Vdocuments - MX Farmacologia Generala Veterinara

5/25/2018 FARMACOLOGIA GENERALA VETERINARA - slide pdf.
c om
MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ
FARMACOLOGIA GENERALĂ
VETERINARĂ
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/fa r ma c ologia -ge ne ra la -vete r ina ra 1/165
5/25/2018 FARMACOLOGIA GENERALA VETERINARA - slide pdf.c om
DEFINIŢIA. RAMURILE.
RELAŢIILE CU ALTE ŞTIINŢE.
IMPORTANŢA FARMACOLOGIEI
Definiţii:
Farmacologia este o ştiinţă medicală derivată din biologie şi care se ocupă cu studiul
medicamentelor.
gr. pharmakon = medicament, logos = ştiinţă, cuvânt.
Medicamentul reprezintă o substanţă care se utilizează în scopul ameliorării sau vindecării
unei stări morbide sau pentru prevenirea şi chiar diagnosticarea acesteia.
Medicamentele pot deveni otrăvuri dacă se depăşeşte doza sau dacă starea organismului este
pround aectată.
Medicamentele pot i uneori veritabile alimente, vitamine sau săruri minerale.
!"emplul# glucoza poate i#
 medicament în unele aecţiuni$
 aliment e"celent$
 otravă în urma administrării în cazul diabetului zaharat.
Ramurie farma!""#iei
Farmacodinamia studiază schimburile survenite în organismul bolnav sau sănătos sub
acţiunea medicamentelor.
Farmacocinetica studiază soarta medicamentelor în organism, respectiv, se reeră la

absorbţie, diuzarea, metabolizarea şi eliminarea lor din organism.
%armacodinamia este o disciplină e"perimentală şi se ocupă cu lămurirea proceselor biochimice
moleculare şi submoleculare care stau la baza acţiunii medicamentoase. &ceste cercetări se continuă
în clinică, această ramură purtând denumirea de farmacologia clinică.
Farmacoterapia se ocupă cu cazurile în care se prescriu medicamentele, sub ce ormă, în ce
concentraţii, doza şi calea de administrare.
Farmacocnozia se ocupă cu studiul drogurilor.
'

(rin drog se înţelege materia brută de origine vegetală, animală şi chiar minerală din care
provine un medicament$ ele conţin principii active, singure sau în asociere, putând i considerate
ulterior medicamente.
Chimia farmaceutică este ştiinţa ce studiază proprietăţile izico)chimice ale substanţelor
organice şi anorganice întrebuinţate în medicină, modul lor de obţinere şi prelucrare, metodele de
control ale calităţii şi condiţiile de conservare optimă.
Receptura *recepta = reţetă+ studiază modul de redactare al reţetelor, precum şi prepararea şi
conservarea ormelor medicamentoase şi a preparatelor galenice.
Farmacotoxicologia se ocupă cu studiul eectelor dăunătoare ale dieritelor substanţe
medicamentoase aunse în organism în doze mult mai mari decât cele terapeutice.
Farmacovigilenţa se ocupă cu studiul eectelor adverse, neavorabile ale medicamentelor
asupra organismului.
Placeboterapia reprezintă o modalitate de cură psihologică *în medicina umană+.
Talasofarmacologia *farmacologia marină = biomedicina marină+ îşi propune să
valoriice teoretic şi practic tot ceea ce poate da oceanul planetar.
Farmacogenetica studiază inluenţa medicamentelor asupra eredităţii şi posibilităţile de
cercetare a viciilor genetice pe cale medicamentoasă.
Cronofarmacologia studiază metodele de administrare a medicamentelor, ţinându)se cont
de bioritmurile e"istente *sezoniere, bianuale, etc.+.
Thanatofarmacologia studiază terapia muribunzilor.
Imunofarmacologia studiază inluenţa medicamentelor asupra răspunsului imun.
-tiinţa armacologică este o verigă între disciplinele teoretice şi practice.
I$%"ri!u farma!""#iei
primele încercări de utilizare a unor leacuri/ au ost sub orma practicilor vrăitoreşti/
●
din timpuri oarte vechi$

primul document, 0ăbliţa de argilă sumeriană/ de la ippur '122 î.e.n. este considerat
●
prima armacopee din lume$

papirusul 3eorg Moriz ce cuprinde cunoştiinţe despre circa '22 plante medicinale$
●
4ippocrate susţine că medicamentele sunt doar aduvanţi ai organismului animal$ este

●
părintele alopatiei al cărui principiu de bază este contraria contrariis curantur/ = contrariile se
combat prin contrarii *medicina clasică+$

5ioscoride este considerat părintele armacocnoziei prin lucrarea sa 5e materia
●
medica/$
6

3allenus arată că drogurile mai conţin pe lângă substanţele utile în terapie şi unii actori
●
dăunatori ce trebuie înlăturaţi înainte de utilizare 7 preparate galenice$

în !vul Mediu s)au înregistrat progrese remarcabile în lumea arabă care elaborează
●
code"uri de medicamente/$ &vicena cu lucrarea 8anonul medicinei/$

●
în perioadade
drog sunt responsabile 9enaşterii, (aracelsus*:uinta
eectul terapeutic aunge laesentia/+,
concluziaanticipând
că numai cantităţi
noţiuneareduse dintr)un
de principiu
activ/. ;lterior, chimia şi izica îşi ac simţită prezenţa în armacologia modernă$
<ammuel 4ahneman pune bazele homeopatiei al cărui principiu este similia similibus
●
curantur/ *asemănătoarele se combat prin asemănătoare+$ susţine că principiul vindecării bolilor este
pe baza administrării unor doze ininitezimale dintr)un medicament care în doze mari la subiecte
sănătoase provoacă simptomele bolii respective$
în 9omânia, părintele armacologiei veterinare este &l. ocuşteanu ce a ost urmat de
●
3rigore <lavu, %rancisc (opescu, !milian icperta$ un aport important l)au avut şi# >limpia ?echiu,
(etre @alaci şi Marin Mircea.
N"men!a%ura me&i!amen%e"r
● denumirea internaţională *58A = denumirea comună internaţională+ este recomandată
de >M< cu scopul de a internaţionaliza$
● denumirea oficinală
cele internaţionale$ este aceea din armacopee *%9 B+$ multe denumiri corespund cu
● denumirea comercială este dată de irma producătoare$
● denumirea chimică se utilizează în practică numai pentru substanţele cu structură
simplă$
● denumirea generică aprobată! este denumirea oicială valabilă pentru anumite ţări,
pentru medicamentele stabilite de comitete speciale.
C
CIRCUITUL 'IOLOGIC a
MEDICAMENTELOR
FARMACOCINETICA MEDICAMENTELOR
&cest enomen cuprinde două momente#
1. in(a)ia me&i!amen%uui 7 eliberarea medicamentului din orma armaceutică în care este
înglobat, absobţia acestuia la locul aplicării şi diuzarea sa în sânge şi ţesuturi.
'. e(a)ia me&i!amen%uui 7 metabolizarea şi eliminarea medicamentului din organism.
I"#$%I$ M&'IC$M&"T&()R
Dn maoritatea cazurilor, medicamentele NU se administrează sub orma lor pură, ci sunt
înglobate într)un e"cipient la care se adaugă diverşi aduvanţi *emulgatori, antio"idanţi, conservanţi,
etc.+.
5upă administrare trebuie să aibă loc dezintegrarea ormei armaceutice şi eliberarea
substanţelor active. 8antitatea de substanţă activă din orma armaceutică poartă denumirea de
&i$*"ni+ii%a%ea farma!eu%i!,, care depinde de mai mulţi actori#
natura solventului $
●
gradul de dizolvare al substanţei active $

●
temperatura, p4)ul şi vâscozitatea mediului, la locul de dizolvare şi absorbţie $

●
mişcarea particulelor din mediu $

●
solvatarea medicamentului, uncţie de cantitatea de apă din compoziţia chimică a

●
mediului$ e"# orma anhidră a ampicilinei are la nivelul tubului digestiv o solubilitate mai mare decât
orma hidratată.
!liberarea medicamentului din orma armaceutică este urmată de o absorbţie la nivelul
sângelui, proces care poate i mai rapid sau mai lent în uncţie de diverşi actori.
8antitatea de medicament care se absoarbe în circulaţia sangvină poartă denumirea de
+i"&i$*"ni+ii%a%e farma!eu%i!, ce se stabileşte prin e"perimente clinice, administrându)se iniţial un
preparat armaceutic de reerinţă cu o biodisponibilitate oarte mare. &poi se administrează orma
armaceutică de cercetat şi de iecare dată se cercetează nivelul sangvin.
CT
@E = ⋅122 unde, 80 = cantitatea absorbită din preparatul de cercetat şi
CR
89 = cantitatea absorbită din preparatul de reerinţă.

F
%actorii care inluenţează biodisponibilitatea#

 disponibilitatea armaceutică$
 viteza şi gradul de absorbţie a substanţei active.
Dn cazul administrării medicamentelor pe cale orală, biodisponibilitatea descreşte astel# soluţii

→ emulsii → suspensii → pulberi → capsule → comprimate *draeuri+.
@iodisponibilitatea în timp NU este relevantă sub aspectul eicacităţii medicamentelor. ;n
medicament poate avea o biodisponibilitate mare, în timp, dar nivelurile sale sangvine ; sunt
eicace. ;n medicament poate realiza rapid niveluri sangvine oarte mari, chiar to"ice, dar care scad
rapid. <ituaţia optimă este atunci când nivelul sangvin este optim, iar biodisponibilitatea este cât mai
mare.
uleios 5acă nivelul

şi a unor sangvinlipoili$
aduvanţi este preae"#ridicat, absobţiauleioasă
o suspensie poate i de
întârziată prin adăugarea
procain)penicilină unui e"cipient
3 *nivel sangvin
eicace în 'C ore+ va realiza nivelul eicace timp de o săptămână dacă i se adaugă stearat de &l.
A'-O'ŢIA MEDICAMENTELOR
8ăile de administrare ale medicamentelor se clasiică astel#
. C,i na%urae /in&ire!%e 0 !u a+$"r+ţie in&ire!%,1:
●
!aea en%era, /in%ern,1: administrarea medicamentelor pe cale#
orală *per os+ $

 rectală *per rectum+ $
!aea e2%ern,: administrarea medicamentelor#

●
 la nivelul mucoaselor# respiratorie, conunctivală, genito)urinare, mamară, mucoasei
conductului auditiv$
 la nivelul pielii.
3. C,i ar%ifi!iae /&ire!%e 0 !u a+$"r+ţie &ire!%,1:

!aea *aren%era,: administrarea prin inecţii sau la nivelul leziunilor de continuitate
●
*plăgi traumatice şiGsau operatorii+.

?iteza cu care se absoarbe un medicament de la locul de aplicare depinde de#
7 vascularizaţia ţesutului$
7 concentraţia medicamentului la locul de aplicare$
7 proprietăţile izico)chimice ale medicamentului$
8alea deorma armaceutică.

7
administrare determină NU numai viteza de absorbţie, dar şi natura eectului.
H

!"emple# )sulatul de Mg *sarea amară+ administrat per os are eect purgativ, iar inectabil are
eect narcotic sau hipnotic$
)eterul etilic administrat prin inhalaţii are eect narcotic, administrat s.c. are acţiune
analeptică *restaurarea marilor uncţii+, iar administrat per os are eect analgezic digestiv.
. CĂILE NATURALE
a1 Caea "ra, este una dintre cela mai uzuale căi de administrare. !ste olosită la bovine,
ovine, purcei, carnivore, păsări. a cal şi porcul adult, această cale se pretează mai puţin. a cal se pot
administra medicamente cu sonda nazoesoagiană sau sub ormă de electuarii, iar la porc, sub ormă
de electuarii sau instilaţii nazale.
!"istă m"&ai%,ţi#
♦
!"e!%i(e$
♦ in&i(i&uae, de administrare a medicamentelor per os.
● modalităţi colective #
 prin intermediul uraelor sau a apei medicamentate.
● modalităţi individuale#
 cu autorul sondelor$
 breuvaul *băutura orţată+$
bolurile$
pilulele$
 comprimatele$
 draeurile$
 electuariile.
<e preeră modalităţile colective, cu speciicarea aptului că amestecul medicamentului cu

uraul sau apa de băut trebuie realizat cât mai omogen.
&vantae ale administrării per os#

7 administrarea poate i ăcută şi de către o persoană nespecializată$
7 NU este nevoie de instrumentar special$
7 este o cale cu eect general$
7 se pot trata mai multe animale concomitent$
7 NU necesită pregătire, iind o cale comodă şi cu economie de timp.
5ezavantae ale administrării per os#
7 dozele trebuie să ie mai mari decât în cazul administrării parenterale$
7 e"istă pericolul de a înghiţi als şi de a se produce bronhopneumonie ab ingestis/$
7 pierderea unei părţi din doză, mai ales la animalele neliniştite$
I

7 imposibilitatea de a administra pe această cale unele medicamente care se descompun#
penicilina, adrenalina, insulina, ocitocina, hormonii gonadotropi$
7 imposibilitatea de a obţine un eect general în cazul unor medicamente care NU se
absorb, ele având numai eect local$
constipaţie,7meteorism,
imposibilitatea olosirii acestei căi atunci când e"istă tulburări digestive# diaree,
unele indigestii.
Medicamentele se pot absorbi pe tot traseul tubului digestiv, dar în cea mai mare parte la
nivelul intestinului subţire, unde mucoasa este specializată în acest sens.
!ectul unui medicament administrat pe cale orală apare în decurs de '2 minute până la ' ore şi
durează un timp oarte variabil de la câteva ore la câteva zile.
A+$"+ţia me&i!amen%e"r a ni(eu mu!"a$ei +u!ae

&re loc mai ales la om, în cazul comprimatelor sublinguale *cu nitroglicerină, hormoni
estrogeni+. Dn regiunea sublinguală, mucoasa este mai subţire şi permite o absorbţie rapidă încât
medicamentele aung în vena cavă superioară, apoi la nivelul cordului, în mică şi marea circulaţie,
ocolind icatul. Dn plus, se scapă de acţiunea sucului gastric şi intestinal.
5ezavantaul este că pe această cale se pot administra numai doze mici.
> particularitate o reprezintă substanţele digestive aromatice care trebuie administrate
obligatoriu sub ormă de soluţii deoarece prin e"citarea papilelor gustative declanşează un eect
e"citomotor digestiv şi o secreţie crescută de suc gastric.
A+$"+ţia me&i!amen%e"r a ni(eu mu!"a$ei #a$%ri!e

!ste neînsemnată aţă de cea de la nivel intestinal. (e la acest nivel se absorb mai bine
medicamentele liposolubile *alcoolul cu moleculă întreagă şi cu p4 acid+.
Maoritatea medicamentelor sunt însă baze slabe care se ionizează sub inluenţa sucului gastric
absorbindu)se greu la acest nivel.
&lcalinizarea mediului gastric prin administrarea concomitentă de substanţe antiacide, ace ca
medicamentele bazice să ie mai puţin disociate şi să treacă mai uşor în sânge. Dn schimb,
alcalinizarea mediului gastric în cazul administrării medicamentelor acide duce la ionizarea acestora
şi diicultăţi în absorbţie.
NU pot i administrate per os substanţe prea iritante, deoarece provoacă spasmul pilorului şi
rele", voma. !le însă se pot îngloba într)un mucilag sau se administrează pe stomacul plin$ e"#
iodurile, salicilatul de a, 8a8l'.
;nele substanţe sunt inactivate de 48l din stomac, ele trebuind să se administreze sub ormă de
comprimate, capsule sau pilule, acoperite de un înveliş gastrorezistent.
J

<tomacul are uneori un rol important în eliberarea unor principii medicamentoase din produsele
iniţiale$ e"# 48l transormă sărurile trivalente de %e în săruri bivalente, absobţia acestora ăcându)se
preponderent sub ormă bivalentă.
5acă regimul alimentar este bogat în grăsimi, mucoasa gastrică secretă enterogastran 7
substanţă ce reduce motilitatea

a rumegătoare, gastricăparticulară
este o situaţie şi întârzie absobţia.
7 maoritatea medicamentelor trebuie înglobate în
lapte, soluţii dulci sau sărate, sub acţiunea acestora având loc o închidere rele"ă a gheabului
esoagian, iar medicamentele trec direct în cheag.
(articularităţi la om#
7 timpul mediu de golire a stomacului este de C ore$
7 prezenţa unor lichide grăbeşte evacuarea$
7 mâncarea consumată rece este evacuată mai rapid$
7 poziţia culcat pe stânga întârzie evacuarea.
A+$"+ţia me&i!amen%e"r a ni(eu in%e$%inuui $u+ţire

Maoritatea medicamentelor se absorb preponderent la nivelul intestinului subţire. ;lterior, trec
în vena portă, iar apoi la nivelul icatului unde se transormă, uneori chiar inactivate sau depozitate.
;nele medicamente sunt însă sechestrate la nivelul bilei, o dată cu aceasta vărsându)se în intestin de
unde sunt resorbite străbătând un !i!u en%er"45e*a%"4en%eri! *e"# purgativele antrachinonice+.
&bsobţia ionilor la nivel intestinal este dierită. &stel, ionii monovalenţi se absorb mai uşor, în
timp ce cei bivalenţi se absorb mai greu.
Medicamentele e"istente sub ormă de soluţii, suspensii şi emulsii se absorb mai uşor decât cele
e"istente sub ormă de boluri, pilule sau comprimate.
&bsobţia medicamentelor poate i grăbită prin înglobarea lor în soluţii apoase călduţe sau
administrate pe stomacul gol.
&bsobţia poate i întârziată în urma administrării pe stomacul plin sau în urma asocierii lor cu
lapte, substanţe mucilaginoase, substanţe adsorbante sau uleiuri minerale.
!"istă şi asocieri nepermise cum sunt#
tetraciclinele cu lapte, când în prezenţa 8a se ormează chelaţi insolubili$
●
sărurile biliare pot orma cu anumite medicamente produşi insolubili *e"# negamicina şi
●
kanamicina 7 absobţia este întârziată+.

