva bă buțe care se ocupau de niș te iș ete la Departamentul
de Ră zboi.
John ș tia mai multe decâ t lă sa să se creadă . Auzise de „Bill Ț icnitul” ș i
de proiectul lui de su let. Doar că -i luase o vreme să -ș i dea seama că
acesta era interlocutorul lui. OSS era o organizație ı̂n cadrul că reia
oamenii cu relații puteau să se joace de-a ră zboiul. Donovan se folosea
de relațiile din cadrul rețelei lui de prieteni pentru a recruta personal,
oameni care proveneau de la universită ți de elită , de la irme
prestigioase de avocatură ș i de la marile bă nci. Pă rea să ie un club
rezervat castei privilegiate din care John ı̂ncerca să evadeze.
— Suntem bă gați pâ nă -n gâ t ı̂n ambele con licte acum. Avem agenți ı̂n
Paci ic ș i ı̂n spatele liniilor inamice din Europa. Oamenii noș tri, bă rbați
ș i femei, se oferă să se in iltreze ı̂n râ ndul inamicilor fă ră vreun comitet
de primire ș i adesea fă ră vreo casă conspirativă , ı̂n cele mai ostile
teritorii cu putință. Sunt cei mai mari viteji, loarea forțelor armate, care
ne furnizează zilnic informații vitale.
O femeie că runtă , ı̂ntr-o rochie neagră , ı̂l bă tu pe umă r pe Donovan,
iar acesta o ı̂ntâ mpină , să rutâ nd-o pe obraz. Ii spuse că vine ı̂n câ teva
minute ș i continuă doar după ce femeia se ı̂ndepă rtă .
— Avem de-a face cu un nou tip de ră zboi. Vremurile de odinioară ,
câ nd luptele se puneau la cale pe un câ mp, au apus de-acum. Ră zboiul
acesta va i câ ș tigat de tabă ra care ș tie mai multe despre ce gâ ndeș te
inamicul ș i despre cum urmează să acționeze.
— De ce ı̂mi spuneți toate astea, domnule?
— Am discutat mult cu tată l tă u ı̂n ultimele luni. Ii stră lucesc ochii de
mâ ndrie de iecare dată câ nd ı̂ți rosteș te numele. Mi-a spus c-a vrut să
lase pe mâ inile tale conducerea companiei, dar că tu ı̂ți doreai altceva.
Mi-a vorbit ș i de certurile dintre tine ș i fratele tă u, de câ nd acesta din
urmă a preluat compania.
John se ı̂ntrebă câ t de multe ș tia individul acesta despre el. Nu putea
exista decâ t un motiv pentru curiozitatea lui Donovan.
— Tata v-a spus că nu sunt de acord cu direcția ı̂n care orientează
fratele meu compania?
— Printre altele. Am vorbit pe ı̂ndelete despre tine. Mi-a mă rturisit că
nu te simți ı̂n largul tă u ı̂n lumea asta, spre deosebire de fratele tă u, ı̂i
spuse Donovan, ară tâ nd spre oamenii din jur. Ș tiu că te-ai ı̂nrolat ı̂n
infanteria marină pentru că voiai să dovedeș ti că poți să ră zbați prin
forțe proprii. Ș tiu, pentru că mă regă sesc ı̂n tine. Eu am fost avocat pâ nă
să ı̂nceapă primul ră zboi, dar ı̂mi doream mai mult. Voiam să mă pun ı̂n
slujba a ceva, dar nu doar ı̂n folosul propriu. Voiam să -mi dovedesc ceva
mie ı̂nsumi.
Charisma individului era incontestabilă . Vorbea pe un ton blâ nd, dar
emana un aer de autoritate fă ră echivoc.
— Crezi că te-ar interesa să intri ı̂n OSS?
— Ce fel de oameni că utați, domnule?
— Caut un spă rgă tor cu conș tiință. Am nevoie de un om care se poate
lă sa mâ nat de rațiune mai curâ nd decâ t de sentimente. Am nevoie de un
om integru, dar capabil de subtrefugii, discret, dar ı̂ndră zneț . Am nevoie
de cineva care să ie deopotrivă pă timaș ș i ı̂nzestrat cu sâ nge rece.
Avâ nd ı̂n vedere abilită țile tale ș i felul ı̂n care te-ai remarcat deja pe
front, ș tiu că ai i candidatul ideal pentru organizație.
— Presupun că mi-ați studiat deja dosarul?
 — Suntem meticuloș i, John. Trebuie să im. Rolul nostru ı̂n acest
ră zboi e prea important ca să lă să m ceva la voia ı̂ntâ mplă rii.
John se ı̂ntoarse. Tată l lui era la vreo zece metri mai ı̂ncolo, ı̂n dreptul
barului, cu un pahar ı̂n mâ nă . Donovan avea dreptate – chiar pă rea
mâ ndru.
Scrisoarea de la Penelope sosi trei luni mai tâ rziu, câ nd John era ı̂n
toiul pregă tirilor, ı̂ntr-un parc din zona rurală a Virginiei, menit să
reconstituie atmosfera ș i condițiile din Reich. Instructorii le țineau, lui
ș i celorlalți recruți, cursuri de supraviețuire ı̂n spatele liniilor
inamicului. Fă ră să aibă o bază de instrucție, organizația de-abia
ı̂n iințată rechiziționase porțiuni din parcul forestier Prince William,
transformâ nd fostele tabere de vară ı̂n terenuri secrete de instrucție.
John tocmai se ı̂ntorsese după mai multe nopți petrecute pe teren, ı̂n
care nu dormise prea mult. Un duș ierbinte ș i un pat pă reau un lux de
neimaginat. Se anunță că venise poș ta ș i i se ı̂nmâ nă o scrisoare.
Judecâ nd după data de pe plic, fusese expediată cu două să ptă mâ ni ı̂n
urmă . John se aș eză pe pat ı̂n timp ce desfă cea plicul. N-o mai vă zuse de
aproape ș ase să ptă mâ ni ș i de-abia dacă -i simțise lipsa. Ș tia ce avea să -i
spună , dinainte de a deschide scrisoarea. Ar i procedat la fel ı̂n locul ei.
Citi primele două cuvinte ș i mai că -i veni să râ dă . Era cliș eul absolut ı̂n
vreme de ră zboi ș i iată că i se ı̂ntâ mpla lui.

Dragă John,
Am întâlnit pe cineva. E căpitan de aviație. Vreau să mă căsătoresc
cu el. Îți cer divorțul ca pe un ultim gest de dragoste între noi doi. Nu
te mai iubesc. Nu mai ești bărbatul cu care m-am căsătorit. Iubesc pe
altcineva. Te rog, ajută-mă să te părăsesc. Știu că vom ține mereu unul
la celălalt. O dragoste atât de intensă ca a noastră nu piere niciodată
cu adevărat. Dar ce a fost între noi s-a sfârșit. Tu ai o altă viață acum,
separată de a mea. Su letele noastre nu mai sunt unite, nu mai sunt de
nedespărțit, așa cum au fost cândva.
 Îmi pare rău. Te rog să mă ierți și să-mi acorzi divorțul de care am
nevoie, pentru a te putea părăsi cu su letul întreg.
Cu drag,
Penelope

Nu mai plâ nsese de ani buni. Nici mă car nu ș tia dacă mai e ı̂n stare să
plâ ngă . Emoțiile i se pă reau stră ine ı̂ntr-un loc ca acesta ș i se uită ı̂n jur,
să se asigure că nu-l vede nimeni. Incă strâ ngea ı̂n mâ nă scrisoarea. Nu
se ı̂ndura să -i dea drumul. Habar n-avea dacă o mai iubea. Ș tia că -ș i
pusese deoparte sentimentele pentru ea, pâ nă câ nd avea să gă sească
ră gazul să le analizeze din nou. Poate după ce se va i sfâ rș it ră zboiul –
poate că atunci ar i avut ră gazul s-o iubească din nou. Dar acum era
prea tâ rziu. Intinse mâ na spre creionul pe care-l ținea lâ ngă pat ș i
mâ zgă li câ teva cuvinte pe o foaie. Nu putea s-o urască , nu de vreme ce
fusese vina lui. Citi ș i reciti scrisoarea, apoi ı̂i scrise ră spunsul – „Ai
obținut divorțul” –, trimițându-l chiar a doua zi.

Decembrie 1943, deasupra zonei de sud-vest a Germaniei

Vuietul motorului acoperea aproape orice alt zgomot. John simțea
iecare vibrație ı̂n tot corpul. Era ı̂ncordat ș i inima i-o luase la goană . Iș i
aminti de cuvintele superiorului să u, care-i spusese fă ră ocoliș uri că nu
erau siguri câ t de convingă toare erau documentele false pe care le avea
asupra lui, nici câ t de credibilă era biogra ia pe care i-o inventaseră . Nu
aveau vreun precedent ı̂n funcție de care să judece situația actuală . OSS-
ul nu mai paraș utase niciun agent ı̂n Germania pâ nă atunci, cu atâ t mai
puțin unul care să acționeze pe cont propriu. Ș tia care sunt riscurile. Se
oferise voluntar ș i concurase cu mulți alți agenți pentru privilegiul de a
ı̂ndeplini această misiune.
Ș eful echipajului ı̂și duse mâ inile la gură ș i-i strigă ca ı̂ntr-o portavoce,
ı̂ncercâ nd să acopere zgomotul motorului:
— Ne apropiem de obiectiv. Ar trebui să ajungem ı̂n treizeci de
minute.
 John ı̂ncuviință ș i omul se fă cu nevă zut ı̂n carlingă . John se mută la
geam, câ țiva paș i mai ı̂ncolo. Norii se ı̂nvolburau pe cerul nopții ș i se
ı̂ntreză reau doar câ teva lumini pe ı̂ntinderea ı̂ntunecată deasupra
că reia zburau. Iș i trecu palmele peste uniforma de Luftwaffe pe care o
purta ș i ı̂și derulă pentru a nu ș tiu câ ta oară povestea ı̂n minte. Avea
senzația că Werner Graf pusese stă pâ nire pe su letul lui, că acum era cu
adevă rat el. I se pă rea că John Lynch este o falsă identitate sau, cel mult,
amintirea unei vieți pe care o tră ise câ ndva. Nu pă rea să mai aibă vreun
rost să ie John Lynch. Amintirile puteau pune ı̂n pericol misiunea ș i l-ar
i putut costa viața. Va redeveni John ı̂ntr-o bună zi, odată ce Werner
Graf ı̂și va i ı̂ndeplinit scopul.
Avionul se zdruncină câ nd dă dură peste turbulențe ș i se trezi aruncat
ı̂n față, dar centura de siguranță ı̂i opri că derea. Unul dintre instructori
ı̂l avertizase că Gestapoul va veri ica dacă are vâ nă tă i lă sate de vreo
centură la nivelul pieptului ș i al coapselor. Iș i alungă aceste gâ nduri de
ı̂ndată ce se ı̂n iripară . N-avea niciun rost să -ș i facă griji. Chiar niciun
rost.
Se auzi un ropot care ı̂necă huruitul motoarelor. John ı̂și ridică
privirea. Se auzi ı̂ncă un ropot, ș i ı̂ncă unul. John ı̂și dă du seama că
zburau deasupra Germaniei. Nu se aș teptase ca artileria antiaeriană să
doboare avionul ı̂nainte de a ajunge la locul unde trebuia să se
paraș uteze.
Luase ı̂n calcul aproape toate celelalte scenarii. Se pregă tise pentru
toate ı̂ntrebă rile cu putință, ı̂și exersase accentul ș i povestea pe care
trebuia s-o spună de atâ tea ori ı̂ncâ t le pierduse socoteala, dar nu luase
ı̂n calcul ipoteza c-ar putea i doborâ t. Bă rbatul scoase ı̂ncă o dată capul
din carlingă , să -i spună că se trage ı̂n ei din amâ ndouă pă rțile. John
ridică degetul mare, semn că ı̂nțelegea, ș i omul se fă cu din nou nevă zut.
Tocmai tră gea uș a de la carlingă , câ nd o explozie asurzitoare despică
aerul. Forța exploziei spintecă o latură a avionului, la câ țiva paș i de
locul pe care stă tea John, ș i aerul rece țâș ni ı̂nă untru. John se agă ță de
raniță, atâ t de strâ ns, ı̂ncâ t i se albiseră articulațiile. Aripa se sfâ ș iase ca
hâ rtia. Motorul scuipa fum, gâ jâ ind ca un moș neag care-ș i drege glasul.
John ı̂și că ută paraș uta, ș tiind că probabil se a lau la sute de kilometri
distanță de destinație. Avionul se cutremură ș i ı̂ncepu să coboare, ı̂n
timp ce proiectilele continuau să explodeze de-o parte ș i de alta.
Exploziile se ı̂ntețeau ș i avionul se cutremura la iecare de lagrație,
aruncâ ndu-l pe John de colo-colo ı̂n scaunul să u. Avionul fu hurducat
din nou, de data asta din direcție opusă , dar continuă să ı̂nainteze greoi.
Tirul de artilerie continua.
Ș eful echipajului deschise din nou uș a, analizâ nd pagubele, ı̂n timp ce
avionul continua să piardă din altitudine. Artileria ı̂ncepea să slă bească
tirul, exploziile erau sporadice acum. John se uită din nou pe geam.
Vă lă tuci de fum gros, negru, se revă rsau dinspre motor. Acesta se ı̂necă
ș i se opri cu totul. Ș eful echipajului ı̂și vâ rı̂ din nou capul ı̂n carlingă ș i
John reuș i cu greu să desluș ească ce striga. Bă rbatul veni spre el.
— E imposibil să mai ajungem la destinație! ı̂i strigă , dar John ș tia
deja asta. Suntem pe avarie. Motorul din dreapta e compromis. E
imposibil să ne ı̂ntoarcem. Va trebui să facem stâ nga-ı̂mprejur ș i să
ı̂ncercă m să ajungem ı̂n Elveția. Dacă vrei să te paraș utezi, acum e
momentul.
John ı̂ncuviință ș i ı̂și desfă cu centura de siguranță. Oare erau destul de
sus? Avionul pă rea să piardă din altitudine cu iecare secundă . Mai erau
kilometri ı̂ntregi pâ nă la obiectiv, dar putea să meargă pâ nă acolo, dacă
ajungea teafă r la sol. Dacă ră mâ nea la bordul avionului, nu putea să
spere decâ t c-o să se ı̂ntoarcă ș i o să anunțe că a dat greș – asta dacă
mai ajungeau pâ nă acolo. Tirul de focuri se ı̂ntrerupsese deocamdată .
Trecuseră de oraș ul pe care-l apă ra artileria, oricare va i fost el, ș i acum
sub ei se ı̂ntindea o tapiserie ı̂ntunecată .
Ș eful echipajului ı̂i strâ nse mâ na. Ură rile lui fură ı̂nghițite de vuietul
vâ ntului ı̂n clipa ı̂n care se deschise trapa. John se apropie de ea ș i simți
cum ı̂l izbeș te curentul de aer. Dispecerul veni să -i veri ice coarda ixă
de la paraș ută ș i ı̂i fă cu semn că era ı̂n regulă . Se aprinse luminița verde,
ı̂n timp ce avionul era hurducat ș i smucit. Iș i impuse să se concentreze
asupra a ceea ce avea de fă cut, amintindu-ș i că trebuie să sară ı̂n linie
dreaptă , cu picioarele strâ nse, ș i să -ș i lase bă rbia ı̂n piept. Simți cum
avionul ı̂ncetineș te ș i dispecerul ı̂l bă tu pe umă r. Apoi fă cu saltul. Aerul
rece ı̂l izbi ı̂n plin, ca apa unei cascade. Simți o smucitură ı̂n dreptul
coapselor ș i la subsuori atunci câ nd se deschise paraș uta. Avionul
fusese ı̂nghițit de ı̂ntuneric. Totul ı̂ncremenise ș i era complet singur.
Vuietul motoarelor se risipi, astfel că nu mai auzea decâ t zgomotul
propriei respirații ș i ș uierul aerului.
Paraș uta lutura de colo-colo, ı̂n timp ce el se pră buș ea cu repeziciune
spre pă mâ ntul cufundat ı̂n beznă . Nu avea cum să -ș i dea seama unde va
ateriza, dar, după câ t de ı̂ntuneric era, deduse că se a la ı̂ntr-un loc
izolat, puțin populat, aș a ı̂ncâ t mai exista o ș ansă . Iș i dă dea seama că
era prea jos, dar nu avea ce face. Se gâ ndi să spună o rugă ciune, dar
buzele lui amorțite nu mai nimereau cuvintele, ı̂n timp ce pă mâ ntul
venea spre el ca un tren de mare de viteză , nevă zut ș i neauzit. Simți o
durere cruntă la nivelul picioarelor câ nd veni ı̂n contact cu pă mâ ntul
acoperit de ză padă . Deschise ochii, vă zâ nd ză padă de jur ı̂mprejur, ș i
simți o moleș eală ı̂n tot corpul, apoi i se fă cu negru dinaintea ochilor.

12
Cea mai mare dintre Insulele Solomon, din sud-vestul Paci icului, unde a avut loc prima
ofensivă majoră a forțelor aliate ı̂mpotriva Imperiului Japonez ı̂n timpul celui de-al Doilea
Ră zboi Mondial (n. tr.).
13
Of ice of Strategic Services, agenție de informații care a operat ı̂n Statele Unite ı̂n timpul
celui de-al Doilea Ră zboi Mondial ș i care a stat la baza CIA-ului. William Donovan a fost, ı̂ntr-
adevă r, fondatorul ș i directorul agenției (n. tr.).
 10

Franka ı̂ncremenise pe scaun. Focul din camera de zi se stinsese ș i

temperatura din cabană scă zuse destul de mult. El ră mă sese nemiș cat
ı̂n fața ei, dezarmat. Iar ea ș tia acum adevă rul. Avea sentimentul că i se
fă cuse dreptate. Nu o luase razna. Suspiciunile ei erau ı̂ntemeiate.
Bă rbatul acesta din cabana tată lui ei, pe care-l salvase din ză padă , era
american. Spion. Ș tiuse că e american sau englez, fusese convinsă de
asta de câ teva zile bune, dar tot era o revelație s-o audă din gura lui. Se
gâ ndi la Daniel ș i la Gestapo. N-aveau să se arate ı̂ngă duitori de data
asta. Pedeapsa pentru ascunderea unui spion era ghilotina, dar asta
doar după torturi care te fă ceau să -ți doreș ti moartea. Ș i totuș i cumva
se simțea eliberată . Pentru prima dată de câ nd ı̂ncepuse să distribuie
manifestele, de câ nd vă zuse entuziasmul ș i mâ ndria din ochii lui Hans,
simțea din nou că tră ieș te. Că tră ieș te cu adevă rat. Că viața ei nu se mai
reduce la a mâ nca, a dormi ș i a respira. La a pierde vremea – viața ei
ı̂nsemna din nou ceva.
— Trebuie să mă ocup de foc, ı̂i zise, lă sâ ndu-l singur.
Gâ ndurile i se ı̂nvolburau ı̂n minte. Ș tia tot acum, mai puțin de ce. De
ce se a la el aici? In ce consta misiunea lui? De ce fel de ajutor avea
nevoie? Buș tenii ı̂ncepură să trosnească ı̂n momentul ı̂n care ı̂i aruncă
peste tă ciunii din ș emineu. Ră mase câ teva clipe acolo, ı̂ncă lzindu-ș i
mâ inile, ı̂nainte de a intra ı̂n bucă tă rie. Ii era foame. Nu prea mai aveau
de mâ ncare. Era greu să tragă de rațiile ei câ t să ajungă pentru două
persoane ș i o să le ie ș i mai greu acum, că epuizaseră conservele. Se
gâ ndi c-ar trebui să meargă ı̂n oraș a doua zi. Nu era nevoie să se ducă
pâ nă la Freiburg. Se opri ș i se rezemă de masa din bucă tă rie, cu brațele
ı̂ncruciș ate la piept. Inchise ochii, apoi o porni din nou spre dormitor.
 — Aș adar, acum ș tii totul, ı̂i spuse John.
Accentul lui ră mă sese neschimbat, dar Franka observa acum
imperfecțiunile. Se ı̂ntrebă cum ar face față unui interogatoriu – dacă
cei formați să discearnă astfel de detalii ar observa mai repede decâ t ea.
— Germana ta e excelentă , nu ți-ai ieș it deloc din mâ nă .
— Imi ieș isem un pic, ı̂nainte să intru ı̂n programul de instrucție. Dar
am recuperat rapid. Asta a fost partea uș oară .
— Care a fost partea mai grea?
— Să fac față tehnicilor de interogare. Ș i simulă rilor de tortură .
— Eu am fost interogată de Gestapo.
— Desigur.
— N-a fost nevoie să mă tortureze. Ș tiau deja totul.
Se ı̂ntrerupse pentru câ teva clipe ș i se ı̂ndreptă spre fereastră .
— Te mai gâ ndeș ti la familia ta, la că minul tă u din America?
— Incerc să nu mă gâ ndesc. Am ı̂ncercat să iu Werner Graf, dar John
Lynch nu-mi dă dea pace.
— Ai fost foarte convingă tor.
— Cum de-ai bă nuit?
— Te-am auzit vorbind ı̂n somn câ nd te-am gă sit. Delirai, strigai ceva
ı̂n engleză .
— Habar n-aveam c-aș putea ı̂ntâ lni pe cineva ca tine. Nici nu ș tiam că
există cineva ca tine.
Franka auzise câ t de sinceri pot i americanii. Era o experiență
neobiș nuită .
— Vreau să te ı̂ntreb ceva – de ce l-ai ı̂nvinovă țit pe fratele tă u că a
preluat compania tată lui vostru, câ nd tu n-o voiai?
— Nu-mi place deloc ce face. O s-o ducă de râ pă . Munca de-o viață a
tată lui meu e ı̂n pericol.
— Dacă afacerea asta era atâ t de importantă pentru tine, de ce n-ai
preluat-o tu? Ț i-ai pierdut dreptul de a critica deciziile lui Norman câ nd
l-ai refuzat pe tată l tă u.
— Eș ti de neoprit, nu-i aș a?
 — Nu mi-ai ră spuns la ı̂ntrebare.
— N-am vrut să aleg un drum pe care totul se reduce la a face bani.
Imi doream mai mult. Cine ș tie ce s-ar i ı̂ntâ mplat dacă n-ar i fost
ră zboiul? Probabil c-aș i fost acasă acum, lucrâ nd ală turi de Norman.
— In loc să te cerți cu el.
— Incercam să -l ajut.
Franka simțea că ı̂ntinsese destul coarda.
— Probabil că ți-e foame. N-ai mâ ncat nimic toată ziua.
— Sunt lihnit.
— Nu prea mai avem mâ ncare. Va trebui să plec mâ ine ı̂n oraș .
Se duse ı̂n bucă tă rie ș i ı̂ncă lzi tocana care mai ră mă sese, rupâ nd o
bucată zdravă nă din pâ inea pe care o fă cuse, ca să i-o pună ală turi. El
devoră totul ı̂n nici două minute. Franka aș teptă să termine, ı̂nainte de
a-i pune ı̂ntrebarea.
— Ce cauți aici?
John luă ș ervetul pe care i-l pusese pe marginea tă vii ș i se ș terse la
gură .
— Meriți să ș tii, ı̂i spuse, lă sâ nd ș ervetul din mâ nă . N-ar i trebuit să
mă a lu aici. Destinația mea era la câ țiva kilometri de Stuttgart.
Plani icasem cel mai sigur traseu pâ nă acolo, evitâ nd oraș ele
importante unde ș tiam că e concentrat tirul antiaerian. Presupun că n-
au luat ı̂n calcul instalațiile din jurul Freiburgului. Probabil că sunt mai
noi.
— Le-au pus la punct după bombardamentul ı̂n care a murit tata.
Oraș ul nu fusese prea grav afectat pâ nă atunci. Mai devreme sau mai
tâ rziu, trebuia să se ală ture ș i Freiburgul celorlalte oraș e germane
fă cute praf de forțele aliate.
— Imi pare ră u pentru ce s-a ı̂ntâ mplat cu tată l tă u. Ră zboiul are
obiceiul de a face victime ı̂n râ ndul nevinovaților.
— Se culcase deja câ nd au apă rut bombardierele. Bă nuiesc că nici nu
ș i-a dat seama ce se ı̂ntâ mplă . N-a apucat să -ș i cunoască asasinii.
 — Moartea tată lui tă u a fost un incident nefericit, spuse John,
regretâ nd pe dată formularea aleasă .
— Nefericit? Doar pe el ı̂l mai aveam pe lume, iar voi mi l-ați ră pit. Ș i
acum ı̂mi ceri ajutorul?
— Naziș tii ı̂ți sunt duș mani, nu forțele aliate. Piloții bombardierelor
care au venit la Freiburg ı̂n noaptea aceea habar n-aveau…
— O să -mi spui că habar n-aveau că bombardează civili? Cum ră mâ ne
cu bombardamentele de la Hamburg, Kö ln sau Mainz? Mii de oameni
nevinovați au murit ı̂n acele bombardamente.
— După cum au murit mii ș i la Londra, ș i la Birmingham, ș i ı̂n toate
teritoriile ocupate.
— Vrei să sugerezi că dreptatea e de partea Aliaților? Cum poți să
justi ici uciderea a mii de civili germani?
— Ră zboiul e o lighioană mâ rș avă . Drept să spun, cred că viețile
civililor germani nu contează pentru generalii care au trimis
bombardierele, ı̂ntocmai cum viețile cetă țenilor britanici sau sovietici
nu contează pentru germani.
— Dar pentru tine?
— Ce vrei să spui?
— Pentru tine contează , John? Ai locuit aici câ ndva.
— Franka, eu vă d buletinele de ș tiri cu cetă țeni germani care-ș i
declară sus ș i tare loialitatea față de Hitler. Toți cei de-acasă le-au vă zut.
Campania de bombardamente e menită să frâ ngă voința de luptă a
poporului german.
— Nu ı̂nțelegi că nu mai contează voința poporului german? Naziș tii
au subjugat-o cu ani buni ı̂n urmă . Expresia asta nu mai ı̂nseamnă
nimic.
— Poate că aș a este, dar naziș tii au dezlă nțuit nebunia asta. Ei au
ı̂nceput bombardamentele la ı̂ntâ mplare, la Varș ovia ș i la Londra, cu
mult ı̂nainte ca Statele Unite să i intrat ı̂n ră zboi. Dacă naziș tii folosesc
populația civilă ca scut, e regretabil, dar asta nu va i o piedică ı̂n calea
forțelor aliate.
 — Tu m-ai ajuta dacă niș te bombardiere germane ți-ar i ucis tată l?
— Nu vă d cum s-ar putea ı̂ntâ mpla aș a ceva.
— Dar dacă s-ar ı̂ntâ mpla? Dacă ai avea de ales ı̂ntre loialitatea față de
regim ș i cea față de familie? Ai s ida regimul pentru binele poporului pe
care se presupune că -l slujeș te?
— Nu s-ar putea ı̂ntâ mpla niciodată aș a ceva.
— Nimeni nu ș i-a imaginat că s-ar putea ı̂ntâ mpla ı̂n Germania – o
națiune modernă , industrializată . Un bastion al ș tiințelor ș i al artei.
— In cazul ı̂n care mă ı̂ntrebi dacă aș unelti ı̂mpotriva guvernului țării
mele cum ai fă cut tu, riscâ nd pedeapsa cu moartea, atunci ră spunsul
este „Nu ș tiu”.
— Ai ajuta un agent stră in, s idâ nd ceea ce pare a i voința
compatrioților tă i?
— Dacă toate persoanele dragi mie ar i murit din cauza lor ș i dacă
aceș tia ar i schimonosit tot ce face America o națiune nobilă , mă reață
ș i dreaptă – da, aș face-o.
— Robespierre a spus la un moment dat: „Nimeni nu-i are la su let pe
misionarii care vin cu arme”.
— Nu sunt duș manul tă u, Franka. Nu mi-ai i salvat viața ș i nu m-ai i
adă postit aici ı̂n ultimele zile dacă ai i crezut că sunt. Există un motiv
pentru care m-ai adus aici. Poate că ı̂ntr-o bună zi poporul german le va
i recunoscă tor Aliaților.
— Dacă va mai exista un popor german care să câ ntă rească trecutul.
— Poate să pară ironic, dar Aliații sunt ultima speranță a Germaniei.
Foloseș te-te de mine, Franka. Dă -mi ș ansa să contribui la a scă pa țara
asta de naziș ti ı̂n numele tă u.
Franka ı̂i smulse tava din poală . O furculiță se rostogoli zdră ngă nind
pe podea ș i trebui să se aplece după ea.
— Ii ură sc pe naziș ti. Nu vreau să simt asta, dar e un sentiment care
mă urmă reș te ı̂n iecare zi. Mă gâ ndesc la ce-au fă cut…
John o ı̂ntrerupse, cu o voce tă ioasă .
 — Lasă ı̂n urmă ura. Fă ceva pentru viitorul poporului german, de
dragul tată lui tă u ș i al lui Fredi.
— Nu ș tiu. Ce vrei să fac?
— Un lucru simplu. Ceva ce-ar putea face aproape orice persoană
adultă .
— Am nevoie de puțin timp.
Franka se ı̂ndreptă spre bucă tă rie ș i lă să tava pe masă . Iș i simțea
inima ı̂mpietrită . Iș i cufundă mâ inile ı̂n apa adunată ı̂n chiuvetă ș i ı̂și
clă ti fața. Se gâ ndi la toate cunoș tințele ei care fuseseră luate de val ș i
seduse de naziș ti ș i de minciunile lor. Ea nu era ca ei. Era o infractoare,
un duș man al statului, condamnată ca atare, ș i acum adă postea un altul.
Era orice, numai nazistă nu. Era imposibil. Să -l dea pe mâ na
autorită ților nu era o opțiune – n-ar i fă cut-o nici moartă . Ș i atunci? Il
putea lă sa să plece pe drumul lui ș i să pă streze secretul ı̂n vreme ce el
se furiș a pâ nă ı̂n stră fundurile Reichului; dar ı̂ncotro avea s-o
pornească ea? Ce-o să facă ? O să se ı̂ntoarcă ı̂n pă dure, ca să termine ce
ı̂ncepuse ı̂n noaptea ı̂n care l-a gă sit pe el? Sau se va stră dui pur ș i
simplu să supraviețuiască ră zboiului? Bă rbatul acesta ı̂i oferea mai
mult.
— Povesteș te-mi mai departe, ı̂i spuse, intrâ nd din nou ı̂n cameră .
Spune-mi ce cauți aici. Dacă vrei ajutorul meu, trebuie să ș tiu tot.
— Artileria a doborâ t avionul ı̂n care mă a lam ș i m-am paraș utat
undeva deasupra munților. Ș i apoi m-ai gă sit tu.
El fă cu o pauză de câ teva secunde, apoi continuă :
— Misiunea mea este o persoană .
Cu iecare cuvâ nt, tensiunea pă rea să se risipească .
— Se numeș te Rudolph Hahn14. Este om de ș tiință – una dintre cele
mai stră lucite minți din lume. Face muncă de pionierat ı̂ntr-un nou
domeniu al izicii, care ar putea ı̂nclina balanța ră zboiului ı̂n favoarea
Germaniei. Unul dintre agenții noș tri germani s-a in iltrat ı̂n laboratorul
lui ș i a intrat ı̂n contact cu el. Hahn a acceptat să fugă ı̂n America. Am
venit să -l scot din țară .
 — De ce n-a putut face asta agentul care a intrat ı̂n contact cu el?
— E diplomat ș i nu e persoana cea mai potrivită pentru a ı̂nfrunta
aspectele periculoase ale misiunii. Gestapoul pare să -l i luat ı̂n vizor,
aș a că a trebuit să se dea la fund. Hahn este ı̂ncă pe poziție. Pe el nu l-au
arestat deocamdată .
— Ș i cum plă nuieș ti să -l scoți din țară ?
— Hai s-o luă m un pic mai ı̂ncet.
— Ai nevoie de ajutorul meu, nu-i aș a?
— Da, dar…
— Tu nu poți face nimic, pentru că el se a lă la aproape 200 de
kilometri depă rtare, iar tu eș ti imobilizat la pat, cu amâ ndouă
picioarele fracturate.
John ı̂ntinse mâ na spre paharul cu apă de pe noptieră ș i luă o gură din
el.
— Aș adar vrei ajutorul meu, dar ı̂ncă n-ai su icientă ı̂ncredere ı̂n mine
să -mi spui totul, ı̂i zise Franka.
— Tu poți ı̂nvă ța să ai ı̂ncredere ı̂n mine ș i să accepți ceea ce
reprezint?
Ea nu mai spuse nimic.
— Plă nuiam să traversă m Alpii la sud de Mü nchen ș i să pă trundem ı̂n
Elveția, pentru că trecă torile montane ne ofereau cea mai discretă
modalitate de a trece frontiera. Deș i n-ar i fost deloc uș or să ajungem
pâ nă acolo. Aveam un ghid ș i am fă cut cursuri de alpinism la OSS, nu că
mi-ar mai folosi la ceva acum.
Iș i studie picioarele, trecâ ndu-ș i palmele peste ghips.
— Cum va ı̂nclina acest om de ș tiință balanța ră zboiului ı̂n favoarea
Germaniei? La ce lucrează ?
— Eu nu pot să mă ı̂ntâ lnesc cu el, continuă John, ignorâ nd ı̂ntrebarea.
— La ce lucrează ?
— O să mă obligi să -ți spun, nu-i aș a?
— Dacă e să -mi risc viața pentru tine ș i cauza ta, vreau să ș tiu de ce o
fac. Vreau să ș tiu care e miza.
 — Domnul profesor Hahn ș i colegii lui lucrează la o nouă tehnologie,
numită isiune nucleară . In 1939 au publicat o lucrare despre noul
proces, iar de atunci Aliații ı̂ncearcă să monitorizeze cum evoluează
proiectul.
— Ș i ce-i aș a special la această „ isiune nucleară ”?
Se chinui să -ș i amintească sintagma.
— Nu ți-aș spune nici dacă mi-ar i spus ș i mie cineva, dar cred că este
ceva monumental ș i că ar putea schimba deznodă mâ ntul ră zboiului.
Fă ră Hahn, proiectul se va stinge. El este creierul. Naziș tii nu-ș i dau
seama câ t de aproape sunt de ceva epocal. Proiectul nu a primit
su icientă inanțare ș i a fost ignorat aproape cu totul de superiorii
ierarhici. Hitler e obsedat de motoarele cu reacție. Sunt concentrați
acum asupra lor.
— Aș adar, de ce s-a hotă râ t acest Hahn să treacă ı̂n tabă ra voastră ?
— Nu-i place cum se poartă regimul cu populația evreiască . Mulți
dintre prietenii ș i colegii lui dinainte de ră zboi erau evrei. Naziș tii i-au
exclus din toate proiectele, pe motive rasiale. Mulți dintre ei au murit
ı̂ntre timp sau sunt ı̂n exil. Pe câ țiva i-am primit noi. E nemulțumit
totodată de lipsa fondurilor. Americanii ı̂nțeleg câ t de importantă este
activitatea lui. Va primi toată inanțarea ș i tot sprijinul de care ar putea
avea nevoie odată ce ne ı̂ntoarcem cu el ı̂n State.
— Astfel ı̂ncâ t americanii să poată dezvolta ei această nouă
tehnologie?
— Trebuie s-o dezvoltă m ı̂nainte să pună naziș tii, sau chiar sovieticii,
mâ na pe ea. E o cursă care ar putea decide deznodă mâ ntul ră zboiului.
Dacă naziș tii ı̂și dau seama ce s-ar putea obține, asta ar putea schimba
totul. Ceea ce n-o să se mai ı̂ntâ mple dacă Hahn dispare. Avem nevoie
de cunoș tințele ș i experiența lui. Dacă au fă cut vreun progres major,
trebuie să ș tim ș i noi.
— Care e rolul meu?
— Planul era să intru ı̂n contact cu Hahn, să -i câ ș tig ı̂ncrederea ș i apoi
să trec granița cu el ı̂n secret.
 — Vrei să trec granița cu el? ı̂ntrebă Franka, fă câ nd ochii mari.
— Nu, trebuie doar să te ı̂ntâ lneș ti cu el, să -i povesteș ti ce s-a
ı̂ntâ mplat cu mine ș i apoi…
Era greu de ı̂nțeles că se ajunsese la asta.
— Ș i apoi?
— Ș i apoi să te ı̂ntorci cu el aici, ca să -l pot trece eu granița odată ce
mă recuperez.
— Abia peste o lună vei putea să mergi din nou ș i cu siguranță nici
atunci n-o să ii ı̂n stare să escaladezi vreun munte.
— Lasă detaliile ı̂n seama mea.
— Aș zice că nu e doar un detaliu. Vrei să merg la Stuttgart ș i să mă
ı̂ntâ lnesc cu omul ă sta, nu?
— Nu vă d vreo alternativă .
— Nu am pregă tire de spion. N-am mai fă cut aș a ceva pâ nă acum.
— Totul se reduce la a te ı̂ntâ lni cu cineva, a asculta ce are de spus ș i
a-i transmite un mesaj.
— Ș i dacă nu vrea să stea de vorbă cu mine sau dacă mă prind?
— Nu vă d cum te-ar putea prinde, altfel decâ t dacă te-ai preda, ș i o să -
ți spun parola care ı̂l va obliga să asculte ce ai de spus. Vrei s-o faci? Vrei
să mă ajuți?
— Nu ș tiu, pare o misiune complexă …
— E mult mai simplă decâ t pare. Poți s-o faci. Poți să schimbi ceva.
— Bine, ı̂ncuviință Franka, ținâ nd ochii ı̂nchiș i.
— Mulțumesc, ı̂i spuse, prinzâ nd-o de cot.
Era prima dată câ nd se atingeau fă ră motiv ș i Franka simți un ior. Era
ridicol.
— Planul era să -l ı̂ntâ lnesc ı̂n gră dina publică . El avea să ie aș ezat pe
o bancă , citind ziarul.
— Pe o vreme ca asta?
— Trebuia să ră mâ nă acolo pentru scurt timp, ı̂ntre 5.50 ș i 6.00 seara,
ș i doar o zi pe să ptă mâ nă – lunea. A fost acolo azi, mai devreme,
aș teptâ ndu-mă .
 — Va i acolo ș i să ptă mâ na viitoare? Să merg atunci?
— Avâ nd ı̂n vedere că sâ mbă tă e Cră ciunul? Nu cred. Probabil c-o să
meargă acasă , la Berlin. Cred că e mai bine să te duci ı̂n să ptă mâ na
urmă toare, pe 3 ianuarie. Aș a o să am ceva mai mult timp de
recuperare, iar tu vei i mai bine pregă tită . Nu va trebui să faci nimic
spectaculos, doar să te ı̂ntâ lneș ti cu el ș i să -i povesteș ti ce s-a ı̂ntâ mplat
cu mine.
— De unde o să ș tie că nu fac parte din Gestapo?
— Parola. Odată ce o aude, va ș ti că eu te-am trimis. Va trebui doar să
intri ı̂n contact cu el ș i poate să -i oferi opțiunea de a veni aici odată ce
mă simt mai bine, dar putem decide asta ulterior. Avem destul timp.
— Două să ptă mâ ni. Va trebui să -ți aduc niș te câ rje. Nu foloseș te la
nimic să stai imobilizat la pat. O să faci escare. Cel mai bine e să te ridici
din pat ș i să faci miș care. Trebuie să merg la oraș mâ ine, să cumpă r
niș te provizii. O să iau ș i câ rje de acolo.
— O să gă seș ti câ rje la magazin, câ nd totul e raționalizat?
— Nu, nu cred, dar am niș te relații la dispensar. Fac eu rost.