Mucina este un polizaharid care acoperă mucoasa gastrică şi intestinală sub orma unui strat
subţire care NU inluenţează absobţia. Dn unele cazuri, însă, ormează cu medicamentul un compus
greu absorbabil *e"# streptomicina+.
K

> alimentaţie bogată în grăsimi măreşte absobţia intestinală a unor medicamente prin
stimularea secreţiei biliare *e"# griseoulvina+.
<tările inlamatorii de la nivelul mucoasei intestinale inluenţează absobţia. 9espectiv, în prima
ază a acesteia, absobţia poate i încetinită, iar în cea de)a doua ază, absobţia este mai rapidă şi
neselectivă.
%lora intestinală intervine ie în activarea, ie în inactivarea unor medicamente. !"emple de
activare# talilsulatiazolul, în prezenţa lorei intestinale, eliberează sulatiazolul ce se absoarbe.
!"emple de inactivare# lora intestinală inhibă absobţia vitaminei @1'.
<ecreţiile intestinului subţire pot avea, de asemenea, un rol activator *e"# trigliceridele din
uleiul de ricin se hidrolizează în prezenţa sucului intestinal rezultând acidul ricin)oleic ce are rol
purgativ+.
&bsobţia medicamentului depinde în acelaşi timp şi de mărimea particulelor. 8u cât particulele
sunt mai ine cu atât se absorb mai uşor *e"# o suspensie de sulatiazină cu particule de 1 7 ' L şi o
alta cu particule de I L$ în cazul primei suspensii, concentraţia sangvină este cu C2E mai mare decât
în cazul celei de)a doua+.
Medicamentele care NU s)au absorbit la nivelul intestinului subţire îşi pot contiua absobţia
într)o proporţie mai redusă la nivelul colonului şi a rectului.
Dn cazul administrării orale a medicamentelor trebuie să se ţină seama de ritmul de uraare şi de
momentul zilei.
!"emple# )e"istă medicamente care se administrează înaintea tainului de dimineaţă
*antihelminticele şi hepatoprotectoarele+$
)e"istă medicamente care se administrează înaintea tainurilor în general
*substanţele digestive+$
)e"istă medicamente care se administrează după tainuri *medicamentele iritante,
antiacide, stimulante ale secreţiei tubului digestiv+$
)e"istă medicamente care se administrează între tainuri *substanţele
antimicrobiene, antitusive, tranchilizante, antialergice+.
+1 Caea re!%a,
&vantae#
7 unele medicamente vor produce un eect mai rapid, mai intens şi de durată mai lungă$
7 în urma absorbţiei la acest nivel medicamentul aunge în venele hemoroidale inerioare
şi de aici în vena cavă inerioară, ocolind icatul$
7 dacă însă medicamentele se introduc pround intrarectal, absobţia se poate ace şi prin
venele hemoroidale superioare care au anastomoze cu sistemul port astel că F2E aung în icat.
5ezavantae#
12

7 medicamentele se absorb numai parţial încât trebuie administrate doze mari *e"cepţie, la
iepure unde absobţia este mai bună şi doza rectală este mai mică decât doza orală+$
7 e"istă medicamente care NU se pot administra pe această cale întrucât mucoasa este
sensibilă.
&bsobţia
variabil, medicamentelor
de la I la C2 minute. în urma administrării pe cale rectală se ace într)un interval de timp
M"&ai%,ţie &e a&mini$%rare re!%a, #
supozitoare$
●
clisme.
●
!1 Caea re$*ira%"rie
Medicamentele administrate la nivelul aparatului respirator pot i absorbite atât prin mucoasa
nazală, rinoaringiană, bronhică, dar mai ales prin epiteliul alveolei pulmonare *122 m '+.
5e la nivelul circulaţiei alveolare, medicamentele absorbite aung în venele pulmonare, apoi în
marea circulaţie, evitându)se bariera hepatică. !ectul lor apare în '2 7 62 secunde, dar, de obicei,
este de scurtă durată.
Dn urma utilizării medicamentelor la nivelul aparatului respirator se urmăreşte uneori un eect
local, alteori general.
!"emple# )instilaţiile nazale 7 eect local$
)anestezia prin intubaţie *narcoza generală+ 7 eect general.
&1 Caea !"n6un!%i(a,

(e aceasta cale, medicamentele se absorb rapid, dar datorită sensibilităţii mucoasei, calea se
preeră pentru tratamenul local.
<e utilizează soluţii, ungvente, pulberi care trebuie să ie sterile, să aibă un p4 alcalin şi să ie
izotone cu lacrimile. Azotonizarea se poate ace cu autorul a8l, acidului boric şi a tetraboratului de
a$ e"# vaccinarea antipseudopestoasă la păsări se realizează la acest nivel *ridică pragul imunităţii+.
e1 Caea #eni%"4urinar,
<e utilizează, în special, pentru tratamentul aecţiunilor localizate la nivelul aparatului genital şi
urinar. > parte însă din antibioticele administrate intrauterin pot i absorbite în circulaţia generală.
M"&ai%,ţi &e a&mini$%rare#
la emele se pot ace irigaţii vaginale, uterine, aplicări intravaginale, intrauterine sub
●
ormă de ungvente, comprimate, buiuri, irigaţii ale vezicii urinare$

la masculi se pot ace irigaţii şi aplicări de ungvente.
●
11

<pre e"emplu, într)o endometrită tratamentul local se asociază cu un tratament general *prin
inecţii+.
f1 Caea mamar,
<e utilizează e"clusiv

Medicamentele în scopul
se introduc pe local pentru
canalul tratamentul
papilar mamitelor.
şi sinusul mamelonar *iapă, vacă, oaie, capră+
putându)se utiliza soluţii, suspensii, ungvente pe bază de chimioterapice şi antibiotice.
#1 Caea !u%ana%,
<e poate vorbi despre o absorbţie a medicamentelor de)a lungul canalelor glandelor sebacee şi
sudoripare, precum şi de)a lungul oliculilor piloşi.
(ătrunderea medicamentelor este îngreunată de stratul protector de grăsime secretat de glandele
sebacee, precum şi de stratul corniicat al epidermei.
&bsobţia poate i mărită prin#
 masa$
 aplicarea de căldură locală$
 degresarea prealabilă$
 înglobarea medicamentului în e"cipienţi diadermici.
(ătrunderea prin piele poate i grăbită prin adăugarea de dimetilsulo"id, ce este un aduvant
inoensiv ce NU irită pielea.
eziunile de continuitate ale pielii şi dermatitele duc, de asemenea, la o absorbţie intensiicată.
&ceastă situaţie devine periculoasă în unele cazuri de medicamente oarte active *e"# îmbăierile cu
substanţe antiparazitare+.
&plicarea medicamentelor la supraaţa pielii poate să urmărească două scopuri#
. un tratament local prin pudrări, pulverizări, pensulaţii sau aplicări de ungvente$
3. un tratament rele" al unor organe care se ală localizate sub piele când se utilizează ricţiuni,
comprese reci şi calde, cataplasme.
51 Caea auri!uar, /a !"n&u!%uui au&i%i(1

0ratamentele auriculare urmăresc numai un scop local. <e utilizează medicamente sub ormă de
soluţii, ungvente şi pulberi, mai ales în cazul otitelor e"terne şi a râilor auriculare *la câine şi iepure+.
3. CĂILE ARTIFICIALE
<e reeră la administrarea medicamentelor prin inecţii.
1'

&vantae#
7 eectul se instalează rapid$
7 se poate administra o doză precisă pentru că NU se pierde nimic din medicament$
7 doza este mai mică decât cea administrată pe cale internă sau e"ternă.
5ezavantae#
7 pericolul provocării unor inecţii, hematoame, şocului medicamentos *în cazul
administrării prea rapidă sau a unui volum mare de lichid+$
7 este necesar un instrumentar adecvat, sterilizat.
<e mai numeşte calea parenterală.
M"&ai%,ţi &e a&mini$%rare:
● subcutanat$
● intramuscular$
● intravenos$
● intraperitoneal, etc.
DIFU7IUNEA MEDICAMENTELOR 8N ORGANI-M

Dn organism, medicamentele se distribuie succesiv în 6 !"m*ar%imen%e#
●
$9n#e$
● $*aţiu in%er$%iţia$
● $*aţiu in%ra!euar.
8a urmare se pot distinge ' fa)e#
 fa)a !ir!uaţiei $an#(ine$
 fa)a &e &ifu)iune n ţe$u%uri .
. FA7A CIRCULAŢIEI -ANGVINE
8el mai important enomen care are loc în timpul acestei aze este legarea medicamentelor de
proteinele serice. 5in cele apro"imativ 6F proteine, cel puţin 1F dintre ele servesc la transportul
medicamentelor. ;nele proteine transportă un singur medicament.
!"emple# )transerina transportă %e$
)transcobalamina transportă vitamina @1'$
)transortina transportă substanţele steroide.
&lte proteine sunt vehicule polivalente$ e"# albuminele transportă vitamine şi hormoni.
egăturile dintre medicamente şi proteinele serice pot i#
7 covalente *cele mai puternice+$
7 ionice$
16

7 ?an der aals *cele mai slabe+.
%iecare medicament are o !"n$%an%, ;<= de legare de proteinele serice în uncţie de
concentraţia sa în sânge.
&tâta timp cât medicamentul este legat de proteinele serice, el NU poate acţiona, ci acţionează
numaiNU
dupăîntreaga
desprinderea de proteine.
cantitate de medicament care aunge la nivel sangvin este legată de proteinele
plasmatice, ci numai o parte din această cantitate. &stel, se distinge o racţiune liberă de medicament
şi o racţiune legată, dar care eliberează, în mod treptat, medicamentul în stare liberă.
5eterminarea nivelului sangvin al unui medicament se reeră numai la racţiunea liberă. atura
nespeciică a legăturii e"plică enomenul de competiţie ce e"istă între medicamente. &stel, un
medicament &/ poate îndepărta un medicament @/ de pe receptorul proteic, crescând nivelul
sangvin al acestuia din urmă *@+. (roblema are şi un aspect negativ$ e"# salicilaţii, sulamidele şi
derivaţii pirazolonului îndepărtează de pe receptorul proteic anticoagulantele şi antidiabeticele
crescând nivelul sangvin al acestora şi determinând hemoragii grave, respectiv, hipoglicemie.
egarea medicamentelor de proteinele plasmatice pot avea uneori drept urmare ormarea unor
comple"e alergogene$ e"# penicilina, unele sulamide, digitalicele.
Dn unele boli de nutriţie însoţite de hipoproteinemie, scade capacitatea de legare şi ca urmare
unele medicamente care în doze normale sunt puţin inoensive, pot deveni to"ice$ e"# cardiotonicele
la om.
8apacitatea de legare a proteinelor serice este limitată. 5acă aung în sânge cantităţi prea mari
de medicament care depăşesc capacitatea de legare, racţiunea liberă poate deveni to"ică.
Dn timpul azei de circulaţie sangvină, concentraţiile cele mai mari de medicament se
înregistrează în organele bine vascularizate *suprarenalele, rinichi, cord, icat, pulmon, <8+, iar
concentraţiile cele mai mici se obţin la nivelul pielii, ţesutului adipos şi al e"tremităţilor membrelor.
8oncentraţia sangvină a unui medicament are o importanţă deosebită atât pentru eectele
terapeutice, cât şi în ceea ce priveşte reacţiile adverse sau eectele to"ice.
!a depinde de următorii actori#
 doza $
 calea de administrare$
 orma armaceutică$
 capacitatea de iltrare a rinichiului .
!"emple# )în cazul unui medicament ce se administrează pe cale intravenoasă, imediat după
administrare se înregistrează un nivel sangvin ma"im care ulterior scade treptat$
)în cazul unui medicament prevăzut iniţial cu o ază de absorbţie, respetiv, cele ce se
administrează per os, per rectum, intramuscular, subcutanat, intraperitoneal, concentraţia sangvină
1C

creşte până la o concentraţie ma"imă ce marchează un echilibru între absorbţie şi eliminare. &poi,
deşi absobţia mai continuă, eliminarea devine preponderentă, iar concentraţia sangvină scade.
5eterminarea concentraţiei sangvine a unui medicament este necesară atât pentru stabilirea
dozelor, cât şi a intervenţiei de administrare.
Dn practică se pot distinge#

7 o concentraţie sangvină terapeutică$
7 o concentraţie sangvină to"ică$
7 o concentraţie sangvină letală.
!"emplu# aspirina la om# )concentraţia terapeutică = ' 7 12 mgE$
)concentraţia to"ică = 12 7 62 mgE$
)concentraţia letală = F2 mgE.
8oncentraţia sangvină a unui medicament se deineşte cu autorul sui"ului ;emie=$ e"#
sulamidemie, penicilinemie, etc.
8oncentraţia bacteriostatică minimă a sulamidelor este de F mg, iar a penicilinei de 2.26 7 2.2H
;AGml.
ivelul sangvin şi ritmicitatea administrărilor în cazul administrării per os şi per rectum ace ca
dozele astel calculate să atingă nivelul optim sangvin după circa ' administrări.
3. FA7A DE DIFU7IUNE 8N ŢE-UTURI

5upă absorbţie, medicamentele se distribuie în cele trei compartimente hidrice ale organismului
*intravascular, interstiţial, intracelular+, compartimente ce sunt separate prin membrane biologice.
%aza de diuziune în ţesuturi cunoaşte mai multe momente#
a. diuziunea prin peretele capilarelor$
b. diuziunea prin barierele organismului$
c. diuziunea prin membrane biologice$
d. distribuţia în ţesuturi şi i"area pe armacoreceptorii speciici.
a. Difu)iunea *rin *ere%ee !a*iare"r

Medicamentele diuzează în sânge la nivelul capilarelor ce reprezintă un adevărat ultrailtru.
(ereţii capilarelor sunt ormaţi din celule endoteliale, substanţă undamentală şi sunt situate pe
o membrană bazală.
0recerea medicamentului se realizează prin mecanisme cunoscute, viteza de diuziune iind în
uncţie de#
 numărul capilarelor$
 diametru capilarelor$
1F

însuşirile izico)chimice ale medicamentului *e"# iodul diuzează la nivelul

capilarelor în circa ' minute+.
+. Difu)iunea *rin +arieree "r#ani$muui
@arierele organismului sunt reprezentate, în principal, de către#