Dimineața aduse cu ea gerul, ca ș i cele dinainte, dar aceasta pă rea

diferită . Cu greu o luase somnul ı̂n ajun. Mai avea multe ı̂ntrebă ri fă ră
ră spuns. Dar nu era cazul să -l bombardeze pe John acum. Aveau altele
de rezolvat. In primul râ nd aveau nevoie de provizii. Luă tichetele
pentru rații pe care i le dă duse John. Ea ș tia că sunt false, dar oare
vâ nză torul avea să -ș i dea seama? Fă ră ele, nu se puteau baza decâ t pe
ale ei. N-ar i de-ajuns. Ar muri de foame. Ț inu tichetele la lumină ,
studiind iecare literă tipă rită . Ară tau destul de convingă tor, deș i, dacă
te uitai atent, scrisul pă rea tremurat pe alocuri. O să ı̂ncerce. Singura
alternativă ar i să cumpere mâ ncare de pe piața neagră . Se gă sea hrană
de cea mai bună calitate pentru cei dispuș i să plă tească , dar riscau să
atragă atenția poliției. Era un risc prea mare.
John era treaz câ nd ı̂i duse micul dejun.
— Bună dimineața, Fräulein.
 — Sper c-ai dormit bine.
— Da. De mult n-am mai dormit aș a bine. Tu cum te simți după
discuția noastră ?
— Agitată . Derutată . Am sentimentul că mi s-a dat o responsabilitate
majoră .
— Nu ți-aș i vorbit despre misiunea asta dacă nu te-aș i crezut
capabilă s-o duci la bun sfâ rș it. Ș tiu c-am luat decizia bună .
Franka ră mase cu el câ t luă micul dejun – brâ nză ș i ce mai ră mă sese
din tocana gă tită cu două seri ı̂n urmă . Nu-i spuse că nu era destulă
mâ ncare pentru amâ ndoi. Vorbiră despre vreme, despre drumul pe care
urma să -l facă ı̂n ziua aceea ș i despre starea lui. Nu pă rea să mai ie
altceva de spus despre identitatea lui sau despre misiune. In ajun, ı̂și
promisese că n-o să -l preseze.
Franka ı̂mpinse uș a ș i ieș i. Nu mai ninsese ı̂n ultimele două zile, dar
ninsese aș a de mult ı̂n să ptă mâ nile trecute, ı̂ncâ t maș ina ei era ı̂ncă
ı̂ngropată ı̂n troiene ș i nu se putea circula pe drum. Scotea aburi câ nd
respira. Un soare cu dinți ı̂și revă rsa razele deasupra ei, fă ră alt efect
decâ t acela că lumina se re lecta ı̂n albul ză pezii, aș a că ı̂și puse
ochelarii de soare.
Umbra lui Daniel Berkel adă sta asupra Freiburgului. Oraș ul ei natal
era prea periculos. Chiar dacă nu se ı̂ntâ lnea cu el, erau prea mulți
oameni care ar i putut s-o recunoască , prea mulți oameni dornici să
ajute Gestapoul. Nu mai era nevoie să meargă la farmacia din oraș , ca
data trecută . Sankt Peter era la doar câ țiva kilometri distanță. Era doar
un oră ș el, dar avea o bă că nie ș i un dispensar. Va i de-ajuns pentru ce le
trebuia de data asta. Iș i puse schiurile ș i o porni. Se gâ ndea la John
Lynch ș i la cum va i ară tâ nd Philadelphia. Se gâ ndea la Rudolf Hahn ș i
la ce avea să -i spună .
Nu vă zu țipenie de om, pâ nă câ nd ajunse la coada din fața bă că niei. Se
aș eză la râ nd, rezemâ ndu-ș i schiurile de perete. Nicio igură cunoscută
care să -ș i bage nasul ı̂n treburile ei. Majoritatea celor pe care-i
cunoscuse aici plecaseră pe front sau muriseră ı̂ntre timp. Era o uș urare
să n-o cunoască nimeni. Amestecă tichetele ei cu cele pe care i le dă duse
John, ca să nu sară ı̂n ochi cele false. Ii ieș i igura. Vâ nză torul nu observă
nimic. Jubilâ nd, ieș i din magazin cu rucsacul ı̂ncă rcat, cu tot ce putuse
lua ı̂n schimbul colecției de tichete.
Domnea o liniș te mormâ ntală pe stră duțele ı̂nguste din Sankt Peter.
Inaintâ nd greoi pe trotuar, Franka nu-ș i ridică privirea din pă mâ nt tot
drumul pâ nă la dispensar. Un adolescent cu o mâ nă ı̂n ghips se uită la
ea câ nd deschise uș a. Lâ ngă el erau aș ezați alți doi tineri, cu câ te un
ochi lipsă ș i brațe amputate, unul ı̂ntr-un scaun cu rotile, celă lalt ı̂n
câ rje. Ră zboiul se in iltrase ı̂n iecare colțiș or al societă ții germane.
Nimeni nu era imun. O bă trâ nă cu chipul pă mâ ntiu stă tea la un birou
mohorâ t de lemn, ı̂ncă rcat de hâ rțoage. Franka se ı̂ndreptă spre ea,
aș teptâ nd la râ nd ı̂n urma unei mame cu un copil mic ı̂n brațe. Câ nd ı̂i
veni râ ndul, bă trâ na de la birou o privi cu un aer obosit.
— O caut pe Martina Kruger, e asistentă aici.
— Ce treabă aveți cu doamna asistentă Kruger?
— Suntem prietene vechi – e o problemă personală .
— Doamna asistentă Kruger e ocupată , o să vă rog să …
— Durează doar câ teva minute.
Femeia bombă ni ceva nedesluș it.
— Poate face o pauză .
— Aș teaptă un minut.
Femeia se fă cu nevă zută pe o uș ă a lată ı̂n spatele ei.
După două minute, uș a se deschise din nou ș i Martina se apropie
zâ mbind, venind s-o ı̂mbră țiș eze pe Franka. Se cunoș teau de câ nd erau
mici, se ı̂ntâ lniseră la gră diniță ș i fuseseră colege de ș coală . Martina
fusese ı̂n acelaș i detaș ament ı̂n Liga Fetelor Germane. Franka n-o mai
vă zuse din 1939, de câ nd se mutase la Mü nchen. Era aproape
neschimbată , atră gă toare, cu pă rul lung, ș aten, ș i ochi verzi,
scâ nteietori. Femeia de la recepție se uită chiorâ ș la Martina, care se
strâ mbă la râ ndul ei ș i apoi ieș i cu Franka. Iș i aprinse o țigară ș i ı̂i oferi
una ș i Frankă i, care clă tină din cap. Vorbiră câ teva minute despre
familia Martinei. Avea două iice, ș i soțul ei fusese trimis ı̂n Franța.
Franka avea ı̂ncredere ı̂n ea, nu câ t să -i ceară mor ină sau ceva care i-ar
i putut crea probleme – dar de bună seamă n-ar simți nimeni lipsa
unor câ rje vechi?
— Cum de te-ai ı̂ntors aici? o ı̂ntrebă Martina.
Franka se ı̂ntrebă câ t de multe ș tia – probabil că ș tia totul.
— M-am ı̂ntors pentru citirea testamentului tatei.
— Mi-a pă rut foarte ră u să a lu c-a murit. I-am vă zut numele ı̂n ziar.
Nu mi-a venit să cred.
— Mulțumesc. A pă rut ceva atâ t de arbitrar ı̂ntr-un oraș care a scă pat
aproape neatins.
— Bombardamentele sunt din ce ı̂n ce mai dese. E doar o chestiune de
timp pâ nă câ nd Aliații vor ı̂ncerca să ne omoare pe toți.
Franka ignoră comentariul, deș i se simți cuprinsă de furie.
— Imi pare ră u că n-am mai ținut legă tura atâ ta timp, iar acum vin să -
ți cer o favoare, dar am nevoie de ceva.
Martina ı̂și mai aprinse o țigară .
— Sigur, de ce anume?
— Stau la cabana veche a pă rinților mei, cea de la munte. O mai ții
minte, nu?
— Da, sigur.
— Sunt acolo cu prietenul meu.
Martinei ı̂i sclipiră ochii.
— Nu mi-ai spus că eș ti cu cineva. E o relație serioasă ?
— S-ar putea. E student la Medicină , dar tocmai s-a ı̂ntors de pe front.
Pro ită m de ocazie să petrecem un pic de timp ı̂mpreună . Insă avem un
necaz. Ș i-a rupt piciorul la schi ș i am ră mas ı̂nză peziți.
— O, vai!
— N-a fost uș or. Am reuș it să -i pun eu picioarele ı̂n ghips.
— Parcă ziceai doar de un picior?
— Nu, amâ ndouă . Am vrut să zic amâ ndouă .
 Franka ı̂și simțea inima bă tâ nd să -i spargă pieptul. Expresia Martinei
devenise deodată gravă .
— Se simte bine ș i i-am pus picioarele ı̂n ghips, dar nu poate să se
deplaseze. Am nevoie de niș te câ rje. Mă ı̂ntrebam dacă aveți unele vechi
pe-aici, pe care le-aș putea ı̂mprumuta câ teva să ptă mâ ni, pâ nă se
topeș te ză pada.
— Are nevoie să -l consulte un doctor? Să ı̂ntreb…
— Nu, nu e nevoie. Am nevoie doar de câ rje. Am reuș it să -i ixez eu
oasele ș i par să se vindece frumos.
Franka nu mai zise altceva. Martina ı̂și termină țigara ș i o strivi sub
picior. Se uită ı̂n jur, să vadă dacă tră gea cineva cu urechea.
— Câ nd ai nevoie de ele?
— Acum, dacă se poate.
— Lasă -mă câ teva minute, să vă d ce pot face.
Franka aș teptă afară ı̂n frig un sfert de oră ș i tocmai ı̂ncepea să se
ı̂ntrebe dacă Martina se va mai ı̂ntoarce, câ nd aceasta apă ru cu o
pereche de câ rje vechi la subsuoară .
— Astea au trecut prin multe, dar ar trebui să ie ı̂ncă bune. Ș i nu cred
c-o să le simtă cineva lipsa.
— Mulțumesc foarte mult, ı̂i spuse Franka, luâ ndu-le. Tommy o să -ți
ie foarte recunoscă tor.
Martina mai ră mase câ teva minute cu Franka, ı̂nainte să se ı̂ntoarcă la
datorie.
Franka legă câ rjele de rucsac ș i se ı̂ndreptă spre poarta de ieș ire din
oraș , explicâ ndu-i soldatului care fă cea de pază că sunt pentru prietenul
ei, care era veteran de ră zboi. El ı̂i ı̂napoie documentele, fă ră să -i mai
pună alte ı̂ntrebă ri.
Se ı̂ntoarse la cabană , etalâ nd câ rjele ca pe un trofeu. John ș i le trase la
subsuori ș i se ridică opintit. Ii era ı̂ncă greu să se miș te ș i trebuia să -ș i
tâ rască picioarele după el, dar important era că nu mai stă tea imobilizat
la pat. Primul lui drum fu la bucă tă rie. Se aș ezară ı̂mpreună la masă ,
după ce Franka pregă ti o supă , pâ ine ș i brâ nză ș i se puseră pe mâ ncat
ca ș i cum ar i fost ultima lor masă .

In ziua aceea, spre seară , Martina Kruger re lectă mult la ı̂ntâ lnirea cu
vechea ei prietenă . Oare de ce nu voise aceasta ca prietenul ei să ie
consultat de un doctor? Chiar dacă oasele se vindecau cum trebuie, de
bună seamă ar i fost mai bine să se asigure. Gâ ndul o urmă ri pâ nă la
Cră ciun, ș i chiar ș i ı̂n noul an, 1944. Nu reuș ea să -ș i scoată din minte
expresia Frankă i ș i câ t de neobiș nuită fusese rugă mintea ei. Cu o undă
de regret, merse la biroul local al Gestapoului să -ș i toarne prietena.
Probabil că nu era nimic la mijloc, ı̂și zise, ș i cu siguranță Franka n-avea
nimic de ascuns, dar era mai bine să lase chestiunea ı̂n seama organelor
competente. Iș i ı̂nă buș i orice urmă de loialitate față de prietena ei,
pentru că ı̂n vreme de ră zboi era mai important să -l pui pe Fü hrer pe
primul plan. La urma urmelor, Franka Gerber avea antecedente ș i
Martina nu putea risca să ie implicată ı̂n aș a ceva. Trebuia să se
gâ ndească la familia ei. Agentul din Gestapo ı̂i dă du dreptate – fă cuse
ceea ce trebuia să facă .

O
A sosit Cră ciunul. L-au petrecut ı̂mpreună . Au stat de vorbă cu orele. Ea
i-a ı̂nș irat toate ideile pe care le susținea Tranda irul Alb, iar el i-a spus
că auzise despre cum fusese distribuit manifestul studenților de la
Mü nchen pe tot cuprinsul Germaniei. Acesta a fost cadoul ei de
Cră ciun – mulțumirea lă untrică de a ș ti că ceea ce fă cuseră nu fusese ı̂n
zadar. Franka i-a povestit despre copilă ria ei petrecută ı̂n munți. Au
avut ră gazul să ia la râ nd iecare vară petrecută acolo, iecare amintire a
ei. El a ı̂nvă țat-o câ teva expresii ı̂n engleză – mai ales din limbajul
militar. I-a povestit despre Philadelphia, despre casa pă rinților lui ș i
zilele ı̂nsorite de vară petrecute pe malul râ ului. I-a povestit despre
compania tată lui lui ș i despre câ t de stingherit era de faptul că fusese
crescut ı̂n puf. Dar felul ı̂n care vorbea despre asta se schimbase. Nu era
un lucru demn de ocară . Existau lucruri mult mai importante pentru
care să tră ieș ti sau să mori.
I-a povestit despre cum ı̂și cunoscuse soția la Princeton ș i câ t de
fericiți fuseseră ı̂n primii câ țiva ani de că snicie. Penelope se că să torise
cu aviatorul ei la o să ptă mâ nă după ce se pronunțase divorțul, cu o lună
ı̂nainte ca John să ie trimis ı̂n misiune. Nu mai spusese nimă nui
povestea vieții lui atâ t de detaliat – despre fosta lui soție, despre
copilă rie ș i pă rinții lui ș i despre locul ı̂n care crescuse. Nu avusese
niciodată ră gazul. Ii enumeră toate detaliile pe care ș i le amintea despre
Rudolf Hahn ș i ı̂i povesti tot ce ș tia despre activitatea acestuia, ceea ce
nu era mare lucru. Existau aspecte ale misiunii care ı̂i fuseseră ascunse
chiar ș i lui. Nu era nevoie să ș tie totul.
Au vorbit despre cum să -l aducă pe Hahn la cabană . Era mai bine să
aș tepte pâ nă câ nd se vindecau fracturile. Asta ı̂nsemna sfâ rș itul lunii
ianuarie. Abia atunci puteau s-o pornească spre graniță. In ciuda
tuturor lucrurilor despre care au povestit, ı̂n ciuda orelor petrecute
ı̂mpreună , n-au pomenit niciodată de viitor. N-au vorbit niciodată
despre ce avea să facă Franka odată ce John o pornea spre Elveția cu
Hahn. Nu conta nimic altceva ı̂n afară de misiune. El ș i-a tot repetat
aceste cuvinte ı̂n minte, pâ nă câ nd deveniseră o mantra, o deviză ı̂n
viață.
Franka i-a mutat patul deasupra scâ ndurilor desprinse din duș umea.
Au pus la cale un protocol – ce să facă dacă Gestapoul venea ı̂ntr-adevă r
să -l caute. L-au exersat de nenumă rate ori. Singurul avertisment avea să
ie zgomotul unei maș ini care se apropia de cabană . In cazul acesta,
John trebuia să se refugieze imediat ı̂n dormitor ș i să tragă scâ ndurile
deasupra lui, ı̂ntinzâ ndu-se ı̂n spațiul de dedesubt, pe care ea ı̂l fă cuse
câ t mai comod cu putință. Patul urma să acopere scâ ndurile, care aveau
să -l acopere pe el. N-o să se poată ascunde dacă Gestapoul efectua o
percheziție temeinică , dar ce motiv ar avea s-o facă ? In ziarele locale nu
se pomenise nimic despre spioni sau aviatori ai forțelor aliate dați
dispă ruți. Nu pă reau să ș tie de prezența lui ı̂n zonă , cu atâ t mai puțin că
se ascunde ı̂n cabana tată lui ei.

A venit Anul Nou. Ea nu mai vă zuse pe nimeni ı̂n afară de el de la

ultimul drum ı̂n oraș , cu aproape două să ptă mâ ni ı̂n urmă , câ nd vorbise
doar cu Martina, cu o ițerul care-i ceruse documentele ș i cu angajații
diverselor magazine ı̂n care intrase. John ieș ea din ce ı̂n ce mai des din
dormitor. Câ nd se ı̂ntorcea după plimbarea zilnică , ı̂l gă sea adesea
aș ezat ı̂n fotoliul-balansoar, lâ ngă foc, citind literatură interzisă . Voia să
citească doar că rțile pentru care naziș tii ar i condamnat-o la
ı̂nchisoare. Cu câ t era mai gravă pedeapsa pentru deținerea unei că rți,
cu atâ t mai mult ı̂și dorea s-o citească . Muntele vrăjit de Thomas Mann
ră mă sese pe masă , acolo unde ı̂l lă sase, cu semnul de carte la vedere.
Ascultau doar posturile de radio stră ine, interzise, savurâ nd libertatea
pe care le-o permitea singură tatea. Franka era fascinată câ nd ı̂i
povestea ce se ı̂ntâ mpla pe celelalte fronturi, despre luptele din Rusia ș i
Italia, despre confruntă rile din Paci ic.
Fă cea tocană aproape ı̂n iecare seară ș i el o ajuta să toace legumele,
atâ t de subțire că i se topeau ı̂n gură . Luaseră pentru prima dată masa
ı̂mpreună ı̂n ziua de Cră ciun, ș i devenise un obicei de-acum.
Mâ ncau ı̂n tă cere ı̂n seara aceea din ianuarie. John avea maniere
impecabile. Incercă să ș i-l ı̂nchipuie aș ezâ ndu-se ală turi de camarazii
lui ș i mâ ncâ nd din rațiile de tip C pe care i le descrisese foarte detaliat.
Era greu să facă un asemenea exercițiu de imaginație.
El duse ș ervetul la buze ș i-ș i ș terse irimiturile din colțul gurii, ı̂nainte
de a continua să mă nâ nce.
— Vă d cum te uiți la mine, cu zâ mbetul ă la pe față, ı̂i spuse. La ce te
gâ ndeș ti?
— Incerc doar să mi te ı̂nchipui ală turi de camarazii tă i, „ră canii”, cum
le-ai spus.
Era mâ ndră că folosise o expresie argotică ı̂n engleză , pe care o
ı̂nvă țase de la el.
 — Le-a luat o vreme să mă accepte ı̂n prima fază a instrucției. Odată
ce ș i-au dat seama că suntem de aceeaș i parte a baricadei, iar
prejudecă țile la adresa celor din propria tabă ră te pot costa viața… Imi
place să cred că le-am câ ș tigat respectul.
Lă să furculița din mâ nă , deș i nu terminase de mâ ncat.
— Ș tiu că ai emoții legat de ziua de mâ ine. Totul va i bine. Trebuie
doar să stai de vorbă cu el câ teva minute. Nimeni nu va bă nui nimic. Din
câ te ș tim, nu planează nicio suspiciune asupra lui.
— Din câ te ș tiți voi…
— Sigur că sunt lucruri pe care nu le ș tim, dar nu i-aș ı̂ncredința oricui
misiunea asta.
— Nu prea ai de ales.
— Sigur că am. Aș putea să aș tept. Hahn s-ar putea ră zgâ ndi sau ș i-ar
putea duce proiectul la bun sfâ rș it, sau ar putea i prins, sau s-ar putea
ı̂ntâ mpla altceva ı̂ntre timp. Dar nu pot să aș tept ș i nu pot să mă duc eu
personal.
Se ı̂ntinse peste masă , prinzâ ndu-i mâ na ı̂ntr-a lui.
— Câ nd o să -ți dai seama câ t de importantă eș ti pentru misiunea
asta? Nu-mi vine să cred că te-am descoperit. Dacă n-ai i fost tu, aș i
murit pâ nă acum.
Franka ı̂și retrase mâ na ș i ridică ceaș ca de cafea din fața ei.
— Cum de eș ti aș a de sigur că sunt ı̂n stare să fac asta?
— Vă d forța dină untrul tă u. Cine altcineva ar i putut să facă ceea ce ai
fă cut tu ș i să meargă ı̂nainte?
— Trebuie să pun lemne pe foc.
— Lasă asta acum. Focul poate să mai aș tepte câ teva minute.
O prinse din nou de mâ nă . Palmele lui erau calde ș i puternice.
— Poți s-o faci. Ai toate calită țile necesare pentru asta. Eș ti curajoasă
ș i…
— Nu sunt curajoasă . Sunt o laș ă.
Simți că -i dă deau lacrimile ș i ı̂i fu ruș ine că plâ ngea de față cu el.
 — Mi-am tră dat crezul că să -mi salvez pielea. Am pretins că nu ș tiam
ce se ı̂ntâ mplă ș i ce fă ceau Hans ș i ceilalți.
Ii ı̂ntoarse spatele, ridicâ nd lemnele stivuite ı̂n colț . Focul trosni câ nd
aruncă buș tenii ı̂n lă că ri.
— Ei au fost adevă rații eroi, dispuș i să -ș i dea viața pentru idealurile
lor.
— Faptul că au murit nu-i face mai eroici. Nu crezi că ș i ei ar i ales
viața, dacă ar i avut ș ansa s-o facă ? Cui i-ar i folosit moartea ta? La ce
ar i servit o moarte ı̂n plus?
— Ar i trebuit să mă rturisesc ce am fă cut ș i ce ș tiam. Am jucat rolul
„blondei proaste”. Am fă cut-o pe „idioata”.
— Ai fă cut ceea ce trebuia să faci pentru a supraviețui. Aș i fă cut exact
acelaș i lucru ı̂n locul tă u. Ai fost curajoasă , ai fost inteligentă , iar acum
eș ti ı̂ncă ı̂n viață. Ș i, datorită ție, tră iesc ș i eu. Da, eș ti blondă ș i eș ti
femeie, dar ı̂n viața mea n-am ı̂ntâ lnit pe cineva mai inteligent ș i mai
puțin laș .
Cuvintele lui de ı̂ncurajare nu reuș iră să -i stă vilească lacrimile, care
curgeau ș i mai nă valnic acum, ı̂nnodâ ndu-i-se ı̂n barbă . Folosindu-se de
câ rje, John se ridică opintit din scaun ș i se apropie de ea.
— S-ar putea să ii cea mai curajoasă persoană pe care am cunoscut-o
vreodată , Franka Gerber.
— L-am abandonat, spuse Franka.
— Poftim?
Vocea ei era la fel de iravă ca scrumul risipit de vâ nt.
— A murit din vina mea. L-am abandonat. Tata nu putea avea grijă de
el de unul singur.
— O, nu. Nu e adevă rat.
Erau atâ t de aproape, ı̂ncâ t John simțea că ldura trupului ei.
— N-ar i trebuit să plec. Fredi a murit din vina mea. Dacă aș i ră mas
la Freiburg, am i putut avea grijă de el ı̂mpreună . N-ar i fost la că minul
ă la, ș i naziș tii n-ar i pus gheara pe el. Ar mai tră i ș i-acum.
— Fredi n-a murit din vina ta. L-au omorâ t naziș tii.
 — De ce a trebuit să plec la Mü nchen? De ce l-am pă ră sit?
— Iți doreai un nou ı̂nceput. Aveai două zeci ș i doi de ani.
— Asta spui tu, dar…
— Nu eș ti vinovată de moartea lui Fredi. Cine ș tie dacă n-ar i venit
după el ș i la voi acasă ? N-ai i putut face nimic. Nu aveai de unde să ș tii.
— N-ar i murit.
— Ai un prilej să te ră zbuni, lovind ı̂n plin regimul care ți-a omorâ t
fratele ș i iubitul. Nu-ș i dau seama câ t de important este acest program
nuclear. Trebuie să -i punem punct ı̂nainte să -ș i dea ei seama. Din ce
spune Hahn, sunt cu un pas ı̂n față. Dacă ı̂i lă să m pe naziș ti să dezvolte
primii programul, s-ar putea să nu ie traș i la ră spundere niciodată
pentru faptul că l-au ucis pe Fredi, ș i pe atâ ția alții.
— E prea tâ rziu. Faptul e consumat.
— Nu e niciodată prea tâ rziu, câ tă vreme mai ai su lare. Naziș tii au
lă sat milioane de victime ı̂n urma lor, pe tot cuprinsul Europei. Ț i s-a
oferit ș ansa de a lupta pentru dreptate ı̂n numele lor.
— Sau pentru ră zbunare?
— Oricare. Ambele. Există diverse combinații de motive pentru ceea
ce facem. Ră zbunarea e unul dintre ele. Trebuie să ș tiu sigur că eș ti
dispusă să te implici sută la sută ı̂n treaba asta, Franka. Altfel te pui ı̂n
pericol ș i mă pui ș i pe mine. Pot conta pe tine?
— Da. Sută la sută .

14
Rudolph Hahn este un personaj ictiv, dar probabil inspirat parțial de biogra ia lui Otto
Hahn, chimistul german care a descoperit, ı̂mpreună cu Lise Meitner, isiunea nucleară . Otto
Hahn a fost una din vocile care s-au opus persecuției evreilor de că tre regimul nazist, dar nu a
fost implicat ı̂n proiectul de dezvoltare a bombei atomice (n. tr.).
 11

Franka se trezi pâ nă să se lumineze de ziuă ș i urmă ri cum ı̂ntunericul
capitula dinaintea luminii cenuș ii, terne a unei dimineți ı̂nnorate. Mai
ră mase o oră ı̂n pat, strâ mbâ ndu-se câ nd frigul din cabană ı̂i ș ichiui
pielea feței. Se fă ceau două ore cu trenul de la Freiburg la Stuttgart.
Ș oselele erau ı̂ncă blocate, maș ina nu prea-i mai folosea la nimic, doar ı̂i
amintea cum ajunsese aici ș i cum putea să plece. Cafeaua ierbinte o
mai ı̂ncă lzi. Veri ică proviziile ră mase pentru John, deș i ș tia exact câ tă
hrană mai aveau. Le mai veri ică o dată . Ii auzi glasul prin uș ă ș i, cu
ceaș ca de cafea aburindă ı̂n mâ nă , intră ı̂n camera lui. John stă tea ı̂n
capul oaselor pe pat.
— Poți s-o faci. Mergi doar să te ı̂ntâ lneș ti cu cineva la Stuttgart.
Vorbiră despre drum preț de câ teva minute, apoi Franka intră la baie,
să se spele. Câ nd ieș i, el era ı̂n bucă tă rie, ș i Franka simți cum i se
zburleș te pă rul de frig. Se aș ezară la masă ș i luară micul dejun
ı̂mpreună . John reluă din nou toți paș ii, deș i ea memorase deja totul. Un
sfert de oră mai tâ rziu, ı̂și fă cuse bagajul ș i era gata de plecare, iar el se
rezemă de uș ă ș i-i ı̂ntinse mâ na, ı̂n semn de ră mas-bun.
— Ne vedem mâ ine, ı̂i spuse Franka.
Incercă să pară sigură pe ea, să ascundă ı̂ngrijorarea care pă rea s-o
roadă pe dină untru, dar citi neliniș tea ı̂n ochii lui.

Franka nu se urni câ nd trenul trase ı̂n Gara centrală din Stuttgart.
Mintea ı̂i era golită de gâ nduri, imaculată ca ză pada din munți. Soldatul
aș ezat ı̂n fața ei se oferi s-o ajute cu bagajul. Strâ nse bine geanta ı̂n
mâ nă ș i ı̂l refuză politicos. El o salută , ridicâ nd chipiul, ș i se pregă ti să
coboare din tren. Franka se sili să se ridice de pe scaun, ș tiind câ t de
palidă era, probabil. Nu mâ ncase nimic, nu se miș case de câ nd urcase ı̂n
tren. Ii tremurau mâ inile. Ș i le ı̂ndesă ı̂n buzunarele paltonului ș i se
ridică . Se ținu după ceilalți pasageri, care ı̂naintau greoi, revă rsâ ndu-se
pe peron. Trenul ajunsese la timp. Ceasul de pe perete ară ta ora 3.15. Va
avea timp din belș ug să gă sească un hotel pâ nă la ı̂ntâ lnirea cu Hahn.
Mai mulți agenți ı̂n uniforma Gestapoului opreau persoane din mulțime,
pentru a le veri ica documentele. Pe ea o lă sară să treacă – pă reau mai
atenți la bă rbații tineri, a lați la vâ rsta serviciului militar. Că utau
dezertori.
Afară era frig. Era o zi ı̂nnorată ș i cețoasă . Un ș ir de drapele naziste
imense luturau pe niș te bețe lungi de 15 metri, vizibile cu greu prin
negură . Un portret enorm al lui Hitler, de trei metri ı̂nă lțime, era expus
la intrarea ı̂n gară . Franka ı̂ntinse brațul să cheme un taxi.
Mâ ncă fă ră poftă după ce se cază la hotel ș i o porni spre Schlossplatz,
piața mare din centrul oraș ului, unde avea să se a le Hahn ı̂n acel
interval esențial de zece minute. O porni agale prin gră dinile baroce din
piața publică , ı̂ndreptâ ndu-se spre statuia zeiței romane Concordia,
care se ridica ı̂n centru, atingâ nd aproape 30 de metri ı̂nă lțime.
Bombardamentele lă saseră urme pe clă dirile care ı̂nconjurau piața,
confundâ ndu-se ı̂n lumina slabă . Câ teva erau ı̂n curs de reconstrucție.
Altele, nu. Un drapel nazist imens se ı̂nfoia ı̂n bă taia vâ ntului ș i câ țiva
soldați care aveau program de voie trecură ı̂n pas vioi pe lâ ngă ea. Se
ı̂ncordă toată simțindu-le privirile. Pă reau să ie inamici pretutindeni ș i
privirea iecă rui trecă tor pă rea să se agațe de ea ca o lipitoare. Se aș eză
pe o bancă orientată spre piață, regretâ nd că nu mai fuma, pentru a-ș i
calma un pic nervii. Rezistă tentației de a se uita la ceasul de la mâ nă .
Un bă rbat a lat ı̂n capă tul opus al pieții se opri, pă râ nd să -i arunce o
privire, apoi ı̂și continuă drumul. Fiecare secundă pă rea o zi ı̂ntreagă .
Ș i apoi ı̂l ză ri. Un bă rbat la vreo cincizeci de ani, ı̂ntr-un trenci bej,
stră bă tu piața ș i se aș eză pe o bancă , la nici 30 de metri de ea. Purta
pă lă rie, dar avea o mustață că runtă , exact cum i-l descrisese John.
Ridică un ziar ı̂n fața ochilor, exact cum ı̂i spusese John că va face. Să se
ı̂ndrepte glonț spre el? Se uită peste un umă r, apoi peste celă lalt,
ı̂ncercâ nd să dea impresia că aș teaptă pe cineva. Un bă rbat la vreo
treizeci de ani se aș eză lâ ngă ea, aruncâ ndu-i o privire.
— Frumos loc, nu-i aș a? o ı̂ntrebă , ș i Franka simți că ı̂ncremeneș te.
— Da, ı̂i ră spunse, de-abia vorbind.
Nu-ș i ı̂ntoarse capul spre el, deș i ș tia că o priveș te. Se uită la ceas, apoi
la bă rbatul ı̂n trenciul bej. Hahn avea să plece ı̂n opt minute. Cine era
individul ă sta care se aș ezase lâ ngă ea? Simți miros dulceag de fum de
țigară .
— Doriți o țigară ? o ı̂ntrebă .
Intinse pachetul spre ea. Franka scutură din cap. Câ nd zâ mbea,
individul dă dea la iveală niș te dinți strâ mbi ș i o cicatrice adâ ncă pe
obraz. Ochii lui cenuș ii erau impenetrabili.
— Nu fumez.
— Urâ t nă rav. Fü hrerul ı̂n persoană l-a criticat, comentă individul,
tră gâ nd cu nesaț din țigară .
— Eu una nu l-am avut niciodată . Vă rog să mă scuzați.
Se ridică ș i se ı̂ndepă rtă agale, fă ră să mai spună altceva. Bă rbatul ı̂n
trenci continua să citească ziarul ș i nu reacționă câ nd se aș eză lâ ngă el.
Individul care-i oferise țigara le aruncă o privire.
— Ce vreme frumoasă pentru perioada asta, ı̂i spuse Franka. Bucuria
copiilor.
La auzul cuvintelor ei, Hahn ı̂ntoarse brusc capul. Ii luă câ teva
secunde să se adune. Avea o umbrelă lâ ngă el, exact cum spusese John.
— E vreme frumoasă pentru patinaj, dar nu ș i pentru agricultorii care
se chinuie să producă hrana vitejilor noș tri de pe front.
Ră spunsul era unul exersat, chibzuit. Era parola. Dă du pagina,
continuâ nd să țină ziarul ı̂n dreptul feței.
Franka ș tia că era râ ndul ei să vorbească , dar aruncă o privire spre
individul care fuma. Se uita la ei, dar ı̂și feri privirea câ nd observă că
Franka ı̂l scruta. Un soldat ı̂ntr-o uniformă SS trecu pe lâ ngă ei.
— Putem vorbi ı̂n siguranță aici?
 — Poate că nu, ı̂i ră spunse bă rbatul, dar nu se miș că . Nu eș ti chiar
persoana pe care o aș teptam.
— A apă rut o problemă cu agentul repartizat inițial. N-a putut ajunge.
Hahn se ı̂ntoarse spre Franka, ı̂n timp ce ea continua să -i dea
explicații.
— E viu ș i nevă tă mat. Dar a avut niș te probleme ș i nu va putea
că lă tori timp de câ teva să ptă mâ ni.
Se uita drept ı̂n față ı̂n timp ce vorbea, conș tientă de faptul că , deș i
ținea ziarul ı̂n dreptul ochilor, Hahn o privea pe după ziar.
— O să mă ridic, ı̂i spuse bă rbatul. Te aș tept acolo, la colțul stră zii.
Vino ı̂n cinci minute, să facem câ țiva paș i ı̂mpreună .
Iș i ı̂mpă turi ziarul ș i-l ı̂ndesă sub braț , ridicâ ndu-se. Franka ı̂ncercă să
nu se uite prea des la ceas. Bă rbatul care o servise cu țigara vorbea
acum cu o altă persoană aș ezată pe bancă ș i pă rea s-o ignore. Odată ce
socoti că trecuseră cinci minute, o porni spre Hahn, care ı̂i ı̂ntinse mâ na
ı̂n semn de salut.
— Dumneata ș tii cine sunt, dar eu nu te cunosc. Cum să -ți spun?
— Franka. Sunt cetă țean german.
— Vorbeș ti ı̂n numele prietenilor noș tri aliați? Poți să faci promisiuni
ı̂n numele lor?
— Da.
John o asigurase de acest lucru.
— Zici că amicul dumitale nu poate că lă tori. Care e problema, mai
exact?
— Are amâ ndouă picioarele fracturate. E ı̂n recuperare la o cabană
din apropiere de Freiburg.
Hahn aș teptă să se ı̂ndepă rteze de un soldat ș i prietena lui, care
mergeau la braț .
— Asta s-ar putea dovedi a i o problemă . Planul s-a schimbat.
— In ce fel s-a schimbat, mă rog?
— Vreau s-o iau cu mine ș i pe soția mea.
 — Aveam impresia că sunteți divorțat ș i că iica dumneavoastră
tră ieș te ı̂n exil, ı̂n Elveția.
— Heidi este la Zurich, da, dar nu pot să -mi las soția ı̂n urmă ș i să plec
cu conș tiința ı̂mpă cată . Bombardamentele s-au ı̂ntețit ı̂n ultimele
să ptă mâ ni. S-ar pă rea că Aliații domină acum spațiul aerian german. Mii
de oameni sunt masacrați ș i Dumnezeu să ne apere dacă vin sovieticii.
N-o pot lă sa să ı̂nfrunte de una singură aș a ceva.
— O să vă d ce soluție putem gă si.
Hahn se opri.
— Dacă nu poate veni ș i ea, nu mai vin nici eu.
Franka ı̂ncercă să ș i-l imagineze pe John de-abia ținâ ndu-se pe
picioarele ı̂ncă ș ubrede, ı̂ncercâ nd să -ș i croiască drum spre Elveția prin
pă durea ı̂nghețată , cu un cuplu de cincizeci de ani după el, dar nu pă rea
plauzibil.
— Voi discuta cu amicul nostru despre asta. Am ș i eu câ teva ı̂ntrebă ri
pentru dumneavoastră .
Se uită ı̂n jur. Nu era nimeni prin preajmă să -i audă . Merseră ı̂nainte.
— Sper că ați pus la punct casa pe care am cerut-o. Vreau o casă pe
plajă ș i două maș ini, una germană ș i una americană .
Hahn zâ mbi pentru sine.
— Vreau să iu ș eful echipei cu care voi lucra ș i vreau putere de
decizie asupra proiectului.
— Totul a fost pus la punct, ı̂ncuviință Franka. Cum merge proiectul?
— Ne apropiem de un rezultat major.
— Cum stau lucrurile cu autorită țile naziste? Incep să acorde atenție
proiectului?
— Am primit o scrisoare de la Himmler să ptă mâ na trecută , mă lă uda
pentru rezultatele obținute pâ nă acum. Circulă zvonul că vrea să ne
transforme ı̂n proiectul lui de su let. Se va folosi de rezultatele noastre
pentru a-i intra ı̂n grații lui Hitler. Iș i va programa o vizită ı̂n curâ nd.
Dacă Himmler reuș eș te să obțină aprobarea lui Hitler, atunci vom primi
inanțarea necesară ș i ne vom putea dezvolta arma.
 Cuvâ ntul „armă ” o tulbură ș i ı̂i stâ rni ș i mai multe ı̂ntrebă ri, dar
ră mase concentrată asupra misiunii primite, amintindu-ș i ce-i spusese
John.
— Nu există nicio modalitate de a preveni obținerea rezultatelor?
— Fac parte dintr-o echipă . Dacă aș face vreo greș eală premeditată ,
ceilalți membri ai echipei ar observa. Aș putea i eliminat din proiect ș i,
ı̂n cazul ă sta, ai voș tri n-ar mai avea pe nimeni ı̂n interior. N-aș putea
face lucrul ă sta – mi-ar afecta reputația ș i, pe deasupra, mai-marii voș tri
vor să ı̂naintez câ t de mult pot cu proiectul, ı̂nainte să -l fure ei. Aliații nu
cred că regimul nazist ne va oferi sprijinul necesar pentru inalizarea
lui. Ei cred că ră zboiul se va sfâ rș i ı̂nainte să ajungem la obținerea unor
rezultate concrete.
— Au dreptate?
— Poate. Poate nu. Greu de spus. Joacă un joc periculos.
— Echipa ar putea continua cercetarea fă ră dumnea-voastră ?
— Da, dar eu sunt liderul ș i motorul proiectului. Sunt, de asemenea,
igura asociată acestui demers. Dacă dispar eu, personaje precum
Himmler nu vor mai i interesate ș i proiectul va i trecut cu vederea, ı̂n
favoarea dezvoltă rii motorului cu reacție, despre care Hitler crede c-ar
putea ı̂nclina balanța ră zboiului. Proiectul nostru este unul dintre
multele care pretind c-ar putea izbă vi Germania. Doar că , ı̂ntâ mplă tor,
eu ș tiu adevă ratul potențial al activită ții noastre. A fost greu să -i
conving ș i pe alții de asta. Soarta proiectului depinde de această
ı̂ntâ lnire cu Himmler.
Era greu de spus dacă Hahn era antinazist sau nu. Franka ı̂ncepea să
creadă că , dacă americanii nu reuș eau să -l ia pe sus, va duce proiectul la
bun sfâ rș it ı̂n Germania, iar naziș tii se vor putea folosi de potențialul
acestei arme de care pomenise. Poate că voia doar să pro ite de
inanțarea ș i dotă rile mai avansate ale americanilor. Poate că pentru el
nu contau decâ t proiectul ı̂n sine ș i progresul ș tiinței, nu ı̂n ce scop avea
să ie folosită acea descoperire ș tiinți ică . Un om care nu are alt crez ı̂n
afara muncii sale este unul periculos.
 Merseră ı̂n tă cere câ teva minute, ı̂ndepă rtâ ndu-se de Schlossplatz.
Erau ı̂nconjurați de clă diri impună toare de piatră ș i ı̂ncepea să se
ı̂ntunece. Era ora la care se aprind felinarele – unele luminau, altele
aveau becurile arse.
— Aș adar, care e planul vostru de acum ı̂nainte?
— Vrem să aș teptați ı̂ncă două să ptă mâ ni ș i apoi să veniți la Freiburg.
— După care o să ne luați pe mine ș i pe soția mea ı̂n Statele Unite, ca
să -mi pot continua activitatea?
— Ce vâ rstă are soția dumneavoastră , dr. Hahn?
— Cincizeci ș i trei de ani.
— Dacă mai luați cu dumneavoastră o persoană , mai ales o femeie de
cincizeci de ani, o să ie ș i mai greu să treceți granița ı̂n Elveția. Sunt
sigură că un om inteligent ca dumneavoastră ı̂nțelege asta.
— Doar aș a voi accepta să plec.
Franka ı̂ncercă să -ș i imagineze ce-ar putea spune John. Poate că i-ar
putea trece granița pe râ nd, să meargă mai ı̂ntâ i cu soția ș i apoi să se
ı̂ntoarcă după Hahn. Era puțin probabil, dar era o posibilitate.
— Există vreo modalitate de a lua cu dumneavoastră rezultatele
cercetă rilor?
— Am ı̂nregistrat pe micro ilm schițele ș i planurile. N-ar i o problemă
să -l iau cu mine.
— Ș i unde se a lă acest micro ilm?
— La loc sigur.
Era gata să -l roage să detalieze, câ nd se auzi țiuitul strident al
sirenelor care anunțau un bombardament.
Franka ı̂i citi teama ı̂n ochi.
— Un bombardament, spuse Hahn. Trebuie să gă sim un adă post.
— Câ t timp avem pâ nă ı̂ncepe bombardamentul?
— Greu de spus, judecâ nd după faptul că oraș ul e situat ı̂n vale ș i după
condițiile de ceață. Avioanele ar putea i chiar deasupra noastră . Vii cu
mine?
— N-am unde să mă duc ı̂n altă parte.
 Oamenii o luară la fugă , mamele ı̂și tră geau copiii după ele.
— E un adă post la câ teva minute de mers, ı̂i spuse Hahn.
Fu ı̂ntrerupt de un ș uierat ascuțit ș i o explozie puternică zdruncină
strada ı̂n urma lor. O vitrină a lată la câ teva sute de metri distanță
explodă , inundâ nd strada cu moloz. Se declanș ă o alarmă . Sirenele
continuau să urle. Oamenii se ı̂mpră ș tiară . Franka se uită ı̂n spate ș i
vă zu cadavre ză câ nd pe asfalt. Hahn o prinse de mâ nă chiar ı̂n clipa ı̂n
care se auzea din nou țiuitul bombelor. O sută de oameni sau mai bine
fugeau acum pe stradă . Era imposibil de spus câ t de departe se a la
adă postul antiaerian. Nu-l vedea, distingea doar siluetele risipite ale
oamenilor care alergau. Hahn mergea ı̂ncet. Aproape că -l tâ ra după ea,
câ nd o nouă bombă ı̂și atinse ținta, aterizâ nd la vreo 30 de metri ı̂n
urma lor. Un bă rbat fu izbit de peretele unei clă diri, ca ș i cum ar i fost
mă turat la o parte de o mâ nă uriaș ă, ș i că zu moale la pă mâ nt, fă ră viață.
O nouă bombă , ș i ı̂ncă una, se nă pustiră asupra caselor a late de-o parte
ș i de alta a stră zii. Improș cară cu cioburi ș i moloz peste tot ı̂n jur.
Franka se ı̂ntoarse ș i vă zu un bă rbat fugind ı̂n urma ei, arzâ nd de viu.
Omul se pră buș i. Lumea gonea pe lâ ngă ei ș i țipetele se auzeau
pretutindeni. O panică oarbă . Că zu ı̂ncă o bombă ș i clă direa a lată chiar
ı̂n fața lor explodă , ı̂mpră ș tiindu-le ı̂n cale praf ș i moloz. Strada era
plină de cadavre, ı̂n fața ș i ı̂n urma lor. Se auzea ı̂n continuare țiuitul
bombelor. Hahn ı̂ncetini.
— Câ t mai avem pâ nă la adă post? ı̂i strigă .
— Mai puțin de un kilometru. De obicei suntem avertizați mai din
timp. S-a ı̂ntâ mplat aș a din cauză că e ı̂nnorat.
O nouă explozie fă cu să se cutremure lumea ș i Franka vă zu că strada
pe care veniseră era cuprinsă acum de lă că ri. Mai multe cadavre
ardeau ca niș te torțe ı̂n lumina din ce ı̂n ce mai slabă . Cerul se ı̂ntuneca.
Avioanele nu se vedeau. Ză ri o bombă , ı̂i surprinse stră fulgerarea
ı̂ntunecată pâ nă să atingă pă mâ ntul, spulberâ nd o bă că nie, ı̂mpră ș tiind
cioburile ș i lă zile de lemn cu zarzavaturi ca pe confetti. Că zu ı̂ncă o
bombă ș i cadavrul mutilat al unei bă trâ ne se pră vă li pe asfalt, la câ țiva
paș i ı̂n fața lor. Hainele ı̂i fuseseră mistuite de lă că ri, pielea ı̂i era
carbonizată , maxilarul ı̂i fusese sfâ rtecat. Il pierdu pe Hahn pentru
câ teva clipe prin perdeaua de fum ș i apoi ı̂l desluș i la vreo 15 metri ı̂n
stâ nga ei. Se ı̂ndreptă spre el chiar câ nd ateriză o nouă bombă ,
ı̂mpră ș tiind moloz. Zeci de oameni ză ceau de jur ı̂mprejurul ei, ră niți,
țipâ nd. Alte zeci continuau să fugă . Franka se opri, frecâ ndu-se la ochi. Il
pierduse din nou pe Hahn ș i-l că ută din priviri pe jos.
O nouă explozie aproape că -i sparse timpanul, fă câ nd-o să cadă din
picioare. Clă dirile din jurul ei erau toate o vâ lvă taie din care se ridica o
coloană de fum negru. Iș i ș terse praful din ochi ș i ı̂ncercă să se
concentreze, deș i ı̂i țiuiau urechile. Veri ică dacă era ră nită . Nu-i curgea
sâ nge. Se putea miș ca. Simțea doar o mică durere. Se ridică , ră masă ı̂n
urma mulțimii.
Incă o explozie, dar la câ teva sute de metri de data asta. In mintea
tulbure i se ı̂n iripă gâ ndul că e singură ș i că trebuie totuș i să ajungă la
un adă post. Mulțimea din fața ei alerga ı̂n continuare spre adă postul
antiaerian, care se vedea de-acum, la câ teva stră zi distanță. Unde era
Hahn? Simți ceva cald pe obraz ș i, câ nd duse mâ na acolo, descoperi
sâ nge. Cacofonia sirenelor se contopea acum cu gemetele ră niților.
Mergea poticnit peste cioburi ș i moloz, că utâ ndu-l pe Hahn. Numă ră
ș apte cadavre pe o rază de 15 metri ı̂n jurul ei, unele cu membre lipsă ,
altele zdrobite sub că ră mizi ș i mortar. Se auzi din nou ș uieratul
bombelor, mai departe acum. Bombardierele trecuseră , dar asta nu
ı̂nsemna că nu se vor ı̂ntoarce. Trebuia să ajungă la un adă post. Dacă
ră mâ nea sub cerul liber, era moarte sigură .
Ț ipă câ nd ı̂l vă zu. Hahn era pe cealaltă parte a stră zii, ză câ nd ı̂ntr-o
baltă roș u-aprins. Se apropie poticnit de el, trecâ nd pe lâ ngă mâ inile
ı̂ntinse ale mai multor ră niți care o implorau să -i ajute. Să -i ignore era
contrar tuturor instinctelor ei, dar o fă cu. O voce iravă din mintea ei ı̂i
aminti să se concentreze asupra misiunii.
— Hahn, ı̂i spuse.
 I se pă rea că -ș i aude propriul glas cu ecou, ca ș i cum ar i fost ı̂ntr-o
peș teră adâ ncă ș i ı̂ntunecată . Noi explozii zdruncinară pă mâ ntul ı̂n
timp ce se apleca spre el. Lumea continua să fugă pe lâ ngă ea. Un tâ nă r
ı̂i strigă să -l urmeze ș i ı̂ncercă s-o prindă , dar Franka se scutură . Hahn
deschise ochii ș i dă du să -ș i ridice capul. Un iricel de sâ nge i se
prelingea din colțul gurii. Tuș i, ı̂ntâ lnindu-i privirea. Avea hainele
ı̂mbibate de sâ nge ș i balta ı̂n care ză cea se ı̂ngroș a cu iecare clipă . O
implora din priviri să -l ajute, deș i Franka ș tia că nu se mai poate face
nimic. O bucată de zidă rie se pră vă lise peste picioarele lui, pironindu-l
la pă mâ nt. Se gâ ndi să -l lase acolo, s-o ia din nou la fugă spre adă post.
Iș i aminti de John, care o aș tepta la cabană .
— Unde e micro ilmul, Hahn?
El miji ochii ș i scoase doar un sunet nearticulat.
— Nu-ți lă sa proiectul să se stingă aici, pe strada asta. Ai zis că naziș tii
nu-ți prețuiesc munca. Lasă -i pe americani să termine ce ai ı̂nceput.
Hahn deschise ochii ș i se uită la Franka, ı̂n timp ce ea continuă :
— Unde e micro ilmul? Lasă -mă să -ți protejez munca de o viață.
Hahn ı̂ncercă să se ı̂ntoarcă , ı̂ncercă să ı̂mpingă blocul de beton care-i
ză cea pe picioare. Franka ı̂și strecură mâ inile sub bloc ș i se opinti,
stră duindu-se să -l ridice. Nu se urni, iar Hahn, resemnat ı̂n fața sorții, se
pră buș i din nou. Respira din ce ı̂n ce mai greu ș i ı̂ncepea să pă lească .
Franka ș tia că erau ultimele secunde.
— Dr. Hahn? Nu-ți lă sa proiectul să cadă pe mâ inile naziș tilor. Lasă -i
pe americani să facă ceva bun cu el.
Hahn schiță un zâ mbet ı̂nsâ ngerat, macabru.
— Cum au fă cut azi aici? Ințelegi mă car la ce lucrez?
— Fisiune nucleară ? Nu ș tiu ce-i aia. Ș tiu c-ar putea ı̂nclina balanța…
— E o bombă – cea mai puternică bombă din istorie. O bombă care ar
putea rade un oraș ı̂ntreg de pe fața pă mâ ntului.
— O bombă care ar putea distruge un oraș ?
— Care ar putea carboniza mii de oameni ı̂n câ teva secunde.
 — N-o lă sa să cadă pe mâ inile naziș tilor. Gâ ndeș te-te la ce le-au fă cut
prietenilor ș i colegilor dumitale evrei. Gâ ndeș te-te ce-ar i ı̂n stare să
facă , dacă ar avea o asemenea putere.
Hahn ı̂nchise ochii din nou ș i apoi ı̂i deschise, poate pentru ultima
dată .
— Este ı̂n apartamentul meu, pe Kronenstrasse, numă rul 433. E
aproape de locul ă sta.
Tuș i din nou.
— Asigură -te că -l vor duce la bun sfâ rș it. Gă siți totul acolo. Du-te
acum, pâ nă nu se termină bombardamentul, câ t timp polițiș tii sunt la
adă post.
— Unde e ascuns?
Se declanș ă o nouă suită de explozii, la doar câ teva sute de metri
distanță. Franka ș tia că trebuie să se urnească . Bombardierele aveau să
se ı̂ntoarcă .
— După fotogra ia mamei, ı̂i spuse Hahn, cu o voce din ce ı̂n ce mai
stinsă . Uită -te ı̂n interiorul ei…
Capul ı̂i că zu pe spate, cu mustața ı̂nsâ ngerată ș i cu ochii deschiș i,
privind ı̂n gol.
Oamenii goneau pe lâ ngă ei. Franka era singura persoană care nu
fugea, dintre cei care mai erau ı̂n stare să fugă . Apartamentul lui Hahn
era supravegheat. Ce alt motiv ar i avut s-o ı̂ndemne să se ducă acum,
câ t timp bombardierele Aliaților ı̂mpră ș tiau moartea deasupra
oraș ului? Aceasta putea i singura ei ș ansă să salveze misiunea, să
contribuie la ı̂nfrâ ngerea forței male ice care ı̂i ucisese pe Hans, pe
Fredi ș i pe tată l ei.
Ii luă câ teva secunde să scotocească prin buzunarele lui după chei, o
experiență macabră . Nimeni nu se uita la ea. Il lă să ză câ nd acolo ș i o luă
la fugă după ceilalți, vă zâ nd cum le apare dinainte adă postul antiaerian
din beton armat de la capă tul stră zii. O perdea de fum ș i praf adă sta ı̂n
aer. Sirenele se auzeau ı̂n continuare, iar mai multe clă diri din jurul ei
erau cuprinse de lă că ri. Drumul le era blocat de cadavre. Vă zu apă râ nd
numele – Kronenstrasse. Strada era pustie. Nici urmă de poliție. Nici
soldați. Nici urmă de Gestapo ș i cu siguranță nici vreo Frau Hahn care-ș i
aș tepta fostul soț să se ı̂ntoarcă acasă . N-o să i se mai ivească vreun
prilej ca ă sta. Se opri o clipă gâ fâ ind, cu pă rul ı̂mbibat de sâ nge.
Adă postul antiaerian ș i siguranța pe care o oferea erau la nici 200 de
metri distanță. Puteau aș tepta.
O luă la fugă pe Kronenstrasse, uitâ ndu-se la numă rul clă dirilor din
mers. Se porniră din nou bombele ș i o suită de explozii cutremură
pă mâ ntul ı̂n urma ei. Ruine fumegâ nde, care fuseseră clă diri cu doar
câ teva clipe ı̂nainte, se clă tinau deasupra ei, gata să se pră buș ească ı̂n
stradă . Misiunea. Misiunea. Trecu de numă rul 411, 413. O bombă că zu
ı̂n dreapta ei, ı̂mproș câ nd strada cu cioburi ș i beton, chiar ı̂n fața ei. Se
ghemui câ teva clipe, pâ nă se convinse că n-avea să mai cadă nicio
bombă . Vă zu blocul de locuințe ș i o luă la fugă spre uș a de sticlă , care
ră mă sese neatinsă , că utâ nd pe bâ jbâ ite cheile. Incercă una – nu era
cheia potrivită –, apoi ı̂ncă una, ș i cheia se ră suci ı̂n broască . Uș a dă dea
spre o scară de mamură . Liftul era la câ țiva paș i distanță, dar ar i prea
periculos să -l folosească . Cutia poș tală din dreapta ei indica faptul că
Hahn locuia, sau locuise, ı̂n apartamentul 2b. Se ı̂ndreptă spre scara
pustie chiar câ nd explozia unei bombe lansate ı̂n apropiere fă cu să se
cutremure ı̂ntreaga clă dire. Doar hazardul avea să decidă dacă scă pa
sau nu cu viață. Se ghemui pe scă ri, aș teptâ nd să se stingă zgomotul,
apoi continuă să urce. Roș ie la față din pricina efortului, gâ fâ ind, ajunse
ı̂n dreptul apartamentului 2b. Cheia intră ı̂n broască ș i Franka ı̂mpinse
uș a. Ii trecu prin minte gâ ndul că soția lui ar i putut să ie ı̂ncă ı̂n casă ,
dar nu avea vreme pentru ezită ri. Ț âș ni ı̂n camera de zi, repetâ ndu-ș i
ı̂ntruna ı̂n minte cuvintele lui. „O fotogra ie a mamei lui”, ı̂și spuse,
mă surâ nd camera din priviri.
Toate mesele erau ı̂ncă rcate cu fotogra ii alb-negru vechi, ı̂nră mate, ș i
alte câ teva atâ rnau pe pereți. Care era mama lui? Ș i cum ar i putut
ascunde micro ilmul ı̂ntr-o ramă minusculă ca acestea? Atenția ı̂i fu
atrasă de o uș ă ı̂nchisă ș i se repezi că tre ea. Impingâ nd-o, intră ı̂n
dormitor ș i vă zu deasupra patului portretul ı̂nră mat al unei femei cu un
aer sever, ı̂mbră cate ı̂n stil tradițional. Franka ı̂l dă du jos de pe perete,
aș ezâ ndu-l cu fața ı̂n jos pe saltea. Un nou ș ir de explozii cutremură
lumea, iar acum desluș i ș i salvele artileriei, care ră spundea atacului
aerian. Spatele fotogra iei era că ptuș it cu hâ rtie cafenie, lipită la acelaș i
nivel cu marginile ramei, la vreo 2,5 centimetri distanță de fotogra ia
propriu-zisă . Franka ı̂și ı̂n ipse unghiile ı̂n hâ rtie ș i o desprinse. Un
obiect micuț , negru, era lipit cu bandă adezivă ı̂n interiorul ramei, ı̂n
colțul din stâ nga-jos. Il desprinse ș i-l ı̂ndesă ı̂n buzunar.
Bombardamentul reı̂ncepu chiar câ nd se ı̂ndrepta spre scară ș i
aș teptă ca zgomotul să se stingă , ı̂nainte de a coborı̂. Ț âș ni pe uș a
blocului, ı̂n strada devastată . Un bă rbat care-i ceruse ajutorul cu câ teva
minute ı̂nainte murise ı̂ntre timp. Cu greu se abținu să nu-l privească , ı̂n
clipa ı̂n care trecu ı̂n fugă prin dreptul lui. Iș i ținea mâ na ı̂n buzunar,
strâ ngâ nd micro ilmul ı̂ntre degete. Uș a adă postului antiaerian era
ı̂nchisă ș i bă tu cu pumnul ı̂n ea, strigâ nd să i se dea drumul. Uș a se
deschise ș i – gâ fâ ind, plină de sâ nge ș i praf – se pră buș i ı̂nă untru. Sute
de oameni se ı̂ntoarseră spre ea, privind-o cum stă tea cu mâ na ı̂n
buzunar, ca o statuie.

Trecură ore bune. Bombardamentul se ı̂ncheie ı̂n cele din urmă . Simțea
mâ ncă rimi pe piele de la bandajul cu care medicul ı̂i pansase rana de la
cap. O asigurase că era o tă ietură super icială ș i că ră nile la cap pă reau
ı̂ntotdeauna mai grave decâ t erau ı̂n realitate. Ea se prefă cu neș tiutoare,
ı̂ncuviințând ș i zâ mbindu-i câ nd termină cu bandajatul. Bă rbatul care
ș edea lâ ngă ea ı̂i oferi paltonul lui. Franka refuză ș i ı̂ntrebă cum se
putea ajunge la hotelul unde se cazase, sperâ nd că era ı̂ncă intact. Se
gâ ndi la aviatorii forțelor aliate care lansau bombele, se ı̂ntrebă dacă
ș tiu ce fac ș i pe cine ucid bombele lor. Oare erau criminali de ră zboi,
cum ar susține majoritatea oamenilor din adă postul antiaerian? Sau
chestiunile precum cine era tras la ră spundere pentru crime de ră zboi
aveau să ie decise de aceia care obțineau victoria? Se ı̂ndoia că
majoritatea criminalilor din acest ră zboi va plă ti vreodată pentru
faptele comise. Cel mai probabil, cei din tabă ra care va obține victoria
vor i declarați eroi, iar crimele lor vor i consemnate drept fapte
exemplare. Stră zi ș i gă ri din lumea ı̂ntreagă purtau numele unor
indivizi pe care unii i-ar considera criminali de ră zboi.
Era noapte deja câ nd mulțimea ieș i din adă post. Franka ı̂nainta greoi
printr-un oraș devastat, ı̂n care ı̂ncă nu se stinseseră focurile stâ rnite de
bombardamente. Oamenii spuneau că fusese cel mai ı̂nverș unat
bombardament asupra Stuttgartului de pâ nă atunci. Avea să dureze zile
ı̂ntregi pâ nă erau adunați ș i numă rați toți morții. Franka va i pă ră sit
deja oraș ul pâ nă atunci. Locuitorii Stuttgartului bâ ntuiau ca niș te sta ii
stră zile ı̂ntunecate, ocolind mormanele de moloz ș i cadavrele celor mai
puțin norocoș i. Vuietul sirenelor amuțise deocamdată , ı̂nlocuit de
bocete ș i de sentimentul nerostit de vinovă ție al celor care
supraviețuiseră .
 12