+ariera 5ema%"en!efai!, $
●
+ariera *a!en%ar, .
●
'ariera 5ema%"en!efai!, este ormată din celulele gliale cu rol în protecţia, susţinerea şi
nutriţia neuronilor. &ceste celule gliale permit trecerea medicamentelor liposolubile şi a celor
neionizate.
'ariera *a!en%ar,
(lacenta areasigură
roluri multiple#
schimburile nutritive şi respiratorii între mamă şi ăt$
proteează ătul de acţiunea actorilor izici$

 are rol de glandă endocrină$
 are rol de depozit pentru vitamine.
%aţă de microorganisme, medicamentele şi substanţele imunizante, placenta este o barieră mult

mai puţin severă. 9eţine şi NU lasă să treacă în circulaţia etală, alcaloizii *pilocarpina, morina,
ezerina, etc.+.
<ulamidele circulă bine la nivelul placentei. <treptomicina aunge în circulaţia etală în procent
de F2E din cea din circulaţia mamei.
(enicilina, cloramenicolul şi tetraciclinele trec prin placentă în concentraţie terapeutică, în
general, mai puţin la bovine şi suine.
(e măsura avansării gestaţiei, placenta se subţiază, supraaţa ei se măreşte şi, în acest mod,
circulaţia medicamentelor se uşurează spre ăt.
!. Difu)iunea *rin mem+rane +i""#i!e

Maoritatea medicamentelor pot să diuzeze intracelular, dar în cantităţi mici$ e"# dacă se
notează cu 1 concentraţia în sânge a unui medicament, în spaţiul interstiţial ea NU depăşeşte N, iar
intracelular NU depăşeşte 1G1F.
5iuziunea se ace prin me!ani$me#
$*e!ifi!e $
●
ne$*e!ifi!e.
●
Me!ani$me ne$*e!ifi!e:
 diuziunea simplă prin cimentul intercelular$
1H

 picnoza şi agocitoza$
 diuziunea simplă a moleculelor liposolubile prin straturile lipidice din membranele
biologice$
 iltrarea osmotică conorm gradientului de concentraţie$

diametru de C &o iltrarea

şi NU lasă prin
să pori
treacăconorm gradientului
moleculele de concentraţie.
medicamentoase cu un lanţ(orii membranei
mai mare au un
de 6 atomi de
carbon *8+. !"cepţie, ac membranele glomerulilor şi tubilor renali ce au pori cu diametru de C2 & o
prin care trec moleculele mari, dar NU cele proteice. 5atorită acestui apt, cât timp sunt legate de
proteinele plasmatice, medicamentele NU se pot elimina pe cale renală$
 transportul mediat cu autorul unor transportori *cărăuşi/$ se mai numesc şi
substanţe ;!arrier= care leagă medicamentele şi posedă o anumită structură chimică+ care sunt
enzime cu următoarele roluri#
7 ormează cu medicamentul un comple"$
7 traversează membranele biologice$
7 eliberează medicamentul şi se reîntorc la locul de unde au plecat. 5ezavantaul
este că sistemul devine repede saturat şi ineicient.

0ransportul cu autorul acestor substanţe are două variante#
. transport activ, cu consum de energie metabolică şi împotriva gradientului de concentraţie$
3. transportul acilitat, ără consum de energie şi NU împotriva gradientului de concentraţie.
Moleculele hidroobe diuzează simplu prin membranele lipidice, iar cele hidroile prin canalele
ormate de moleculele proteice.
&. Di$%ri+uirea n ţe$u%uri >i fi2area *e farma!"re!e*%"rii $*e!ifi!i

3radul sau volumul aparent de distribuire a unui medicament în organism este o constantă care
se poate calcula matematic după ormula#
?o = doza administrată *mgGkg+ " 122, unde ?o 7 volumul aparent

concentraţia plasmatică *mgGml+
8u cât concentraţia plasmatică este mai mică cu atât valoarea lui ? o este mai mare şi
medicamentul se distribuie mai mult în organism.
!"istă substanţe care se distribuie uniorm în toate ţesuturile$ e"# alcoolul are ? o = H2 7 I2E.
<ubstanţele care rămân în sânge au volum de distribuţie mic$ e"# de"tranii.
?olumul de distribuţie se răsrânge şi asupra vitezei de eliminare. &stel medicamentele care se
distribuie mai mult, se elimină mai lent.
5in punct de vedere al diuziunii medicamentelor e"istă ' clasiicări#
1I

A. Du*, !"m*ar%imen%u 5i&ri! n !are $e &i$%ri+uie #
substanţe care NU părăsesc patul vascular$
●
substanţe care diuzează în spaţiul interstiţial, dar NU aung intracelular.

●
AA. Du*, unif"rmi%a%ea !u !are $e &i$%ri+uie #

●
medicamente
medicamente ce
●
ce se
se distribuie
distribuie selectiv
uniormînîn anumite
toate ţesuturile$
ţesuturi.
8a şi în sânge, în ţesuturi medicamentele se i"ează reversibil de structuri proteice sau
lipoproteice. &ceasta se e"plică astăzi prin teoria modernă a armacoreceptorilor. &ceştia sunt
compuşi chimici situaţi pe supraaţa sau în interiorul celulelor care au rolul de a i"a medicamentul şi
de a elabora răspunsul. 5in această interacţiune rezultă un comple" substanţă 7 receptor, care în
maoritatea cazurilor răspunde de eectul armacodinamic al medicamentului. egăturile dintre
substanţă şi receptor sunt aceleaşi ca şi în aza de circulaţie sangvină, dar se întâlnesc cu o recvenţă
mult mai mare legăturile ?an der aals.
Antensitatea eectului este în uncţie de numărul receptorilor ocupaţi sau de viteza cu care se
ormează comple"ul substanţă 7 receptor.
Ca$ifi!area farma!"re!e*%"ri"r
!"istă re!e*%"ri#
● &e mem+ran, #
 re!e*%"ri $im*i$
 !anae i"ni!e$
 re!e*%"ri !u*aţi !u *r"%eina G $
● re!e*%"ri in%ra!euari .
Re!e*%"rii $im*i &e mem+ran, se caracterizează prin aceea că secvenţa lor e"tracelulară este
hidroobă, iar secvenţa intracelulară este capabilă de reacţii de osorilare.
Canaee i"ni!e se compun din subunităţi notate cu literele alabetului grecesc. &u o parte
citosolică, mai îngustă decât partea e"tracelulară.
!"emple# )receptorul pentru nicotină$
)receptorii O pentru acidul O)aminobutiric$
)receptorii pentru glicină.
Re!e*%"rii !u*aţi !u *r"%eina G se compun din 6 domenii e"tracelulare, I domenii
transmembranare şi 6 domenii intracelulare.
Re!e*%"rii in%ra!euari sunt mai greu de studiat deşi structura lor genetică este mai bine
deinită decât cea a receptorilor de membrană. (ână în prezent se cunosc lucruri sigure despre
receptorii pentru hormonii tiroidieni şi receptori pentru hormonii cu structură steroidică.
1J

Dn urma cuplării medicamentului cu armacoreceptorul său speciic se produc modiicări
metabolice la nivelul membranei celulare şiGsau la nivelul organitelor celulare. 8a urmare, se schimbă
permeabilitatea membranei şi chiar compoziţia chimică a celulei. 0reptat, aceste modiicări celulare
sau e"tracelulare îşi găsesc răspuns clinic prin intensiicarea sau inhibarea unei uncţii iziologice.
&#$%I$ M&'IC$M&"T*(*I
&cest enomen cuprinde două m"men%e#
♦ me%a+"i)area me&i!amen%uui$
♦ eiminarea &in "r#ani$m a me&i!amen%uui .
META'OLI7AREA MEDICAMENTELOR
Dncă din momentul absorbţiei lor şi până la eliminarea din organism, medicamentele sueră o
serie de transormări structurale cuprinse sub denumirea de me%a+"i)area sau +i"%ran$f"rmarea
me&i!amen%e"r.
&ceste noţiuni NU sunt sinonime cu descompunerea medicamentelor pentru că un medicament

poate i transormat d.p.d.v. chimic într)un produs mai complicat.
5e asemenea, noţiunile NU sunt sinonime cu inactivarea medicamentelor, deoarece un
medicament poate sueri în organism, iniţial, o inactivare şi după aceea o activare.
Ca$ifi!area me&i!amen%e"r &.*.&.(. a me%a+"i),rii "r

Dn uncţie de activitatea metaboliţilor lor, medicamentele se clasiică în C #ru*e#
I. me&i!amen%e !e NU $ufer, %ran$f"rm,ri n "r#ani$m? fiin& eimina%e !a a%are $ e"# eterul,

stricnina, penicilina.
II. me&i!amen%e !e $un% %ran$f"rma%e iniţia n me%a+"iţi a!%i(i >i? u%eri"r? n me%a+"iţi
ina!%i(i$ e"# enacetina se transormă în paracetamol, diazepamul în o"azepam, codeina în morină,
iar uleiul de ricin în acid ricin)oleic.
8unoscându)se metaboliţii activi ai unor medicamente s)a trecut la prepararea acestora prin
sinteză şi la introducerea lor în terapeutică.
III. me&i!amen%e ai !,r"r me%a+"iţi $un% ina!%i(i $ e"# barbituricele.
1K

IV. me&i!amen%e ai !,r"r me%a+"iţi au a%, a!ţiune $ e"# enilbutazona este cunoscută pentru
eectul său antiinlamator$ unul dintre metaboliţii săi se numeşte enilbutilenazonă şi are eect
uricozuric *eliminarea acidului uric şi a uraţilor 7 acţiune antigutoasă+.
L"!u me%a+"i),rii
Metabolizarea are loc la niveluri dierite#

la locul de administrare# sânge, ţesuturi$
●
în organele de eliminare$
●
se transormă în icat *maoritatea+.

●
!"emple# )la locul de administrare# uleiul de ricin şi bicarbonat de a$

)în sânge# procaina şi aspirina$
)în organele de eliminare# în rinichi, urotropina se transormă în urotropină cu eect
antiseptic şi diuretic.biotransormărilor sunt catalizate de către en)imee mi!r"$"mae *reductaze,

Maoritatea
esteraze, sintetaze, o"idaze+ ce sunt oarte active la nivelul icatului, rinichiului şi creierului.
<imilar se metabolizează şi unele substanţe to"ice. 0ulburările uncţionale şi lezionale ale
organelor de metabolizare pot duce la into"icăţii medicamentoase$ e"# în hepatita şi în ciroza hepatică,
capacitatea o"idativă a icatului este redusă la C2 7 F2E.
Gr,+irea >i n!e%inirea me%a+"i),rii se poate obţine prin activarea sau inhibarea
sistemelor enzimatice care participă la metabolizare.
Gr,+irea me%a+"i),rii
> serie de medicamente administrate o dată sau de mai multe ori determină o creştere
însemnată a enzimelor metabolizante, mai ales la nivelul icatului. a nivelul icatului se observă o
creştere în volum şi o modiicare electronomicroscopică la nivelul reticulului endoplasmatic *9!+ al
hepatocitelor, enomenul purtând denumirea de in&u!ţie en)ima%i!,, astel enzimele provoacă o
descompunere mai rapidă a medicamentului care a produs inducţia, dar şi a altor substanţe.
!"emple# )alcoolul etilic determină o metabolizare mai intensă a pentobarbitalului$
)prednisonul grăbeşte metabolizarea enilbutazonei.
!"istă oarte multe medicamente ce produc inducţie enzimatică$ e"# la şobolan, astel de
medicamente sunt substanţele hipnotice, sedative, narcotice, e"citante centrale, tranchilizante,
analgezice, antihistaminice, hormonii steroizi.
8n!e%inirea me%a+"i),rii se poate obţine cu autorul unor substanţe ce au eect inhibitor$ e"#
hormonii gestageni diminuă biotransormarea tranchilizantelor enotiazinice *romtiazin+. &stel se
poate obţine o intensiicare a eectului substanţei ce poate merge până la apariţia eectelor adverse.
Fa)ee >i %i*urie &e %ran$f"rm,ri $uferi%e &e me&i!amen%e n "r#ani$m

'2

0ransormările se produc în ' fa)e#
I. în *rima fa), au loc transormări *procese+ de o"idare, reducere, hidroliză$
II. a &"ua fa), are ' etape#
în prima etapă acţionează o"idazele, reductazele şi hidrolazele determinând apariţia în
●
compoziţia
conugări cuchimică
acidul aglucuronic,
medicamentului a unorglicina,
glutamina, grupărigrupul
hidroile care0oate
sulat. realizează în cea
acestea ducde)a doua etapă
la ormarea de
compuşi hidrosolubili, uşor de eliminat.
în a doua etapă au loc#
●
 glucuronoconugări , întâlnite la substanţe ca# enolul, camorul, acidul salicilic$
 glicocoloconugări, întâlnite în cazul benzoaţilor$
 suloconugări , întâlnite în cazul derivaţilor enolici şi a alcoolilor$
 acetilări, întâlnite la sulamide, aminoenazină$
 metilări, întâlnite la acidul nicotinic, nicotinamidă, adrenalină, noradrenalină,
histamină, etc.
ELIMINAREA MEDICAMENTELOR DIN ORGANI-M

!ste ultima etapă din ciclul biologic al medicamentelor. 5e ea depinde în mare măsură durata
eectului respectivului medicament.
!liminarea unui medicament din organism poate i caracterizată prin in&i!ee +i""#i! &e
n6um,%,ţire sau $emi(iaţ, +i""#i!, /T@1.
&cest indice e"primă timpul care trece de la administrarea medicamentului până ce s)a eliminat
umătate din doza administrată şi poate avea o durată de la câteva minute la câţiva ani.
<e calculează după ormula#
*t1 − t ' + log '
TF2 =
unde, P1 = concentraţia medicamentului în sânge în momentul t1$
log y1 log y '
−
'
P' =t 1concentraţia medicamentului
7 t' = intervalul în momentul
de timp, în minute t $ două recoltări de
între cele
sânge.
T@ depinde de mai mulţi actori#
specia#

7 0F2 la om este mai mare decât la animalele de laborator$

7 0F2 pentru he"obarbital este la om 6H2 minute, la câine 'FK minute, la şobolan 1C2
minute, la iepure H1 minute, iar la şoarece, 1J minute.
 calea de administrare#
7 0F2 este mai scurt în cazul administrării i.v. şi mai lung în cazul administrării per os$
'1

7 în cazul suzotilului, 0F2 în cazul administrării i.v. este de C 7 H ore, iar în cazul
administrării per os de 1H 7 1I ore.
 vârsta#
7 este în strânsă legătură cu starea de uncţionare a organelor de eliminare.
;n alt aspect legat de eliminarea medicamentelor este posibilitatea de a trata organul de

eliminare.
!"emple# )proprietatea unor antibiotice de a se elimina netransormate prin rinichi având
importanţă în tratarea inecţiilor urinare *penicilina, tetraciclinele, cloramenicolul+$
)proprietatea uleiurilor eterice şi a unor săruri de a se elimina prin glandele bronşice
stimulând secreţia acestora.
Eiminarea me&i!amen%e"r
8el mai important *erinichiul
organ de e"creţie este a ni(e rena
*K2E+$ în urină se realizează concentraţii
crescute$ e"# la penicilină, concentraţia în urină este de F2 7 122 ori mai mare decât în sânge.
!liminarea renală poate avea ' me!ani$me#
*rin fi%rare #"meruar,$
●
*rin $e!reţie %u+uar,.

●
(enicilina se elimină J2E prin secreţie tubulară şi '2E prin iltrare glomerulară, viteza
eliminării
medicamentuliindîn de ordinulşiminutelor,
organism orelordesau
de mecanismele lunilor.renală.
eliminare !a depinde de modul cum se distribuie
a om, s)a calculat 0 F2 = 'C zile, pentru medicamentele ce se distribuie uniorm în toate
compartimentele organismului şi sueră o reabsorbţie intensă la nivelul rinichiului.
<ubstanţele care se distribuie în toate compartimentele organismului, dar NU se resorb şi se
elimină prin iltrare glomerulară au 0F2 = C ore.
<ubstanţele care se distribuie în toate compartimentele organismului, dar NU se resorb şi se
elimină prin secreţie tubulară au 0F2 = F2 7 H2 minute.
<ubstanţele ce NU pătrund intracelular şi care se elimină prin secreţie tubulară au 0F2 = 1F
minute.
9inichiul trebuie să ie într)o stare bună de uncţionare pentru a)şi îndeplini misiunea de organ
de eliminare.
Dn medicina umană, la pacienţii cu aecţiuni renale care ar putea inluenţa eliminarea unor
medicamente ce urmează a i administrate se ace testul numit !earen!e4u rena pentru creatinină.
&cesta se mai numeşte şi puterea de eliminare a rinichiului. !l e"primă câţi mililitri sânge puriică
rinichii în decurs de 1 minut. (entru aceasta trebuie determinată cantitatea de creatinină din sânge şi
urină$ e"# valoarea de 'F mlGminut e"primă o insuicienţă renală.
''

U V ⋅
clearence unde, ; 7 concentraţia de creatinină din urină$

=
S
? 7 volumul de urină e"cretatGminut$
< 7 concentraţia creatininei din sânge.
Multe medicamente sunt neroto"ice$ e"# sărurile de 4g sau uleiul de terebentină provoacă
inlamaţia epiteliului tubular şi necroza acestuia.
<ulamidele au şi ele potenţial neroto"ic deoarece metabolitul acetilat cristalizează în rinichi şi
poate provoca bloca renal$ din acest motiv se alcalinizează urina prin administrarea per os de
bicarbonat de a.
Dn into"icăţiile medicamentoase se grăbeşte eliminarea renală prin administrarea de diuretice şi
alcalinizarea urinei.
Eiminarea me&i!amen%e"r *e a ni(eu %u+uui &i#e$%i(

Medicamentele se elimină, în primul rând, prin $ai(, *halogenurile 7 cloruri, ioduri, bromuri+.
<ărurile metalelor grele pot provoca apariţia unor stomatite. &lcaloizii se elimină tot pe la acest nivel.
(e acest principiu se bazează proba dopping la caii de curse, constând în eliminare unor alcaloizi cu
autorul cărora se stimulează în mod raudulos capacitatea sportivă a animalelor.
(rin $%"ma! se elimină similar halogenurile şi unii alcaloizi. 8aracteristici# unele medicamente
care se elimină prin bilă sueră un ciclu entero)hepatic)enteric$ e"# unii alcaloizi, cloramenicolul,
tetraciclinele, unii silicilaţi.
(e la nivelul in%e$%inuui #r"$ se elimină substanţele purgative şi sărurile de 8a. (rin ecale se
pot elimina medicamentele insolubile, neabsorbabile *cărbunele medicinal, sărurile de bismut+ şi
unele solubile, neabsorbabile *Mg<>C, streptomicina+.
Eiminarea me&i!amen%e"r *e a ni(e *um"nar

(e la acest nivel se elimină medicamente sub ormă gazoasă sau volatilă care stimulează în mod
rele" respiraţia *alcoolul, eterul, uleiurile eterice+.
(rin glandele bronşice se elimină unele medicamente cum sunt bicarbonatul de a sau
benzoatul de a ce stimulează în acelaşi timp secreţia glandelor bronşice.
Eiminarea me&i!amen%e"r *e a ni(eu *ieii >i a #an&e"r
e2i$%en%e n *iee
<e elimină unele medicamente ce pot provoca dermatite sau dermatoze e"sudative sau
e"oliative$ e"# iodurile, unele săruri de 4g, (b, &s.
'6

(e la nivelul glandei mamare, respectiv, prin lapte se elimină alcoolul, alcaloizii, antibioticele,
aspirina, derivaţii salicilici, barbituricele, caeina, ionii de 8a, cloralhidratul, estrogenii, iodurile,
sulamidele şi vitaminele.
;nele medicamente pot transmite mirosul lor neplăcut laptelui *e"# camorul, uleiul de
terebentină+.
aptele care conţine antibiotice şi sulamide ; mai coagulează *; se pot abrica lactate
acide şi brânzeturi ermentate+.
Dn urma administrării intramamare, medicamentele se elimină în 1 7 6 zile, atunci când sunt sub
ormă de soluţii, în 1 7 1C zile când sunt sub ormă de soluţii uleioase şi în 1 7 1' zile când sunt sub
ormă de ungvente.
Dn urma administrării parenterale, obişnuit ; se elimină în circa 6 zile. Dn unele aecţiuni
mamare, eliminarea este prelungită.
Dn urma administrării intramusculare, nivelul ma"im sangvin se percepe de la C 7 H ore, iar
medicamentul se elimină în 'C 7 CJ ore.
egislaţia ţării prevede un %im* &e a>%e*%are pentru carne şi lapte de 1C zile, iar pentru ouă de
I zile în cazul administrării antibioticelor.
!"emple# )F zile pentru hormonii estrogeni$
)'F zile pentru rao"anid$
)I zile pentru nilverm *pentru carne+ şi ' zile *pentru lapte+.
'C
DO7A MEDICAMENTOA-Ă
'oza medicamentoasă este cantitatea de medicament cu autorul căreia se obţine un eect

armacodinamic dorit.
Ca$ifi!area &")e"r:
♦ &u*, efe!%$
♦ &u*, !an%i%a%e$
♦ &u*, "rar$
♦ &u*, uni%a%ea &e anima.
I. Du*, efe!%:
● &")a %era*eu%i!, *&")a efi!a!e sau &")a u%i,+$
● &")a %"2i!,$
● &")a e%a, .
D")a %era*eu%i!, se notează cu DE3@ /minim,1, DE@ /me&ie1 sau DE /ma2im,1.
D")a %"2i!, este doza care produce semne de into"icaţie la o anumită specie$ se notează cu
DT3@, DT@ sau DT.
D")a e%a, este doza ce produce moartea la o anumită specie de animale$ se notează DL3@,
DL@ sau DL /a+$"u%,1.
Antervalul dintre doza eicace minimă şi ma"imă se numeşte )"n, manea+i,.
II. Du*, !an%i%a%e:

● &")a &e a%a!$
● &")a &e n%reţinere $
● &")a &e &e*")i% .
D")a &e a%a! se utilizează, de obicei, la începutul tratamentelor în cazul sulamidelor şi
antibioticelor cu scopul de a realiza în timp scurt concentraţii terapeutice mari *mult peste
concentraţia optimă+.
D")a &e n%reţinere este o doză terapeutică medie prin care se urmăreşte menţinerea unor
concentraţii mult peste concentraţia optimă.
'F

D")a &e &e*")i% este utilizată în stări cronice şi subacute şi urmăreşte realizarea unor
concentraţii sangvine la limită, dar eiciente un timp îndelungat. &ceasta se realizează cu autorul
medicamentelor retard care au absorbţie şi eliminare lentă.
III. Du*, "rar:

● &")a ;*r" &"$i= $
● &")a ;*r" &ie= $
● &")a ;*r" !ura= .
D")a ;*r" &"$i= reprezintă cantitatea de medicament care se utilizează la o singură
administrare.
D")a ;*r" &ie= reprezintă cantitatea de medicament care se administrează pe zi. 5acă într)o zi
se aceD")a
o singură
;*r"administrare, doza pro
!ura= reprezintă dosi/ corespunde
cantitatea cu doza
de medicament carepro die/.
se administrează în cursul unui
ciclu de tratament$ când întregul tratament constă dintr)o singură administrare se vorbeşte despre o
a&mini$%rare uni!,.
IV. Du*, uni%a%ea &e anima:

● &")a *er anima$
● &")a *er Bi"!"r*
●
$
&")a *er m 3 $u*rafaţ, !"r*"ra,.
D")a *er anima se utilizează în cazul unor medicamente mai puţin to"ice. Dn domeniul
armacograiei *arta de a scrie reţete+ se lucrează cu C categorii de animale#
 animale mari *cabaline, taurine+$
 animale milocii *ovine, caprine şi suine 7 peste '2 kg+$
 animale mici *carnivore, purcei, animale de blană+$
 păsările.
D")a *er Bi"!"r* se utilizează în cazul medicamentelor active.

D")a *er m 3 $u*rafaţa !"r*"ra, se utilizează în cazul medicamentelor active şi oarte active$
e"# digo"inul la câine *cardiotonic+ 2.'' mgGm' supraaţă corporală.
In&i!ee %era*eu%i!
DLF2
It =
DEF2
'H

<e mai numeşte şi in&i!e &e $i#uranţ, şi arată de câte ori este mai mare doza letală comparativ
cu doza eicace. !l e"primă to"icitatea unui medicament$ cu cât acest indice este mai mare cu atât
to"icitatea este mai mică.
At este minim 12$ în cazul sulamidelor A t = '2 7 C22.
Reaţia &"), 0 efe!%

0eoretic, eectul unui medicament trebuie să crească proporţional cu doza. Dn apt însă aceste
relaţii prezintă 6 aspecte#
. eectul creşte proporţional cu doza, medicamentul acţionând prin mecanisme izice$
3. eectul creşte disproporţional cu doza, medicamentul acţionând prin mecanisme chimice,
enzimatice şi prin i"area pe armacoreceptorii speciici$
. NU
eectuluncreşte
produce decât disproporţional
eect slab, apoi eectulcucreşte
dozaputernic
în sensul că multiplicarea
şi din nou se reduce de câteva
*!ur+a ori a +.dozei
Tre(an
Fa!%"rii !are infuenţea), &")a

!"istă unele medicamente pentru care armacologii şi medicii au acceptat o doză i"ă$ e"# doza
pentru stricnină este de 2.1 mgGkg indierent de specie.
(entru maoritatea medicamentelor, doza terapeutică are un interval mai larg şi medicul este
acela care alege doza

Dn principiu, potrivită
medicul va în uncţie
alege de situaţie.
o doză care se situează la umătatea intervalului recomandat$ e"#
doza în cazul tetraciclinelor este de 2.2' 7 2.2F gGkgGzi$ medicul va alege însă doza de 2.26F gGkgGzi,
dacă NU intervin actori care să)l acă să ridice sau să coboare doza.
!"istă mai mulţi actori de care depinde stabilirea dozei#
 -*e!ia:
5ozele per kg corp la animalele de talie mică sunt mai mari decât dozele pentru kg corp la
animalele de talie mare, deoarece animalele mici au un metabolism mai activ şi descompun, respectiv,
elimină mai repede medicamentele.
<e pot administra doze mai mari per kg corp decât la animalele mari, dar cele mai mari doze per
kg corp se administrează la păsări.
<e consideră că e"istă un sistem de indicatori#
 dacă la un cal de C22 kg se doza 1, la o vacă de C22 kg doza este 1 7 1.F$
 la o oaie ce reprezintă 1GJ din greutatea calului doza este de 1GF 7 1GH$
 la porc ce reprezintă 1GJ din greutatea calului doza este de 1GH 7 1GJ$
 câinele ce reprezintă 1GC2 din greutatea calului doza este de 1GJ 7 1G1H$
 pisică ce reprezintă 1G'22 din greutatea calului doza este de 1G'2 7 1G6'$
'I

pasărea ce reprezintă 1GC22 din greutatea calului doza este de 1G'2 7 1GC2.

&ceşti indicatori NU sunt valabili în toate cazurile. &stel e"istă specii oarte sensibile la
anumite medicamente, după cum e"istă şi specii rezistente.
-*e!ii $en$i+ie:

bovinele
cabalinelelalapreparatele
 enotiazinămercuriale$
şi procaină, deoarece dispun de un echipament enzimatic
mai sărac pentru descompunerea acestor substanţe$
 câinii şi vulpile la sulamide, deoarece NU au capacitatea de a le descompune prin
acetilare$
 pisicile sunt oarte sensibile la enol şi aspirină deoarece NU au enzima glucuronil)
transeraza cu care se conugă aceste substanţe.

-*e!ii re)i$%en%e:
calul şi câinele necesită doze mari de enilbutazonă pentru că descompunerea

acestor substanţe este de 1F2 ori mai rapidă la acestea în comparaţie cu omul$
 rumegătoarele sunt rezistente la administrarea de atropină pentru că o descompun în
prestomace, dar sunt sensibile la administrarea ei parenterală$

 iepurii sunt rezistenţi la atropină pentru că dispun de un metabolism mai bogat în
enzima tropinesteraza$ ei suportă doze mari de digitalice întrucât acestea se i"ează într)o proporţie
mare de proteinele serice$
 şobolanii suportă doze de digo"in de 122 ori mai mari decât cele de la om
presupunând o insensibilitate a armacoreceptorilor şi o eliminare mult mai rapidă.

 V9r$%a:
Dn general, doza per kg corp la tineret poate i ceva mai mare decât la animalele adulte, iar la
cele bătrâne scade.
0ineretul are un metabolism mai intens, astel încât descompunerea medicamentelor este mai
rapidă.
!"cepţie, în medicina umană, se constată o sensibilitate crescută a copiilor aţă de deprimantele
sistemului nervos şi aţă de cloramenicol datorită acţiunii diminuate a glucuronil)transerazei.
a animalele bătrâne, doza trebuie diminuată, din cauza modiicărilor degenerative ale
organelor şi deicienţelor de metabolizare şi eliminare.
 -%area fi)i""#i!,:
a emelele gestante se reduce doza per kg corp cu F 7 12E aţă de emelele negestante. <e
administrează doze mici sau se evită administrarea următoarelor medicamente#
7 parasimpaticomimetice$
7 purgative drastice$
7 ocitocice$
'J

7 narcotice$
7 tranhilizante.
a emelele în lactaţie, dozele sunt cele uzuale, dar se evită administrarea unor medicamente
care imprimă gust şi miros neplăcut laptelui. a nevoie, se amână tratamentul cu substanţe care
necesită perioadă
 -%area &ede aşteptare pentru lapte *circa I zile+.
n%reţinere:
a animalele cahectice, slabe, carenţate, surmenate sau prost întreţinute, doza per kg corp
trebuie redusă comparativ cu un animal în stare bună de întreţinere. <e poate recurge la racţionarea
dozelor normale.
(rin înometare se reduce acţiunea enzimelor microzomale hepatice, iar organismul devine mai
sensibil la medicamente.
a animalele obeze se reduce doza pentru că depozitul de grăsime reprezintă un balast ce NU
intervine în circuitul armacologic al medicamentelor.
 -e2u:
Dn general, doza per kg corp la emele NU dieră aţă de cea de la masculi. &desea dieră însă
doza per animal datorită dierenţei de greutate între cele două se"e. !"istă însă unele medicamente a
căror metabolizare şi eliminare se intererează cu echipamentul hormonal al individului *doza este
dierită+.
a şobolan, masculii sunt mai rezistenţi, de aceea se administrează doze mai mari pentru că
enzimele microsomale hepatice sunt mai active la mascul decât la emelă avorizând descompunerea
şi eliminarea mai rapidă a medicamentelor.
 E("uţia afe!ţiunii"r:
Anluenţează în mod hotărâtor nivelul dozei. &stel în aecţiunile acute se utilizează doze mari
ce se administrează la intervale scurte. Dn aecţiunile subacute şi cronice se administrează doze mici la
intervale mai lungi de timp.
 Caea &e a&mini$%rare:
8ele mai mari doze se utilizează în cazul administrării per os şi per rectum. (e căile parenterale,
dozele utilizate se reduc.
 Re*e%area >i a$"!ierea me&i!amen%e"r:
5acă se repetă adminsitrarea unui medicament şi se constată enomenul de cumulare, doza
utilizată se va diminua.
5acă se constată enomenul de toleranţă, doza va i crescută.
5acă se constată enomenul de intoleranţă, administrarea dozei se va întrerupe.
5acă medicamentul se asociază cu un altul cu eect asemănător, doza utilizată se va reduce în
uncţie de gradul de sinergism.
 Tem*era%ura am+ian%,:
'K