John ră mase la geam bună parte din timpul scurs pâ nă la ı̂ntoarcerea ei.
Se gâ ndea la Penelope. Ducea dorul altcuiva acum. Un alt bă rbat ı̂i
aș tepta scrisorile. Ș i-l imagină pe aviator apropiind plicul de nas,
inspirâ ndu-i parfumul suav, ı̂ntocmai cum fă cuse ș i el câ ndva. Nu se
gâ ndise prea mult la ea de câ nd ı̂i trimisese ultima scrisoare, pe care cu
siguranță nu o parfumase. Iș i aminti cum râ deau pe vremuri ı̂mpreună ,
câ t de mâ ndru fusese de el, cum fă ceau dragoste. Amă ră ciunea din
su letul lui se risipise. Iș i dorea s-o vadă , să -i spună că -i pare ră u ș i că
decizia pe care o luase ea era cea bună . Fericirea ei fusese câ ndva cel
mai important lucru din lume pentru el ș i spera că ș i-a gă sit din nou
fericirea ală turi de proaspă tul ei soț . Totul era din vina lui. Nu o ı̂nș elase
niciodată , nici mă car nu dorise pe altcineva, dar nu-i fusese ală turi. Ș tia
că nu-ș i vor lua niciodată ră mas-bun cum se cade. Aveau să se revadă ,
poate la vreun dineu de gală , unde privirile li se vor ı̂ntâ lni prin
mulțime. Poate că vor avea prilejul să stea de vorbă ș i să -ș i ureze unul
altuia numai bine. Aș a spera.
Gâ ndurile legate de Franka pă reau să -i deturneze atenția de la orice
altceva. Orice ı̂ncercare de a ș i-o ș terge din minte era zadarnică –
revenea ı̂ntruna. Chipul ei pă rea ı̂ntipă rit ı̂n iința lui. Incercă să -ș i
stă pâ nească ı̂ngrijorarea ı̂n privința ei. Era mai comod să se poarte ca ș i
cum ar i fost un instrument util, dar câ nd se trezi ı̂n dimineața aceea ı̂i
simți lipsa ı̂n cabana friguroasă . Locul i se pă rea pustiu. Se ridică din
pat, urnindu-se cu greu din dormitor spre bucă tă rie. Cafeaua era pe
sobă , unde o lă sase. Nimeni nu atinsese nimic ı̂n lipsa lui. I se pă rea
ne iresc. Emoțiile pe care le simțea erau ridicole – de bună seamă ,
rezultatul direct al faptului că era izolat de atâ ta timp aici. Ce-i drept, de
mult nu mai ı̂ntâ lnise o femeie ca Franka. Era iresc să simtă o oarecare
afecțiune față de ea. Ii salvase viața. Era o femeie curajoasă , onestă ș i
frumoasă . Nu se putea ı̂nvinovă ți pentru gâ ndurile deplasate pe care nu
ș i le putea stă pâ ni. Dacă ı̂și ı̂ntipă rise ı̂n minte iecare tră să tură de pe
chipul ei, n-o fă cuse dinadins. Unele lucruri nu țineau de el.
Iș i termină micul dejun, câ teva fructe uscate ș i pâ ine veche cu gem,
apoi intră ı̂n camera de zi. Cartea lui ră mă sese pe masă , lâ ngă lemnele
cu care trebuia să facă focul. După aprecierea lui, lemnele aveau să le
mai ajungă ı̂ncă trei zile, apoi Franka va trebui să meargă să mai aducă .
Nu i se pă rea iresc s-o trimită afară prin ză padă , dar ea nu se plâ ngea
niciodată . Nu se plâ ngea de nimic. Ii luă câ teva minute să ı̂ntețească
focul ı̂ndeajuns câ t să se poată relaxa. Iș i dorea să poată face ș i alte
treburi prin cabană , dar ı̂ncă mergea greoi. Era mai curâ nd o povară
decâ t un ajutor.
Nu se folosea de ea – ea se oferise. Era recunoscă toare că i se oferise
ocazia să ı̂ncline balanța ı̂n defavoarea regimului care-i distrusese
familia ș i țara. Ș i cu toate astea, ce era cu vinovă ția pe care o simțea? De
ce avea sentimentul c-o trimisese de una singură ı̂n bâ rlogul iarei? Ii
spusese că Hahn avea reputația unui om di icil. Era convins că Franka
se putea descurca. Trebuia doar să inițieze contactul, la urma urmelor.
Veni ora prâ nzului ș i John era aș ezat tot lâ ngă foc, cu cartea
nedeschisă pe masă , lâ ngă el. Afară ieș ise soarele ș i auzea cum picură
apa din ză pada care ı̂ncepuse să se topească ı̂ncet. Aranjă mai bine
pă tura cu care se ı̂nvelise ș i dă du drumul la radio. Vocea cu accent
aristocratic a crainicului de la BBC se auzi tremurat, purtată pe calea
undelor. John ı̂ntâ lnise mulți englezi. Puțini dintre ei vorbeau aș a.
Crainicul parcurse lista bombardamentelor aliate din ajun. John simți
că -i ı̂ngheață sâ ngele ı̂n vene câ nd bă rbatul pomeni de
bombardamentul asupra Stuttgartului.
„Centrul de comandă al bombardierelor RAF a efectuat ieri un
bombardament ı̂n forță asupra oraș ului Stuttgart, una dintre fortă rețele
industriale ale Germaniei. Conform surselor, este cel mai important atac
de pâ nă acum asupra oraș ului.”
Bombardamentul fusese unul modest ı̂n comparație cu atacurile de
proporții care fă cuseră ravagii la Hamburg ș i Kö ln, dar fusese declarat
ca iind un succes major. Câ ți morți se ı̂nregistraseră ? O trimisese ı̂n
gura lupului aliat. Era fră mâ ntat de gâ nduri sumbre. Crainicul trecu mai
departe, fă ră să acorde prea mare importanță cuvintelor care continuau
să reverbereze ı̂n mintea lui John.
— Suntem ı̂n plin ră zboi, la naiba, spuse, vorbind singur. Ș tia care sunt
riscurile.
Iș i aținti privirea asupra ceasului din hol. Bă tu ora unu. Minutele se
tâ rau ș i i se pă ru c-au trecut luni ı̂ntregi pâ nă se fă cu ora cinci. Incepuse
deja să se ı̂ntunece, câ nd se deschise ı̂n sfâ rș it uș a. John n-o putea vedea
ı̂n timp ce-ș i lă sa schiurile ı̂n hol. Nici n-o strigă . Franka apă ru ı̂n cele
din urmă la capă tul holului. Fruntea ı̂i era ı̂nfă ș urată ı̂ntr-un bandaj lat,
alb. Iș i lă să geanta ș i intră , tâ rș âindu-ș i picioarele.
John ı̂și ı̂nă buș i impulsul de a-ș i exprima uș urarea la vederea ei.
— Te-ai ı̂ntâ lnit cu el? o ı̂ntrebă .
— Da.
Franka intră ı̂n bucă tă rie, ı̂ntorcâ ndu-se câ teva clipe mai tâ rziu cu o
cană cu apă .
— Au venit bombardierele chiar câ nd eram cu el. Intregul oraș pă rea
cuprins de lă că ri.
— Eș ti ră nită ?
Ea duse mâ na la bandajul de la cap.
— E doar o zgâ rietură . Eu am fost printre norocoș i. Au murit sute de
oameni. Poate chiar mii. Hahn a murit ı̂n stradă .
— Poftim? Eș ti sigură ?
— L-am vă zut. A murit sub ochii mei.
De-abia ținâ ndu-ș i capul pe umeri, Franka se pră buș i pe un scaun, ı̂n
fața lui.
 John ı̂ncercă să -ș i pună gâ ndurile ı̂n ordine. Hahn murise. Asta
ı̂nsemna că se ı̂ncheiase ș i munca lui ı̂n slujba naziș tilor. Dar dacă
proiectul legat de isiunea nucleară continua? Fă ră cunoș tințele lui
Hahn, era posibil ca oamenii de ș tiință din America să nu reuș ească să -i
prindă din urmă decâ t câ nd va i prea tâ rziu. Superiorii lui John n-aveau
să ie mulțumiți, pâ nă ce nu puneau mâ na pe cercetarea lui Hahn. Ii luă
câ teva secunde să se adune câ t să poată vorbi din nou.
— Deci nu eș ti ră nită ?
Ea clă tină din cap.
— Ce s-a ı̂ntâ mplat? Câ t ai apucat să vorbeș ti cu el?
— Doar câ teva minute. S-a dovedit că era mai curâ nd un pro itor
decâ t un disident. Pă rea mai dornic să ducă proiectul la bun sfâ rș it aici,
decâ t să -l folosească ı̂mpotriva naziș tilor. Nu pă rea să -i pese foarte mult
de tabă ra care avea să obțină un rezultat. Era convins că americanii ı̂i
vor pune la dispoziție inanțarea ș i echipamentul de care avea nevoie.
— Ș i aș a am i fă cut, con irmă John. Am auzit ș tirea despre
bombardament. Mă bucur că eș ti teafă ră . Ce s-a ı̂ntâ mplat?
Franka ı̂i povesti tot ce se ı̂ntâ mplase din momentul ı̂n care ı̂l ı̂ntâ lnise
pe Hahn, pâ nă ı̂n momentul morții lui.
— Ce s-a ı̂ntâ mplat cu micro ilmul? o ı̂ntrebă John.
— Aș teaptă -mă doar un minut.
Franka intră ı̂n baie ș i ieș i după câ teva secunde, ținâ nd ı̂n mâ nă
cutiuța de plastic. Avea o expresie severă , ı̂ncordată .
John dă du să se ridice, bâ jbâ ind după câ rje. Ea se apropie de el, aș a că
se lă să la loc ı̂n fotoliu.
— L-ai luat.
— M-am dus la apartamentul lui după ce a murit.
Intinse mâ na spre cutiuța din palma ei. Ea ı̂și ı̂nchise pumnul.
— Mi-a spus ı̂n ce constă proiectul lui.
John se rezemă de spă tarul scaunului. Lumina tremură toare a focului
juca pe tră să turile ei delicate.
— Ț i-am spus tot ce ș tiu. Nu e treaba mea să pun ı̂ntrebă ri.
 — Lucra la o bombă care ar putea rade un oraș ı̂ntreg de pe fața
pă mâ ntului. Era ı̂n curs de a crea cea mai periculoasă armă din istorie.
Franka strâ nse micro ilmul ı̂n pumn.
— N-am ș tiut că e vorba de o bombă . Ș tiam doar că este o tehnologie
care ar putea schimba deznodă mâ ntul ră zboiului. Acum depinde de noi
să le ducem acest ilm Aliaților, ı̂nainte ca naziș tii să -ș i dea seama ce au
la ı̂ndemâ nă . Dacă obțin bomba ı̂naintea noastră … Iți ı̂nchipui ce ar face
cu ea? N-ar ezita s-o folosească . Ar muri milioane de oameni nevinovați.
— Deja mor milioane de oameni nevinovați. I-am vă zut cu ochii mei.
Am asistat la efectele bombardamentelor Aliaților asupra populației
germane.
— Ră zboiul ă sta e opera naziș tilor.
O vă zu apropiindu-se de foc.
— Nu face asta, Franka.
— Parcă ai i un copil care se plâ nge că ceilalți au ı̂nceput cearta. Nu e
o ı̂ncă ierare ı̂n curtea ș colii. Mii de oameni sunt masacrați ı̂n iecare zi.
— Obiectul pe care-l ții ı̂n mâ nă ar putea contribui semni icativ la a
pune capă t masacrului. Tehnologia va i dezvoltată . Sute dintre cele mai
stră lucite minți ale Americii lucrează zi de zi la asta. Ce ții tu ı̂n mâ nă i-
ar putea ajuta să obțină mai repede bomba aceea. Ar putea pune capă t
acestui ră zboi absurd.
— Sau ar putea ucide alte milioane de oameni.
— Decizia nu ne aparține.
— Ș i totuș i nouă ne revine această decizie. Eu ı̂l țin ı̂n mâ nă , aș a că eu
decid.
— Gâ ndeș te-te ı̂nainte de a face ceva pripit. Nu vei pune capă t
proiectului dacă distrugi acel micro ilm. Nimic nu-l poate opri.
— Mă car nu voi contribui la posibilitatea ca milioane de oameni
nevinovați să ie uciș i.
— E o cursă ı̂ntre forțele aliate ș i naziș ti. Ce se ı̂ntâ mplă dacă naziș tii
obțin primii bomba? Crezi că se vor codi s-o folosească ? Asupra
Londrei, a Moscovei sau a Parisului?
 — Cine-mi garantează că n-o vor folosi Aliații? Am vă zut ce pră pă d au
fă cut ı̂n Germania.
— Nu avem de ales ı̂n legă tură cu obținerea bombei – putem alege
doar pe cine ajută m să câ ș tige cursa. Tu cine ai vrea să câ ș tige cursa
asta – forțele aliate sau naziș tii?
Ea ı̂și desfă cu pumnul, ı̂ntinzâ ndu-i micro ilmul lui John.
— Ș tiu ce simți.
— Cum? Cum anume poți să citeș ti ı̂n su letul meu?
— Ș tiu că nu e uș or, dar aceste decizii nu ne aparțin. Trebuie să avem
ı̂ncredere ı̂n tabă ra pe care o alegem. Faci ceea ce trebuie să faci.
— Punâ nd umă rul la dezvoltarea celei mai distructive bombe din
istorie? Să -mi ie cu iertare, dar nu vă d vreo logică ı̂n asta.
— E ironic, recunosc, dar, dacă sunt confruntați cu o ame-nințare ca
asta, naziș tii ar putea i siliți să accepte că nu pot câ ș tiga ră zboiul.
— Crezi că riscul uciderii unor civili germani o să -i facă pe naziș ti să
plece capul? Naziș tilor le pasă de cetă țenii acestei țări cam câ t ți-ar pă sa
ție de un dop de ceară scos din ureche. S-au folosit de populația civilă
pentru a-ș i atinge scopurile ı̂ncă de la formarea organizației. Nicio
amenințare la adresa populației n-o să pună capă t ră zboiului, doar
distrugerea naziș tilor ı̂nș iș i.
John puse carcasa cu micro ilmul pe masă , lâ ngă el.Luă ı̂n mâ nă
cafeaua, care se ră cise de mult, ș i sorbi din ea.
— Iți mulțumesc pentru ceea ce ai fă cut, ı̂i spuse. Nu doar pentru
contribuția adusă la efortul de ră zboi, ı̂ți mulțumesc ș i pentru tot
ajutorul pe care mi l-ai dat.
— Ce o să faci acum?
— Va trebui să trec granița ı̂n Elveția, cu micro ilm cu tot.
Se uită la picioarele ı̂nfă ș urate ı̂n ghips, pe care le ținea ı̂ntinse pe pat.
— Se vindecă bine. Probabil că vom putea scoate ghipsul ı̂n vreo două
să ptă mâ ni.
— Nu există nicio metodă de a accelera procesul?
 — Nu, dacă vrei să mai mergi vreodată pe picioarele tale. Sunt
asistentă , nu fac minuni.
— Te contrazic, Franka. Eu cred că faci minuni.
— Mă linguș eș ti? Asta e tot ce poți să -mi oferi acum? ı̂l ı̂ntrebă Franka,
apoi ieș i din cameră .

Franka nu avu parte de baia caldă la care sperase, dar cele două degete
de apă că lâ ie pe care reuș i să le adune i se pă rură oricum un lux. Stâ nd
ı̂n cadă , continua să vadă cu ochii minții cadavrele cuprinse de lă că ri
de pe stră zile Stuttgartului. Avea să mai dureze două sau trei să ptă mâ ni
pâ nă câ nd John se refă cea ș i putea să plece. Ei ce-i va mai ră mâ ne de
fă cut atunci? Gâ ndul de a-ș i pune capă t zilelor se destră mase. El ı̂i
dovedise că ı̂ncă poate i utilă ș i că mai poate contribui la schimbarea ı̂n
bine a vieților celorlalți. Dar ce spital ar mai angaja-o acum? Era o
tră dă toare ı̂n ochii Reichului, fusese ı̂nchisă pentru acțiuni subversive.
Nu pă rea să mai existe vreun loc pentru ea ı̂n Germania. Avea destui
bani câ t să -i ajungă cam un an de-acum ı̂nainte, dar apoi? Ș i dacă nu-ș i
gă sea de lucru? Avea unchi ș i mă tuș i la Mü nchen ș i veri risipiți prin
toată țara, dar oare ar accepta-o? Ar trata-o ca pe o tră dă toare, cum o
prezentaseră naziș tii? Pe cei mai mulți dintre ei nu-i mai vă zuse de ani
buni. Verii din partea mamei ei erau niș te stră ini de-acum. Nu pă rea de-
ajuns.
Ră zboiul avea să se sfâ rș ească ı̂n curâ nd. Totul se va schimba. Victoria
ei va consta ı̂n faptul că le supraviețuise lui Hitler ș i regimului să u. Era
mai mult decâ t puteau spune milioane de oameni. Visa la ziua câ nd
idealurile pentru care luptaseră Hans ș i Sophie aveau să ie din nou
normalitate, câ nd ei vor i prețuiți cum se cuvine, ca niș te eroi, iar ea va
i iertată mă car. Să apuce să vadă ziua aceea, oricâ nd avea să vină , ș i ı̂i
va i de-ajuns.
Gâ ndul o duse din nou la John. Era absurd, dar era cel mai apropiat
echivalent al unui partener, care-i ră mă sese pe lumea asta. Nu mai avea
pe nimeni. Nu mai ı̂mpă rtă ș ise cu nimeni altcineva ceea ce-i mă rturisise
lui. Ș i ı̂n curâ nd va pleca. Se gâ ndi la America. Era ı̂ncurajator că cineva
mai putea crede ı̂n țara lui aș a cum credea el, fă ră să se sacri ice pe sine.
Era loial față de poporul lui, nu față de vreun regim care pretindea că
acționează ı̂n interesul lor. „Patrioții” pe care-i cunoș tea ea erau
schimonosiți ș i otră viți de idealuri pervertite. Patriotismul față de
regimul nazist era ceva contra irii, ı̂n contradicție lagrantă cu ce ar i
trebuit să reprezinte. Adevă rații patrioți erau cei care dovedeau un
scepticism salutar la adresa regimului ș i a motivațiilor acestuia.
Adevă rații patrioți erau cei care nu se lă sau convinș i de retorica nazistă ,
cei care țineau minte cine sunt, precum Hans ș i Sophie. Precum tată l ei.
Ș i poate că adevă rații patrioți erau cei care aveau să ı̂ntâ mpine cu
brațele deschise misionarii ı̂narmați care se ı̂ndreptau fă ră ı̂ndoială
spre țara ei.

O
Calendarul de pe perete indica data de 20 ianuarie 1944. Daniel Berkel
stă tea aplecat deasupra biroului lui, unde pă rea să -ș i petreacă
majoritatea timpului. Slujba lui consta ı̂n mutarea hâ rtiilor de colo-colo,
ı̂n veri icarea surselor ș i ı̂n investigarea disputelor dintre vecini ș i foș ti
prieteni. Deoarece, dacă ı̂și denunțau vecinii, aceș tia din urmă puteau i
arestați, ba chiar ș i ı̂nchiș i, oamenii de râ nd mă cinați de nemulțumiri ı̂și
descoperiseră o putere neaș teptată asupra celor că rora le purtau pică .
Foarte frecvent oamenii acuzați de vecini că ar i fost duș mani ai
poporului nu se fă ceau vinovați decâ t de faptul că se ı̂ntinseseră un pic
pe terenul vecinului sau că -i furaseră de prea multe ori ziarul. Cu numai
o să ptă mâ nă ı̂n urmă , se confruntase cu un caz ı̂n care un soț gelos ı̂l
raportase pe vecinul de ală turi, un tip ară tos. Agenții ı̂l torturaseră pe
bă rbat câ t să se lă murească ce ș i cum, iar vecinul mă rturisise că avea o
aventură cu soția reclamantului. Fusese eliberat. Tortura presupunea o
anumită mă iestrie. Dacă agentul mergea prea departe, suspectul
ajungea să mă rturisească pâ nă ș i o tentativă de asasinare a Fü hrerului.
Secretul era să gă seș ti dozajul potrivit. Oricine, bă rbat sau femeie, avea
o limită dincolo de care ceda. Investigatorul experimentat ș tia câ nd să
acționeze ș i câ nd să se abțină , ce metode să folosească sau să evite. Il
bă tuseră pe vecinul ară tos cu nuielele, dar se abținuseră de la a-l atâ rna
cu capul ı̂n jos, precum ș i de la a-i aplica ș ocuri electrice la nivelul
organelor genitale. Astfel de metode erau rezervate pentru cazurile
serioase, dar situațiile precum aceasta pă reau să ie cele mai frecvente
ı̂n ultimul timp.
Ordinele venite de sus erau din ce ı̂n ce mai draconice. Berkel ı̂și
aminti de vremurile dinainte să ı̂nceapă ră zboiul. Lucrurile erau mai
simple pe atunci. Deș i nu fuseseră niciodată ı̂ncurajate sau acceptate,
vederile largi, cosmopolite ale anumitor cetă țeni puteau i tolerate
ı̂nainte de ră zboi. Acum, ı̂n interiorul Reichului, nu mai era loc pentru
astfel de vederi. Vâ narea celor cu vederi liberale ș i a aș a-numitor liber-
cugetă tori devenise o obsesie a celor de la vâ rf. Era greu de crezut că ,
deș i fuseseră eliminați atâ t de mulți duș mani ai poporului, ı̂ncă mai
ră mă seseră , dar cumva tot se mai gă seau. Agenții Gestapoului erau mai
ocupați ca oricâ nd. Idei ı̂nvechite precum dovezile ș i dreptul la un
proces echitabil fuseseră abandonate de mult. Gestapoul avea putere
absolută asupra oamenilor de râ nd, iar Berkel nu se să tura niciodată de
teama pe care o putea inspira unor indivizi care altfel nici nu l-ar i
bă gat ı̂n seamă .
Daniel Berkel era mâ ndru de ceea ce fă cea. Singurul lui regret era că -
ș i vedea atâ t de rar familia. Pur ș i simplu nu avea timp ș i să -ș i facă
e icient treaba, ș i să -ș i vadă iii pe-atâ t de des pe câ t ș i-ar i dorit. Avea
mai multe fotogra ii de-ale lor ı̂nră mate pe birou. Iș i dedica viața unei
cauze mai presus de ei, pentru care ı̂i vor mulțumi ı̂ntr-o bună zi.
Generația lui era una dispusă să se sacri ice pentru binele generației
urmă toare, ș i ce dar mai mare le putea face copiilor lui decâ t un Reich
ı̂n care vor domni pacea ș i prosperitatea? Asta era datoria supremă a
orică rui tată ș i asta ı̂l motiva zilnic.
Intinse mâ na după cafeaua care să ră cise, apoi o lă să jos din nou, câ nd
ı̂și dă du seama că -i scă pase ı̂nă untru o țigară , cu ore bune ı̂n urmă . Bă gă
mâ na ı̂n buzunar după pachetul de țigă ri ș i-ș i aprinse una cu
chibriturile pe care le ținea pe birou. Scrumiera era plină , aș a că scrumă
din nou ı̂n ceaș ca de cafea. Veioza de pe biroul lui stră pungea
ı̂ntunericul, revă rsâ ndu-ș i lumina asupra teancurilor de hâ rtii pe care
trebuia le studieze câ nd avea să -i permită timpul. Afară se ı̂ntunecase,
dar vremea se ı̂ncă lzise. Ză pada se topea ı̂n sfâ rș it ș i se reluase
circulația pe majoritatea drumurilor. Se auzi o bă taie ı̂n uș ă, iar Berkel ı̂i
strigă persoanei să intre.
Armin Vogel, un agent al Gestapoului, nă scut la o fermă din apropiere
de Eschbach, bă gă capul pe uș ă.
— Daniel, ce faci?
— Sunt ocupat, Armin. Incerc să stabilesc cine va i urmă torul. Un
chelner care a spus că ră zboiul e pierdut reprezintă o prioritate mai
mare decâ t un preot care ține liturghii ı̂n secret?
— Imi sună cunoscut.
Vogel se aș eză ı̂n fața lui Berkel ș i-ș i aprinse o țigară . Daniel lă să
hâ rtiile din mâ nă , bucuros că i se oferea un pretext să facă o pauză .
— Aveam ceva să -ți spun.
— Ce anume?
— Am primit un raport care s-ar putea să te intereseze. Parcă
pomeneai de o cunoș tință veche, cu care te-ai ı̂ntâ lnit ı̂ntâ mplă tor la
sfâ rș itul anului trecut. Franka Gerber?
— Da, e o fostă iubită din adolescență. Ce-i cu ea?
— Am primit o informare de la Sankt Peter acum câ teva zile. Franka
Gerber a fost acolo chiar ı̂nainte de Cră ciun ș i s-a comportat suspect.
Voia niș te câ rje pentru prietenul ei, care cică s-ar i accidentat la schi.
— Aș a, deci? ı̂ntrebă Berkel, tră gâ nd cu nesaț din țigară . Mie mi-a spus
că se ı̂ntoarce la Mü nchen.
— Hm. Ei bine, e aici. Unul dintre oamenii mei i-a veri icat
documentele ı̂n oraș chiar deună zi. Totul pă rea normal, dar m-am
gâ ndit să -ți spun. Cel mai probabil nu e nimic…
— Dar treaba noastră e să im suspicioș i.
 — Exact. Ț i-aș i adus mai devreme raportul, dar sunt la fel de ocupat
ca tine.
— Te ı̂nțeleg. Mulțumesc. Ș tiu unde o gă sesc. Ar trebui să le fac o
vizită ei ș i acestui prieten, dacă tot s-au eliberat aproape toate
drumurile. Nu-i nimic ră u ı̂n a face o vizită unei vechi prietene, nu-i aș a?
— Absolut nimic.
Vogel se ridică ș i schiță salutul nazist, iar Berkel ı̂i ră spunse.
După plecarea lui Vogel, Berkel se rezemă de spă tarul scaunului ș i
aș teptă câ teva minute, ı̂nainte de a coborı̂ la subsol. Ș tia exact unde se
a lă dosarul ei ș i se ı̂ndreptă țintit ı̂ntr-acolo. I se pă ru uș urel câ nd ı̂l luă
ı̂n mâ nă – o viață rezumată ı̂n câ teva râ nduri pe care le citise de atâ tea
ori, ı̂ncâ t nici nu mai era nevoie să se uite la ele, de fapt. Franka spusese
că pleacă . Ș i era ı̂ncă aici. La ce-i trebuiau câ rjele? Celelalte cazuri vor
trebui să aș tepte.

O
Luna ianuarie fusese mai caldă decâ t se estimase ș i maș ina ei era
aproape eliberată de sub ză padă . Câ nd Franka se ı̂ntoarse cu lemnele de
foc, John fă cea miș care, atâ t câ t putea. Ea ı̂și scutură zloata de pe
ı̂ncă lțări, apoi ı̂l strigă , dâ ndu-i de veste că revenise. El apă ru ı̂n doar
câ teva secunde.
— Incă vreo câ teva zile ș i apoi vom vedea cum arată picioarele. Ce-a
fost mai greu a trecut, ı̂i spuse.
— Datorită ție, ı̂i ră spunse John, ı̂nainte ca ea să iasă din nou, să tragă
sania cu lemne ı̂n casă .
El se stră dui s-o ajute, dar, ca de obicei, Franka ı̂l somă să se aș eze. Ea
ı̂ncepu să trieze lemnele, aruncâ nd buș tenii cei mai uscați ı̂n coș ul de
lâ ngă foc. Era 21 ianuarie. Cele ș ase să ptă mâ ni câ t insistase ca el să
poarte ghipsul aveau să se ı̂ncheie peste patru zile ș i apoi el va pleca ș i
n-o va mai revedea niciodată . Va deveni ı̂ncă unul dintre chipurile care
se iviseră ı̂n treacă t ı̂n viața lui, doar pentru a dispă rea. John se ı̂ndreptă
spre ea ș i ı̂ncepu să sorteze a doua gră madă de lemne, de care ea nu se
apucase ı̂ncă . Focul ardea cu sclipiri portocalii ș i afară ı̂ncepea să se
ı̂ntunece.
— Ce o să faci după ce plec eu, Franka?
— Nu sunt sigură – o să -mi caut de lucru, cel mai probabil.
Continuă să trieze lemnele.
— De asistente va i mereu nevoie, mai ales ı̂n vreme de ră zboi.
— De asistente cu antecedentele tale?
— N-am spus c-o să ie uș or să -mi gă sesc de lucru, dar cel mai
probabil vor i atâ t de disperați, ı̂ncâ t…
— Te-ai gâ ndit vreodată să pleci?
— De unde, din Pă durea Neagră ? Am plecat deja – m-am mutat la
Mü nchen.
— Nu, nu din Pă durea Neagră , din Germania. Te-ai gâ ndit vreodată să
pleci din Germania?
Ea lă să jos creanga de două degete pe care o ținea ı̂n mâ inile
ı̂nmă nuș ate.
— Sigur că m-am gâ ndit, dar unde aș putea să plec? Germania e
singurul loc pe care l-am cunoscut vreodată . Ș i, chiar dacă aș avea unde
să plec, cum aș ajunge acolo?
— Eu trebuie să plec peste câ teva zile. Ai putea să vii cu mine.
— Unde, la Philadelphia?
— Aș vrea eu. N-o să ajung acasă prea curâ nd, dar te-aș putea trece
granița ı̂n Elveția. Ai putea s-o iei de la capă t. Intotdeauna se va gă si de
lucru pentru o persoană cu abilită țile tale. Ț i-ai gă si de lucru ș i ai i ı̂n
siguranță.
— Nu-ți imagina că doar ı̂ți prezinți documentele ș i bă ieții din
Gestapo ı̂ți urează vacanță plă cută câ nd treci granița ı̂n Elveția. Granița
e ı̂nchisă . Nu există nicio garanție că am reuș i.
— Ș tiu cum e la graniță. O să ie greu, fă ră ı̂ndoială , dar ce te mai ține
aici?
— John, tră iesc aici de câ nd mă ș tiu. Cum poți să mă ı̂ntrebi asta? Asta
e că minul meu.
 El se chinui să se ridice, ı̂njurâ nd ı̂nfundat ı̂n timp ce se ținea după ea
ı̂n bucă tă rie. Franka se ı̂ndreptă spre sobă , ca să trieze ı̂ncă o gră madă
de lemne. John se aș eză pe scaunul din bucă tă rie, la nici un metru de
locul ı̂n care ea stă tea ı̂n genunchi.
— Ce-ar i să te gâ ndeș ti mă car?
— Ce aș putea să fac ı̂ntr-o țară unde nu cunosc pe nimeni ș i unde n-
am nimic?
— Ai putea i liberă . Ai putea s-o iei de la capă t.
— In Elveția.
— Dacă vrei, sau poate chiar ı̂n America. Aș putea face demersuri să -ți
obțin o viză .
— Cum să obții viză pentru un cetă țean german ı̂n plin ră zboi?
— Am niș te prieteni in luenți. Dacă n-ar reuș i tata, cu siguranță ar
reuș i ș eful meu.
Afară se ı̂ntunecase aproape de tot, iar Franka se ridică să aprindă
lampa.
— Eș ti cea mai curajoasă persoană pe care am cunoscut-o vreodată .
De ce ți-e atâ t de teamă ?
— N-am fost niciodată ı̂n America. Tu eș ti singurul american pe care l-
am cunoscut vreodată .
— Trebuie să te avertizez că nu toți americanii sunt la fel de grozavi
ca mine.
— Sunt cu toții la fel de siguri pe ei? Eș ti atâ t de ı̂ncreză tor că vei reuș i
să treci granița, dar nu poți nici mă car să mergi.
— Nu mă mai supă ră picioarele. Ai spus ș i tu că se vindecă bine. Nu
pot să stau ș i să aș tept aici, câ nd am fă cut rost de micro ilm. Trebuie să -
l duc la consulatul din Elveția. Trebuie să ı̂ncerc.
— Ș tii câ t de ridicol e ce spui? Nu poți să pleci nică ieri deocamdată .
Nu poți să mergi.
El se ridică .
— Hai să -ți ară t. Nu numai că pot să merg. Vino ı̂ncoace.
Ii ı̂ntinse o mâ nă , ținâ nd câ rjele la subsuori.
 — Ce faci?
— Haide să -ți ară t.
Franka ı̂și scoase mă nuș ile ș i le aruncă pe jos, dar nu-i ı̂ntinse mâ na.
John ridică din umeri ș i ı̂i fă cu semn să -l urmeze ı̂n camera de zi. Se
ı̂ndreptă spre radio, pornind aparatul. Dă du peste un buletin de ș tiri ı̂n
engleză .
— Ce faci?
— Aș teaptă câ teva clipe, ı̂i spuse John, luâ nd la râ nd posturile. Mereu
te gră beș ti.
Se opri la un post de muzică .
— Pot să fac chiar mai mult decâ t să merg, ı̂i spuse, râ zâ nd.
Ridică brațele ș i câ rjele că zură greoi pe podea.
— Imi acordați acest dans, Fräulein?
— Te comporți ridicol. E periculos.
Il luă de mâ nă , ș tiind că ı̂ncă nu-ș i scosese haina veche de lâ nă . John o
trase spre el, fețele aproape că li se atingeau, cuprinzâ ndu-i talia cu o
mâ nă ș i strâ ngâ ndu-i mâ na cu cealaltă .
— Eram un dansator pe cinste câ ndva.
Se legă nă ı̂nainte ș i ı̂napoi pe picioare, reuș ind cu greu să -ș i mențină
echilibrul. Avea tot corpul ı̂ncordat ș i Franka se ı̂ndoia că ș i-ar putea
ține echilibrul fă ră să se agațe de ea.
— Observ, ı̂i spuse râ zâ nd. Te miș ti nespus de grațios.
— Dansul ă sta se numeș te „bizonul cu glezna fracturată ”.
Era mai ı̂nalt decâ t ea, cu vreo 15 centimetri. Preț de câ teva secunde,
scă ldați ı̂n lumina focului, niciunul nu mai spuse nimic. Melodia se
sfâ rș i ș i Franka se desprinse din brațele lui.
— Am terminat cu dansul pe ziua de azi?
Franka auzi zgomotul unei maș ini urcâ nd dealul. Simți un gol ı̂n
stomac.
— Vine o maș ină , ı̂i ș opti. Intră ı̂n ascunză toare.
Câ rjele ră mă seseră pe podea. Franka i le ı̂ntinse, iar el se ı̂ndreptă
spre dormitor fă ră să spună nimic. Inchise uș a după el ș i puse câ rjele pe
podea, lâ ngă scâ ndurile desprinse din duș umea, câ t timp le ridica de
deasupra ascunză torii. Motorul maș inii se opri, farurile se stinseră ș i se
auzi portiera. John se strecură ı̂n spațiul de sub duș umea, simțind la
picioare ranița ı̂n care se a la uniforma de pilot. Se cufundă ı̂n beznă .
Franka aș teptă câ teva secunde, ı̂nainte de a reacționa la bă tă ile la uș ă.
Ceaș ca de cafea a lui John ră mă sese lâ ngă foc. La fel ș i cartea lui. Nu
existau alte semne ale prezenței sale. Fuseseră precauți. Toate obiectele
lui personale erau ascunse ală turi de el sub duș umea. Inspiră adâ nc ș i
se ı̂ndreptă spre uș ă. Câ nd deschise, o izbi o rafală de vâ nt. Berkel
venise singur.
— Heil Hitler, o salută , cu fularul tras ı̂n dreptul gurii.
— Heil Hitler.
Franka observă că -i tremura mâ na ș i o ascunse ı̂n buzunar.
— N-ai de gâ nd să mă pofteș ti ı̂n casă , Franka? o ı̂ntrebă , scoțându-ș i
fularul.
— Desigur, Herr Berkel, intră , te rog.
El trecu pe lâ ngă ea, ș tergâ ndu-ș i ı̂ncă lțările pe covorul de la intrare
ı̂nainte de a-ș i scoate trenciul negru. I-l ı̂ntinse fă ră să se uite la ea, deș i
probabil că vă zuse cuierul, a lat la doar câ țiva centimetri de fața lui.
Purta uniforma completă a Gestapoului, cu tot cu medaliile pentru
merite deosebite ı̂n lupta de apă rare a Reichului. Ii atâ rnă haina ı̂n
cuier. El intrase deja ı̂n camera de zi ș i, câ nd ı̂l prinse din urmă , tocmai
se uita ı̂n jur.
— Incredibil, ı̂i spuse, clă tinâ nd din cap. Câ t timp a trecut, opt ani?
Locul e neschimbat, au dispă rut doar pozele de pe pereți.
— E posibil să ie vreo opt ani.
— Multe amintiri aici.
Iș i scoase pă lă ria neagră .
— Da, ı̂ntr-adevă r, ı̂ngă imă Franka.
— N-ai de gâ nd să mă serveș ti cu o cafea?
— Sigur, ce nepoliticoasă sunt!
El se ținu după ea pâ nă ı̂n bucă tă rie, rezemâ ndu-se de tocul uș ii.
 — A fost o surpriză să aud că eș ti tot aici. Mi-ai dat de ı̂nțeles că urma
să te ı̂ntorci la Mü nchen ı̂nainte de Cră ciun.
Franka puse ibricul pe sobă , apoi se ı̂ntoarse să ia o cană din bufet.
— Da, planurile mele s-au schimbat. A nins atâ t de mult. N-am reuș it
să scot maș ina, aș a că m-am hotă râ t să mai ră mâ n câ teva să ptă mâ ni.
— Vă d că maș ina nu mai e blocată acum. Ș i s-a reluat circulația pe
ș osele de câ teva zile.
Ea se ı̂ntoarse spre el, aproape simțind cum o stră pungea cu privirea.
— Da, chiar e cazul să plec. M-am lenevit, probabil.

John ı̂și ținu respirația, punâ ndu-ș i mâ na pe piept ș i ı̂ncercâ nd să -ș i
potolească bă tă ile inimii. Identi ica zgomotele nelă murite din bucă tă rie
drept o conversație, dar nu desluș ea mai mult de câ teva cuvinte. Era
deja cu mâ na pe raniță, că utâ nd pistolul. Câ nd dă du peste o suprafață
rece de metal, ı̂nțelese că -l gă sise.