5acă temperatura ambiantă depăşeşte o anumită limită se constată o scădere a proceselor
metabolice, o biotransormare încetinită a medicamentelor, un eect mai intens şi de durată mai lungă.
5atorită acestui apt, doza trebuie scăzută.
 -%re$u:
Dn condiţii?asoconstricţia
medicamentelor. de stres creşteşi nivelul de adrenalină
hiperventilaţia şi inluenţează
pulmonară se produce distribuţia
o eliminare mai lentă a
medicamentului
în organism şi datorită acestui apt doza se va reduce.
 In&i(i&u:
5oza este determinată de starea uncţională a organelor interne şi, în primul rând, a organelor
care metabolizează sau elimină medicamentele *icatul, rinichii, sistemul nervos, glandele endocrine+.
Dn medicina umană, o parte dintre aceste dierenţe individuale sunt e"plicate prin deicienţe de ordin
genetic.
!"emple# )prezenţa unei colinesteraze atipice$
)deicienţe ale sistemului enzimatic ce răspunde de glucuronoconugare sau
dezalchilare.
%actorul individual duce la apariţia unor dierenţe privind eectul medicamentului. &cest
enomen poate i reprezentat prin !ur+a ui Gau$, conorm căreia o parte din indivizi vor reacţiona
prin eect mediu. > altă parte vor reacţiona prin eect mediu Q '$ altă parte printr)un eect slab, alţii
prin eect puternic.
62
EFECTELE MEDICAMENTELOR
Ti*uri &e a!ţiune a me&i!amen%e"r

. a!ţiune !au)a,$im*%"ma%i!,*a%"#eni!,$u+$%i%u%i(, $
3. a!ţiune *rimar,$e!un&ar,
. a!ţiune #enera,"!a,$
. a!ţiune &ire!%,in&ire!%, .
A!ţiunea !au)a, /e%i"%r"*,1 se întâlneşte când medicamentul acţionează asupra cauzei bolii.
!"emple# )sulamidele şi antibioticele posedă acţiune antimicrobiană$
)substanţele antiparazitare posedă acţiune asupra helminţilor şi a paraziţilor e"terni.
A!ţiunea $im*%"ma%i!,
simptomelor unei boli. se întâlneşte la medicamentele care prezintă acţiuni pentru combaterea
!"emple# )substanţele antitusive$
)substanţele antiebrile$
)substanţele analgezice *combat durerea+$
)substanţele antiinlamatorii.
A!ţiunea *a%"#ene%i!,: atunci când un medicament acţionează asupra mecanismului de
producere al unei boli.
!"emple# )substanţele antihistaminice acţionează prin blocarea receptorilor histaminergici şi în
acest el împiedică acţiunea histaminei ce se produce în organism în diverse aecţiuni$
)substanţele cardiotonice ce se greează pe miocard şi îl stimulează în cazul
insuicienţei cardiace$
)substanţele vasoconstrictoare.
A!ţiunea $u+$%i%u%i(,: când mediamentul înlocuieşte o substanţă biologică care în mod
obişnuit este deicitară în organism$ e"# terapia cu %e, 8a, vitamine, enzime, hormoni.
A!ţiunea *rimar,, acţiune prin care se ustiică utilizarea unui medicament.
!"emple# )acţiunea primară a streptomicinei este cea antimicrobiană$
)adrenalina produce tahicardie şi vasoconstricţie$
)aspirina are acţiune antiebrilă, analgezică, antiinlamatoare şi antireumatică.
;n medicament poate avea una sau mai multe a!ţiuni $e!un&are, ce pot i#
a. acţiuni utile d.p.d.v. teraputic$ e"# eectul hipotensiv şi sedativ al substanţelor
antihistaminice$
+. acţiune indierentă$ e"# uscăciunea gurii în cazul utilizării atropinei$
61

!. acţiune dăunătoare$ e"# streptomicina poate da reacţii alergice la bovine, stări de şoc,
tulburări acustice sau vestibulare la om.
8onorm >M<, rea!ţiie a&(er$e sunt reacţii dăunătoare, nedorite care apar în cazul
administrării unor doze normale$ e"# vomă, colici, modiicări ale sângelui, enomene alergice,
tulburări nervoase.
9eacţiile 8u studiul
adverse NU selorconundă
se ocupăcuo ramură
reacţiilea to"ice,
armacologiei numită
deoarece armacovigilenţa.
rea!ţiie %"2i!e apar în caz de
supradozare.
A!ţiunea #enera, este acţiunea pe care o desăşoară un medicament în întreg organismul după
ce s)a absorbit în circulaţie$ e"# cloroormul, după ce se absoarbe la nivelul circulaţiei alveolei
pulmonare, are eect general narcotic.
A!ţiunea "!a, este acţiunea pe care o desăşoară medicamentul la locul de aplicare, ără a
pătrunde în circulaţie$ e"# cloroormul la nivelul pielii are eect vasodilatator, hiperemiant şi uneori
analgezic.
A!ţiunea &ire!%, se produce în urma i"ării medicamentului pe armacoreceptorii speciici.
A!ţiunea in&ire!%, se traduce prin eectul asupra altor organe şi sisteme$ e"# caeina are
acţiune centrală în urma i"ării ei la nivelul scoarţei cerebrale. &cţiunea stimulantă la nivelul cordului
are mecanisme indirecte datorită stimulării centrilor nervoşi ai cordului, a musculaturii striate şi
datorită vasodilataţiei coronariene. !ectul diuretic al caeinei este produs datorită vasodilataţiei
renale, acesta iind un eect direct$ acest enomen poate i datorat şi măririi debitului sangvin *eect
indirect+.
Me!ani$me &e a!ţiune ae me&i!amen%uui

Dn general, medicamentele au acţiune de stimulare şi de inhibare, ele ie că ampliică, ie că
reduc o uncţie izică ce e"istă dea în organism, dar în nici un caz ; pot crea o uncţie nouă.
Fun!ţia am*ifi!a%"are se obţine ie prin activare, ie prin deprimare.
!"emple#
glomerular, )eectul
ie prin diuretic
scăderea al unor
reabsorbţiei medicamente se produce ie prin mărirea iltratului
tubulare$
)eectul tahicardizant este produs de adrenalină prin stimularea R)receptorilor şi de
către atropină prin blocarea receptorilor colinergici cardiaci.
Fun!ţia &e re&u!ere se obţine ie prin deprimare, ie prin activare.
!"emple# )eectul antiebril se poate produce ie prin stimularea centrului termolizei urmat de
vasodilataţie *e"# aspirina şi piramidonul+, ie prin inhibarea centrului termogenezei, scăzând
temperatura
;nele corporală.
medicamente îşi e"ercită eectul într)o situaţie patologică.
6'

!"emple# )substanţele antipiretice coboară numai temperaturile crescute ale organismului,
neavând nici un eect asupra temperaturii normale$
)adrenalina produce bronhodilataţie numai în cazul în care e"istă bronhoconstricţie.
Medicamentele îşi e"ercită eectele prin intemediul următoarelor me!ani$me#
● me!ani$me fi)i!e
●
$ $
me!ani$me !5imi!e
● me!ani$me +i"!5imi!e.
Me!ani$mee fi)i!e:
 me!ani$me "$m"%i!e$ e"# purgativele şi diureticele osmotice$
 me!ani$me !""i&4"$m"%i!e$ e"# înlocuitorii de plasmă$
 me!ani$me &e re&u!ere a %en$iunii $u*erfi!iae $ e"# detergenţii$
 me!ani$me &e a&$"r+ţie$ e"# substanţele adsorbante *cărbunele medicinal+.
Me!ani$me !5imi!e:
 *re!i*i%area re(er$i+i,ire(er$i+i, a *r"%eine"r$ e"# substanţele astringente şi
dezinectante$
 rea!ţia &e neu%rai)are$ e"# bicarbonatul de a ce neutralizează 48l din stomac$
 f"rmarea un"r $,ruri$ e"# citratul de a, în prezenţa sângelui, ormează citratul de 8a
*pe acest mecanism se bazează acţiunea anticoagulantelor+.
Me!ani$me +i"!5imi!e:
 me!ani$me en)ima%i!e$
 me!ani$me a ni(eu mem+rane"r +i""#i!e $
 me!ani$me an%ime%a+"iţi$
 me!ani$me a ni(eu "r#ani%e"r !euare$
 me!ani$me e#a%e &e me&ia%"rii !5imi!i .
Me!ani$me en)ima%i!e# acţiunea inhibantă pe care o au unele medicamente asupra enzimelor.
!"emple# )sulamidele diuretice inhibă anhidraza carbonică din peretele tubului renal scăzând
astel reabsobţia tubulară$
)substanţele parasimpaticomimetice indirecte şi esterii organoosorici inhibă
colinesteraza astel încât acetilcolina NU mai este descompusă şi se acumulează în organism.
Me!ani$me a ni(eu mem+rane"r +i""#i!e # la acest nivel au loc reacţii între medicament şi
armacoreceptori.
!"emple# )anestezicele locale blochează transportul pasiv de ioni prin membranele ibrelor
nervoase$
)atropina blochează receptorii pentru acetilcolină de la nivelul membranelor
celulare.
66

Me!ani$me an%ime%a+"iţi# antimetabolitul este o substanţă naturală sau sintetică cu structură
asemănătoare metabolitului pe care îl poate înlocui. 8omple"ul rezultat este inactiv biologic, ducând
la blocarea căi metabolice. &stel acţionează sulamidele şi unele substanţe antitumorale.
!"emple# )sulamidele datorită asemănării structurale substituie acidul para)aminobenzoic
necesarMe!ani$me
la sinteza acizilor nucleici
a ni(eu la nivelul!euare
"r#ani%e"r celulei #bacteriene.
spre e"emplu, hormonii glucocorticoizi au eect
antiinlamator printr)o presupusă acţiune de stabilizare a lizozomilor.
Me!ani$me e#a%e &e me&ia%"rii !5imi!i# se reeră la blocarea receptorilor acestora sau la
împiedicarea sintezei lor.
!"emple# )antihistaminicele blochează receptorii pentru histamină$
)miorela"antele blochează receptorii pentru acetilcolină.
Reaţiie n%re $%ru!%ura !5imi!, >i a!ţiunea me&i!amen%uui

5in punct de vedere al asemănării lor chimice, în raport cu acţiunea armacodinamică,
medicamentele se împart în#
. me&i!amen%e !u $%ru!%ur, !5imi!, a$em,n,%"are >i efe!% a$em,n,%"r: de la acest
principiu se porneşte la sinteza de produse noi$ e"# grupa sulamidelor cuprinde circa 62 substanţe cu
eect asemănător, respectiv, antimicrobian$
3. me&i!amen%e !u $%ru!%ur, !5imi!, a$em,n,%"are? &ar efe!% &iferi%:
grupări chimice, acţiunea se poate schimba oarte mult. uneori datorită unei
!"emple# )sulamidele au acţiune antimicrobiană, iar procaina este un anestezic local, deşi cele
două substanţe prezintă structură chimică oarte asemănătoare$
)tetraclorura de carbon are acţiune antihelmintică, iar cloroormul are eect narcotic,
cele două substanţe prezintă structură chimică oarte asemănătoare.
. me&i!amen%e !u $%ru!%ur, !5imi!, &iferi%,? &ar efe!% a$em,n,%"r: sunt recvente astel de
situaţii.
!"emplu# )vasoperiul este un ester carbamic al colinei, iar pilocarpina este un derivat
imidazolic, deşi ambele sunt parasimpaticomimetice.
> moleculă dintr)un medicament se compune dintr)un nucleu şi una sau mai multe grupări
uncţionale. ucleul coneră acţiune speciică.
!"emple# )nucleul enotiazinic are acţiune tranchilizantă şi antihelmintică$
)nucleul steroidic are acţiune antiinlamatorie, hormonală şi cardiotonică.
3rupările uncţionale coneră acţiuni speciice suplimentare sau întăresc sau slăbesc eectul
nucleului sau inluenţează etapele armacocinetice *i"area, distribuirea şi eliminarea medicamentului
6C

din organism+ sau pot produce eecte secundare. &stel se e"plică de ce medicamente asemănătoare
pot produce eecte oarte dierite.
Fen"mene !are au "! !"n$e!u%i( a&min$i%r,rii re*e%a%e a

me&i!amen%e"r
9epetarea administrării unui medicament este urmată de un eect asemănător cu cel al
administrării precedente dacă se respectă doza şi intervalul dintre administrări. 8u toate acestea pot să
intervină diverse situaţii neprevăzute#
♦ !umuarea$
♦ %"eranţa$
♦ in%"eranţa.
Cumuarea constă în creşterea concentraţiei unei substanţe atât în sânge, cât şi în ţesuturi
peste limitele dozelor terapeutice. 8onsecinţa este creşterea ectului armacodinamic însoţită uneori
de apariţia eectelor adverse.
Cau)ee acestui enomen pot i multiple#
 dozele prea mari$
 administrări prea recvente$
 absorbţii prea intensiicate ce se datorează atoniilor intestinale sau enteritelor grave$
 metabolizarea lentă în cazul unor medicamente ca# digitala, stricnina, arsenul,
barbituricele. Dn cazul acesta se recurge la diverse scheme terapeutice#

7 mărirea intervalului dintre administrări$
7 diminuarea dozei$
7 se eectuează serii de tratamente întrerupte de pauze$
 eliminarea scăzută se întâlneşte în caz de aecţiuni la nivelul organelor de eliminare
*inlamaţii, scleroze, obstrucţii renale+, situaţii în care se prelungeşte timpul de eliminare şi se poate
aunge la concentraţii renale periculoase datorită cumulării.
Dn general, cumularea NU impune întreruperea tratamentului, ci doar măsurile menţionate
anterior.
T"eranţa? %a5ifia2ia? &e*en&enţa me&i!amen%"a$,

T"eranţa reprezintă starea de sensibilitate redusă aţă de medicamente.
Ta5ifia2ia /%"eranţa a!u%,1 reprezintă toleranţa ce se instalează rapid, după un număr mic de
administrări ăcute la intervale scurte de timp.
6F

De*en&enţa me&i!amen%"a$, reprezintă starea patologică comple"ă întâlnită la om şi
caracterizată prin#
toleranţă$
●
dependenţă izică$
●
dependenţă
0oleranţa, în aceastăpsihică.
situaţie, reprezintă însuşirea organismului de a suporta doze to"ice ără să
apară semne clinice de into"icăţie. !a poate i#
 nn,$!u%,, constă în proprietatea unor specii de a suporta doze mari dintr)un
medicament, enomen ce se e"plică prin particularităţile enzimatice ale acelei specii$

 !9>%i#a%, 0 re(er$i+i, 7 caracterizată prin aptul că dispare la întreruperea
tratamentului.
T"eranţa nn,$!u%,
!"emple# )iepurele dispune de un echipament enzimatic bogat în tropin)esterază, enzimă ce
descompune atropina$ aşa se e"plică rezistenţa acestei specii aţă de atropină$
)iepurele prezintă rezistenţă crescută la digitală pe care o neutralizează prin i"area
pe proteinele serice$
)la unele specii e"istă o toleranţă crescută de individ# unii oameni sunt rezistenţi la
anticoagulante încât necesită o doză iniţială mai mare pentru scăderea timpului de protrombină.
T"eranţa !9>%i#a%, /mi&ria%i$m? "+i>nuinţa a me&i!amen%e1
!"istă o toleranţă reversibilă ce se instalează după mai multe administrări, toleranţă instalată
prin mecanisme dierite#
7 saturarea armacoreceptorilor ce se întâlneşte în cazul tranchilizantelor şi purgativelor$
7 scăderea sensibilităţii armacoreceptorilor *în cazul barbituricelor+$
7 scăderea absorbţiei intestinale *în cazul arsenului+$
7 inducţia enzimatică *în cazul alcoolului, nicotinei, barbituricelor, tranchilizantelor,
stupeiantelor, analgezicelor+$ e"# în urma unor administrări repetate de &s per os, individul poate
deveni rezistent chiar la doze mortale.
0oleranţa medicamentoasă ace necesară administrarea unor doze crescute pentru a obţine
acelaşi eect terapeutic, ceea ce e"plică în medicina umană mania/ unor oameni de a consuma
cantităţi mari de substanţe analgezice, hipnotice sau tranchilizante.
Ta5ifia2ia /%"eranţa a!u%,1 se instalează după câteva administrări eectuate la intervale
scurte. !ste un enomen rar şi ; are importanţă practică în medicina veterinară. <e semnalează, în
special, după administrarea unor amine simpaticomimetice indirecte cum sunt# eedrina, ametamina,
precum şi consecutiv administrării e"tractelor totale de hipoiză posterioară la animalele de laborator
şi la om.
De*en&enţa me&i!amen%"a$, apare, de obicei, după consumul de stupeiante, ce pot i#
6H

 stimulante de tipul ametaminei$
 deprimante de tipul morinei$
 halucinogene de tipul dolantinului$
 unii solvenţi organici volatili de tipul aurolacului.
fen"mene
<e caracterizează
. %"eranţ, princă6sunt necesare
7 astel # doze tot mai mari pentru a obţine acest eect$
3. &e*en&enţ, *$i5i!, ce constă în modiicări de comportament şi o stare psihică imperioasă
de administrare a medicamentului pentru a preveni sau înlătura starea de disconort$
. &e*en&enţ, fi)i!, ce constă în apariţia unor tulburări somatice, vegetative şi psihice în cazul
în care se întrerupe administrarea.
5ependenţa medicamentoasă are ' fa)e#
a. 5a+i%uaţia 7 situaţie în care după intreruperea administrării medicamentului ; se produce
sindromul de abstinenţă$
+. a&i!ţia 7 situaţie în care sindromul de abstinenţă este bine e"primat.
In%"eranţa reprezintă starea de sensibilitate individuală sau de specie aţă de un medicament.

!a poate i#
● nn,$!u%,$
● !9>%i#a%,.
In%"eranţa nn,$!u%, poate i observată la toţi indivizii dintr)o specie.
!"emple# )cobaiul, hamsterul, chinchila au intoleranţă la penicilină$
)calul are intoleranţă la enotiazină şi procaină$
)pisică are intoleranţă la aspirină şi enol.
&tunci când intoleranţa se întâlneşte numai la anumiţi indivizi dintr)o specie poartă denumirea
de i&i"$in!ra)ie. &ceasta NU trebuie conundată cu alergia medicamentoasă. !a se maniestă după
prima doză de medicament sau la scurt timp de la începerea tratamentului. NU este vorba de o reacţie
alergică acută, ci de o deicienţă genetică de metabolizare, incriminându)se anomalii enzimatice.
In%"eranţa !9>%i#a%, /!umuare fun!ţi"na,1 este alergia medicamentoasă şi apare pe baza
reacţiei &g 7 &c. ;nele medicamente sunt &g primare, altele devin &g numai după ce se leagă de
proteinele plasmatice = haptene.
&lergia medicamentoasă se poate maniesta prin#
 şoc alergic medicamentos *şoc anailactic+ $
 tulburări alergice grave ce se traduc prin astm bronşic, ebră, erupţii cutanate, edeme,
urticarie, colici, tumeacţii auriculare, leucopenie, agranulocitoză.

(ot e"istă uneori tulburări alergice uşoare care sunt ca şi cele anterioare însă cu e"primări mult
mai slabe.
6I
Ş"!u anafia!%i!
!ste maniestarea cea mai gravă şi se declanşează uneori chiar în cursul administrării$ e"# la
bovine, în cazul administrării serului de iapă gestantă pot apare următoarele enomene# dispnee
intensă, prurit cutanat, tremurături musculare, creşterea temperaturii corporale, salivaţie abundentă,
edem acial, puls slab, respiraţie şuierătoare, iar moartea poate surveni în circa 1F minute.
Medicaţia de elecţie în astel de situaţii este adrenalina inectată subcutanat.
Dn medicina veterinară s)au semnalat reacţii alergice la#
 antibiotice# ampicilină, penicilină, moldamin, o"itetraciclină, tPlosin, griseoulvină,
streptomicină$
 sulamide$

hormoni
hormoni glucocorticoizi$
 gonadotropi *corionici şi serici+.
Dn medicina umană pentru precizarea diagnosticului se eectuează teste cutanate care au
dezavantaul ca pot declanşa şocul anailactic.
Fen"mene !e au "! &u*, a$"!ierea me&i!amen%e"r

(rin asocierea a două sau mai multe medicamente se urmăreşte ie un eect sinergic, ie un eect
antagonic.
-iner#i$mu *gr. sin = împreună, ergos = putere+ reprezintă acţiunea a două medicamente de
a se completa reciproc în ceea ce priveşte eectul lor armacodinamic.
(rin eectul sinergic se urmăreşte unul din următoarele obiective#
7 tratarea concomitentă a mai multor boli sau simptome$
7 lărgirea spectrului de acţiune$
7 potenţarea unui eect anume$
7 diminuarea reacţiilor adverse.

<inergismul poate i#
&e n$umare$
●
&e *"%enţare.
●
-iner#i$mu &e n$umare se întâlneşte când cele două medicamente acţionează asupra
aceluiaşi tip de armacoreceptori#
A+B
= & sau @
'
&vantaele acestui sinergism constau în#

7 lărgirea spectrului de acţiune$
6J

7 diminuarea reacţiilor adverse.
!"emple# <uzotril reprezintă o asociere de 6 sulamide#
)sulametazina *absorbţie mai rapidă şi un nivel sangvin mai crescut+$
)sulacetamida *toleranţă renală mai bună+$
)sulatiazol
-iner#i$mu &e *"%enţare*aută la economicitatea
se întâlneşte produsului+.
atunci când cele două medicamente acţionează pe
armacoreceptori dieriţi, dar au eecte de acelaşi sens.
A+ B
> & sau @.
'
&vantaele acestui sinergism constau în#

7 dozele parţiale pot i reduse$
77 spectrul de acţiune
pot i reduse eectelepoate i lărgit$
nedorite.
!"emple# )în medicina umană, S doza de atropină şi 1G6 doza de papaverină reprezintă doza
normală de atropină$
)în medicina veterinară, asocierea cloralhidratului cu Mg<> C poate duce la reducerea
dozei de cloralhidrat.
C"!%eiuu me&i!amen%"$ NU este un sinergism propriu)zis, ci este o sumă de
medicamente cu care se tratează o boală.
!"emple# )atonia rumenală poate i tratată cu# parasimpaticomimetice T purgative saline T
caeină. %iecare substanţă are rolul său în vindecarea acestei aecţiuni$
)în medicina umană, reumatismul poate i tratat cu# analgezice T antipiretice T
antiinlamatorii T miorela"ante T vitaminele comple"ului @.
Dn astel de situaţii, e"istă pericolul unor biotransormări neaşteptate şi a unei to"icităţi crescute.
An%a#"ni$mu este proprietatea a două medicamente de a)şi anihila reciproc eectul datorită
unor enomene izice, chimice sau armacodinamice.
Dn medicină, acest enomen se numeşte in!"m*a%i+ii%a%e.
!l poate i#
unia%era# se reduce numai eectul unuia dintre medicamente$
●
re!i*r"!, când este vorba de eectele ambelor medicamente asociate.

●
In!"m*a%i+ii%,ţi:
izice# enomenul de nemiscibilitate, insolubilitate, licheiere reciprocă$

 chimice# enomenul de o"idare, reducere, neutralizare, precipitare, chelatare, etc. Dn
general, aceste enomene se olosesc pentru combaterea into"icăţiilor$
6K

armacodinamice# se e"primă numai in vivo/ şi constau în eectele armacodinamice

opuse ale celor două medicamente.

An%a#"ni$mu &ire!% se întâlneşte atunci când medicamentele au eect contrar asupra aceluiaşi
armacoreceptor$ e"# parasimpaticomimeticele şi parasimpaticoliticele.
An%a#"ni$mu in&ire!%
se întâlneşte
armacoreceptori dieriţi$ e"# adrenalina atunci
este un când acţiunea
vasoconstrictor, este opusă,
iar histamina are dar
eectprin i"are pe
vasodilatator,
ambele acţionează asupra aceeaşi uncţii, dar acţionează asupra unor elemente morologice dierite.
Rea!ţiie a&(er$e ae me&i!amen%e"r

9amura armacologiei care se ocupă cu studiul reacţiilor adverse poartă denumirea de
armacovigilenţă.
. Rea!ţiie aer#i!e se traduc prin urticarie, eczeme, şoc anailactic sau edem Uuinche.
8ele mai cunoscute medicamente ce sunt alergice aţă de organism sunt penicilinele, sulamidele,
aminoenazona, acidul acetilsalicilic, etc. ;nele medicamente pot deveni alergice aţă de organism în
urma cuplării lor cu proteinele plasmatice.
I&i"$in!ra)ia 7 atunci când reacţia apare după prima administrare de medicament sau în urma
administrării unor doze mici.
3. Rea!ţiie anafia!%"i&e se produc în urma punerii în libertate la nivelul ţesuturilor a
histaminei ce la rândul ei declanşează un întreg tablou clinic.
. Rea!ţia &e re)i$%enţ, se produce în urma administrării repetate a medicamentului având
drept urmare şi scăderea intensităţii eectelor armacodinamice.
. Rea!ţia &e %"eranţ, a!u%, /%a5ifia2ia1 constă în diminuarea treptată a eectelor
armacodinamice până la abolirea lor. > repetare a administrării NU mai găseşte receptorii liberi.
@. Rea!ţia &e %"eranţ, constă în diminuarea treptată a răspunsurilor la medicamentele ce
se introduc treptat în organism$ enomenul se datorează ie accelerării metabolizării medicamentului,
ie diminuării absorbţiei.
H. Rea!ţiie farma!"#ene%i!e 7 unii indivizi datorită caracteristicilor genetice maniestă
reacţii adverse neobişnuite la medicamente, enomenul datorându)se unor anomalii enzimatice
ereditare$ e"# sulamide, acid acetilsalicilic şi salicilaţi, unii corticoizi, etc.
9eacţiile adverse se maniestă la doze terapeutice.
C2

0estarea medicamentelor
8ercetarea armacocinetică contribuie la aproundarea principiilor active utilizate în terapie şi la

undamentarea ştiinţiică a celor mai recente produse armaceutice.
8ercetarea şi
armacodinamice armacologică este un instrument
to"icităţii medicamentelor. <tudiuldecomplet
seamă şial comple"
eectuăriial controlului al acţiunii
eectelor biologice ale
medicamentelor este laborios, cercetările iind migăloase şi mult e"tinse în timp.
!"emplu# dacă se cercetează 122 substanţe numai una poate aunge să ie cercetată clinic$ din
CF teste, abia una singură poate deveni medicament. 5in C22 medicamente noi de acelaşi el, oarte
puţine rezistă timpului.
> cercetare a unui nou medicament durează circa 12 ani$ e"# aspirina descoperită în 1J6H
*3erhard+ este valabilă şi astăzi *găsindu)se sub oarte multe orme+.
Dn linii mari, cercetarea armacologică porneşte iniţial de la structuri armacognostice sau
chimice cunoscute că ar avea eecte biologice. Dn continuare, se lucrează la grearea anumitor radicali
chimici, la combinarea de substanţe, etc. până se aunge la noile produse, care de multe ori pot avea
caracteristici chiar deosebite de cele ale substanţelor iniţiale. !videnţierea acţiunii substanţelor
nou)create se realizează într)o ază preclinică prin screening *a trece prin sită/+ ce constă în
eectuarea testărilor pe animalele de laborator şi totdeuna se bazează şi pe e"plorări iziologice.
-!reenin#4u poate i#
$im*u: se materializează prin 1 7 ' teste simple în vederea descoperirii unei anumite
●
acţiuni$
"r+: constă în bateri de teste simple permiţând, rapid şi economic, însă apro"imativ,
●
punerea diagnsoticului de substanţe ce prezintă interes$ se numeşte orb/ pentru că una dintre
substanţe ce se oloseşte în e"perimentare NU are nici o acţiune = placebo *placeboterapie+$
*r"#rama%: cuprinde o baterie de teste riguroase aungându)se la concluzii globale în
●
legătură cu substanţele reţinute pentru calitatea lor.

> dată screening)ul terminat, substanţele de perspectivă se supun unor teste cantitative care
elucidează relaţia dintre posologie *se reeră la doze şi concentraţii+ şi armacodinamia lor.
Dn continuare, se ac teste de to"icitate acută, subacută şi cronică pe ' 7 6 specii de animale de
laborator cărora li se administrează substanţe pe mai multe căi. 5acă medicamentele trec de testele de
to"icitate urmează cercetările de armacocinetică ce dau inormaţii cu privire la modiicările
medicamentului în organism, de la absorbţie până la eliminare.
Mai departe, în a doua parte a cercetărilor în clinică se ac teste şi pe om în clinici, dar e"istă
normative *pentru asta, pacientul trebuie internat+.
<e ac cercetări de mutageneză şi carcinogeneză *e"# thalidomid+.
C1

Dn 9omânia s)a elaborat o normă sanitar)veterinară *1KK'+ de către Ministerul &griculturii, care
prin direcţia de specialitate s)a stabilit ;Te$%area? au%"ri)area? nre#i$%rarea? !"n%r"u >i
$u*ra(e#5erea *r"&u$e"r &e u) (e%erinar >i a a&i%i(i"r fura6eri= .
Dn această normă se tratează#
Ca*i%"u I Generai%,ţi
7 *toate se revizuiesc
control, norme tehnice 7 deiniţii,o dată
principii generale de control, metodologii de preparare şi
la F ani+.
(rin produs de uz veterinar se înţelege includerea produselor biologice, medicamentelor,
dezinectantelor, raticidelor, insecticidelor.
a. produse biologice de uz veterinar 7 sunt utilizate la animale pentru producerea unei imunităţi
active sau pasive *vaccin, seruri imune, seruri alergene, antigeni, etc.+.
+. medicamentul de uz veterinar este orice compus sau amestec de compuşi chimici de origine
vegetală sau animală, condiţionate într)o ormă armaceutică, utilizate ca atare ără modiicări care în
urma administrării la un animal are drept scop diagnsoticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecarea
unei stări patologice.
!. dezinectantele sunt substanţe sau produse chimice ce în contact cu germenii inecţioşi au
asupra lor o acţiune distructivă, neutralizantă.
&. raticidele *rodenticidele+ sunt substanţe chimice cu acţiune to"ică letală sau rapidă olosite în
scopul distrugerii rozătoarelor dăunătoare şi vectoare de boli transmisibile.
e. insecticidele sunt substanţe chimice cu eect distrugător în masă a insectelor dăunătoare.
&ditivii uraeri constituie o grupă de ingrediente chimice ce se adaugă în anumite proporţii în
nutreţurile combinate cu scopul de a satisace unele cerinţe privind stimularea ritmului de creştere, a
producţiei animaliere, diminuarea consumului speciic, proila"ia şi combaterea bolii, corectarea
gustului şi mirosului *actori de palatabilitate+.
Ca*i%"u II. M"ni%"ri)area %e$%,rii >i au%"ri),rii *r"&u$e"r &e u) (e%erinar care se
inalizează prin aprobarea şarei >/ ce urmăreşte să se producă într)o cantitate suicientă pentru a
trece în etape la veriicări tehnologice şi iziologice dacă toate testele au ost avorabile *rezultatele
din cadrul cercetării armaceutice, cercetării armacologice preclinice, cercetării to"icologice,
cercetării clinice şi al cercetării privind reziduurile de medicament sau de metaboliţi în produsele
alimentare de origine animală şi în deecţiile animalelor tratate, inclusiv a cercetării mutagenetice şi
carcinogenetice+.
Ca*i%"u III. Te$%area +i"*re*ara%e"r? me&i!amen%e"r? &e)infe!%an%e"r? ra%i!i&e"r?
in$e!%i!i&e"r >i a a&i%i(i"r fura6eri dându)se importanţă inocuităţii, criteriilor de responsabilitate,
la urmă întocminu)se un raport inal de către La+"ra%"ru Cen%ra &e C"n%r" a Me&i!amen%uui
&e U) Ve%erinar /LC-1. 5ocumentaţia se înaintează la Dire!ţia -ani%ar4Ve%erinar, din Minister şi,
ulterior, se trece la producerea şarei >/ din cadrul liniei tehnologice care va rezulta ulterior
*producţia de serie a noilor produse+.
C'

Ca*i%"u IV. Au%"ri)area fa+ri!,rii *r"&u$e"r &e u) (e%erinar >i a a&i%i(i"r fura6eri
când 8<)ul prezintă ultimele rapoarte inale C"mi$iei Me&i!amen%uui pentru &vizarea (roduselor
de ;z ?eterinar. <e poate întâmpla ca aceste produse să ie reuzate. Dn caz pozitiv, se eliberează
au%"ri)aţia &e fa+ri!aţie.
Ca*i%"u V. 8nre#i$%rarea *r"&u$e"r +i""#i!e? me&i!amen%e"r
, etc.,a lor.
aprobă de către direcţia de specialitate din Minister introducerea în practică operaţie prinscop
Dn acest care se
se
elaborează prospectele, se descriu ambalaele şi etichetele şi după ce se achită ta"ele legale în vigoare
sunt valabile F ani.
Ca*i%"u VI. C"n%r"u >i $u*ra(e#5erea *r"&u$uui &e u) (e%erinar când 8< eliberează
!er%ifi!a%u &e !ai%a%e al produsului respectiv.
Ca*i%"u VII. Di$*")iţii finae în care se speciică aptul că pe teritoriul 9omâniei pot i
abricate numai produse autorizate ce se urmăresc ulterior de toţi actorii de răspundere, inclusiv de
medicii veterinari practicieni.
. Verifi!area n (e&erea %e$%,rii >i au%"ri),rii:

a. eectuarea de către producător a cercetării armaceutice, armacologice, to"icologice,
preclinice şi a celor clinice şi a celor cu privire la reziduuri şi metaboliţi.
+. studii de mutageneză şi carcinogeneză.
3. Te$%area:
a. prezentarea la 8< a probelor şi documentaţiei tehnice de preparare şi control$
+. e"aminarea probelor şi documentaţiei$
!. raportul 8<)ului$
&. aprobarea Ministerului pentru testarea clinică$
e. testarea clinică 7 se realizează numai de către 8< şi instituţiile de cercetare şi învăţământ.
In$%i%uţii a+ii%a%e *en%ru %e$%area !ini!,:
 Anstitutul (asteur$
 Anstitutul de 5iagnostic şi <ănătate &nimală *A5<&+$
 Anstitutul de @iologie şi utriţie &nimală 7 @aloteşti$
 >iciul de tehnologii, testare, control specializat pentru industria de nutreţuri combinate
7 ?oluntari$
%acultăţile de Medicină ?eterinară din ţară *@ucureşti, Aaşi, 8lu, 0imişoara+$

 <ocietatea 9>M?&8/ 7 ?oluntari$
 ;nităţile de producţie stabilite de 8omisia Medicamentului ce întrunesc calităţile
necesare desăşurării testării şi la care participă specialişti autorizaţi de aceeaşi comisie.