— Probabil că te-ai simțit singură ı̂n tot timpul ă sta aici, continuă
Berkel. Ai fost mereu o persoană atâ t de sociabilă .
— Aveam nevoie de un ră gaz departe de lume, după ce s-a ı̂ntâ mplat
cu tata. Cabana e locul perfect unde să evadezi.
— Intr-adevă r, ı̂ncuviință Berkel.
O privi câ teva clipe, lă sâ nd-o să toarne apa ierbinte ı̂n că ni. Aburul se
ı̂mpră ș tia ı̂n ı̂ncă perea rece.
— Mulțumesc, Franka, ı̂i spuse câ nd ea ı̂i ı̂ntinse cana. Putem să ne
ı̂ntoarcem ı̂n camera de zi? Avem multe de povestit.
— Sigur, ı̂ncuviință Franka, fă câ nd eforturi aproape supraomeneș ti să
zâ mbească .
El o luă ı̂nainte spre camera de zi, instalâ ndu-se ı̂n fotoliul de lâ ngă
foc, ı̂n care stă tuse John cu doar câ teva minute mai devreme. Cartea pe
care o citea acesta, Pe frontul de vest nimic nou, ră mă sese cu fața ı̂n jos
pe masa din dreptul lui Berkel. Risca să ie ı̂nchisă câ teva zile doar
pentru asta. Berkel luă o gură de cafea, apoi lă să ceaș ca lâ ngă cartea
veche ș i tocită . Franka se aș eză ı̂n fața lui, ı̂ncercâ nd să nu se uite la
carte. Berkel se rezemă de spă tarul balansoarului, ı̂mpreunâ ndu-ș i
mâ inile ı̂n dreptul abdomenului. Iș i ținea pă lă ria ı̂n poală .
— Da, foarte multe amintiri aici. Dar am avut ș i momente frumoase,
nu-i aș a?
Franka ı̂ncuviință printr-o miș care a capului, care pă rea ixat pe
cabluri de oțel.
— Eram foarte tineri pe atunci, continuă Berkel. Aproape că nu pare
să se i ı̂ntâ mplat aievea. Se spune că tinerii nu ș tiu să aprecieze
tinerețea, dar nu cred că sunt de acord cu ideea asta. Tu ce zici?
— Regret multe dintre deciziile pe care le-am luat din nesă buința
tinereții. Cred că ı̂nțeleg de unde vine vorba asta.
— Eu nu cred că mai sunt de acord cu asta. Vreau să zic, există mereu
exemple de tineri care fac tâ mpenii, dar ı̂n branș a mea ajungi să -ți dai
seama că poți să te comporți prosteș te ș i fă ră să ii tâ nă r. O vă d zi de zi.
Chiar să ptă mâ na trecută am interogat un bă rbat la vreo patruzeci de
ani, tată a cinci copii, care s-a ı̂mbă tat ș i a ı̂nceput să strige să -l audă
toată lumea că Fü hrerul nu se va lă sa pâ nă nu vor muri cu toții, pâ nă la
ultimul. L-a fă cut mincinos ș i tică los, ba chiar ș i criminal. Iți vine să
crezi că cineva poate face una ca asta?
— E greu de priceput cum poate cineva să creadă aș a ceva.
— Din fericire, era o mulțime de oameni ı̂n jur, care nu s-a codit să
acționeze corect. Cred că am primit vreo zece relată ri distincte din
partea martorilor oculari. A fost ı̂ncurajator să vă d câ ți germani loiali
erau de față ș i ı̂n ce mă sură oamenii de bine ı̂ntrec cele câ teva uscă turi
din râ ndul nostru.
Mai luă o gură de cafea ș i ı̂și puse pă lă ria pe masă , unde lă sase ceaș ca.
— Unul dintre recruții mei mai tineri a zdrobit degetele individului
ı̂ntre două bare de metal ș i i-a smuls unghiile. Omul a mă rturisit rapid.
Cred că subalternul meu a fă cut asta ca să ră zbune ı̂ntr-o oarecare
mă sură cele spuse de nemernic despre Fü hrer. Noi luă m personal astfel
de chestiuni.
 Franka ı̂și lipi mâ inile de coapse, ı̂ncercâ nd să le oprească tremuratul.
— Aveți un rol important.
— Categoric. Suntem singura putere care apă ră Reichul de duș manii
din interior. Ră zboiul din interiorul țării a ı̂nceput cu mult ı̂naintea celui
ı̂mpotriva forțelor aliate ș i ı̂l câ ș tigă m, zi după zi.
Franka ar i vrut să spună ceva, dar nu-ș i putea miș ca buzele. Nu
reuș ea să gă sească un ră spuns.
— Da, noi doi am devenit persoane foarte diferite, nu-i aș a?
— Da?
— O, eu cred că da. Eram atâ t de asemă nă tori câ ndva.
„Eu am recunoscut chipul ră ului. Tu l-ai ı̂mbră țiș at, ai devenit una cu
el.”
— Dar acum, continuă Berkel, mulți ar spune că reprezinți exact
tarele pe care ı̂ncerc să le eradichez din interiorul Reichului. S-ar putea
spune că tu reprezinți ce e mai ră u ı̂n societatea noastră .
Franka ı̂ncercă să nu se lase copleș ită de teamă . Bă rbatul ă sta avea
putere absolută asupra ei. O putea tâ rı̂ de-aici ș i-o putea arunca ı̂n
ı̂nchisoare, fă ră să a le nimeni. O putea ucide, pentru simplul motiv că
aș a ı̂i venise, ș i nimeni nu i-ar pune la ı̂ndoială motivația. Nu exista
dreptul la un proces echitabil, nu exista vreo autoritate supremă .
Naziș tii ı̂l transformaseră pe Daniel Berkel ı̂n zeu, ș i acesta avea să -ș i
exercite puterile cum credea de cuviință.
— Aș vrea să cred că se mai gă seș te loc ı̂n Reich ș i pentru oameni ca
mine, care au fă cut greș eli. Mi-am ispă ș it pedeapsa…
— N-am spus că eu unul cred asta, Franka, o ı̂ntrerupse Berkel, râ zâ nd
ı̂n barbă . O, mereu ai fost o fetiș cană nă tâ ngă . Nu e de mirare că te-ai
lă sat purtată cu atâ ta uș urință pe că i greș ite.
— Eram confuză . Nu mai ș tiam ce e bine ș i ce e ră u după moartea
fratelui meu.
— Da, am auzit.
Se uita țintă la foc, iar lă că rile i se oglindeau ı̂n ochi câ nd ı̂i ı̂ntâ lni
privirea.
 — A fost o treabă regretabilă , dar necesară .
— Necesară ?
Simți cum o nă pă desc adevă ratele ei sentimente. Referirea la Fredi
turnase gaz pe focul ranchiunei care o mistuia ș i se stră dui din
ră sputeri să -ș i stă pâ nească furia.
— Desigur. Fü hrerul ı̂n persoană a fost primul care ne-a ară tat că ar i
un gest mai milostiv să punem capă t suferinței bolnavilor incurabili,
handicapaților ș i imbecililor. Toți mâ ncă torii inutili, care luau hrana de
la gura vitejilor ce luptă pentru viitorul nostru comun, trebuiau
eliminați. A fost o decizie de bun simț ș i o componentă vitală a politicii
de igienă rasială , menită să -i redea patriei noastre rolul cuvenit ı̂ntre
cele mai mă rețe țări din lume.
— Te rog să mă scuzi, Herr Berkel, ı̂i spuse Franka.
Se ridică ș i intră ı̂n baie. Se rezemă cu spatele de uș a ı̂nchisă , dâ nd
frâ u liber lacrimilor, tremurâ nd toată . Trebuia să treacă peste asta. Nu
mai era doar viața ei ı̂n joc. O nă pă diră gâ nduri paranoice legate de
individul care-i oferise o țigară la Stuttgart. Oare Berkel ș tia cumva de
micro ilm? Urmau să apară ș i alți agenți ai Gestapoului? Oare Berkel
doar se distra cu ea ı̂nainte de a o aresta?
„Nu, n-are de unde să ș tie. Nu ș tie nimic. Depinde de tine să -i faci față.”
Luă un prosop ș i ı̂și ș terse lacrimile. Se uită ı̂n oglindă . Valul de ură
care o inundase risca să -i umbrească judecata. Incercă să -l alunge. Câ nd
ieș i, Berkel era aș ezat ı̂n continuare lâ ngă foc. Pă rea că nu-ș i poate lua
ochii de la ea, câ nd se aș eză din nou ı̂n fața lui.
— Că rui fapt datorez plă cerea acestei vizite, Herr Berkel, mai ales la o
asemenea oră ?
— Noi, apă ră torii Reichului, lucră m la orice oră . Insurgenții n-au
somn. Ș i, te rog, spune-mi Daniel. Ne leagă atâ t de multe. Fiecare din noi
va ră mâ ne ı̂ntotdeauna parte din viața celuilalt.
Avea senzația că -i miș ună gâ ndaci pe sub piele.
— Bine, Daniel. Cu ce te pot ajuta ı̂n această seară de iarnă ?
 — Nu e o vizită de curtoazie, deș i mi-aș dori să am timp de aș a ceva.
Eș ti singură aici, Franka?
— Desigur. Mă rog, cu excepția ta, dar da, sunt singură .
— Ș i ai fost singură tot timpul câ t ai ră mas aici?
— Da.
Berkel ı̂ntinse mâ na spre ceaș ca de cafea ș i sorbi din ea.
— Atunci pentru cine erau câ rjele?
Franka se ı̂ncordă .
— O, spuse, stră duindu-se să zâ mbească . Câ rjele erau pentru
prietenul meu. A stat câ teva zile aici, dar a plecat repede. Ar i trebuit să
pomenesc de el. Sunt foarte aiurită uneori.
— E ciudat că tot susții c-ai i aiurită . Drept să spun, eu cred că nu e
deloc aș a. Te cunosc ș i ı̂ntotdeauna te-am considerat o persoană foarte
inteligentă , cu o voință de ier. Cu siguranță nu eș ti nici nă tâ ngă , nici
uș or de dus de nas.
Lă să ceaș ca pe masă .
— Ș i cine e acest prieten?
— Se numeș te Werner Graf. E originar din Berlin. E pilot ı̂n Luftwaffe.
Ș i dacă ı̂l descoperea pe John – oare puteau invoca falsa lui identitate?
Nu, nu câ nd era ascuns sub duș umea. Nu putea dezvă lui nimic. Singura
ei ș ansă era să -l mintă , dar el fusese instruit să -i detecteze pe mincinoș i
ș i era convinsă că o citeș te ca pe o carte deschisă .
— I-auzi, pilot ı̂n Luftwaffe? Mă mir că unul dintre piloții noș tri eroi s-
ar ı̂njosi cu o curvă ca tine.
— A… a plecat acum câ teva zile.
— I-ai ară tat curul ă la al tă u de toată frumusețea, nu-i aș a? L-ai
amă git, pretinzâ nd că eș ti o femeie germană loială Reichului, ș i nu o
curvă disidentă ?
Intinse mâ na spre cartea de pe masa de lâ ngă el.
— Hopa, ia te uită ! Curva citeș te o carte interzisă . Ș tii că ă sta e un
motiv arhisu icient să te arestez?
— E o carte veche, Daniel. Doar mă uitam la ea. Imi pare ră u…
 Se fă cu mică ı̂n scaun, uitâ ndu-se spre uș ă. Ș tia că n-are ș anse să
ajungă pâ nă acolo.
— M-ai mințit. Cum pot să mai cred un cuvințel din ce-mi spui acum?
— N-am vrut să aduc vorba de el, din cauza relației noastre din trecut.
N-am vrut să avem o discuție stingheritoare.
— Sunt agent al Gestapoului. Iți ı̂nchipui că las sentimentele să -mi
stingherească investigațiile?
— Sigur că nu, dar…
— Trebuie să spun, mă dezamă geș ti, Franka, dar, pe de altă parte, mă
dezamă geș ti de mult timp, de câ nd ai ı̂ntors spatele sfaturilor
Fü hrerului ș i ai ı̂mbră țiș at vederi liberale.
— Intotdeauna am avut o pă rere foarte bună despre tine, Daniel. Doar
că nu ne potriveam.
— Din cauză că erai mai presus de mine? Ei bine, cine e mai presus
acum? Ș tii ce le-am fă cut oamenilor care m-au mințit? Ș tii ce aș putea
să -ți fac, aici, pe loc?
— Sigur că da, Daniel, dar mi-am ispă ș it pedeapsa. Mi-am ı̂nvă țat
lecția. Ai o poză cu soția ș i copiii tă i? Mi-ar plă cea să vă d o poză cu ei.
El se ridică , apropiindu-se ı̂mpleticit de ea.
— Cum ı̂ndră zneș ti să -i pomeneș ti, tâ râ tură ? Cum ı̂ndră zneș ti să -i
pomeneș ti, cu gura ta spurcată ?
Franka se ridică ș i se feri din calea lui, cuprinsă de groază .
— Daniel, te rog…
— Suntem doar noi doi aici. Nu mai e nimeni cale de câ țiva kilometri
ı̂n jur.
Fă cu un pas spre ea, iar Franka se feri din calea lui, dar peretele era la
nici un metru ı̂n spate, blocâ ndu-i drumul.
— Priveș te ı̂n su letul tă u. Eș ti un om de treabă . Un tată minunat,
devotat patriei ș i copiilor lui. Eu sunt o femeie germană . Nu face asta.
— Eș ti o tâ rfuliță neispră vită , care nu-i bună decâ t să stea cu cracii ı̂n
sus. Ai fost cea mai bună bucă țică din care m-am ı̂nfruptat.
 Franka avea impresia că pereții se strâ ng ı̂n jurul ei ș i privirea i se
ı̂ncețoș ă. Pistolul vechi al tată lui ei era ı̂n dulapul de lâ ngă uș ă, dar
pă rea să ie la kilometri distanță. Ț ipă câ nd el se nă pusti spre ea,
prinzâ nd-o de brațe ș i ı̂n igâ ndu-ș i degetele ı̂n bicepș ii ei, ca ș i cum ar i
prins o pradă ı̂n gheare.
— O să ii numai bună de concubină . Poate c-o să te las să ră mâ i aici
ș i-o să vin să te vizitez o dată la câ teva zile.Altfel, te duc la secție, te
ı̂ncui ı̂ntr-o celulă ș i las pe oricine vrea să -ș i facă de cap cu tine. Te las
pe tine să alegi.
Se apropie de ea ș i Franka ı̂și feri fața, gata să vomite câ nd el o linse pe
obraz. Incercă să -i dea o lovitură cu genunchiul ș i ı̂l nimeri ı̂n coapsă ,
reuș ind să se elibereze.
— Nici moartă .
— Se rezolvă .
Ea țâș ni ı̂n capă tul opus al camerei, dar Berkel o prinse de brațe ș i o
tâ rı̂ spre dormitor, camera ı̂n care dormiseră pă rinții ei ı̂n vara aceea
ierbinte, ı̂n 1934. Se zbă tu să -i scape, lovindu-l cu picioarele ș i
zgâ riindu-l, pâ nă ı̂i dă du sâ ngele pe obraz. El ı̂mpinse uș a ș i o azvâ rli ı̂n
pat, lă sâ nd să se trâ ntească uș a ı̂n urma lor.
— O, da, zbate-te. Intotdeauna e mai plă cut aș a.
Franka țipă din nou câ nd o pironi de pat ș i ı̂i rupse rochia, dezvelindu-
i lenjeria de corp. Incercă să -l zgâ rie din nou, iar el o plesni tare peste
față. Ză cea nă ucită pe pat ı̂n fața lui, ı̂n timp ce Berkel ı̂și desfă cea
cureaua. Uș a dormitorului se deschise brusc ș i John dă du buzna ı̂n
cameră , cu o câ rjă ı̂ntr-o mâ nă ș i cu pistolul ı̂n cealaltă . Berkel se
ı̂ntoarse ș i dă du să apuce pistolul, chiar câ nd John ı̂i trase un pumn cu
cealaltă mâ nă , lovindu-l deasupra ochiului stâ ng. Câ rja că zu pe podea.
Pistolul trase un foc ı̂n clipa ı̂n care Berkel se aruncă din nou spre el, iar
glonțul se ı̂n ipse ı̂n peretele opus. John se rezemă de tocul uș ii, luptâ nd
corp la corp cu Berkel. Acesta din urmă lovi cu piciorul ı̂n ghipsul care
acoperea picioarele lui John ș i ı̂i desprinse mâ na de tocul uș ii. John se
pră buș i prin uș a deschisă , că zâ nd ı̂n camera de zi. Pistolul se rostogoli
pe podea, ı̂n timp ce Berkel duse mâ na la arma lui, dâ nd s-o scoată din
tocul prins de centură . Franka ı̂i să ri ı̂n spinare ș i Berkel se pră vă li la
podea, sub greutatea ei. John ı̂l prinse de beregată , apă sâ ndu-i traheea
cu degetele, dar Berkel reuș i să scape. John se aruncă din nou spre el,
dar agentul se miș că mai rapid ș i să ri ı̂n picioare, ducâ nd din nou mâ na
la armă .
— Aș adar, ă sta e prietenul tă u, Franka?
Râ se ı̂n timp ce desfă cea tocul.
John se chinui să ajungă la arma a lată la un metru distanță, dar
Berkel ı̂ndreptase deja pistolul spre el ș i dă du să spună ceva, chiar câ nd
ı̂și potrivea degetul pe tră gaci.
Ș i apoi din pieptul lui țâș ni sâ ngele. Arma ı̂i că zu din mâ nă ș i se
ı̂ntoarse, cu o expresie jalnică , perplexă . In spatele lui se a la Franka,
ținâ nd ı̂n mâ nă pistolul tată lui ei, din care ieș ea fum.
— Nu e prietenul meu, Daniel. E un spion al forțelor aliate ș i ai avut
dreptate. Intotdeauna am ș tiut exact ce fac.
— Scâ rnă vie…
Franka apă să pe tră gaci, nelă sâ ndu-l să termine ultima propoziție pe
care avea s-o rostească vreodată . Glonțul ı̂l nimeri ı̂n piept, chiar sub
ș irul de medalii. Că zu ı̂n genunchi ș i apoi se pră vă li pe spate.
— Jigodie, ı̂i spuse Franka printre lacrimi. Jigodie nesu-ferită .
Sâ ngele lui Berkel se ı̂mpră ș tia pe podea, descriind un cerc aproape
perfect, roș u-aprins. Ră mă sese cu ochii deschiș i, ațintiți ı̂n tavan.
— Franka? Eș ti bine? Eș ti ră nită ?
John se ridică ı̂n picioare, sprijinindu-se de perete ca să ajungă la ea.
Ea nu se miș case din loc, ı̂ncă ținea pistolul ı̂ndreptat spre locul ı̂n care
stă tuse Berkel. John ı̂i luă pistolul din mâ nă . Il lă să jos ș i o luă ı̂n brațe.
— Gestapoul o să vină după noi, ı̂i spuse Franka, ı̂mbră țiș ându-l ș i ea.
Acum o să a le că eș ti aici. N-o să mai scă pă m vii din Germania. N-o să
mai ajungi să le duci micro ilmul Aliaților.
— Mai ı̂ntâ i trebuie să ne prindă .
Ea ı̂și rezemă capul de el ș i o podidiră din nou lacrimile.
 — Ai pus ı̂ntreaga misiune ı̂n pericol pentru mine. De ce ai fă cut asta?
— Nicio misiune nu merită să stai cu mâ inile ı̂n sâ n ș i să laș i să se
ı̂ntâ mple aș a ceva. Aș face-o din nou, de o mie de ori. N-aș putea ı̂n veci
să las pe cineva să -ți facă ră u.
 13

Franka se uită la cadavrul plin de sâ nge care ză cea ı̂n mijlocul camerei
de zi. Banderola nazistă de pe brațul lui era ı̂mbibată de sâ nge,
uniforma era mâ njită ș i sfâ ș iată , cureaua ră mă sese desfă cută . Ș i-ar i
dorit să -l mai ı̂mpuș te o dată .
John se ı̂ntinse după câ rja că zută pe podea. Ii ı̂nconjură umerii cu
brațele ș i o conduse ı̂n bucă tă rie. Franka tremura câ nd o convinse să se
aș eze. Ii atinse fața, iar Franka ı̂și lă să obrazul ı̂n palma lui, punâ ndu-ș i
mâ na peste a lui.
— Mulțumesc, ı̂i ș opti.
— Nu. Tu eș ti cea care m-a salvat. Din nou. Imi pare ră u doar că mi-a
luat aș a mult să ajung pâ nă acolo.
John inspiră adâ nc.
— Dar ai dreptate. O să vină să -l caute. Trebuie să plecă m, ı̂n seara
asta.
— Noi?
— N-am de gâ nd să te las aici. Nu m-aș putea descurca fă ră tine. Am
nevoie de tine. Misiunea are nevoie de tine.
— Cum ră mâ ne cu picioarele tale fracturate?
— Va trebui să -mi desfaci ghipsul. Picioarele mi s-au refă cut. Nici nu
m-au durut câ nd m-am luptat cu animalul ă la.
— Mă vor că uta acum. E mai bine dacă pleci singur. Ei nu ș tiu că eș ti
aici.
— Iți datorez viața. Vii cu mine. Nu plec fă ră tine. Nu te-aș lă sa aici
nici mort.
Franka ı̂i dă du mâ na la o parte.
 — Ar trebui să iei maș ina mea. Documentele tale sunt ı̂n regulă . Poți
ı̂ncerca să treci ı̂n secret granița, odată ce ajungi acolo.
— Incetează . Ințelege ce-ți spun. Nu plec fă ră tine. Te iau pe sus, dacă
e nevoie, dar plecă m ı̂mpreună .
— Bine, ı̂ncuviință Franka. Plecă m ı̂mpreună .
— Bun, am nevoie de tine.
— Ș i eu am nevoie de tine.
— Ne-am ı̂nțeles atunci. Mai ı̂ntâ i trebuie să -mi scoți ghipsul. Apoi o
să ne pregă tim de drum. O să ne caute pe ș osele, aș a că va trebui s-o
luă m prin pă dure. E singura noastră ș ansă .
— Iarna?
— Nu avem de ales. Avem un avans, totuș i. E aproape nouă . Inclin să
cred că nu e neobiș nuit ca amicul nostru care zace acum pe podea să
lipsească toată noaptea de acasă , fă ră să -ș i anunțe soția, aș adar,
probabil că nu i se va observa lipsa ı̂ncă vreo două sprezece ore de-acum
ı̂nainte. Dar sunt sigur că a spus cuiva că vine aici. Trebuie să facem
cură țenie lună ș i să -i ascundem cadavrul, astfel ı̂ncâ t să im câ t mai
departe ı̂n momentul ı̂n care ı̂și vor da seama ce s-a ı̂ntâ mplat. Sunt
vreo 80 de kilometri pâ nă la granița cu Elveția. Câ t de departe am reuș i
să ajungem pe drumuri lă turalnice, dacă mergem cu maș ina toată
noaptea, fă ră vreun popas?
— Pâ nă pe la jumă tatea drumului, poate. Nu va i uș or pe ı̂ntuneric.
— Nu prea avem de ales. E o distanță prea mare ca s-o parcurgem pe
jos. Va trebui să ı̂ncercă m să ajungem câ t mai departe. Terenul e
accidentat. Pe jos, s-ar putea să nu facem mai mult de 15 kilometri pe zi.
John ı̂i prinse mâ inile ı̂ntr-ale lui.
— O să ie incredibil de greu, Franka, dar ı̂mpreună putem reuș i.
— Ș tiu un loc unde am putea face un popas.
— Franka, nu putem avea ı̂ncredere ı̂n nimeni…
— Hermann, unchiul meu din partea bunicii, locuieș te ı̂ntr-un sat
numit Bü rchau. E la vreo 40 de kilometri spre sud, pe la jumă tatea
distanței față de graniță.
 John clă tină din cap.
— Ascultă -mă , insistă Franka. E trecut de optzeci de ani ș i nu mai iese
aproape deloc din casă . Nu l-am mai vă zut de câ țiva ani, dar nu-i are la
inimă pe naziș ti. I-au murit amâ ndoi bă ieții ı̂n primul ră zboi. Vom avea
nevoie să ı̂nnoptă m undeva. Nu putem să mergem toată noaptea, ș i apoi
dimineața s-o pornim la drum pe jos, nu cu picioarele tale.
— O să mă gâ ndesc.
— O s-o luă m pe toate drumurile lă turalnice ș i pe toate potecile
ı̂ndeajuns de largi ı̂ncâ t să ı̂ncapă o maș ină . Putem ajunge acolo pâ nă
dimineața ș i apoi să ne odihnim.
— Ce o să -i spui?
— Că m-am ră tă cit ı̂n timpul unei drumeții ș i că am nevoie de un loc
unde să mă odihnesc câ teva ore. N-o să mă descoasă .
— Ș i dacă o face?
— O să vorbesc eu cu el mai ı̂ntâ i. Dacă devine suspicios, trecem pe-
acolo fă ră să ne oprim.
Franka intră ı̂n camera de oaspeți. Scâ ndurile ză ceau peste spă rtura
din podea prin care țâș nise John. Ii aduse cealaltă câ rjă ș i, la ı̂ntoarcerea
ı̂n cameră , John trebui să ocolească leș ul lui Berkel. Franka ı̂și vă zu de
treabă ı̂n tă cere, conș tientă de câ t de prețioasă era iecare clipă . Ii tă ie
ghipsul cu foarfeca, dezvelind pielea palidă ș i sta idită de dedesubt.
Picioarele lui pă reau irave acum ı̂n comparație cu restul corpului,
muș chii ı̂i erau atro iați. John se ridică .
— Mă simt mai bine ca oricâ nd, ı̂i spuse, dar Franka nu era convinsă .
Ar mai i avut nevoie de o să ptă mâ nă pentru recuperare, dar timpul i
se scursese printre degete. John se simți ca un copil ı̂n primele câ teva
secunde, savurâ nd libertatea de miș care pe care o dobâ ndise odată ce i
se scosese ghipsul. Dâ nd cu ochii de cadavrul plin de sâ nge al lui Berkel,
care ză cea pe podea, fu readus ı̂n prezent.
Intră ı̂n dormitor, ı̂și strecură mâ na printre scâ nduri ș i ı̂nș fă că ranița.
Avea la el pă turi, un cuțit, chibrituri, o busolă ș i muniție din belș ug.
Uniforma de pilot al Luftwaffe ră mă sese pe fundul ascunză torii, aș a c-o
luă , o ı̂mpă turi ș i o puse ı̂n raniță. Deschizâ nd un compartiment secret,
scoase la iveală un teanc de documente – cealaltă identitate germană ,
de muncitor zilier. Iș i ı̂ndesă actele ı̂n buzunare, deș i spera că nu va
trebui să le folosească vreodată .
— Documente? ı̂l ı̂ntrebă Franka.
— N-o să le folosesc. E mai sigur să nu las niciun semn al prezenței
mele aici.
— Ce facem cu Berkel?
I se pă rea straniu să folosească un nume câ nd se referea la cadavrul
grotesc din mijlocul camerei. Era greu de imaginat că bă rbatul acela
fusese câ ndva prietenul ei, liderul viril al Tineretului hitlerist, după care
toate fetele ı̂ntorceau capetele câ nd trecea pe lâ ngă ele.
— Trebuie să ascundem cadavrul cum putem mai bine.
— Afară ? Vrei să -l ı̂ngropă m? Cel mai probabil pă mâ ntul e ı̂ncă
ı̂nghețat.
— N-avem timp de asta. Trebuie să plecă m câ t mai repede. Ajută -mă
să -l ridic.
John se ı̂ndreptă spre camera de zi.
— Hai să -l ascundem sub duș umea. O să ı̂mpută tot locul, dar pâ nă
atunci noi vom i plecat de mult.
John se uită la Franka ș i ı̂nțelese că n-ar i trebuit să spună asta.
— E singurul loc unde putem să -l ascundem cu uș urință. Dacă vor face
o percheziție super icială , s-ar putea nici să nu-l gă sească . Avem nevoie
doar de două zile. Putem câ ș tiga un pic de timp dacă -l ascundem.
Franka ı̂ncercă să nu se uite ı̂n ochii lui Berkel, ră maș i deschiș i, dar
pă reau să -i urmă rească iecare miș care.
Era cald ı̂ncă atunci câ nd ı̂l prinse de picioare. John ı̂l apucă de brațe.
Observă grimasa pe care el ı̂ncercă s-o mascheze ı̂n timp ce se opintea
cu cadavrul. Sâ ngele se ră s ira pe podea, lă sâ nd o dâ ră care ducea pâ nă
ı̂n dormitor. Gaura din podea ı̂i aș tepta. Il aruncară acolo. Ea luă trenciul
lui Berkel ș i-l aruncă peste el. Nu simțea nicio urmă de regret, nici
mă car pentru soția ș i copiii lui. Avea să le ie mai bine fă ră el. Se abținu
cu greu să nu scuipe leș ul. Era o alinare să ș tie că Berkel n-avea să mai
facă ră u nimă nui.
John ı̂i fă cu semn să -l ajute ș i, după ce puseră la loc scâ ndurile,
ı̂mpinseră din nou patul deasupra. Franka se duse la baie după o
gă leată cu apă cu să pun ș i, preț de vreo două zeci de minute, ș terseră
podeaua pâ nă nu se mai vedea urmă de sâ nge, pâ nă câ nd locul crimei fu
igienizat. Nimă nui nu i-ar pă sa de faptul că acționase ı̂n legitimă
apă rare. Franka Gerber avea să devină ı̂n curâ nd inamicul public
numă rul unu, ș i dulă ii Gestapoului urmau să ie dezlă nțuiți. Singura lor
scă pare era să treacă granița ı̂n Elveția.
Fă cuseră cură țenie fă ră să vorbească mai nimic, dar acum John o
conduse ı̂n bucă tă rie ș i ı̂i ceru să ia loc la masă .
— Trebuie să scă pă m cumva de maș ina lui. E vreun loc unde am putea
s-o ascundem? Vreo potecă sau pă durice pe-aproape, ı̂n care am putea
s-o lă să m, astfel ı̂ncâ t să nu ie descoperită decâ t după plecarea
noastră ?
— Ar i câ teva locuri.
John azvâ rli cheile lui Berkel pe masă .
— Eu o să vin ı̂n urma ta, cu maș ina lui.
Iș i luară hainele pe ei ș i ieș iră . Franka ı̂și trase fularul peste față. Chiar
dacă fă ceau popas acasă la unchiul ei, tot trebuiau să doarmă cel puțin o
noapte sub cerul liber. Nu mai ninsese de o să ptă mâ nă sau mai bine, iar
ziua se mai ı̂ncă lzise, dar noaptea era ı̂n continuare un ger crunt. Scotea
aburi câ nd respira, cum stă tea uitâ ndu-se la stelele aninate pe cer, ca
beteala.
John scotocea prin maș ina lui Berkel.
— Mulțumim, Herr Berkel, spuse.
— Ce ai gă sit?
— Un cort. E micuț , dar o să ne apere de ploaie. Ș i o trusă de prim-
ajutor. Putem să ducem la bun sfâ rș it misiunea asta. O s-o ducem la bun
sfâ rș it.
 După ce puse cortul ș i trusa de prim-ajutor ı̂n portbagaj, Franka o luă
din loc. Farurile revă rsau o lumină albă , ı̂n care nu se ı̂ntreză reau decâ t
conturul drumului ș i copacii din jur. John propusese să nu aprindă
farurile, dar se lă sase convins apoi – probabil ı̂și dă duse seama că ar i
fost sinucidere curată . Era aproape imposibil să te orientezi prin beznă .
Drumurile fuseseră cură țate de ză padă , dar se pretau mai curâ nd
pentru circulația cu sania sau pe schiuri. Nu ı̂ndră znea să meargă cu o
viteză mai mare de 30 kilometri la oră , ı̂n vreme ce ı̂ncerca să -ș i
amintească ascunză torile pe care le ș tia din copilă rie.
Le luă cinci minute să ajungă la locul de care ı̂și amintise, un drum
care nu ducea nică ieri, poate doar spre o casă care nu mai apucase să
ie construită . Se opri la capă tul drumului ș i ı̂i fă cu semn lui John să mai
ı̂nainteze vreo câ teva sute de metri, apoi merse greoi după el, să -l ajute
să acopere maș ina cu ramuri ș i frunze. Era greu de spus câ t de bine
reuș iseră să ascundă Mercedesul lui Berkel – nu se vedea mai nimic pe
ı̂ntuneric –, dar n-aveau prea mult timp. Trebuiau s-o lase aș a. Locul se
a la la aproximativ un kilometru ș i jumă tate de cabană , mai aproape de
sat, dar nu trecea nimeni pe aici. Cel puțin, nu iarna.
Se ı̂ntoarseră la maș ină ı̂n tă cere, abia reuș ind să desluș ească unde
era parcată . Franka se chiorı̂ prin beznă , dincolo de ș irul de copaci.
John ı̂njură ı̂nfundat, trecâ ndu-ș i mâ na peste față.
— Ar i trebuit să -l ascundem ı̂n maș ină . Nu gâ ndeam limpede mai
devreme, din cauza panicii.
— Putem să ne ı̂ntoarcem să -l luă m?
— E prea tâ rziu. Am pierde prea mult timp.
— De bună seamă o niș ă sub duș umea e o ascunză toare mai bună
decâ t portbagajul maș inii lui. Cabana e un loc izolat.
— Să speră m.
Câ nd se ı̂ntoarseră la cabană , era aproape unsprezece. Franka studie
podeaua la lumina lă mpii, că utâ nd urme de sâ nge. John ș edea ı̂n
bucă tă rie. Harta era deja desfă cută pe masă câ nd se aș eză lâ ngă el.
— Câ t de bine ș tii zona de la sud de-aici?
 — O ș tiu un pic. Fă ceam drumeții pe-acolo ı̂n adolescență, dar
niciodată pe timp de noapte ș i niciodată iarna. E o zonă deluroasă . O
porțiune e acoperită de o pă dure deasă .
— O ascunză toare cu atâ t mai bună , spuse John, coborâ nd cu degetul
spre granița cu Elveția.
Pe hâ rtie distanța era de doar câ țiva centimetri, vreo 70 de kilometri
prin pă dure, pâ nă ı̂n punctul cel mai apropiat.
— Zona de trecere a frontierei se ı̂ntinde pe aproximativ 80 de
kilometri, ı̂n majoritatea direcțiilor. Singura noastră ș ansă , realist
vorbind, e s-o luă m prin pă dure. Ș oselele ș i că ile ferate din jurul zonei
de graniță sunt ı̂nțesate de patrule. N-am reuș i ı̂n veci.
— Cum ră mâ ne cu granița propriu-zisă ?
— Ar i mare lucru să ajungem pâ nă acolo, dar ă sta va i doar
ı̂nceputul. Naziș tii au instalat zeci de stații de interceptare pe o rază de
opt kilometri ı̂n jurul graniței. Santinele cu câ ini de pază patrulează
ı̂ntre ele. Drumurile ș i satele de-acolo sunt ı̂mpâ nzite de soldați, iar la
granița propriu-zisă , din 180 ı̂n 180 de metri, sunt postate santinele
care au primit ordin să ia la ı̂ntrebă ri orice persoană pe care o vă d ı̂n
timpul zilei ș i să tragă , fă ră vreun avertisment, noaptea.
— De-asta intenționai să -l conduci pe Hahn prin munții de la sud de
Mü nchen.
— Da, n-ar i fost uș or să ajungem pâ nă acolo, dar trecă torile montane
oferă o soluție pe care nu o avem din punctul ă sta.
— Ș i nu putem ajunge la ele, din cauză că ı̂n curâ nd voi i dată ı̂n
urmă rire pentru crimă .
— Exact. Am putea ı̂ncerca să ajungem la graniță ı̂nainte să -i ie
descoperit cadavrul, dar trebuie să presupunem că probabil a spus
cuiva unde merge. Câ ndva ı̂n cursul zilei de mâ ine vor vrea să te
interogheze. N-am reuș i să ajungem la timp. Singura noastră ș ansă e s-o
luă m prin pă dure.
— Ș i odată ce ajungem la graniță?
— O să avem noroc. Reuș im să ne furiș ăm ș i am scă pat.
 — Noroc? Asta e planul nostru?
— Nu e planul nostru, dar o să avem nevoie de mult noroc ca să
trecem.
— Avem o destinație?
— Da, undeva ı̂n apropiere de Inzlingen, dar hai să ne concentră m
asupra planului de a supraviețui câ t să ajungem acolo.
— Nu, John, ı̂l contrazise Franka, ı̂ntinzâ nd mâ na spre el. Ț i-ar i mult
mai uș or dacă am pleca separat. Ai putea să ajungi la graniță cu trenul.
Cu documentele tale…
El ı̂i ı̂mpinse mâ na la o parte.
— Bun, ne-am ı̂nțeles. Adună câ t de multe provizii putem duce ı̂n
spate. Incepe cu cele mai uș oare – pâ ine ș i brâ nză . Ia o cantitate câ t mai
mare. Apoi o să mai luă m câ teva conserve. Ia niș te apă ș i desfă că torul.
Eu am chibrituri, cremene ș i o să iau câ teva cuțite de bucă tă rie. Am un
sac de dormit, dar vreau să -ți iei ș i tu mă car două pă turi. Pune-ți
hainele cele mai că lduroase – ș i palton, ș i că ciulă . Ia toată muniția de
rezervă pe care o ai pentru pistol ș i toți banii. Poate, poate reuș im să -l
mituim pe unul dintre gră niceri, să ne lase să trecem, dacă avem noroc.
Câ tă benzină mai avem?
— Vreo jumă tate de rezervor, poate?
— Ar trebui să ne ajungă . Trebuie să ne apropiem câ t de mult putem
de graniță, fă ră s-o luă m pe vreun drum principal. Rutele obiș nuite vor
i ı̂mpâ nzite de santinele, chiar ș i noaptea. Trebuie să evită m neapă rat
să im opriți, mai ales după ce va i descoperită dispariția lui Berkel. Nu-
ți lua articole de toaletă ș i nu mai mult de un râ nd de haine. N-ar face
decâ t să ne ı̂mpovă reze. Ia doar ce poți duce, ı̂ncepâ nd cu provizii ș i
apă .
John ı̂mpă turi harta ș i se ridică .
— Putem s-o facem.
Ii ı̂ntinse mâ na, ș i Franka i-o strâ nse.
— N-avem vreme de pierdut. Putem să plecă m ı̂ntr-un sfert de oră ?
— Da.
John ı̂și simțea picioarele slă bite. Nu mai avusese senzația asta pâ nă
acum. Se ı̂ntrebă dacă ar i ı̂n stare să fugă , ı̂n caz că va i nevoie, cu atâ t
mai mult să ı̂nainteze prin pă duri ı̂ncă rcate de troiene. Intotdeauna se
putuse baza pe abilită țile lui izice, ie că era vorba să marcheze un coș
ca să câ ș tige meciul sau să escaladeze un zid la instrucție. Spera că n-o
să -l lase puterile tocmai acum, la nevoie. Nu câ nd altcineva se baza pe el
ș i misiunea ı̂n sine depindea de asta. Intră ı̂n dormitor, fericit că avea
ră gazul să stea puțin pe pat, ș tiind că va i ultima dată câ nd se bucura
de un asemenea lux, cel puțin o bună bucată de vreme de-acum ı̂nainte.
Strecură micro ilmul ı̂n compartimentul secret al raniței ș i trase
fermoarul. Pistoalele erau cură țate, aș a că ı̂ndesă unul ı̂n buzunarul de
la haină ș i pe celă lalt ı̂n raniță. Se ridică , gata de plecare. Se uită ı̂n jur,
pentru ultima oară , ș i apoi spre podea, gâ ndindu-se la cadavrul
o ițerului din Gestapo, intrat deja ı̂n proces de descompunere, pe care ı̂l
ascunseseră acolo. Camera pă rea curată – nimic nu tră da, la o privire
super icială , ce se petrecuse acolo. Luă lampa cu el, lă sâ nd ı̂ncă perea
cufundată ı̂n beznă .
Franka pusese proviziile mai uș oare ı̂n rucsacul ei, lă sâ nd conservele
ș i sticlele de apă pe masa din bucă tă rie. John le ı̂ndesă ı̂n raniță, simțind
că era de două ori mai grea acum. Chiar ș i-aș a, nici nu se compara cu
experiența din Guadalcanal, nici mă car cu instrucția de bază . O să
reziste.
Cerul era senin câ nd ieș i. Dacă nu erau nori ı̂nsemna că n-o să ningă ,
dar ș i că erau expuș i. Se a la de aproape ș ase să ptă mâ ni ı̂n Germania,
stă tuse de vorbă cu o singură persoană ș i nu ieș ise aproape deloc din
cabană . Era momentul să -ș i ı̂ndeplinească misiunea.

Franka ı̂și ı̂mpă turi hainele de schimb ș i le ı̂ndesă ı̂ntr-un rucsac vechi,
nefolosit de vreo zece ani sau mai bine. Incă ı̂i tremurau mâ inile, poate
ca reacție la cele petrecute, sau poate cu gâ ndul la ce urma să se
ı̂ntâ mple. Cele două senzații se contopeau. Parcurse din nou itinerarul
ı̂n minte. Schiase pe acele drumuri lă turalnice ı̂n adolescență, iarna, ș i le
stră bă tuse la picior ı̂n zilele că lduroase de vară . N-o luase niciodată cu
maș ina pe-acolo. Nu erau de fapt drumuri, câ t mai curâ nd niș te culoare
ı̂n iripate prin pă dure. Nu ș tia foarte bine câ t de departe puteau ajunge,
dar ș tia că nu aveau de ales. Gestapoul nu va avea pic de milă față de
cineva care i-a ucis unul dintre agenți.
Rucsacul era pregă tit ș i ı̂l puse ı̂n spate. Era greu, dar dusese ș i
greută ți mai mari. După ce aruncă o ultimă privire ı̂n jur, ı̂și dă du seama
că probabil n-avea să mai revadă vreodată camera aceea. Obiecte
cotidiene deveniră deodată prețioase. Tapetul decolorat se
transformase acum ı̂ntr-o tapiserie superbă , ı̂n iecare obiect de
mobilier era pă strat giuvaerul de preț al memoriei, peria ei veche de
pă r era o moș tenire de familie, care ar i trebuit prețuită ș i transmisă
generației urmă toare. Aici ı̂și petrecuse ultima vară cu mama ei.
Camera de zi nu se dovedi un refugiu ı̂n calea sentimentelor care o
nă pă deau. Parcă ı̂și vedea tată l aș ezat ı̂n fotoliul din dreptul focului ș i
pe mama ei râ zâ nd la una din glumele lui ră su late. Ș i parcă ı̂l vedea pe
Fredi. Fredi jucâ ndu-se cu trenulețele pe podea, pe vremea câ nd ı̂ncă ı̂l
țineau picioarele ș i inima ı̂i era să nă toasă , cum ră mă sese de altfel pâ nă
la sfâ rș it. Franka fă cu un pas spre uș ă, simțind cum ı̂i su la vâ ntul ı̂n
față. John aș tepta la maș ină . Ș tia că nu mai avea decâ t câ teva clipe.
Petele ı̂ntunecate de pe perete erau tot acolo ș i ceasul cu cuc bă tu
pentru ultima dată ora exactă . Era unsprezece. Fă cu cale ı̂ntoarsă ,
apropiindu-se de bibliotecă . Pozele erau ı̂ntr-o cutie, pe raftul de jos. Se
gâ ndi s-o ia, dar se ră zgâ ndi, aplecâ ndu-se să scoată de-acolo cele zece,
două sprezece fotogra ii alb-negru cu familia ei, pe care le dă duse jos de
pe pereți. Aruncă o ultimă privire ı̂n jur ș i se ı̂ndreptă spre uș ă.
John se aș eză pe locul din dreapta, ı̂n timp ce Franka se instală la
volan. Maș ina tuș i de câ teva ori ı̂nainte să pornească . Franka o luă spre
vale, fă ră să ridice piciorul de pe pedala de frâ nă . Lumina farurilor
stră pungea ı̂ntunericul, luminâ ndu-le calea mai puțin de două zeci de
metri ı̂nainte. Cauciucurile bră zdau țărâ na ș i maș ina cobora huruind
dealul.
 — Ș tii pe unde trebuie s-o iei?
— Vreo câ țiva kilometri de-aici ı̂ncolo, da, dar apoi o să am nevoie de
ajutorul tă u.
John scoase harta ș i o lanternă minusculă din buzunar. Plimbă
lanterna deasupra hă rții, aruncâ nd cercuri de lumină alb-verzui asupra
ei. Incepea să -i cuprindă oboseala, dar Franka o ignoră , ca ș i cum ar i
fost ceva lipsit de importanță. Somnul era un lux pe care nu ș i-l
permiteau.
Merseră ı̂n tă cere ore ı̂ntregi, ı̂naintâ nd cu mai puțin de 30 de
kilometri la oră . John se uita pe geam ı̂n toate direcțiile, cu arma ı̂n
mâ nă . Potecile pe care mergeau erau mai curâ nd schițate, poticnindu-se
ı̂n locurile ı̂n care copacii crescuseră la loc, ș i atunci trebuiau să dea
ı̂napoi, pentru că nu aveau unde să ı̂ntoarcă . Pă durea pă rea hotă râ tă să
recucerească drumurile care-i ı̂ncă lcaseră teritoriul. Poteci pe care le
ș tia din copilă rie erau imposibil de stră bă tut acum, doar cei mai
temerari amatori de drumeții s-ar i avâ ntat pe-acolo. Civilizația umană
pă rea să dispară pe mă sură ce se afundau ı̂n pă dure. Era o senzație
binevenită – o evadare.
Franka rupse tă cerea câ nd ajunseră la capă tul unui drum ce pă rea o
nouă fundă tură . Umbra copacilor pă rea să -i ı̂nghită . Era aproape cinci
dimineața.
— Putem să mergem mai departe?
— Poate, dacă ne ı̂ntoarcem. Harta nu e relevantă .
— Unde suntem?
— Cred că Bü rchau e drept ı̂n față, undeva ı̂n vale.
Nu-ș i mai vizitase unchiul de ani buni. Pe vremuri i-ar i salutat din
mers pe oamenii din sat, trecâ nd cu bicicleta prin dreptul caselor lor.
Intre timp, naziș tii nimiciseră orice urmă de ı̂ncredere ı̂ntre oamenii pe
care susțineau că -i protejează . Increderea mergea mâ nă ı̂n mâ nă cu
libertatea cuvâ ntului, lucrul de care se temeau cel mai tare naziș tii.
— E un sat minuscul, continuă John. Nu-s decâ t vreo câ teva case
grupate laolaltă . Crezi că sunt santinele ı̂n zonă ? Soldați?
 — Greu de spus. Am pă truns adâ nc ı̂n zona de graniță. Miș ună soldații
pe-aici.
John reuș i cu greu să deschidă portiera. Copacii erau la numai câ țiva
centimetri de maș ină , de-o parte ș i de alta a drumului. Cel mai probabil,
nu mai trecuse de ani buni vreo maș ină pe-acolo, sau poate niciodată .
Se strecură printre copaci, pâ nă ı̂n punctul din care se vedeau casele din
vale, presă rate pe coline. Acoperiș urile ı̂n pantă erau luminate de lună
ș i de stele. Nu se vedea nicio miș care ș i nicio geană de lumină nu
stră pungea bezna prin ferestrele caselor. Se ı̂ntoarse ș i ı̂și croi drum
prin ză pada de aproape 20 de centimetri.
Franka oprise motorul ș i se mutase pe scaunul din dreapta.
John reuș i să intre din nou ı̂n maș ină .
— Nu se vede nicio miș care. Nicio lumină , nicio santinelă . Pare un loc
sigur.
Era greu să -i desluș ească tră să turile pe ı̂ntuneric.
— Putem să avem ı̂ncredere ı̂n unchiul tă u? o ı̂ntrebă . Nu ne
permitem să im prea siguri pe noi.
— Hermann nu iese deloc din casă ș i ș tiu unde ține cheia de rezervă .
— Câ nd ai că utat-o ultima dată ?
— In 1938, ș i ı̂ți garantez că e tot acolo. O să stau de vorbă cu el
dimineață. Tu ră mâ i ascuns. Nu e cazul să ș tie nimeni că eș ti cu mine,
nici mă car unchiul Hermann.
Coborâ ră din maș ină . Ră maseră câ teva minute s-o acopere cu frunze
ș i crengi, pâ nă câ nd aproape că nu se mai vedea pe ı̂ntuneric. Nu-ș i
fă ceau iluzii – dacă trecea ı̂ntâ mplă tor cineva pe-acolo, avea s-o vadă . Iș i
puseră rucsacurile ı̂n spate ș i o porniră ı̂n tă cere, trecâ nd de lizieră ș i
avâ ntâ ndu-se prin ză padă .

Franka o luă ı̂nainte ș i se opri pe creasta dealului, de unde se vedea

că tunul. John se lă să pe vine lâ ngă ea. Era ı̂ncă ı̂ntuneric beznă , dar nu
se vedea nicio miș care prin Bü rchau. Era exact cum ș i-l amintea, neatins
de naziș ti. Era ı̂ncurajator că nu se vedeau drapele sau a iș e. Aveai
impresia că naziș tii nu a laseră de locul ă sta. Câ nd trecuse ultima dată
pe aici, satul mai avea doar cincizeci de locuitori, ș i se ı̂ndoia că
plecaseră prea mulți de atunci. Ii fă cu semn lui John s-o urmeze, ı̂n timp
ce ı̂ncepea să coboare dealul. Le luă câ teva minute să parcurgă distanța
de nici 200 de metri pâ nă ı̂n vale.
Câ nd ajunseră la poalele dealului, se auzi un câ ine lă trâ nd ı̂n
depă rtare. John se lă să pe vine ș i ı̂ncepu să ı̂nainteze ghemuit.
Imitâ ndu-l, Franka ı̂i conduse pâ nă ı̂n vale, la casa unchiului Hermann.
Mă tuș a Lotte murise ı̂n anii 1920. Tată l Frankă i zicea că murise de
inimă rea, de câ t ı̂și jelise cei doi ii uciș i ı̂n primul ră zboi.
Franka duse un deget la buze ș i ı̂și strecură mâ na sub un ghiveci a lat
ı̂n dreapta uș ii de lemn de la intrare. John ı̂nclină din cap, iar ea strecură
cheia ı̂n broască . Uș a se deschise, scâ rțâind uș urel. Franka se opri să
asculte câ teva clipe. Casa era exact cum ș i-o amintea, veche si
pă ră ginită . O luă ı̂nainte pe scă ri. Un portret al mă tuș ii Lotte trona ı̂n
capul scă rii, pă râ nd să -i privească . Mocheta de pe trepte era uzată ,
decolorată pe mijloc de la câ t fusese că lcată ı̂n picioare. Inaintau pe o
singură parte a scă rii, dar treptele scâ rțâiau oricum. Uș a de la
dormitorul lui Hermann era chiar ı̂n capul scă rii. Auzeau zgomotul
inconfundabil al unor sforă ituri. Franka urcă , trecâ nd de dormitor ș i
ı̂ndreptâ ndu-se spre o uș ă a lată la capă tul holului. Puse uș or mâ na pe
clanță, ca ș i cum risca să se dezintegreze la atingerea ei, ș i o apă să la fel
de grijuliu. Camera era pră fuită , dar altfel curată , ș i patul era fă cut.
— Asta era dormitorul unchiului Otto, ı̂i spuse ı̂n ș oaptă . Putem să ne
odihnim câ teva ore aici.
— Cum ră mâ ne cu unchiul cel bă trâ n?
— Mă ı̂ndoiesc c-a mai intrat ı̂n camera asta ı̂n ultimii 15 ani. Mă ocup
eu de el. Suntem ı̂n siguranță aici.
John ı̂și dă du jos ranița din spinare ș i o puse pe un scaun, ı̂ntr-un colț .
Draperiile erau trase ș i ı̂ncă nu se ı̂ntreză rea lumina zorilor printre ele.
Le cră pă un pic ș i studie casele care se vedeau pe fereastră . Nu era ce ș i-
ar i dorit, dar trebuiau să se odihnească . Nu exista niciun loc mai sigur.
Doar câ teva ore ı̂i despă rțeau de lungul drum pâ nă la graniță. După
să ptă mâ nile ı̂n care fusese imobilizat la pat, se simțea slă bit ș i-l
nă pă dise oboseala. Ii fă cu semn Frankă i să se culce ea ı̂n pat, iar el se
ı̂ntinse pe podea.
— Nu i absurd, protestă Franka.
— Nu s-ar că dea. Mi-e bine pe jos.
— Avem nevoie de somn. Patul e cel mai bun loc pentru asta.
Franka se descă lță ș i se ı̂ntinse pe pat.
— Haide, ı̂i spuse, ı̂ntorcâ ndu-se cu spatele.
Simți cum salteaua se lasă sub greutatea lui ș i ră mase cu ochii
deschiș i câ teva secunde, apoi adormi, legă nată de zgomotul respirației
lui.

Il visă pe Berkel, strâ ngâ ndu-i beregata ı̂ntre degete, ı̂i simțea corpul
greu strivind-o ș i revedea furia din ochii lui. Se sili să se trezească . John
dormea ı̂n continuare lâ ngă ea. Se luminase de ziuă . Cerul era de un gri
tern. Il auzi pe unchiul ei ı̂nvâ rtindu-se la parter. Ceasul de pe perete o
anunță că era puțin trecut de ora două sprezece. Dormiseră ș apte ore –
mai mult decâ t ı̂și propuseseră . Nu peste mult timp avea să se ı̂ntunece
ș i, chiar dacă ar i mai discret să meargă noaptea prin pă dure, ar i
totodată mai periculos. Mai ı̂ntâ i trebuia să stea de vorbă cu Hermann –
nu doar pentru că ar i fost nepoliticos să n-o facă , dar ș i pentru că
sigur mai avea puș ca pe care o scotea la cel mai mic semn de pericol.
Niș te intruș i care-i pă trunseseră ı̂n casă ar i ținte sigure.
John avea nevoie de câ t mai mult somn. Nu se putea baza doar pe
ı̂ncă pă țânare. Il lă să să doarmă ș i se ı̂ndreptă spre uș a de la dormitor.
Hermann era la masa din bucă tă rie, tocmai ı̂și lua prâ nzul, supă cu
pâ ine. Chipul lui era boțit ca o coală de hâ rtie mototolită ș i apoi ı̂ntinsă
la loc. Mustața ı̂i albise, ca ș i pă rul ı̂ncă bogat. Scă pă lingura din mâ nă
câ nd o vă zu.
— Franka? Ce-i cu tine?
 — Iartă -mă , unchiule. Eram ı̂ntr-o drumeție ș i m-am ră tă cit. Aveam
nevoie să mă odihnesc câ teva ore undeva ș i ș tiam că n-o să te superi
dacă dorm aici.
— Sigur că nu, ı̂i spuse, chinuindu-se să se ridice.
— Te rog, nu te ridica pentru mine.
Se aș eză lâ ngă el. Unchiul o ı̂mbie să mă nâ nce ș i ı̂i ignoră orice
ı̂ncercare de refuz. Două minute mai tâ rziu era aș ezată la masă ,
mâ ncâ nd supa subțire de nap care era hrana lui aproape zi de zi.
— Sper că nu te superi că m-am odihnit câ teva ore aici.
— Sigur că nu. Tare mult a trecut de câ nd nu te-am mai vă zut.
Bă trâ nul se ı̂ndreptă greoi spre oală , umplu un castron ș i se aș eză din
nou la masă .
— Mi-a pă rut foarte ră u să aud de taică -tă u, continuă . Ră zboiul ă sta e
din ce ı̂n ce mai cumplit pe zi ce trece. Nebunia asta nazistă ne-a otră vit
nația ș i a fă cut nenumă rate victime nevinovate. Ni s-a spus că groză via
de acum treizeci de ani a fost ră zboiul menit să pună capă t tuturor
con lictelor, dar se ı̂ntâ mplă din nou aceeaș i poveste, doar că e ș i mai
urâ tă de data asta.
— Nu pari prea afectat de ră zboi aici.
— Poate că nu.
— Vecinii ı̂ți ı̂mpă rtă ș esc ideile? Cu privire la naziș ti?
Hermann ridică din umeri.
— Cine ș tie? Nu discută m despre aș a ceva. Dar am vecini cumsecade.
Vecina de ală turi, Karoline, trece ı̂n iecare zi pe-aici, să vadă ce fac. Ș i-a
pierdut amâ ndoi bă ieții pe front.
Clă tină din cap.
— Nu te poți ascunde cu adevă rat din calea ră zboiului. Nici mă car aici.
Luă o gură de supă , apoi continuă .
— Tu ı̂n ce an te-ai nă scut? Am uitat.
— In 1917.
— Imi amintesc că te-am ținut ı̂n brațe câ nd erai mică . Ș i atunci aveai
aceleaș i superbe bucle blonde.
 Lă să lingura din mâ nă ș i, privind ı̂n gol, zise:
— In anul ă la a venit foametea – foametea provocată de blocada
Aliaților asupra Germaniei.
— Am auzit de asta.
— Englezii au blocat circulația pe Marea Nordului ș i au ı̂ncercat să ne
ı̂nfometeze. Oamenii se o ileau pe picioare. Noi aveam destulă mâ ncare
câ t să nu murim de foame, dar eram slabi ca ogarii. Stră bunicul tă u a
murit de dizenterie, sora mea de tuberculoză , doborâ tă de malnutriție.
Fiecare familie a fost afectată de marea foamete, de nebunia Kaiserului,
de francezi ș i britanici, de ș ovinismul care a distrus o generație. Ș i acum
sunt hotă râ ți s-o ia de la capă t.
Ră maseră tă cuți câ teva clipe.
— După prâ nz o s-o iau din loc, unchiule.
— Nu vrei să mai stai puțin? Nu ne-am vă zut de atâ ta vreme.
— Nu pot. Mi-ar plă cea foarte mult.
— A fost minunat să te revă d. Mă bucur c-ai avut prilejul să -mi faci o
vizită .
— Ș i eu.
Scaunul scrâ ș ni pe podeaua de piatră câ nd se ridică . Ș tia că e puțin
probabil să -l mai revadă vreodată pe bă trâ n. Il ı̂mbră țiș ă ı̂ndelung ı̂n
mijlocul bucă tă riei, dâ ndu-i drumul doar câ nd ı̂și aminti că John o
aș tepta ı̂n camera de la etaj.
Era gata de plecare; aș tepta la uș ă câ nd Franka se ı̂ntoarse ı̂n cameră .
Ea ı̂i distrase atenția unchiului, cerâ nd să admire priveliș tea din
curtea din spate, ı̂n timp ce John se furiș a la parter ș i ieș ea pe uș ă. După
câ teva minute, Hermann o conduse din nou ı̂n casă . Il strâ nse cu putere,
ș tiind că cel mai probabil n-avea să mai ı̂mbră țiș eze niciodată vreun
membru al familiei. In curâ nd, doar ea avea să mai pă streze amintirile
de familie care-i erau atâ t de dragi. Va i singura persoană ı̂n stare să
descrie simțul umorului aparte al mamei ei, vocea tată lui ei câ nd câ nta
sau iubirea pe care o revă rsa Fredi asupra orică rei persoane pe care o
ı̂ntâ lnea. Acele frâ nturi din trecut se vor stinge. Hermann ı̂și luă ră mas-
bun, fă câ ndu-i ı̂ndelung cu mâ na, ı̂n timp ce Franka ı̂nchidea uș a ı̂n
urma ei.
Il urmă pe John ș i se ascunse după o casă ı̂nvecinată . Liziera ı̂i ı̂mbia
să se apropie. Nu aveau alternativă . Urcară ı̂n tă cere dealul, intrâ nd ı̂n
pă dure. Se treziră ı̂nconjurați de copaci. Soarele palid de iarnă dispă ru,
ascuns de crengile ı̂ncă rcate de ză padă , ș i ı̂naintau aproape pe
ı̂ntuneric, chiar ș i ı̂n plină zi. Ză pada era ı̂naltă de aproape o jumă tate
de metru. Franka regretă că nu-ș i luase clă parii, pentru că ı̂nainta
poticnit ı̂n bocancii greoi. John gă si niș te crengi pe care să le folosească
pe post de baston ș i o ținură tot ı̂nainte, simțind gerul muș că tor ș i
broboane de transpirație pe spate. Insistase să meargă fă ră să scoată
vreun sunet, aș a că niciunul nu spunea nimic.

John parcurse iecare scenariu pentru care se pregă tise, ı̂ncercâ nd să -ș i
amintească iecare cuvâ nt pe care-l rostiseră instructorii lui. Că ută
soluția potrivită pentru această situație – cum să ajungă teferi ș i
nevă tă mați ı̂n Elveția. Trebuia să existe una. Iș i aminti instrucțiunile
pentru trecerea ilegală a frontierei. Era cu putință. Nu exista niciun gard
de sâ rmă ghimpată , niciun zid – doar un ș ir de stații de interceptare.
Santinelele erau oameni ș i ei. Ii mai lua somnul. Citeau scrisori de-acasă
la lumina lumâ nă rii, câ nd ar i trebuit să stea de pază . Stă teau de vorbă ,
glumeau ș i mâ ncau ı̂n timp ce erau de serviciu. Probabil că existau
breș e. Harta ı̂l va ajuta să le depisteze. Se furiș aseră destui oameni pe
acolo ș i, la câ t de solicitată era maș ină ria de ră zboi germană , poate că
mai reduseseră din numă rul santinelelor. Aveau nevoie de iecare om
pe care ı̂l puteau recruta, ca să lupte ı̂mpotriva sovieticilor pe frontul de
est ș i să se apere de invazia forțelor aliate de la vest.

Franka ı̂l privea, ı̂n timp ce mergea ı̂n spatele lui. Gesturile ı̂i erau
chibzuite, precaute. Mergea sprijinindu-se ı̂n bastoanele pe care le
improvizase. Incercă să -ș i imagineze ce-i aș tepta dincolo de graniță –
dar asta deja nu mai conta. Conta doar să ajungă pâ nă acolo. Nu mai
era vreme de stat pe gâ nduri. Singura lor ș ansă era să treacă granița
ı̂nainte să descopere Gestapoul cadavrul ı̂n putrefacție al lui Daniel la
cabana tată lui ei, sub duș umea. Odată ce-l descopereau, drumurile vor
i ı̂mpâ nzite de toți soldații pe care ı̂i puteau mobiliza ș i le va i aproape
imposibil să treacă granița ı̂n Elveția.
Fiecare pas prin ger ı̂i aducea mai aproape de țintă . Erau mai puțin de
35 de kilometri pâ nă acolo. John veri ică busola. Cerul aproape că
dispă ruse cu totul. Nu vedeau decâ t pă durea. Il dureau picioarele, dar
era greu de spus dacă era din cauza efortului sau din cauză că nu se
recuperase pe deplin. Probabil că ambele.
John se opri lâ ngă ciotul unui copac uscat de mult, aș teptâ nd-o.
Franka ı̂și desfă cu fularul ș i el se trezi privindu-i lung chipul, ca ș i cum
ar i fost un giuvaer de preț . Misiunea trebuia să ră mâ nă prioritatea lui,
dar nu reuș ea să -ș i scoată din minte gâ ndul de a o lua cu el acasă .
— E aproape cinci, ı̂i spuse ș optit, deș i orice semn al civilizației
umane dispă ruse. O să se ı̂ntunece ı̂n curâ nd. După aprecierea mea, am
parcurs vreo zece kilometri de câ nd am pornit. Cum te simți?
— Plină de forță.
— Cred c-ar trebui să continuă m, mă car ı̂ncă vreo câ teva ore. E
periculos să circulă m noaptea, dar nu avem de ales. N-avem de unde ș ti
dacă n-au descoperit deja cadavrul lui Berkel ș i ı̂ncearcă să ne dea de
urmă .
— Sunt de acord.
— Ai grijă . Mergi cu bă gare de seamă ș i o să ı̂ncercă m să gă sim o
peș teră de cinci stele ı̂n care să ı̂nnoptă m.
— Sună minunat.
— Să nu zici că nu te duc ı̂n cele mai ra inate locuri.
— Cu siguranță te pricepi să cucereș ti o fată .
— Dacă nu gă sim niciun loc, avem cortul lui Berkel. Eș ti pregă tită ?
— Da, ı̂ncuviință Franka ș i, cu asta, se urniră .
Armin Vogel, care fusese polițist timp de ș apte ani ı̂nainte să vină
naziș tii la putere, se adaptase cu uș urință trecerii la Gestapo. Nu fă cea
decâ t să respecte legea, iar legea ı̂i conferea puteri pe care nu ș i le-ar i
imaginat ı̂n veci câ nd intrase ı̂n poliție, ı̂n anii 1920. O asemenea putere
te seducea, iar ideile pe care le avusese ı̂n tinerețe s-au risipit odată cu
alunecarea de teren produsă de naziș ti. Era de neatins acum, nu le
dă dea socoteală decâ t superiorilor direcți, care nu-i puneau aproape
niciodată la ı̂ndoială metodele. Câ tă vreme luxul fetid de informații
curgea neı̂ntrerupt, poziția lui de rotiță esențială ı̂n mecanismul de
apă rare a statului de drept era asigurată . Nu mai era loc de milă sau
remuș care. Nu câ nd dețineai un rol crucial ca al lui. Mila era ceva ce
simțeau oamenii slabi, iar remuș carea era pentru cei ı̂nfrâ nți. El nu
aparținea niciunei categorii.
Era după -amiază , de-abia trecut de ora două , câ nd sună telefonul.
Vogel ı̂mpinse deoparte hâ rțogă raia sub care gemea biroul lui ș i puse
mâ na pe receptor. Il simți rece la ureche. Ii luase o vreme pâ nă se
obiș nuise cu salutul pe care-l folosea invariabil acum.
— Heil Hitler.
— Herr Vogel, Frau Berkel la telefon.
I se simțea neliniș tea ı̂n glas.
— Ș tiți cumva unde e soțul meu? Nu s-a ı̂ntors aseară de la serviciu ș i
nici azi-dimineață. S-a mai ı̂ntâ mplat să lipsească de acasă , dar
niciodată aș a de mult. Am tot sunat la biroul lui, dar nu mi-a ră spuns.
Vogel promise să -i dea de urmă lui Berkel ș i puse receptorul ı̂n furcă .
Nu ținea morțiș să stea de vorbă cu soția colegului să u, mai ales câ nd
femeia era ı̂ntr-o astfel de dispoziție. Ii dă dea destule bă tă i de cap
propria lui soție. Se ridică pentru prima dată după câ teva ore bune,
simțind cum ı̂i trosniră articulațiile câ nd se ı̂ndreptă de spate. Biroul lui
Berkel se a la chiar lâ ngă al lui. Uș a era ı̂nchisă . Intră ș i nu gă si pe
nimeni. Masa de scris a colegului să u ară ta cam ca a lui, dar acesta din
urmă ı̂și nota iecare ı̂ntrevedere ı̂ntr-o agendă cu copertă de piele. O
gă si ı̂n câ teva secunde, ră sfoind-o pâ nă câ nd a lă ce-ș i notase ı̂n ziua
precedentă . Berkel era meticulos ı̂n privința tuturor aspectelor slujbei
lui ș i, cum era de aș teptat, mă zgă lise adresa cabanei ı̂n spațiul alocat
serii trecute.
— Te-ai dus s-o vezi pe Franka Gerber, nu-i aș a? comentă Vogel cu
voce tare. Berkel, pramatie bă trâ nă .
Puse agenda la loc, pe biroul acoperit de hâ rtii, hotă râ t să mai aș tepte
o oră ı̂nainte de a demara investigațiile.
Soția lui Berkel sună din nou după un sfert de oră . Vogel nu mai reuș i
să scape de ea la fel de repede ș i trebui să -i promită că va investiga pe
dată dispariția soțului ei. N-o informă că Berkel ı̂i fă cuse o vizită
fermecă toarei lui foste iubite din adolescență. Neavâ nd niciun numă r de
telefon ı̂n dosarul Frankă i, ci doar o adresă , Vogel nu prea avea de ales.
Ieș i din clă dire, ı̂ndreptâ ndu-se spre maș ină ș i ı̂ntrebâ ndu-se dacă
Berkel avea de gâ nd să -ș i pă ră sească soția. Existau tot felul de metode
ı̂n astfel de situații, dar printre ele nu se numă ra ș i amestecarea
colegului de serviciu ı̂n viața ta amoroasă . Deș i ı̂l sâ câ ia ı̂ntrebarea
despre motivul pentru care i-ar i trebuit Frankă i câ rjele, bună parte din
drumul spre munte Vogel ı̂și ocă rı̂ colegul pentru că nu reuș ea să ș i-o
țină ı̂n pantaloni.
Era trecut de ora patru câ nd ajunse la cabană . Injură cu voce tare câ nd
coborı̂ din maș ină , ș tiind că va trebui să facă drumul de ı̂ntoarcere pe
ı̂ntuneric. Cabana pă rea pă ră sită , dar urmele de paș i ș i de roți ı̂ntipă rite
ı̂n ză padă indicau altceva. Cineva trecuse pe acolo. Nu-ș i ridică privirea
din pă mâ nt ș i observă cel puțin două urme diferite. Trecuseră mai
multe persoane pe aici, ș i probabil două sau mai multe maș ini. Casa era
cufundată ı̂n beznă ș i tă cere. Niciun telefon, nicio soție cică litoare,
niciun suspect care să țipe ı̂n timp ce era torturat. Liniș tea asta merita
savurată . De ani de zile nu se mai simțise atâ t de singur.
Bă tu la uș ă o dată ș i ı̂ncă o dată . Niciun ră spuns. Uș a era ı̂ncuiată .
Dă du roată pâ nă ı̂n dreptul unei ferestruici ș i se chiorı̂ ı̂ntr-un dormitor
care era aproape ı̂ndeajuns de curat câ t să -ți dea impresia că nu
dormise nimeni acolo recent, dar aș ternuturile erau boțite ș i petele de
ceară de la o lumâ nare ră masă pe noptieră erau proaspete. Se ı̂ntoarse
la uș a din față, lovind-o cu piciorul. La a treia ı̂ncercare, uș a se deschise.
Era mâ ndru de faptul că la aproape cincizeci de ani mai avea forța să
facă aș a ceva.
Ceasul cu cuc din hol ı̂l ı̂ntâ mpină cu un tică it neı̂ncetat ș i Vogel strigă ,
ș tiind că n-o să -i ră spundă nimeni. Intră cu paș i apă sați ı̂n camera de zi
ș i vă zu o porțiune perfect curată pe podea, uș or de distins de restul
scâ ndurilor. Se aplecă s-o atingă cu vâ rful degetelor ș i simți suprafața
netedă .
După ce se ridică ı̂n picioare, aprinse un opaiț a lat ı̂ntr-un colț al
camerei. Bă gă capul ı̂n bucă tă rie. Era imaculată , dar cenuș a din sobă era
ı̂ncă proaspă tă , nu mai veche de o zi sau două . Din bucă tă rie reveni ı̂n
camera de zi ș i ı̂ncepu să studieze pereții golaș i. Ii luă vreo cinci minute
pâ nă să descopere gaura minusculă din peretele opus uș ii. O atinse cu
degetul ș i simți urma lă sată de glonț . Aceasta reprezenta deja un motiv
su icient să se ı̂ntoarcă la Gestapo, dar ș tia că va mai gă si ș i alte lucruri,
prin urmare ı̂și continuă că ută rile. Oricine ar i fost aici plecase ı̂n
grabă . Iș i acoperiseră bine urmele, dar ı̂ntotdeauna le scă pa câ te ceva,
oricâ t de meticuloș i ș i-ar i imaginat că sunt.
Vogel intră ı̂n dormitorul mare, luâ nd la râ nd dulapurile ș i uitâ ndu-se
sub pat, dar nu descoperi nimic, ı̂n afară de câ teva haine vechi, atâ rnate
ı̂n dulap ș i niș te lenjerie de damă . Intră ı̂n celă lalt dormitor. Dulapul se
deschise cu zgomot ș i Vogel ı̂ncepu să scotocească prin haine vechi
bă rbă teș ti ș i de damă , fă ră a descoperi mare lucru. Preț de ı̂ncă cinci
minute, luă la mâ nă tot ce era prin sertarele mă suței de toaletă ș i prin
noptieră , apoi se aș eză pe pat, ı̂ncercâ nd să -ș i adune gâ ndurile. Arcurile
scâ rțâiră sub gabaritul lui considerabil ș i apoi simți o boare, o adiere
iravă de aer rece pe fâ ș ia de piele de deasupra ciorapilor, neacoperită
de manș etele pantalonilor. Scrută atent podeaua ș i observă o fantă ı̂ntre
scâ nduri. Se ridică ș i ı̂mpinse patul, lă sâ nd scâ ndurile la vedere. Aduse
din bucă tă rie un cuțit cu care să le desprindă ș i la scurt timp după
aceea se trezi uitâ ndu-se ı̂n ochii injectați, lipsiți de viață, ai lui Daniel
Berkel.