. Au%"ri)area fa+ri!aţiei
C6

a. prezentarea rapoartelor inale şi a documentaţiei tehnice la 8omisia Medicamentului de ;z
?eterinar$
+. avizarea şi propunerea autorizării de către comisie$
!. aprobarea Ministerului şi eliberarea autorizaţiei de abricaţie.
. 8nre#i$%rarea
a. prezentarea documentaţiei a produselor autorizate de Minister$
+. achitarea ta"ei de înregistrare$
!. înscrierea în 9egistrul aţional şi eliberarea certiicatului de înregistrare.
@. C"n%r"u >i $u*ra(e#5erea se realizează de către 8< şi de către autorităţile sanitar)
veterinare din ţară.
Cir!uaţia *r"&u$e"r &e u) (e%erinar este reglementată prin Or&inu nr.  &in 3
$e*%em+rie .
Ainea%e:
. (ot produce, deţine şi comercializa produse de uz veterinar unităţile specializate cu capital de
stat, privat sau mi"t abilitate în acest sens prin autorizaţie emisă de Minister, prin 5irecţia sanitar)
veterinară, pe baza avizului 8omisiei Medicamentului.
3. (rodusele veterinare abricate în ţară sau din import în vederea olosirii lor în 9omânia
trebuie să ie autorizate şi înregistrate în 9egistrul aţional al Ministerului.

. 5eţinerea, diuzarea şi olosirea produselor de uz veterinar destinate diagnosticării, prevenirii
şi combaterii bolilor la animale sunt permise numai medicilor veterinari autorizaţi.
. (ersonalul mediu veterinar poate olosi aceste medicamente numai sub îndrumarea medicului
veterinar.
@. 5eţinerea, diuzarea, olosirea şi evidenţa produselor to"ice şi stupeiante se realizează
respectând strict prevederile şi reglementările în vigoare.
H. &chiziţionarea, depozitarea şi livrarea produselor se realizează numai de către agenţii
economici specializaţi, de armaciile veterinare şi de punctele armaceutice veterinare. !ste interzisă
vânzarea lor în alte locuri.
J. erespectarea celor de mai sus se sacţionează administrativ, contravenţional sau penal,
conorm legii.
C"mi$ia *en%ru Au%"ri)area? 8nre#i$%rarea >i -u*ra(e#5erea Me&i!amen%uui? A&i%i(i"r

Fura6eri >i a a%"r Pr"&u$e &e U) Ve%erinar
Dn componenţa acestei comisii intră oarte mulţi specialişti. !"istă mai multe $u+!"mi$ii *de
remarcat subcomisia pentru avizarea medicamentelor de uz veterinar+.
CC

8omisia medicamentului este singura autoritate care monitorizează testarea medicamentelor de
uz veterinar în ţară.
!"istă şi o comisie a medicamentului de uz uman ce uncţionează în paralel cu prima, având ca
sarcină maoră testarea medicamentelor de uz uman.
Dn medicina
unele neiind veterinară
necesară se lor,
retestarea olosesc în terapie
dar e"istă şi numeroase
şi cazuri medicamente
când cercetarea trebuie sădeieuzcompletată
uman, pentru
cu o
cercetare speciică pentru medicina veterinară.
(rin testarea medicamentelor trebuie să se aungă la realizarea unor produse valoroase, calitativ
superioare, prin calitatea unui medicament se înţelege suma actorilor ce contribuie la puritatea,
inocuitatea *însuşirea de a NU dăuna organsimului+, eicacitatea şi stabilitatea produsului.
Dn 9omânia, e"istă Le#ea *ri(in& a$i#urarea $,n,%,ţii *"*uaţiei #
7 puritatea se reeră la limitele contaminării mecanice, chimice şi microbiologice$
7 inocuitatea 7 medicamentul NU trebuie să aibă to"icitate locală sau sistemică$
7 eicacitatea se reeră la valoarea terapeutică determinată de interacţiunea substanţelor
medicamentoase cu armacoreceptorii speciici eectuată prin triere armacologică preclinică sau
clinică, prin determinarea biodisponibilităţii şi prin eectuarea unor teste biologice$
7 stabilitatea izico)chimică# se reeră la identitatea şi conţinutul de substanţă activă pe
doza unitară şi la păstrarea caracteristicilor iniţiale pe toată durata de valabilitate.
Dn perspectivă, medicamentele până astăzi au parcurs C #eneraţii#
I. #eneraţia me&i!amen%e"r !a$i!e? !"n(enţi"nae *soluţii, ungvente, supozitoare+$
II. #eneraţia me&i!amen%e"r !u !e&are *reun#i%, /$u$ţinu%,1 &e $u+$%anţe a!%i(e *orme
armaceutice cu precursori medicamentoşi bioreversibili+$
III. #eneraţia &i$*")i%i(e"r >i $i$%eme"r &e !e&are a $u+$%anţe"r a!%i(e !u (i%e)a
!"n%r"a%, *pompe portabile cu prorgamarea cedării sau cu senzori+.
IV. #eneraţia $i$%eme"r farma!eu%i!e &e %ran$*"r% a ţin%, a $u+$%anţe"r me&i!amen%"a$e
pentru a se realiza o terapie cu localizare de organ, cu speciicitate pentru un anumit tip de celule şi
organite celulare.
>biectivul principal al asigurării calităţii medicamentelor constă în garanterea aptului că
iecare lot de produs este corespunzător speciicaţiilor şi este în concordanţă cu scopul utilizării sale.
8ontrolul calităţii medicamentelor este stabilit de normele de calitate ce sunt standarde
elaborate de producător.
1KK6 8omisia !uropeană !conomică a elaborat spre aplicare un ghid în F volume#
. 9eglementarea medicamentelor de uz uman$
3. &vizul de cereri de autorizaţie, de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman în statele
membre ale 8!!$
. ote e"plicative privind calitatea, securitatea şi eicacitatea medicamentelor de uz uman$
CF

. 3hidul bunei practici de abricare a medicamentelor$
@. (roduse medicinale veterinare.
1KKF în 9omânia au intrat în aplicare următoarele ghiduri#
a. 9eguli de bună practică armaceutică$
+.
9eguli de bună
9ecomandările NUpractică în abricarea
sunt restrictive$ medicamentelor.
se admite că pot e"ista şi alte metode în măsură să răspundă
principiilor de asigurare a calităţii, dar acestea trebuie să ie validate şi să dea un nivel al garanţiei cel
puţin echivalent cu cel prevăzut în ghid. 3hidurile se revizuiesc periodic spre a i reactualizate.
8alitatea medicamentelor realizate în armacie de către armacişti este asigurată de respectarea
unor standarde stabilite la nivel naţional, acestea reerindu)se la promovarea sănătăţii, aprovizionării
cu medicamente şi articole de uz medical, la îndrumarea pacienţilor pentru autoîngriire şi îngriire
deosebită.
<e iau măsuri necesare pentru realizarea unor medicamente de calitate la nivelul armaciilor.
8alitatea medicamentelor la nivel de armacie este asigurată de respectarea recomandărilor de
bună practică armaceutică stabilite de %ederaţia Anternaţională %armaceutică, standarde adoptate la
nivel naţional.
Medicamentele preparate în armacii trebuie să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute în
%9 B.
CH
CARACTERI-TICILE GENERALE ae un"r

PRINCIPII ACTIVE VEGETALE
 $lcaloizii+
sunt compuşi ce conţin  '$

●
prezintă un nucleu heterociclic$

●
starea de agregare# solidă$

●
în general, sunt incolori$

●
optic)activi, de cele mai multe ori levogiri *pe cale sintetică se obţin de"trogiri şi
●
amestecuri racemice+$
insolubili în apă$
●
conţinuţi, în general, în plantele cu otosinteză intensă *plantele din zonele tropicale,

●
subtropicale şi mediteraneene+$
obişnuit, în compoziţia plantelor sunt legaţi de acizii organici$
●
e"istă şi alcaloizi animali$ e"# adrenalina care d.p.d.v. al eectelor se aseamănă oarte
●
bine cu eedrina *alcaloid vegetal+$

soluţiile de alcaloizi precipită cu soluţiile de tanin, soluţia Vgol şi cu soluţia de acid
●
picric$
oarte mulţi din alcaloizii vegetali sunt utilizaţi ca medicamente$ e"# caeina, stricnina,
●
morina, pilocarpina, ezerina, arecolina, adrenalina, eedrina, veratrina, nicotina, cocăina, chinina,
ergoto"ina, ergotamina.
 ,licozizii+
● compuşi cu structură comple"ă, e"clusiv, vegetali$

● NU conţin ' în moleculă$
● e"istă unii oarte activi olosiţi în terapie$
● cei to"ici conţin ' şi < şi ; sunt utilizaţi$
● sunt pulberi cristalizate solubile în apă$
● sunt alcătuiţi dintr)o racţiune glucidică 7 glucona şi o racţiune de altă natură 7 genina
*agluconă+$
hidrolizarea lor in vivo/ se realizează cu autorul ermentului glicozidaza, iar in vitro/
●
prin acidularea soluţiei apoase$

●
glucona este inactivă, dar avorizează acţiunea geninei$
● genina poate avea structura de bază# enolică, enantrenică sau lavonoidă$
CI

acţiunea armacodinamică, prin hidroliza arbutinei *din planta Arctostaphylos uva ursi+
●
se pune în libertate hidrochinoza ce are acţiune speciică asupra rinichiului$ e"# digitalina trece în
digito"ină şi genină, prima având ainitate aţă de miocard pe care se i"ează şi îl stimulează.
 -aponinele+
●
au molecula ormată din sapogenină de natură enentrenică şi un zahar$
● sunt pulberi amore, inodore, cu gust amar$
● solubile în apă şi alcool$
● în prezenţa colesterolului şi a lectinei precipită în soluţie$
● diminuă tensiunea supericială a apei *spumiică cu apa+$
● sunt to"ice plasmatice, unele oarte puternice *sapoto"inele+$
● în doze mici irită moderat mucoasa digestivă avorizând absobţia altor principii active$
e"# saponinele din Digitalis purpurea acilitează absobţia glicozizilor cardio)vasculari$

în cazul în care aung subcutanat sau intramuscular, saponinele determină inlamaţii
●
locale puternice care termină cu abcese şi necroze$

soluţiile diluate sunt hemolizante.
●
 *leiurile eterice volatile!+

● se obţin din plante prin distilare cu autorul vaporilor de apă$
● sunt lichide incolore sau uşor colorate, cu miros caracteristic şi agreabil şi cu gust
arzător$
sunt insolubile în apă, dar solubile în solvenţi organici$
●
se solubilizează oarte bine în alcool$

●
păstrate în condiţii neprielnice, se îngălbenesc şi devin solide *se reziniică+$

●
se utilizează cu rol digestiv datorită aromei şi gustului$

●
unele stimulează sistemul nervos vegetativ şi central şi se mai utilizează şi pentru

●
acţiunea lor iritantă locală, antihelmintică, e"pectorantă, antisecretorie *la nivel bronhic+, antiseptică.
CJ
FARMACOLOGIA -PECIALĂ
VETERINARĂ
CK
-U'-TANŢE ANTI-EPTICE >i

DECONTAMINANTE /DE7INFECTANTE1
-ubstanţele antiseptice împiedică dezvoltarea, înmulţirea şi producerea de to"ine de către
microorganisme, numai atâta timp cât sunt în contact cu acestea. &u acţiune reversibilă, tulburând
procesele bioizice şi biochimice de la nivelul celulei bacteriene 7 acţiune bacteriostatică.
-ubstanţele decontaminante distrug microorganismele cu care vin în contact. <unt bactericide
sau chiar bacteriolitice. &u acţiune ireversibilă. !ectul lor este adesea legat de concentraţie şi de
durata de acţiune, aceeaşi substanţă putând avea ie acţiune antiseptică, ie decontaminantă în uncţie
de#
7 concentraţia în care se utilizează$
7 durata cât vine în contact cu microorganismul.
<ubstanţele din aceeaşi grupă iind nocive aţă de germenii patogeni, NU sunt total inoensive
aţă de celulele macroorganismului.
A!ţiunea an%i+a!%erian, se traduce prin#
 tulburări bioizice la nivelul membranei celulei bacteriene$
 modiicări ale presiunii osmotice$
modiicări ale tensiunii supericiale.