Karoline Biedermann se considera un om bun, o vecină să ritoare. La

ı̂nceput, un sentiment al datoriei o fă cuse să -i calce pragul bă trâ nului,
dar cu timpul ı̂ncepuse să simtă o afecțiune sinceră pentru Hermann, ba
chiar aș tepta cu neră bdare să -l revadă , de la o vizită la alta. Soțul ei
prefera să ră mâ nă acasă , citind ziarul sau ascultâ nd radioul,
delectâ ndu-se cu câ te o gură de rachiu. Fiii ei ı̂și dă duseră viața pentru
Reich, iar iicele ei plecaseră de mult de-acasă ; una se mă ritase cu un
funcționar din Bremen, cealaltă era logodită cu un că pitan de armată
din Freiburg, aș a că era plă cut să aibă pe cineva de care să se
ı̂ngrijească . Il vizita pe Hermann aproape zi de zi ș i ı̂i pregă tea cina, ı̂n
timp ce el depă na poveș ti despre vremuri mai bune. Convingerile lui
politice erau aproape liberale – un cuvâ nt de ră u augur ı̂n societatea
construită de național-socialiș ti, dar ea nu-l prea bă ga ı̂n seamă .
Bă trâ nii aveau dreptul să mai bată câ mpii. Iș i câ ș tigaseră acest drept.
Bă gă mâ na sub ghiveci, după cheia de rezervă , ș i observă că era pusă
invers decâ t o lă sa ea de obicei. Asta o tulbură . Scoase cheia. Hermann
moțăia ı̂n fotoliu, iar ea intră direct ı̂n bucă tă rie, să se apuce de gă tit o
tocană de legume. Hermann se trezi câ nd o auzi toacâ nd legumele ș i o
strigă din fotoliu.
— Nu e nevoie să vă ridicați, Herr Gerber. Eu sunt.
Cinci minute mai tâ rziu, tocana era gata de pus la foc ș i o bă gă ı̂n
cuptor, apoi merse la el.
— Karoline, ce dră guță eș ti.
— Mă stră duiesc, Herr Gerber. Mâ ncarea o să ie gata ı̂n două zeci de
minute. Vreți să mai trec o dată mai tâ rziu?
— Nu, nu e nevoie.
— Ați avut vreun musa ir azi?
— Da. Nepoata mea Franka s-a ră tă cit ı̂n timpul unei dru-meții. A
ajuns ı̂n zori ș i s-a odihnit un pic aici. Am luat prâ nzul ı̂mpreună ș i apoi
a plecat. A fost minunat s-o revă d. N-o mai vă zusem de ani buni. Nici nu
mai ș tiu de câ ți.
Karoline deveni curioasă .
— Franka. Nu e cea care a avut beleaua cu disidenții ă ia odioș i din
Mü nchen, care ı̂l criticau pe Fü hrer?
— Da, ea e, dar ș i-a ispă ș it pedeapsa ș i acum e complet reabilitată .
— Desigur. Toată lumea merită o a doua ș ansă . Mă rog, aproape toată
lumea. Ar i cazul să plec. Să -mi spuneți dacă mai aveți nevoie de ceva.
Dacă nu, ne vedem mâ ine.
Plecă ı̂nsoțită de mulțumirile bă trâ nului, dar ei ı̂i stă tea gâ ndul la
altceva. Cel mai probabil nu ı̂nsemna nimic, ı̂nsă , luâ nd ı̂n considerare
tot ce se ı̂ntâ mpla ı̂n perioada asta, era mai bine să se asigure. Era
convinsă că are dreptate ș i că Franka fusese atrasă pe că i greș ite. Cu
toate astea, era un duș man dovedit al poporului – sau fusese la un
moment dat, ı̂n orice caz –, iar granița era la doi paș i. Ce treabă avea să
facă drumeții ı̂n miez de noapte ș i de ce nu l-ar i rugat pe unul din
vecinii unchiului ei s-o conducă acasă ? Se lă sa ı̂ntunericul, pă durea
ı̂ncepea să dispară ı̂n beznă . Da, era mai bine să semnaleze incidentul.
Poliția locală va i foarte interesată .

Pe Vogel ı̂l durea su letul să lase cadavrul colegului lui sub duș umeaua
cocioabei ă leia din creierii munților, dar avea mai multă minte decâ t să
intervină asupra locului crimei. Nu-l considerase niciodată pe Berkel
prieten, dar fusese un om de treabă , un familist ș i un slujbaș loial al
Reichului. Uciderea lui scotea ı̂n evidență calită țile pe care Vogel nu le
observase niciodată la el ı̂n timpul vieții. Pe drumul de ı̂ntoarcere spre
Freiburg ı̂l nă pă di ura ı̂mpotriva persoanei care-l ucisese pe Berkel.
Strâ ngea atâ t de tare volanul, că i se albiseră articulațiile ș i ı̂și ı̂ncleș ta
cu atâ ta putere dinții, ı̂ncâ t ı̂l dureau gingiile. Nu se obosi să parcheze ı̂n
locul lui obiș nuit din fața sediului Gestapoului, lă sâ nd maș ina pe
trotuar. Ii adună pe agenții de serviciu pentru o ș edință de urgență. Toți
ră maseră ș ocați câ nd le relată ce vă zuse ș i iecare jură ră zbunare
ı̂mpotriva tâ râ turii ucigaș e care ı̂ndră znise să comită o faptă atâ t de
atroce. Dat iind că nu exista nicio poză de-a Frankă i la dosar, fu chemat
un portretist criminalist să -i facă portretul-robot, din ce-ș i aminteau
mai mulți dintre agenții care o cunoscuseră .
— Maș ina ei a dispă rut, le spuse Vogel. Blocați toate ș oselele pe o rază
de 80 de kilometri ı̂n toate direcțiile, pâ nă la graniță. Mobilizați
garnizoana locală a Wehrmachtului, să ajute la operațiunea de că utare.
Se ı̂ndreaptă spre Elveția. N-am nicio ı̂ndoială ı̂n acest sens. N-are unde
să se ducă altundeva. Nimeni nu se poate ascunde de noi ı̂n țară . Sunați
la iecare secție de poliție locală ș i iecare Blockwart. Cineva trebuie să
ș tie ceva. Ș tim c-a fă cut rost de câ rje acum vreo două să ptă mâ ni – a
susținut c-ar i fost pentru prietenul ei, care se accidentase la schi. Se
prea poate să mai ie cineva cu ea.
Agenții ș uș otiră ı̂ntre ei, dar el continuă .
— Tâ râ tura asta tră dă toare nu poate i lă sată să scape. Nimeni nu face
aș a ceva unui agent al Gestapoului. Noi suntem legea, iar pedeapsa va i
cruntă .
Izbi cu pumnul ı̂n perete.
— S-o aduceți vie. Vreau ca ultimele ore nenorocite pe care le petrece
pe lumea asta să ie cumplite.
Blockwart-ul din Bü rchau ı̂i sună o jumă tate de oră mai tâ rziu, iar
Vogel organiză o nouă ș edință, cu un numă r ı̂ntreit de agenți de data
asta. Cu toții erau ı̂nsetați de sâ nge, ca o haită de câ ini lă mâ nzi. Aveau
să desfă ș oare toate efectivele disponibile pe distanța dintre Bü rchau ș i
graniță. Curva aia tră dă toare n-avea să ajungă ı̂n Elveția.

Picioarele Frankă i erau sloi de gheață. Dacă fusese câ ndva o potecă pe-
aici, acum era ı̂ngropată de troiene ș i ı̂notau prin ză padă . Era trecut de
ora zece ș i picioarele o dureau din ce ı̂n ce mai tare, cu iecare pas. John
mergea la vreo jumă tate de metru ı̂n fața ei ș i, din câ nd ı̂n câ nd, ı̂i
atingea spatele cu mâ na liberă , ca să -l anunțe că e ı̂n continuare acolo,
să -l ı̂ncurajeze. Mintea aproape că i se golise de gâ nduri, concentrată
doar asupra nevoii de a pune un picior ı̂n fața celuilalt ș i asupra gerului
care te ı̂neca. Ochii i se obiș nuiseră cu ı̂ntunericul. Luna se ițea doar
câ nd lumina ei argintie reuș ea să se strecoare printre crengi. Copacii
erau ră s irați neuniform – uneori dă deau peste o ı̂ntindere ca ı̂n palmă ,
pe care trebuiau s-o stră bată , alteori peste vreun pâ lc de copaci cu
frunze că ză toare, cu trunchiurile ca niș te țepi imenș i țâș nind spre cerul
nopții. Trecură ı̂ntr-o tă cere mormâ ntală pe lâ ngă ferme cu lumini
ı̂mbietoare ș i vă zură fuioarele de fum care se ı̂nă lțau din coș uri. Dar
merseră ı̂nainte.
Era aproape miezul nopții, câ nd John ridică un deget ș i Franka se opri
ı̂n spatele lui. Iș i lă să mâ inile pe coapse ș i se ı̂ndoi de mijloc. John ı̂i fă cu
semn să nu se miș te ș i o porni tâ râ ș ı̂nainte. Franka – simțind cum
durerea, ı̂nfrigurarea ș i febra se ră zboiau pentru a pune stă pâ nire pe
diverse pă rți ale corpului ei – se rezemă de un copac. Respira poticnit ș i
gâ fâ ia câ nd se ı̂ntoarse John.
— E o peș teră printre stâ ncile alea, ı̂i spuse, indicâ nd spre un loc
anume. O vezi?
Franka n-o vedea, dar ı̂i ră spunse că da.
— Trebuie să ne odihnim câ teva ore. Vino după mine.
John fă cu vreo cinci sau ș ase paș i ı̂nainte de a se uita ı̂n urmă . Franka
de-abia ținea pasul, vlă guită de câ nd se opriseră . El ı̂i ı̂ntinse mâ na ș i
Franka o acceptă . Merseră ı̂mpreună ı̂n tă cere, pâ nă câ nd o peș teră le
apă ru dinainte – o pată ı̂ntunecată pe fundalul cenuș iu al peretelui de
stâ ncă din fața lor. John scoase din raniță o lanternă , pe care Franka nici
nu ș tia c-o avea la el. Un arici o tuli din peș teră câ nd ı̂ndreptă lumina
lanternei spre intrare.
— Voiam doar să mă asigur că nu deranjă m bâ rlogul unei ursoaice cu
pui sau vreo haită de lupi.
Franka ar i vrut să reacționeze cumva la spusele lui, dar era prea
obosită să mai spună ceva. John se ı̂ntinse să -i ia rucsacul din spate. Ea
simți cum o cuprinde amețeala câ nd ı̂i dă du jos rucsacul, iar John o
ı̂ndemnă să intre ı̂n peș teră ș i să se aș eze pe frunzele uscate de pe jos.
Bă gă mâ na ı̂n raniță ș i scoase o sticlă de apă pe jumă tate plină ,
ı̂ntinzâ ndu-i-o. Lichidul rece o mai ı̂nvioră .
John adună lemne de foc. In câ teva minute, un foc zdravă n ardea ı̂n
fundul peș terii.
— N-o să ne vadă ? ı̂l ı̂ntrebă Franka ı̂n ș oaptă .
— Dacă sunt chiar ı̂n urma noastră , poate, dar n-avem ı̂ncotro. Putem
să ne odihnim aici vreo trei ore. Apoi o pornim spre graniță.
John scoase o hartă , aș ezâ ndu-se lâ ngă ea, cu ș oldurile atingâ ndu-li-
se. Franka luă un capă t al hă rții, iar el ı̂l apucă pe celă lalt.
— Cred că suntem aici, ı̂i spuse, la vreo 16 kilometri de graniță. Dacă
mergem toată noaptea, putem să ajungem pâ nă dimineața.
— O s-o traversă m ı̂n plină zi?
— Nu. Trebuie să aruncă m o privire mai ı̂ntâ i. Cred că putem să
trecem pe-aici.
Ară tă spre o zonă din apropierea satului Inzlingen.
— E o potecă pe-aici, taie colinele de la poalele pă durii ș i duce la un
birou vamal elvețian.
Putem să mergem ı̂n paralel cu un pâ râ u care ar trebui să ne ducă
pâ nă acolo. Conform hă rții, nu sunt santinele aici, nici stații de
interceptare. E un punct orb – o fâ ș ie ı̂ngustă care le-a scă pat. Ai fost
vreodată pe-acolo?
— Nu, am fost ı̂n Elveția ı̂n copilă rie, dar n-am considerat că e cazul să
ne furiș ăm peste graniță ı̂n creierii nopții, ı̂n timpul excursiei cu ș coala.
— Ați i avut parte de o excursie mai animată .
— Profesorii noș tri nu aveau spiritul tă u de aventură .
— O să gă sim pâ râ ul ă la ș i-o să trecem granița după ce se ı̂ntunecă .
Mâ ine pe vremea asta ar trebui să im la adă post, ı̂n Elveția.
— O spui ca ș i cum ar i foarte simplu.
— Nu e nimic complicat ı̂n asta.
— Ș i ı̂ți vei i ı̂ndeplinit misiunea.
John aruncă un vreasc pe foc.
— Da, se poate spune că da, ı̂ntr-o anumită mă sură .
 Se ridică , dar trebuia să stea aplecat ı̂n peș teră .
— E ora mesei.
Scoaseră pâ inea ș i brâ nza pe care le luaseră la ei ș i ı̂n câ teva secunde
devoraseră porția pe care o puseseră deoparte pentru cină . John
desfă cu una dintre conservele de carne. Franka mâ ncă prima din ea,
apoi ı̂l urmă ri pe el cum termina ce mai ră mă sese. Cutia goală ateriză cu
un zgomot ı̂nfundat ı̂n fundul peș terii. John se aș eză lâ ngă ea ș i
ră maseră amâ ndoi cu privirile pierdute, uitâ ndu-se la foc.
— Aș adar, ce urmează , odată ce trecem granița?
— Bă nuiesc că pâ nă la sfâ rș itul ră zboiului o să ră mâ n ı̂ntr-un centru
de detenție elvețian, la gră madă cu ceilalți refugiați ș i prizonieri de
ră zboi care au reuș it să traverseze granița. Tu?
— O să mă ı̂ndrept spre Berna. Avem un birou acolo. O să raportez ce
am descoperit ș i cel mai probabil voi i trimis acasă , ı̂n aș teptarea
urmă toarei misiuni.
— Intoarcerea eroului, hm?
— Nu chiar. Dar ră zboiul nu va dura o veș nicie. Ce-o să faci atunci?
— Nu ș tiu. Cu tot ce s-a ı̂ntâ mplat, ı̂ncercam doar să scap cu viață. Nu
m-am gâ ndit prea mult dincolo de asta. Bă nuiesc c-o să mă ı̂ntorc la
Mü nchen ș i o să pun umă rul la reconstrucție. Reconstrucția propriei
mele vieți, dar ș i a țării. Va i nevoie de oameni cu abilită țile mele.
— Germania a existat ș i pâ nă să apară naziș tii ș i va dă inui ș i fă ră ei.
— Poate, dar va i nevoie de mult efort să ș tergem pata lă sată de ei.
John tuș i, iar zgomotul reverberă ı̂n spațiul ı̂nchis al peș terii.
— Sper că putem să ținem legă tura câ nd se vor sfâ rș i toate astea, dacă
vom reuș i. Iți sunt foarte ı̂ndatorat.
— Ș i eu ı̂ți sunt la fel de ı̂ndatorată , pentru cum mi-ai venit ı̂n ajutor la
cabană ș i ı̂n noaptea ı̂n care te-am gă sit.
— In noaptea ı̂n care m-ai gă sit? Tu mi-ai salvat viața.
— Tu mi-ai dat un scop câ nd nu mai aveam niciunul. Ai fost exact ce
aveam nevoie, la momentul potrivit.
— La fel ș i tu pentru mine.
 Flă că rile aruncau scâ ntei, ș i John se aplecă să mai pună niș te
vreascuri uscate pe foc.
— Ț i-ar plă cea să vii cu mine ı̂n America? E un loc diferit, ı̂mi dau
seama, ș i e foarte departe, dar s-ar putea să -ți placă .
— La Philadelphia?
— De ce nu? Philadelphia e un oraș minunat, dar ai i liberă să pleci
unde doreș ti.
Ea luă un bă ț de pe jos ș i, timp de câ teva secunde, ațâță focul, ı̂nainte
de a-i ră spunde.
— Hai să supraviețuim zilei care urmează , bine? Ș i apoi putem ı̂ncepe
să ne gâ ndim la viitor.
— Da, ı̂ncuviință John. Poate că m-a luat un pic valul.
Ii ı̂nconjură umerii cu brațul.
— Culcă -te un pic. In trei ore o pornim din nou la drum.
Franka scoase sacul de dormit din rucsac ș i ı̂l ı̂ntinse pe jos ı̂n peș teră ,
pe o suprafață care se dovedi mai moale ș i mai comodă decâ t ı̂și
imaginase. John ră mase aș ezat, uitâ ndu-se spre gura peș terii, la bezna
de afară . Ultimul ei gâ nd ı̂nainte de a se cufunda ı̂ntr-un somn adâ nc fu
grija că el nu va avea câ nd să se odihnească .
Il visă din nou pe Berkel, dar de data asta cu sute de soldați care
mâ nuiau lă nci, să bii ș i torțe aprinse, intonâ nd câ ntecele pe care le
câ ntase ș i ea ı̂n adolescență, câ nd fă cea parte din Liga Fetelor Germane.
Berkel era plin de sâ nge, cu hainele sfâ ș iate ș i purtâ nd urmele
gloanțelor trase de ea. Un câ ine-lup se zbă tea să scape din lesa de metal
pe care o avea prinsă ı̂n jurul gâ tului. Hoarda de fanatici o fugă ri prin
pă dure, cu torțele luminâ nd ı̂n noapte, ı̂n timp ce Franka pă ș i pe
propria umbră .
Inima ei bă tea să -i spargă pieptul ı̂n clipa ı̂n care se trezi,
redescoperind lumina focului. John nu pă rea să se i miș cat de la locul
lui.
— E trei dimineața, ı̂i spuse. E momentul să ne urnim.
 14

Vogel se frecă obosit la ochi, ı̂n timp ce maș ina se apropia de destinație.
De ani ı̂ntregi nu mai fă cuse o noapte albă . Genul de responsabilită ți
care obligau un agent să lucreze toată noaptea erau alocate ı̂n general
celor tineri, nu cuiva cu experiența lui. Dar acum era altceva. Era mâ nat
de setea de ră zbunare. Intâ mpină cu ı̂ncâ ntare zorii ș i prilejul de a-l
interoga pe bă trâ n. Avea timp să se odihnească mai tâ rziu. Echipajele
stă tuseră toată noaptea să purice drumurile, că utâ nd orice urmă a
prezenței Frankă i Gerber, ș i abia după ora ș ase maș ina ei fusese
descoperită pe o potecă ı̂nghițită de buruieni, ı̂n apropierea satului
Bü rchau – să tucul ı̂n care intra chiar acum, cu escortă militară . Biroul
local al Wehrmachtului ı̂i pusese la dispoziție 75 de soldați. Câ ndva ar i
putut să conteze pe sute. Avâ nd ı̂n vedere tensiunile dintre o ițerii din
teritoriu ai Wehrmachtului ș i Gestapo, va trebui să se resemneze cu cei
75 de soldați, cei de care susținuseră că se pot lipsi pentru o misiune
urgentă . Impreună cu cei o sută ș i mai bine de agenți ai Gestapoului ș i
polițiș ti, vor alcă tui un efectiv mai mult decâ t su icient pentru a da de
urma unei fetițe care ră tă cea prin pă dure.
Vogel bă tu personal la uș ă, de-abia aș teptâ nd să vadă expresia de pe
chipul bă trâ nului ı̂n clipa ı̂n care ı̂i deschidea. Se prezentă cu salutul de
rigoare, ignorâ nd consternarea bă trâ nului câ nd se autoinvită ı̂n casă ,
ı̂mpreună cu cei cinci soldați care ı̂l ı̂nsoțeau. Vogel se aș eză la masa din
bucă tă rie, ı̂n fața locului unde probabil că stă tuse bă trâ nul, bâ ndu-ș i
cafeaua de dimineață – cana era ı̂ncă aburindă . Bă trâ nul ı̂l ı̂ntrebă dacă
doreș te ș i el o cafea. Vogel refuză ș i ı̂i fă cu semn să se aș eze. Nu aveau
vreme de irosit.
— Cu ce vă pot ajuta, Herr Vogel?
 — Am auzit că ați avut un musa ir ieri.
— Vecina mea, Karoline, trece pe la mine aproape zi de zi. Mă ajută
la…
— Nu ı̂ncerca să mă duci, tataie, ı̂i spuse Vogel, insu lâ nd o notă de
amenințare implicită iecă rui cuvâ nt. O caut pe Franka Gerber. Am auzit
că a trecut pe aici ieri. L-a ucis pe unul din colegii mei, un om de
nă dejde, tată de familie. Nepoata dumitale l-a omorâ t cu sâ nge rece.
— Nu ș tiu despre ce vorbiți. N-am mai vă zut-o pe Franka de ani de
zile.
— Nu-mi irosi timpul, Gerber. Ș tim că a trecut pe aici. Nu mă pă că leș ti
cu prefă că toriile tale. Ce ți-a spus? Ț i-a zis ı̂ncotro merge? Era singură ?
Vogel mă tură ceaș ca de cafea cu palma, trâ ntind-o pe gresie, unde se
fă cu țăndă ri.
— Crezi că mi-e frică de tine?
— Cred c-ar trebui să -ți ie. N-ai pe nimeni care să te apere aici.
Se uită de jur ı̂mprejurul mesei, la cei cinci soldați ı̂n uniformă
completă , cu puș tile la piept.
— Aș putea să te scot din casă ș i să te ı̂mpuș c ı̂n plină stradă , ș i niciun
tribunal al Reichului nu m-ar condamna. Aș putea să te arunc ı̂ntr-o
celulă ș i să te las să mori acolo de foame sau poate doar să te torturez,
aș a, ca să mă amuz. Deci te ı̂ntreb din nou. Unde zicea că se duce tâ rfa
de nepoată -ta?
— Atenție la limbaj! Eu țin minte vremurile câ nd țara asta ı̂nsemna
ceva, câ nd eram un bastion al industriei ș i al artelor, câ nd bă tă uș i ca
tine nu ı̂ndră zneau să iasă din umbră , acolo unde le e locul. Dar acum
purtați banderola ș i insigna aia ș i vă ı̂nchipuiți că asta vă dă putere
asupra mea?
Vogel scoase pistolul ș i-l ı̂ndreptă spre Hermann.
Bă trâ nul ră mase impasibil.
— N-am mai omorâ t pe cineva de ani buni. Nu mă obliga să o fac azi.
Spune-mi unde e Franka. Ț i-am zis deja că mi-a ucis colegul. Era singură
sau mai era cu cineva?
 — Ș i eu ți-am spus deja că n-am mai vă zut-o de ani de zile.
Vogel armă pistolul ș i-l ı̂ndreptă spre fruntea lui Hermann.
— Sunt om bă trâ n, Vogel. Moartea ne aș teaptă pe toți, mai devreme
sau mai tâ rziu. Nu mi-e teamă de ea ș i nu mi-e teamă de tine. Aș a că n-
ai decâ t să tragi, pentru că mai bine mor decâ t să -mi tră dez familia ı̂n
fața unei marionete a naziș tilor.
— N-ai decâ t, spuse Vogel ș i apă să pe tră gaci.

Gerul amorțise orice durere. Gâ ndul că va degera era acum o grijă
constantă ı̂n mintea Frankă i. După ore de ı̂notat prin ză padă , picioarele
i se transformaseră ı̂n blocuri de beton, menite doar să -i susțină restul
corpului. Simți o uș urare imensă câ nd fă cură un popas, să ia micul
dejun. Nu-ș i permiteau să facă focul. Vorbeau ı̂n ș oaptă .
— Ș i dacă ne gă sesc, John?
— O să ne asigură m că nu se ı̂ntâ mplă asta.
Intinse o pă tură pe care să se aș eze ș i ı̂i dă du o sticlă de apă . Franka
tâ njea să doarmă , dar era un lux pe care nu ș i-l permitea.
— Trebuie să avem grijă să nu ne deshidrată m, ı̂i spuse John. Pare o
preocupare neobiș nuită , cu atâ ta apă ı̂nghețată ı̂n jur.
Franka luă brâ nza ș i pâ inea uscată pe care i le ı̂ntinse el. Mestecă de
trei ori pâ nă să poată ı̂nghiți. John scoase harta detaliată a frontierei cu
Elveția. Franka se ı̂ntrebă câ t de corectă era, avâ nd ı̂n vedere că viața lor
depindea de asta.
— Probabil că suntem la vreo opt kilometri de graniță. Cum te simți?
— Bine. Simt c-o să im ı̂n Elveția ı̂n curâ nd. Tu?
— Ș i eu la fel.
Franka se rezemă de un copac ș i se uită la trunchiul care se avâ nta
vreo nouă metri spre cer. In aer adă sta mirosul pă durii ı̂n zori – o
mireasmă de pin, combinată cu miros de pă mâ nt ș i ză padă . Mirosul
familiar era o alinare. Era ı̂n elementul ei. Agenții Gestapoului erau
intruș ii aici. Norii joș i pă reau niș te cearș afuri murdare de bumbac ș i un
vâ nticel dinspre sud le dă dea tâ rcoale, clă tinâ nd crengile copacilor. John
scoase un cuțit de la brâ u, tă ie ultima bucată de brâ nză ș i ı̂i ı̂ntinse o
felie.
— Ce ai face acum dacă n-am i ı̂n ră zboi? ı̂l ı̂ntrebă .
— Nu ș tiu. Nu cred c-aș i preluat compania, nici chiar ı̂n vremuri de
pace. Ar i trebuit să gă sesc o altă cauză pentru care să lupt. Poate c-aș i
ı̂ncă ı̂nsurat. Cine ș tie? Tu?
— Pentru mine nu e aș a uș or. Chiar dacă n-ar i ră zboiul ă sta, naziș tii
ar i tot aici ș i ră zboiul din interiorul țării ar i ı̂n toi.
— Ș i dacă n-ar i naziș tii la putere?
— Nu ș tiu. Din adolescență n-am mai cunoscut altceva.
— N-o să te mai poți ı̂ntoarce aici, nu câ tă vreme sunt ei la putere.
— Sunt pregă tită . Vechea mea viață s-a ı̂ncheiat de mult.
Muș că din brâ nză .
— Sunt pregă tită , repetă .
Preț de câ teva secunde niciunul nu spuse nimic.
— Nu mai am nimic aici. Nu mai am țară . Nu mai am familie. Sunt doar
eu.

Dacă reuș eau să treacă granița teferi, decizia avea să -i aparțină Frankă i.
Asta, dacă . Il duruseră picioarele toată noaptea ș i acum le masă uș or,
ı̂ncercâ nd să atenueze durerea. Tâ njea să doarmă . Ș tia că , dacă se
ı̂ntindea pe pă tură acum, o să -l ia somnul, caz ı̂n care ı̂l vor gă si ș i vor i
uciș i amâ ndoi. Era momentul s-o ia din loc. Se ridică .
— De ce m-ai salvat din ză padă ?
— Poftim?
— Eram ı̂mbră cat ı̂ntr-o uniformă Luftwaffe. La o primă vedere,
fă ceam parte din regimul care ți-a distrus viața ș i țara. De ce m-ai
salvat?
— Pentru că eș ti o iință umană , iar eu sunt asistentă . Asta e datoria
mea.
— Dar ți-ai riscat viața pentru un stră in, ș i unul pe care-l credeai pilot
ı̂n Luftwaffe pe deasupra.
 — Aveam nevoie de ceva.
— Ca noi toți.
John o ajută să se ridice.
— Hai să mergem. Putem ajunge la graniță ı̂ntr-o oră , două .

Vogel ı̂ntinse harta pe masa din bucă tă rie, avâ nd grijă să n-o mâ njească
de sâ nge. Nu puteau să stră bată Rinul ı̂not. Nu ı̂n luna ianuarie. Probabil
că se ı̂ndreptau spre Inzlingen, punctul ı̂n care granița dintre Elveția ș i
Germania se ițea din apele ı̂nghețate ale râ ului. Trimisese deja cincizeci
de agenți acolo, care să -ș i croiască drum ı̂napoi prin pă dure, ș i o sută
acopereau zona pe o rază de 16 km. In curâ nd curva aia va i prinsă ca
un ș obolan ı̂n cursă , iar el va putea să se ră zbune pe ı̂ndelete. Trebuia să
dea un exemplu. Oare ar i posibil să -i atâ rne cadavrul ı̂n centrul
oraș ului, cum proceda Gestapoul ı̂n teritoriile ocupate? De-abia aș tepta
să dezbată problema cu superiorii lui. Strâ nse harta ș i se ı̂ntoarse la
maș ină , urmat de escortă . Se fă ceau 45 de minute cu maș ina pâ nă la
graniță ș i avea de gâ nd să ie deja acolo câ nd o prindeau, să -i vadă
expresia câ nd ı̂și dă dea seama că ı̂n lumea ei el deținea puterea
supremă .

Fiecare pas era o mică victorie de-acum. Incepeau să se resimtă după
efortul susținut din ajun. John ı̂și tâ ra picioarele prin ză padă , ținâ ndu-se
de copaci, lă sâ ndu-ș i toată greutatea ı̂n bastonul improvizat.
— Nu mai e mult, ı̂i spuse. Vei i liberă ı̂n curâ nd, pentru prima dată
din adolescență.
Era ironic faptul că va trebui să -ș i petreacă primele zile de libertate
ı̂ntr-un centru de detenție din Elveția, fă ră să -ș i poată că uta de lucru,
dar ră zboiul se va sfâ rș i ı̂n curâ nd. Iș i dorea să ie el cel care o va
elibera. Misiunea se transformase ı̂n ceva nou. Se vă zu ı̂nmâ nâ ndu-i
personal micro ilmul lui Bill Donavan, dâ nd mâ na, cu drapelul ı̂n spate,
dar iecare gâ nd era impregnat de prezența ei. De iecare dată câ nd ı̂și
ı̂ntreză rea viitorul era ș i ea acolo, ș i lucrul ă sta era o alinare ș i o
motivație.
Inaintau greoi prin ză padă . Era convins că Berkel fusese descoperit
de-acum ș i că forțele Gestapoului se a lau pe urmele lor, din ce ı̂n ce mai
aproape. Mai era doar un kilometru ș i jumă tate pâ nă la pâ râ ul care avea
să -i poarte peste graniță – asta dacă harta era corectă .

Ajunseră ı̂ntr-un luminiș . Un drum se ı̂ntretă ia cu poteca. John ı̂i fă cu

semn să se oprească ș i o luă ı̂nainte singur, ca să vadă ce era dincolo de
lizieră . Se uită la drum, ı̂ntr-o parte ș i alta. Era liniș te, drumul era pustiu
pâ nă unde putea ajunge el cu privirea, ı̂nainte de a descrie o buclă .
Acesta se a la la doar la câ țiva paș i de ș irul de copaci după care se
ascundeau. Vor i expuș i câ teva minute, câ t ı̂l traversau, dar nu aveau de
ales. Pâ râ ul care avea să -i poarte spre libertate era la mai puțin de un
kilometru acum. Probabil că existau stații de interceptare prin
apropiere ș i drumul se va anima ı̂n curâ nd.
Franka ı̂l ajunsese din urmă .
— Pă durea ține cu noi. Doar datorită ei suntem ı̂ncă ı̂n viață. Odată ce
ieș im din ea, suntem ca morți.
Ară tă spre poiana a lată de cealaltă parte a drumului ș i spre copacii
de dincolo de ea.
— Cel mai probabil pâ râ ul spre care ne ı̂ndreptă m e ı̂n peticul ă la de
pă dure. Trebuie să ajungem acolo, unde vom i din nou la adă post. Sunt
sigur că l-au descoperit pe Berkel ı̂ntre timp ș i că acum ne caută . Nu
există o altă destinație ı̂n afara celei spre care ne ı̂ndreptă m. Ș tiu că n-o
să trecem râ ul ı̂not iarna. Dacă nu sunt deja aici, vor ajunge ı̂n curâ nd.
Putem să reuș im.
— Cine crezi că a lă sat urmele alea ı̂n ză padă ? ı̂l ı̂ntrebă .
Mai multe urme de paș i se ı̂ntretă iau pe ı̂ntinderea de ză padă care-i
despă rțea de copacii de pe cealaltă parte a drumului.
— Greu de spus. Nu pare să i nins pe-aici de câ teva zile. Par să i fost
lă sate de mult.
 — Un țăran care a trecut cu vacile, poate?
— Poate. Sunt sigur că nu ne aș teaptă nimeni acolo, dacă la asta te
referi.
— Pare liniș te.
— Hai să nu mai pierdem timpul, ı̂i spuse John, ieș ind dintre copaci ș i
ghemuindu-se la pă mâ nt ca să traverseze.
Franka ı̂l urmă la câ țiva paș i distanță, imitâ ndu-i gesturile. John o
aș teptă pe marginea drumului câ nd ajunseră la pajiș tea acoperită de
ză padă care ducea spre ș irul de copaci din depă rtare. Apoi o luă ı̂nainte,
cu pas susținut. Franka venea poticnit după el ș i ı̂i că zu rucsacul. Se
aplecă să -ș i tragă curelele pe umeri. John stră bă tu atâ t de repede
ı̂ntinderea, ı̂ncâ t Franka ră mase la vreo 30 de metri ı̂n urma lui. El
tocmai intra printre copaci, câ nd auzi huruitul camionului, care luă
curba.

Vogel era aș ezat ı̂n față, uitâ ndu-se de-o parte ș i de alta a drumului,
câ nd observă silueta care ı̂nainta greoi prin ză padă , spre ș irul de copaci.
— Opreș te! strigă ș i ș oferul apă să pedala de frâ nă . Uite-o. După ea!
Bă tu ı̂n remorca ı̂nvelită cu o prelată , ca să -i trezească pe soldații a lați
ı̂n spate.

Franka se ı̂ntoarse câ nd auzi camionul oprindu-se, cuprinsă de panică .

Se ridică , stră duindu-se din ră sputeri să fugă prin ză pada ı̂n care se
ı̂mpotmolea. John se ascunse după un copac, scoțând pistolul,
amă gindu-se cu gâ ndul că ar putea să -i doboare de unul singur pe cei
patru soldați ı̂narmați pâ nă ı̂n dinți care coborau din camion. Unul
dintre soldați duse puș ca la umă r ș i ı̂ncepu să tragă . Gloanțele țâș neau
ı̂n jurul Frankă i, care fugea fă ră oprire, cu ochii la chipul disperat al lui
John, care ı̂ncerca s-o susțină din priviri, cu mâ na ı̂ntinsă spre ea.

Vogel coborı̂ ı̂n ză padă , urmâ ndu-i pe soldați, lă sâ nd ı̂n urmă camionul,
ı̂n timp ce alergau toți ș ase după silueta a lată la nici 100 de metri
distanță. Scoase pistolul să tragă , chiar câ nd Franka dispă ru ı̂n desiș .

John o prinse de mâ nă ș i o trase după el.

— Haide. Trebuie să -i lă să m cumva ı̂n urmă . Granița e la doi paș i.
Scapă de rucsac.
Ea ı̂l aruncă la pă mâ nt, amintindu-ș i de fotogra iile de familie pe care
le ı̂ndesase ı̂n buzunare. Aruncă o privire ı̂n urmă , spre soldați ș i
polițistul rotofei care de-abia ținea pasul cu ei prin ză padă . Pă reau să
câ ș tige teren. John o tră gea după el ı̂n timp ce alerga, urcâ nd ș i apoi
coborâ nd un deal, ı̂nconjurați de copaci. Soldații ră mă seseră nevă zuți ı̂n
urmă , dealul ș i copacii ı̂i ascundeau privirii lor.
— Nu mai avem mult, ı̂i spuse John chiar câ nd ı̂i apă ru o lumină ı̂n
zare.
Pâ lcul de copaci se ı̂ntindea pâ nă la nici 200 de metri ı̂n față. Dincolo
de ei se vedea o lumină albă , stră lucitoare, ș i Franka observă pe dată ce
nu se vă zuse pe hartă . In locul ı̂n care se sfâ rș ea ș irul de copaci ı̂ncepea
o pră pastie adâ ncă de vreo zece metri, care se ı̂ntindea pe aproximativ
un kilometru ș i jumă tate ı̂n ambele sensuri.
John ı̂njură .
— Nu. Nu. Putem să coborâ m pe-acolo.
— Sunt chiar ı̂n urma noastră . Ar putea să ne ı̂mpuș te ı̂n timp ce
coborâ m. Nu mai e cale de scă pare, nu pentru mine.
— Poftim?
— Nu ș tiu că eș ti ș i tu cu mine. Probabil nu ți-au observat urmele prin
ză padă , printre atâ tea altele. Erai ascuns după copaci câ nd au coborâ t
din camion. Eu nu te vedeam, aș a că n-aveau cum să te vadă nici ei.
Mergi ı̂nainte fă ră mine. Poți să cobori pe-aici ș i să treci granița ı̂nainte
să se ı̂ntunece.
— Nu te las ı̂n urmă .
— N-are rost, John. N-avem cum să scă pă m amâ ndoi. Gâ ndeș te-te la
misiunea ta. Trebuie să pleci acum.
— Trebuie să existe o alternativă .
 — Nu există . Eu mă ı̂ntorc ș i le distrag atenția.
— Nu. Nu pot să plec fă ră tine. Nu vreau.
— Nu uita de misiunea ta. E mai presus decâ t noi doi. Aminteș te-ți cu
ce scop ai fost trimis aici. Te rog. Mai avem doar câ teva clipe.
Auzea paș ii soldaților care se apropiau printre copaci, la nici o sută de
metri distanță.
— Fă -o de dragul meu, ı̂i spuse.
El o strâ nse la piept ș i o să rută . Franka se trase ı̂napoi după câ teva
clipe ș i ı̂și rezemă fruntea de a lui.
— Nu pot să te pă ră sesc.
— Trebuie să pleci acum.
— Iartă -mă , Franka, ı̂i zise, coborâ nd dincolo de buza pră pastiei.
Il privi pentru ultima oară cum se uita că tre ea de-acolo. Se retrase ı̂n
direcția din care veneau urmă ritorii, cu mâ inile sus. Auzi cum soldații ı̂i
strigau să se culce la pă mâ nt, cu mâ inile la ceafă . Era la kilometri
distanță de locul acela, cu ani ı̂n urmă , cu pă rinții ei la cabană , ı̂ntr-o
seară caldă de vară , privind cum apune soarele printre copaci.
Polițistul gră san chiui de bucurie câ nd ı̂i prinse din urmă .
— Franka Gerber? Sunt Kriminalinspektor Vogel de la Gestapo. Te
arestez pentru uciderea lui Daniel Berkel ș i, dă -mi voie să -ți spun, eș ti
pe mâ na mea acum. O să plă teș ti pentru ce i-ai fă cut prietenului meu.
Mă bucur să te vă d plâ ngâ nd. O să tot plâ ngi de-acum ı̂nainte.
Iș i puse pistolul la loc ı̂n toc.
— Unde e prietenul tă u?
— Cine?
— Nu mă lua cu de-astea, ı̂i spuse Vogel, plesnind-o peste față. Ai fă cut
rost de câ rje pentru el. Unde e?
— A plecat să ptă mâ na trecută . A traversat deja granița. Mi-a spus pe
unde s-o iau – să merg ș i eu după el.
— Veri icați ı̂mprejurimile, le spuse soldaților, care se ră s irară ,
inspectâ nd timp de câ teva minute zona.
 Vogel ı̂ncepu s-o percheziționeze pe ı̂ndelete, lă sâ ndu-ș i mâ inile să
adaste mai mult ı̂n anumite locuri, scoțându-i din buzunare portofelul ș i
revolverul ră mas de la tată l ei.
— N-am gă sit nimic, ı̂i spuse unul dintre soldați la ı̂ntoarcere. Nu mai
e nimeni altcineva. E plin de urme. E imposibil să -ți dai seama dacă mai
era cineva cu ea.
Franka era cu gâ ndul la John acum ș i la faptul că va reuș i să treacă
granița. Victoria ei era faptul că el va scă pa cu viață. Il vă zu cu ochii
minții trecâ nd agale frontiera, ı̂nmâ nâ nd micro ilmul, primind
recunoaș terea pe care o merita, ș i ı̂i era de ajuns. Chinurile care o
aș teptau ı̂n orele urmă toare vor trece. Ceea ce realizaseră ei va dă inui.

John ză bovi printre copaci, ș tiind că era de ajuns s-o ia din loc ș i că nu l-
ar mai ı̂mpiedica nimeni să treacă granița acum. Il ı̂mbiau gâ ndul
libertă ții ș i satisfacția că -ș i va ı̂ndeplini misiunea. Micro ilmul era vital.
Poate c-ar putea chiar să ı̂ncline balanța ră zboiului. Iș i imagină
reı̂ntâ lnirea cu familia, mâ ndria de pe chipul tată lui lui. Incercă să ș i-o
alunge pe Franka din minte. Dincolo de graniță, pe care o putea trece cu
uș urință, ı̂l aș tepta restul vieții.

Soldații mergeau tâ rș âit prin ză padă spre camion, savurâ nd momentul.
Vogel ı̂și ținea pistolul ı̂ndreptat spre capul Frankă i. Ș i cine avea să -l
oprească ? El fă cea legea aici. In curâ nd o să descopere ș i curva treaba
asta. Le luă un sfert de oră să ajungă la locul ı̂n care lă saseră camionul.
Soldații să rbă toriră printr-o pauză de țigară . Vogel o obligă să
ı̂ngenuncheze ı̂n ză padă , pe marginea drumului, cu mâ inile la ceafă , ı̂n
timp ce scotea radioemițătorul, să -ș i anunțe victoria. Avusese parte de
multe momente de satisfacție ı̂n decursul carierei lui, dar probabil că
acesta era ı̂ncununarea tuturor. Se gâ ndi la Berkel ı̂n timp ce lua
radioemițătorul. Moartea lui va i ră zbunată . Transmise vestea bună ,
fă câ nd de mai multe ori anunțul.
 — Te duc la sediul local al Gestapoului acum, o anunță. E ultimul loc
pe care ı̂l vei mai vedea ı̂n viața asta.
O ı̂mpinse ı̂n remorcă , legâ ndu-i mâ inile cu un capă t de sfoară , pentru
că ı̂n vria aceea uitase să ia că tuș ele. Nu mai conta. Era pă zită de patru
soldați. N-avea unde să fugă . Soldații se aș ezară pe lâ ngă ea, iar Vogel,
ș oferul ș i un alt soldat se aș ezară ı̂n față.
— Felicită ri, bă ieți! le strigă Vogel ı̂n clipa ı̂n care se pregă -teau s-o ia
din loc. Câ nd ne ı̂ntoarcem, vă aș teaptă o permisie.
Soldații chiuiră ı̂n timp ce ș oferul pornea maș ina. La nici o sută de
metri, le apă ru ı̂n față o siluetă , cineva care le cerea ajutorul. Vogel se
aplecă ı̂nainte, dâ nd cu ochii de un o ițer din Luftwaffe care ı̂nainta
greoi spre ei, cu documentele la vedere. Uniforma lui era murdară ș i
sfâ ș iată , iar omul era plin de ză padă ș i noroi. Pă rea epuizat, poate chiar
la un pas de moarte. Ș oferul ı̂ncetini ș i apoi opri de-a binelea.
— Vă rog, ajutați-mă ! le strigă o ițerul.
— Ce mai e acum? bombă ni Vogel.
O ițerul se oprise chiar ı̂n fața camionului, cu mâ inile ridicate. Era aș a
de aproape, ı̂ncâ t Vogel ı̂i vedea pâ nă ș i culoarea ochilor.
— Am aș teptat toată noaptea ı̂n locul ă sta. M-am pră buș it cu avionul
ı̂n timpul unei misiuni de pregă tire, la câ țiva kilometri mai ı̂ncolo, ı̂n
pă dure. Am crezut c-o să mor. Am auzit ı̂mpuș că turile ș i mi-am croit
drum pâ nă aici.
— Trebuie să transportă m o prizonieră . Suntem ı̂ntr-o misiune
importantă . E un oră ș el la vreo trei kilometri spre vest.
— Nu cred că pot să ajung pâ nă acolo. Nu mă țin picioarele. Vă rog, nu
mă lă sați aici.
Vogel chibzui câ teva clipe. Poate c-o să primească recunoaș tere ı̂n plus
pentru faptul că salvase un o ițer al Luftwaffe ră tă cit prin pă dure, ba
chiar ș i o medalie – jigodiile alea arogante din Luftwaffe vor trebui să -l
respecte dacă le aducea pe tavă unul din propriii lor o ițeri. Ii fă cu semn
cu degetul spre remorcă .
— Putem să te ducem pâ nă ı̂n oraș .
 Bă rbatul dă du roată camionului, ș chiopă tâ nd. Vogel le strigă
soldaților din spate că mai aveau un pasager ș i unul dintre ei se aplecă
ș i-l ajută să urce.

Franka nu-ș i ridică privirea la ı̂nceput, dar câ nd prelata a fost dată
deoparte, fu smulsă din transă . Simți că -i piere tot sâ ngele din obraji
câ nd John se aș eză ı̂n dreapta ei, ı̂n uniforma de aviator, ı̂n timp ce de
cealaltă parte stă tea unul dintre soldați. Ceilalți trei soldați erau aș ezați
ı̂n fața lor, cu puș tile lâ ngă ei. Ș oferul porni din nou motorul ș i camionul
demară huruind. John gâ fâ ia ș i se aplecă ı̂n față, sprijinindu-ș i
antebrațele pe coapse. Iș i lă să ranița la picioare.
— Mulțumesc că m-ați luat. Mi-ați salvat viața. Cine-i fata?
— O prizonieră , ı̂i spuse unul dintre soldați. A ucis un o ițer din
Gestapo.
— Ș i-o arestați pentru asta? ı̂ncepu să râ dă John. Ce i-a venit unei fete
frumoase ca tine să omoare unul dintre scumpii noș tri o ițeri din
Gestapo? Nu ți-a plă cut trenciul lui negru? Ș tiți ce se spune despre
agenții Gestapoului, nu-i aș a?
— Nu, ce se spune? ı̂l ı̂ntrebă soldatul aș ezat chiar lâ ngă ei, cu un
ı̂nceput de zâ mbet.
— Că toți agenții Gestapoului sunt sinceri ș i inteligenți, dar eu unul nu
sunt de acord.
Acelaș i soldat ı̂l ı̂ntrebă :
— De ce?
— Dacă un agent din Gestapo declară că e inteligent, atunci nu e
sincer. Dacă e sincer, nu e inteligent, iar dacă e ș i sincer ș i inteligent,
atunci nu face parte din Gestapo.
Cei patru soldați ı̂ncepură să râ dă .
— Ș tiu că risc să intru ı̂n belea, dar mai glumesc ș i eu.
— Sigur, ı̂ncuviință soldatul.
Franka ı̂ncremenise, nu-i venea a crede. John nu-i fă cuse niciun semn.
Nimic.
 — Vă mai spun un banc, dacă promiteți să nu-l ziceți mai departe.
— Sigur, ı̂i ră spunse acelaș i soldat.
— Bine, e un banc bun de tot. Care-i diferența dintre creș tinism ș i
nazism?
— Nu ș tiu, ră spunse unul dintre soldați.
John fă cu o pauză de câ teva secunde.
— In creș tinism, un singur om a murit pentru binele tuturor. In
nazism mor toți pentru binele unui singur om.
Soldații ı̂ncepură să râ dă ı̂n hohote.
John țâș ni ı̂n picioare ș i scoase pistoalele din buzunar.
— Franka! La pă mâ nt! ı̂i strigă , luâ nd la râ nd soldații din fața lor ș i
ı̂n igâ ndu-le câ te un glonț ı̂n piept.
Ultimul soldat se ridică , ducâ nd mâ na la puș că . John ı̂i trase două
gloanțe ı̂n față. Camionul se opri brusc, aproape doborâ ndu-l. Ii luă o
secundă să -ș i recapete echilibrul, apoi trase ultimele gloanțe de pe
țeavă spre cabină , stră pungâ nd prelata. Se aplecă spre ea. Fața ı̂i era
mâ njită de sâ ngele soldaților.
— Eș ti ră nită ? Ai pă țit ceva?
— Nu, n-am nimic.
John luă pistolul unuia dintre soldații uciș i ș i să ri din camion. Franka
ı̂l urmă . Uș a de la cabina camionului se deschise ș i Vogel coborı̂ poticnit,
cu o gaură urâ tă ı̂n piept. Apucă să tragă două gloanțe, ı̂nainte ca John
să -l doboare – se pră buș i gră madă ı̂n mocirlă . John se asigură că
muriseră toți, ș i Vogel, ș i ceilalți din față. Se rezemă de o latură a
camionului. Franka se apropie de el.
— Te-ai ı̂ntors. Acum puteai să ii deja dincolo de graniță.
— Ț i-am spus că nu plec fă ră tine.
Il ı̂mbră țiș ă, dar, câ nd se trase ı̂napoi, observă o pată roș ie ı̂n locul
unde se lipise de el.
— O, nu, exclamă , simțind un ior de gheață pe ș ira spină rii. Arată -mi.
El ridică brațul, lă sâ nd să se vadă o rană de glonț ı̂n partea dreaptă a
pieptului, la nivelul cotului.
 — Nu-i aș a grav, ı̂l minți Franka.
— Mai rezist, dar trebuie să plecă m acum. O să vină ı̂ntă riri.
— Stai aș a. Trebuie să iau ceva mai ı̂ntâ i.
Fugi spre cabina camionului, deschizâ nd portiera. Soldații din
Wehrmacht ză ceau aplecați ı̂n față, ca niș te pă puș i de câ rpă , iar
parbrizul spart era mâ njit de sâ ngele lor. Ș oferul se pră vă lise ı̂n drum,
ză câ nd gră madă . Trusa de prim-ajutor era pe podea. Câ nd se ı̂ntoarse la
el, John stă tea aș ezat ı̂n ză padă . Tă ie o fâ ș ie de bandaj ș i i-o ı̂nfă ș ură ı̂n
jurul pieptului, ı̂ncercâ nd să oprească hemoragia. Partea de sus a
pantalonilor lui era deja ı̂mbibată de sâ nge. John ı̂și scoase tunica de la
uniformă , aruncâ nd-o ı̂n ză padă .
— Ț ine ă sta ı̂n dreptul ră nii, ı̂i spuse Franka, ı̂ntinzâ ndu-i un bandaj
gros. Apasă câ t de tare poți.
John ı̂ncuviință, dar era alb ca varul. Scoase din raniță o haină civilă ,
reuș ind cu greu să -ș i bage mâ inile pe mâ neci. In doar câ teva clipe era
plină de sâ nge.
— Trebuie să plecă m chiar acum, continuă Franka.
Scoase harta din buzunarul lui. Se ı̂ndepă rtaseră deja câ țiva kilometri
de punctul prin care plă nuiseră să treacă granița. Odată ı̂ntorș i acolo, ı̂i
aș tepta peretele de stâ ncă .
— Rezist, ı̂i spuse John. Scoate cadavrul din camion ș i hai să ne
ı̂ntoarcem cu maș ina pâ nă acolo.
Franka dă du roată camionului prin dreapta, tră gâ nd cadavrul
soldatului dină untru. Il ajută pe John să se ridice, trecâ ndu-i brațul
peste umerii ei, ș i ı̂l conduse pâ nă la camion, unde reuș i să urce singur,
opintit. Motorul era ı̂ncă pornit, cheile ră mă seseră ı̂n contact. Franka
ı̂ntoarse camionul ș i o porni ı̂n viteză , cu vâ ntul rece su lâ ndu-le ı̂n față,
lă sâ nd ı̂n urmă mormanul de cadavre din drum.
— O să ai nevoie de ı̂ngrijiri medicale, urgent.
— Ajută -mă să trec granița ș i ne ocupă m apoi de restul. Mi-ai salvat o
dată viața. S-ar pă rea că va trebui s-o faci din nou.
 Merseră câ teva minute, pâ nă ajunseră ı̂ntr-un punct ı̂n care pră pastia
pă rea mai puțin adâ ncă ș i copacii mai aproape. Iș i sprijini brațul pe
umerii ei, apoi ieș iră din camion ș i-l abandonară acolo, fă ră a se mai
obosi să -ș i acopere urmele. Granița. Libertatea. Franka ı̂i luă ranița ș i o
goli câ t de mult putu, ı̂nainte de a o lua ı̂n spate. Inaintau ı̂mpreună ,
John se sprijinea de ea, lă sâ nd o dâ ră roș u-aprins prin ză padă .
— Rezist, repetă .
Pe ici, pe colo mai ră să rea câ te un copac din ză pada groasă . Ajunseră
din nou ı̂n dreptul peretelui de stâ ncă . Avea vreo ș ase metri.
— Scoate funia. Leag-o de un copac ș i lasă -mă ı̂n jos.
Franka scoase colacul de funie din raniță ș i o legă de un copac solid. El
ș i-o ı̂nfă ș ură ı̂n jurul brațelor, prinzâ nd-o cu amâ ndouă mâ inile, ı̂n timp
ce Franka ı̂l cobora centimetru cu centimetru. John ı̂și sprijinea
picioarele de stâ nci. Ea ș tia câ t de obosit era el, dar ș tia ș i ce s-ar
ı̂ntâ mpla dacă ı̂l lă sa acum să doarmă . Franka ı̂l urmă . Câ nd ajunse pe
fundul pră pastiei, John era aș ezat pe o stâ ncă , abia reuș ind să stea ı̂n
capul oaselor. Il ridică din nou.
— Haide, infanterist, ı̂i spuse ı̂n engleză – exact cum o ı̂nvă țase el.
Auzi clipocitul apei pâ râ ului ș i ı̂și croi drum printre copaci, ı̂n
că utarea lui. Malul era ı̂nghețat, dar ș uvoiul curgea nestă vilit pe mijloc.
— Haide, spuse. Putem s-o facem.
— Ră zbesc eu cumva, ı̂i spuse John, dar cu voce stinsă , ca ș i cum
iecare pas ar i putut să ie ultimul.
Se poticni din nou, iar Franka se aplecă să -l ridice.
— Haide, John. Aproape c-am ajuns. Mai avem doar un pic.
Merseră tot ı̂nainte pe malul râ ului, ı̂ncă un pas, ș i apoi ı̂ncă unul. Pe
John ı̂l lă sară ı̂n cele din urmă picioarele ș i se ı̂mpiedică din nou,
tră gâ nd-o peste el. Gemu câ nd Franka ı̂ncercă să -l ridice, dar ea ı̂l
ignoră , punâ ndu-i cu forța brațul peste umă rul ei. Mâ na lui era din ce ı̂n
ce mai moale, dar continuară să ı̂nainteze. Cumva.
— Aproape am ajuns. Nu te da bă tut.
 Mai ı̂naintară câ teva minute, apoi el ı̂i dă du drumul ș i că zu la pă mâ nt.
Vama se ivi printre copaci. Era la nici 30 de metri distanță.
— Am reuș it! strigă Franka. Am ajuns ı̂n Elveția. Suntem liberi.
— Tu eș ti liberă , ı̂i ș opti John. Mulțumesc, Franka, pentru tot. Ia
micro ilmul.
— Nu! Nu te las să mori, nu câ nd aproape am ajuns. Ridică -te. M-ai
auzit? Ridică -te. Nu te las ı̂n urmă .
Se aplecă , ı̂l ı̂nconjură cu brațul, susținâ ndu-i toată greutatea pe
umeri.
— Putem s-o facem. O să reuș im. Nu te las să mori, repeta ea ı̂ntruna,
ı̂n timp ce se ı̂ndrepta greoi spre clă direa micuță de culoarea ardeziei,
pe sub coroanele copacilor din Pă durea Neagră , aș a de dese ı̂ncâ t nici
nu se vedea cerul.
 15

Un sat în apropiere de Basel, Elveția, octombrie 1945

Soarele la as ințit scă lda cerul ı̂n nuanțe de roș u, portocaliu ș i violet.
Franka se ı̂ndreptă de spate, sprijinindu-se ı̂n să pă liga pe care o ținea ı̂n
mâ nă . Dealurile ș i copacii din Pă durea Neagră se ı̂ntreză reau la
orizont – niș te forme ı̂ntunecate pe fundalul cerului. Seara se lă sa
ră coare, că ldura verii ı̂ncepea să se risipească , alungată de vâ ntul
toamnei. Terenul era acoperit de ș iruri verzi, bine ı̂ngrijite, de carto i,
care se ı̂ntindeau câ t vedeai cu ochii pe o rază de câ teva sute de metri,
ı̂ntrerupte doar de siluetele celorlalte ajutoare de la fermă , care se
ı̂ntorceau după o zi de muncă . Franka se aplecă să ridice gă leata cu
buruienile pe care le smulsese ș i o porni spre hambar. Rosa Goldstein o
aș tepta lâ ngă copacul sub care luaseră adesea prâ nzul ı̂mpreună ,
ı̂ntâ mpinâ nd-o zâ mbitoare.
— Nu mă aș teptam să ii ı̂ncă pe aici, Franka. Credeam că pleci acasă .
— Tot aici sunt, ı̂i spuse Franka. Nu ș tiu de ce, dar plecarea mea s-a
amâ nat. Astă zi e ultima mea zi la fermă . Pare ridicol, dar o să -mi
lipsească locul ă sta ș i toți oamenii minunați pe care i-am cunoscut aici.
— Ră zboiul s-a sfâ rș it. Am scă pat de naziș ti. E momentul să ne vedem
de viețile noastre, de ce-a mai ră mas din ele.
Cele două femei plecară ı̂mpreună . Alte câ teva persoane li se ală turară
din mers, iar câ nd ajunseră ı̂n dreptul hambarului, se adunaseră mai
bine de două zeci de oameni, care ı̂i urară cu toții cele bune la
despă rțire.
Iș i aminti de Hans ı̂n timp ce se spă la ı̂nainte de cină ı̂n baia pe care o
ı̂mpă rțea cu alte zece femei, care ı̂i erau ca niș te surori acum. Deș i viața
lui fusese curmată prea devreme, cuvintele lui dă inuiseră . Hans, Sophie,
Willi ș i toți cei care-ș i dă duseră viața ı̂n numele libertă ții vor i
recunoscuți ı̂n curâ nd drept eroi, aș a cum ı̂i ș tia ea. Se ı̂ntoarse ı̂n
camera ei ș i se aș eză pe patul suprapus. Nu mai era nimeni ı̂n
dormitorul comun, celelalte femei ieș iseră să bea ceva la aer, ı̂n lumina
as ințitului. Trase de sub pat valiza ı̂n care se a lau toate obiectele ei
personale. Pliantul era ı̂mpă turit ı̂n buzunarul lateral. Il scoase, cum
fă cea adesea ı̂n ultimul timp, ș i citi titlul:

MANIFESTUL STUDENȚ ILOR DIN MUNCHEN

Era al ș aselea manifest al Tranda irului Alb, pe care un avocat reuș ise
să -l strecoare peste graniță, pentru a i reprodus ș i distribuit ı̂n sute de
mii de exemplare deasupra Germaniei de bombardierele Aliaților. Sylvia
Stern, o evreică refugiată din Ulm, trecuse granița cu manifestul asupra
ei ș i i-l dă ruise Frankă i ı̂n semn de ı̂ncurajare la sosirea ei aici, ı̂n iarna
lui 1944. Franka nu ı̂i spusese niciodată , nici ei, nici altcuiva, că fusese
de față ı̂n noaptea ı̂n care Hans, sora lui, Sophie, ș i cel mai bun prieten
al lui, Willi, redactaseră acel manifest. Nu ı̂i spusese că ajutase la
distribuirea lui sau că fă cuse ı̂nchisoare pentru cuvintele tipă rite pe
acel petic de hâ rtie. Amintirea aceea le aparținea lor acum. Doar ei
meritau acel privilegiu.
Impă turi manifestul, ı̂l ı̂ndesă la loc ı̂n valiză ș i se apropie de fereastra
a lată la capă tul ș irului de paturi suprapuse. Se uită spre Pă durea
Neagră , munții a lați la kilometri distanță. Ce-o să facă de-acum ı̂nainte?
Naziș tii fuseseră anihilați, iar Reichul lor, care ar i trebuit să dă inuie o
mie de ani, fusese spulberat odată cu ei. Dar ce-o mai aș tepta pe ea
acolo? Oamenii cei mai dragi ei se duseseră . Mai dă inuia doar amintirea
lor, care o alina ș i o ı̂ntrista deopotrivă , ı̂nconjurâ nd-o cu dragoste. Incă
stă tea de vorbă cu mama ei, ı̂ncă simțea ı̂mbră țiș area tată lui ei, ı̂ncă ı̂i
apă rea ı̂n vis zâ mbetul lui Fredi. O vor ı̂nsoți mereu, câ te zile va avea.
 Se mai gâ ndea ș i acum la John. Ii simțea ı̂ncă greutatea pe umeri,
simțea cum sâ ngele lui cald ı̂i ı̂mbibase hainele, vedea ș i acum expresia
vameș ului – o combinație de uimire ș i milă – ı̂n clipa ı̂n care țâș nise pe
uș ă, cu John ı̂n spinare. Vameș ul ı̂ncercase s-o convingă să se
resemneze, să accepte faptul că John murise, dar ea refuzase să -l
creadă . Ii pusese pistolul la tâ mplă , silindu-l să -i ducă la spitalul a lat la
cinci kilometri distanță. Era sigură c-o să ie ı̂nchisă pentru asta. Dar nu
fusese aș a. Intervenise pentru ea consulatul american. Micro ilmul
ajunsese ı̂n Statele Unite ș i bombele fuseseră lansate asupra oraș elor
Hiroshima ș i Nagasaki. Nu ș tiuse niciodată câ t de mult contribuise de
fapt la acele groză vii, dar ră zboiul se sfâ rș ise acum. Americanii
susțineau că bombele salvaseră sute de mii de vieți. Era mai bine să
vadă astfel lucrurile, deoarece alternativa era mult prea dureroasă .
Poate că rolul pe care-l jucaseră ı̂n a pune capă t ră zboiului era
moș tenirea cu care avea să se ı̂mpace ı̂ntr-o bună zi. Era de-ajuns să ș tie
că avuseseră o contribuție.

După internarea lui ı̂n spital, ea nu mai putuse pă ră si centrul de
detenție, nu-l mai vă zuse din ziua aceea, primise doar o scrisoare prin
care era anunțată că supraviețuise ı̂n mod miraculos. John ı̂i scrisese de
mai multe ori, mulțumindu-i că -i salvase viața doar printr-un efort de
voință, repetâ ndu-ș i de iecare dată promisiunea că se va ı̂ntoarce la ea,
dar cumva se simțea ı̂n continuare singură . Nu reuș ea să -l creadă , iar
speranța din su letul ei ı̂ncepuse să se stingă , pe mă sură ce
corespondența dintre ei se ră rea.
Se ı̂ntuneca, iar ı̂n zare se mai vedea doar o geană de lumină , deasupra
munților Pă durea Neagră . Nu aprinsese lampa din colțul camerei. Se
lă sase ı̂ntunericul. Nu pă rea să mai aibă vreun rost să aprindă lumina
ı̂ntr-o ı̂ncă pere din care se pregă tea să plece. Venise momentul. Nu se
mai putea sustrage. Valiza ei ră mă sese lâ ngă pat. Se apropie de ea ș i ı̂și
strâ nse ultimele lucruri. Nu era nici pe jumă tate plină câ nd o ı̂nchise. O
ridică doar cu o mâ nă , simțind câ t atâ rna ce mai ră mă sese din viața ei.
 Auzi deschizâ ndu-se uș or uș a camerei.
— Ț i-am promis c-o să mă ı̂ntorc după tine, ı̂i spuse o voce – o voce pe
care o auzise doar ı̂n vis ı̂n ultimele luni.
Aprinse lampa. Incă perea fu scă ldată ı̂ntr-o lumină aurie,
dezvă luindu-i silueta lui John ı̂n pragul uș ii, ı̂mbră cat ı̂n uniformă
completă , cu pieptul plin de medalii. El ı̂și scoase chipiul, punâ ndu-l sub
braț .
— N-am de gâ nd să te mai pă ră sesc vreodată .
— Nici nu te-aș lă sa, ı̂i spuse Franka.
Se apropie de ea ș i o strâ nse cu putere la piept, iar ı̂n ı̂mbră țiș area
aceea, orice cuvâ nt ar i pă rut de prisos.
 MULȚ UMIRI

Vreau să -i mulțumesc soției mele, Jill, pentru că a crezut ı̂n mine ș i
pentru că e consultantul meu ı̂n orice privință. Vreau să le mulțumesc
pentru efort celor care mi-au citit manuscrisul, ajutâ ndu-mă să aleg ce
era mai bun din haosul primelor versiuni: Jack Layden, Shane Woods,
Betsy Frimmer, Carol McDuell, Chris Meniser, Jackie Kosbob, Nicola
Hogan, Liz Guinan Havens. Morgan Leafe ș i, desigur, minunata Jill
Dempsey. Mulțumirile mele se ı̂ndreaptă ș i că tre Dr. Liz Slanina ș i Dr.
Derek Donegan, pentru consultanță tehnică . Mulțumiri agentului meu
de milioane, Byrd Leavell,ș i redactorilor mei, Jenna Free, Erin Anastasia
ș i Will Champion, care m-a fă cut ı̂n repetate râ nduri să râ d ı̂n hohote
datorită limbajului colorat din adnotă ri. Mulțumesc lui Jodi Warshaw ș i
Chris Werner, minunații mei editori de la Lake Union, ș i tuturor
angajaților de acolo, care sunt aș a de prietenoș i, amabili ș i prompți.
Mulțumesc fratelui meu, Brian, pentru că m-a ı̂nvă țat să spun mereu
adevă rul, ș i celuilalt frate, Conor, pentru că mi-a insu lat pasiunea
pentru tot ce ține de istorie. Mulțumesc surorii mele, Orla, pentru
sprijinul constant ș i, desigur, pă rinților mei, Robert ș i Anne Dempsey,
pentru că m-au fă cut ceea ce sunt. Ș i mulțumesc minunaților mei ii,
Robbie ș i Sam. Voi sunteți ră spunsul la orice acum ș i principala forță
care mă mâ nă ı̂n că lă toria mea spre a deveni scriitor.
 Pentru comenzi și informaţii, contactaţi:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vânzări
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, București, cod poștal 010517
Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Depozit
Str. Gării nr. 11, Mogoșoaia, jud. Ilfov
Tel.: 0758.053.416
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.edituracorint.ro