0oate acestea duc la un dezechilibru privind schimburile dintre celula microbiană şi mediul
înconurător, la inhibiţia enzimatică *e"# inhibiţia unor dehidraze ce au rol important în procesele
o"idative+.
iposolubilitatea unor substanţe din aceeaşi categorie asigură pătrunderea lor în compuşii
lipoidici ai celulei microbiene.
<ubstanţele antiseptice şi dezinectante produc o precipitare reversibilă sau ireversibilă a
proteinelor bacteriene.
?aloarea unei substanţe decontaminante este în dependenţă de#
7 concentraţia în care se utilizează$
7 puterea sa de pătrundere.
(romtitudinea eectului#
7 unele substanţe acţionează după câteva minute de contact cu celula bacteriană$
7 altele după un timp mult mai lung.
(romptitudinea
7 mediul îneectului depinde substanţele
care acţionează şi de# decontaminante$
7 gradul de inecţie al mediului$
F2

7 asocierea lor cu alte substanţe.
!"emple# )ormolul are acţiune mai puternică în prezenţa a8l, acţiunea sa scăzând în
prezenţa grăsimilor$ în practică, se utilizează amestecuri de ormol şi a8l$
)soluţiile ierbinţi au acţiune mai puternică.
%ormele
!"istă şi vegetative bacteriene
o electivitate se distrug
a substanţelor mai uşor.
antiseptice şi dezinectante.
Dn legatură cu puterea de acţiune a substanţelor decontaminante se utilizează !"efi!ien%u
fen"i! ce reprezintă raportul dintre concentraţia eicace a enolului şi cea a decontaminantului luat în
studiu.
Ca$ifi!area $u+$%anţe"r an%i$e*%i!e >i &e)infe!%an%e

●
in$%a+ie# se modiică în timpul acţiunii lor

 "2i&an%e:
directe *olosesc >' din propria lor moleculă+$

7
7 indirecte$
 re&u!,%"are$
● $%a+ie # NU se modiică în timpul acţiunii lor

 an"r#ani!e#
7
acizi$
alcalii *baze+$
7 săruri ale metalelor$
 "r#ani!e#
7 alcoolul şi derivaţii săi$
7 enolul şi derivaţii săi$
7 derivaţii organici ai A'$
7 săpunurile şi detergenţii$
7 gudroanele, etc.
F1
MEDICATIA ANTIMICRO'IANA
-ULFAMIDELE
Ca$ifi!are:
. -ufami&e !u a!ţiune #enera,:
a. $ufami&e !u a!ţiune $!ur%, *' 7 C administrăriGzi+$ e"# sulatiazol şi neo"azol
+. $ufami&e $emire%ar&$ e"# sulametazina, sulaenazol$
!. $ufami&e re%ar&$ e"# sulametin, sulado"in$
&. $ufami&e *"%enţa%e$ e"# borgal, cosumi", biseptol, sumetrolim, triado"in, 8o)trimo"azol.
0oate au acţiune generală.
3. -ufami&e !u a!ţiune "!a,:
a. $ufami&e !u a*i!are *e *iee >i *e mu!"a$e $ e"# sulacetamida$
+. $ufami&e !u a!ţiune a ni(eu %u+uui &i#e$%i( $ e"# talilsulatiazol$
!. !"!!i&i"$%a%i!e$ e"# sulacoccidin.
I$%"ri!u $ufami&e"r
!ri$"i&ina a ost descoperită în 1JII de 4oman$ pe baza acestei substanţe 3elmo în
●
1K2J a sintetizat $ufaniami&a$

1K6' a ost sintetizată $ufami&a r">ie /K *r"n%"$i1 pe care 5omagk în 1K6F a utilizat)
●
o în streptococia e"aperimentală la şobolan. (entru descoperirea eectului antibacterian al

sulamidelor lui 5omagk i s)a decernat premiul obel pe care l)a reuzat$
astăzi se utilizează în terapie circa 'F sulamide dintre care K la noi în ţară.
●
Pr"*rie%,ţie $ufami&e"r:
sunt pulberi de culoare albă, microcristaline, cu gust mai mult sau mai puţin amar
●
*e"cepţie, sulamida roşie+$

în general, sunt insolubile în apă, solubile iind sărurile lor de a ce se utilizează în
●
practică$
prin ardere la lacără devin brune şi degaă miros de 4'< şi de 46$
●
pornind de la sulanilamidă *sulamida 7mamă+ s)au obţinut toate celelalte sulamide

●
prin substituirea unui 4 de la gruparea 74' din poziţia para.
Me!ani$mu &e a!ţiune a $ufami&e"r

F'

& ost elucidat în 1K6F de 0reanel.
8elula bacteriană are nevoie, în vederea dezvoltării şi înmulţirii, de acid para)aminobenzoic.
&cesta este un precursor al acidului olic şi, ulterior, al acizilor nucelici. 5atorită asemănării
structurale dintre sulamide şi vitamina 41, atunci când sulamida se ală într)o concentraţie
competitivă
perturbându)lînşimediu,
în acesteamod
substituie
stopând acidul para)aminobenzoic
dezvoltarea în cadrul metabolismului bacterian
şi înmulţirea bacteriei.
!"istă bacterii care NU au nevoie în cursul metabolismului lor de acid para)aminobenzoic.
&cestea sunt rezistente la acţiunea sulamidelor.
&tunci când NU se respectă dozele şi intervalele de administrare, sulamida NU prezintă o
concentraţie competitivă astel că celula bacteriană va dierenţia acidul para)aminobenzoic de
sulamidă, devenind sulamidorezistentă.
!"istă astel, +a!%erii *rimar re)i$%en%e sau +a!%erii !u re)i$%enţ, !9>%i#a%, prin selecţie
naturală, mutaţii spontane sau adaptare enzimatică. 9ezistenţa câştigată este ireversibilă şi se
maniestă aţă de toate sulamidele.
-*e!%ru &e a!ţiune a $ufami&e"r
● cocii 3ram)negativi şi 3ram)pozitivi$
● alte bacterii 3ram)negative şi 3ram)pozitive$
● anaerobi 3ram)pozitivi$
●
pararicketsii$
unele protozoare.
●
<ulamidele sunt ina!%i(e aţă de leptospire, bacteriile alcoolo)acido)rezistente, ricketsii,

virusuri, microplasme.
!le acţionează mai puternic in vivo/ decât in vitro/ *sulamidele sunt incompatibile cu
peptona ce se utilizează pentru prepararea mediilor uzuale de cultură+.
Farma!"!ine%i!a $ufami&e"r
<ulamidele se pot administra pe mai multe căi#
per os$
●
intramuscular$
●
intravenos$
●
subcutanat$
●
intraperitoneal$
●
pe piele şi mucoase.
●
NU se administrează per rectum sau intrarahidian.

&dministrate per os, sulamidele se absorb între 6 7 H ore cu e"cepţia rumegătoarelor şi calului.
<ulamidemia este ma"imă între ' 7 C ore. Dn sânge se cuplează cu proteinele plasmatice în proporţie
F6

de F2 7 K2E. %racţiunea cuplată NU diuzează în sânge şi reprezintă un depozit din care se eliberează
treptat racţiunea liberă ce este activă aţă de bacterii.
<ulamidemia bacteriostatică minimă este de F mg la 122 ml sânge, iar cea optimă este 12 7 1F
mgE.
5iuzează
diuzează oarte bine
în ţesuturile prin barierele
moarte organismului
şi ocarele încapsulateşi suicient de bine<unt
şi cazeiicate. prin seroase
inactiveşi în
sinovii. ;
prezenţa
puroiului.
Dn icat aung în concentraţii de ' ori mai mari decât în sânge. a nivelul icatului sueră
procesul de acetilare în urma căruia rezultă produse alergogene şi inactive d.p.d.v. bacteriostatic.
Deri(aţii a!e%iaţi au o solubilitate mai slabă decât sulamidele din care provin. !"istă pericolul
cristalizării în urina acidă *pericol mai mare la carnivore+. &lcalinizarea urinii, prin administrarea de
bicarbonat de a, va avoriza eliminarea sulamidelor şi va scădea pericolul cristalizării.
<ulamidele se elimină sub ormă activă şi parţial inactivă prin rinichi, lapte şi mai puţin prin
materiile ecale, bilă, salivă şi glandele bronşice.
5upă utilizarea pe cale orală sau parenterală, sulamidele pot i decelate în lapte între '1 7 JH
ore, de aceea se discută despre un timp de aşteptare în ceea ce priveşte consumul de către om al
laptelui provenit de la animalele tratate cu sulamide.
&cetilarea se ace la gruparea 7<> ' 7 4'.
Rea!ţiie a&(er$e ae $ufami&e"r
<unt considerate substanţe cu to"icitate oarte redusă.
Andicele terapeutic este oarte mare, de circa C2 7 '22.
<e pot constată#
 modiicări ale sângelui$
 tulburări renale# cilindrurie, albuminurie, hematurie şi chiar colici renale$
 dismicrobism la rumegătoare ce duce la scăderea digestiei celulozei$
 la păsări, datorită inhibării anhidrazei carbonice, se împiedică încrustarea coii ouălor cu
8a8>6$
 rareori, se poate instala şocul medicamentos tradus prin tremurături musculare, stări
comatoase.
8ea mai sensibilă specie la sulamide este câinele. <e procedează la alcalinizarea urinii în
vederea eliminării mai rapide a sulamidelor$ în caz de methemoglobinemie se poate administra
albastru de metil *iole de 1 mgGkg+.
In&i!aţii %era*eu%i!e ae $ufami&e"r
FC

în pneumonii, peritonite, artrite, abcese, bronhopneumonii, legmoane, endometrite,
●
gastroenterite, retenţii placentare, mamite$

în boli inecţioase# pasteureloză, colibaciloză, morvă, gurmă, listerioză$
●
în boli parazitare# coccidioză.

●
P"$""#ia $ufami&e"r /&")e1

I. &")a &e a%a! 0 n *rima )i:
● adulte 2.1' gGkg$
● tineret 2.1F gGkg$
II. &")a &e a &"ua )i:
● adulte 2.12 gGkg$
● tineret 2.1' gGkg$
III. &")a &e a %reia )i:

● adulte 2.2J gGkg$
● tineret 2.12 gGkg$
IV. &")a &e a *a%ra )i:
● adulte 2.2H gGkg$
● tineret 2.2J gGkg$
V. &")a &e a !in!ea )i:
●
adulte
tineret 2.2H
● 2.2H gGkg$
gGkg$
5oza se sindează în ' administrări în cursul unei zile.
FF
ANTI'IOTICELE
<unt substanţe naturale produse de ciuperci sau bacterii ca miloc de luptă contra altor ciuperci
sau bacterii.
(rin antibioză se înţelege antagonismul dintre două microorganisme.
!ra antibioticelor începe în 1K'J când %leming descoperă penicilina. ;lterior, cercetările sunt
deinitivate de %loreP. 5upă această descoperire până în 1KI', numărul antibioticelor a crescut la
1FCI.
Re)i$%enţa mi!r"+ian, a an%i+i"%i!e
<e instalează dierit. Dn general, se instalează#
ra*i& la# streptomicină, eritromicină, ampicilină$
●
en% la# tetracicline, neomicină, kanamicină$

●
f"ar%e en% la# cloramenicol, nitrouran.

●
Mecanisme prin care se instalează rezistenţa#

1. elaborarea de către microorganism a unor enzime$
'. elaborarea de către microorganism a unor substanţe cu rol antagonic$
6. transmiterea genetică a actorilor de rezistenţă de la o celulă bacteriană la alta *prin
conugare+$
C. prin selecţia unor mutante devenite rezistente.
Me!ani$me &e a!ţiune an%i+a!%erian,:
● e"istă antibiotice care acţionează asupra metabolismului membranei bacteriene#
 penicilina$
 antibioticele polipeptidice$
 novobiocina$
● sunt antibiotice care intervin la nivelul sintezei proteice din celula bacteriană#
 streptomicina$
 neomicina$
 cloramenicol$
 tetraciclinele$
● sunt antibiotice ce intererează sinteza acizilor nucleici#

 griseoulvina$
 :uinolonele.
A$"!ierea an%i+i"%i!e"r
FH

NU se asociază#
7 penicilina cu tetraciclinele$
7 cloramenicolul şi macrolidele$
7 aminoglicozidele între ele$
77 aminoglicozidele
un bacteriostatic cucuun
altebactericid$
antibiotice ce prezintă acelaşi tip de to"icitate$
7 două antibiotice cu acelaşi tip de reacţii adverse.
5upă to"icitatea lor, an%i+i"%i!ee pot i#
ne%"2i!e /*uţin %"2i!e1#
●
 betalactaminele$
 macrolidele$
 tetraciclinele$
!u *"%enţia %"2i! ri&i!a%#

●
 aminoglicozidele$
 polipeptidele ciclice$
 cloramenicolul.
U%ii)area an%i+i"%i!e"r n me&i!ina (e%erinar,

● n $!"* nu%ri%i( *în cantităţi oarte mici de circa '2 ;AGper milion+#

vederea reducerii în scopul stimulării

consumului creşterii pentru obţinerea sporurilor în greutate superioară şi în
de urae$
 în scopul creşterii reactivităţii la inecţii$
 în scopul creşterii vitalităţii$
n $!"* !ura%i( 7 pentru tratarea animalelor bolnave$

●
n $!"* me%afia!%i! 7 când boala este în aza de incubaţie$

●
n $!"* *r"fia!%i! /*re(en%i(1 7 la animalele sănătoase din ocar.

●
Ca$ifi!area an%i+i"%i!e"r
An%i+i"%i!e +e%aa!%ami!e:
● *eni!iine#
 naturale#
7 benzil)penicilina$
7 procain)penicilina$
7
7
benzatin)penicilina$
eno"imetil)penicilina$
 de sinteză#
FI

7 ampicilina$
7 o"acilina$
7 meticilina$
7 amo"icilina, etc.
● an%i+i"%i!e !e*5a"$*"rine
.
An%i+i"%i!e ma!r"i&e:
● eri%r"mi!ina$
● %"$ina /%i"!ina1$
● $*irami!ina$
An%i+i"%i!e fa$e4ma!r"i&e /in!"$ami&e1:

● in!"mi!ina$
● !in&ami!ina.
An%i+i"%i!e amin"#i!")i&i!e:
● $%re*%"mi!ina$
● Banami!ina$
● #en%ami!ina.
C"ramfeni!"u
Te%ra!i!inee !a$i!e:
● %e%ra!i!ina$
● "2i%e%ra!i!ina$
● &"2i!i!ina.
An%i+i"%i!e *"i*e*%i&i!e:
● !"imi!ina$
● *"imi2ina '$
● #rami!i&ine.
Gru*a *e*%"i&e /$iner#i$%ine1:

●
rifam*i!ina.
An%i+i"%i!e *"iemi!e:
FJ

● $%ami!ina$
● amf"%eri!ina '.
N"("+i"!ina
uin""nee 7inhibitori ai &5)girazei, antibiomimetice
An%i+i"%i!e fura6ere:
● fa("mi!ina$
● %iamuina.
FK
Gru*a +e%aa!%amine"r
Peni!iinee na%urae
.enzil/penicilina 0 penicilina cristalină

1K'J a ost descoperită de %leming
1K6K a ost puriicată de %loreP
1KCF grupul de cercetători de la >"ord 7 premiul obel
!ste un amestec de F tipuri de peniciline.
8onţine acidul H)aminopenicilanic, un inel lactamic şi un inel tiazol.
benzil/as)aacidul H)aminopenicilanic
obţinut benzil)penicilina. se pot grea diverşi radicali. &stel, prin grearea radicalului )
!ste obţinută din culturi de Penicillium notatum şi de Penicillum crisogenum.
 Proprietăţi+
este o substanţă de culoare albă, cu gust amar, inodoră, stabilă în mediu acid$
●
se poate păstra în soluţie la rigider timp de CJ ore$

●
se dozează în ;A ce reprezintă cantitatea de penicilină ce împiedică dezvoltarea

●
stailococului auriu, tulpina >"ord pe mediu solid *diametru zonei de inhibiţie iind de 'C mm+.
 Mecanismul de acţiune+
<tructura chimică a benzil)penicilinei se aseamănă cu cea a unui aminoacid pe care îl
competiţionează cuplându)se cu murein)transpeptidaza, enzimă necesară sintezei acidului acetil)
muramic, care este scheletul de susţinere al membranei microbiene.
@enzil)penicilina blochează sinteza mucopeptidelor din peretele microbian. Dn interiorul
bacteriei se acumulează produşi care blochează sinteza proteinelor şi a acizilor nucleici, astel că
bacteriile devin gigante, presiunea în interiorul lor crescând până la dezintegrarea bacteriei.
@acteriile 3ram)negative au o membrană dublă prin care penicilina NU pătrunde.
Dn celula homeotermelor, acidul muramic NU oacă un rol important în sinteza peretelui celular,
astel se e"plică lipsa de to"icitate a benzil)penicilinei la aceste organisme.
 Rezistenţa microbiană+
Dn general, se instalează lent şi este datorată capacităţii de a secreta o R)lactamază, astel că
aceasta scindează inelul lactamic din cadrul moleculei de penicilină *o inactivează+.
9ezistenţa microbiană la benzil)penicilină este încrucişată cu cea de la alte peniciline, dar NU
cu cephalosporinele.
 -pectrul de acţiune al benzil/penicilinei#
H2

!ste relativ îngust, cuprinzând#
streptococi$
●
stailococi$
●
pneumococi$
●
●
coci
bacili3ram)negativi
3ram)pozitivi*gonococi, meningococi+$
*bacilul antra"ului, isteria, corPnebacterii, bacilul ruetului+$
● anaerobi 3ram)negativi *clostridii, spirochete+$
● unele actinomicete.
 Farmacocinetica penicilinei+
5upă absorbţie, concentraţia ma"imă sangvină se instalează în 1F 7 62 minute. Dntrucât această
concentraţie după circa ' ore începe să scadă se pot ace apro"imativ C 7 H administrăriGzi.
@enzil)penicilina este ina!%i(, aţă de#
bacilii 3ram)negativi$
●
bacilul Woch$
●
protozoare$
●
ciuperci$
●
ricketsii.
●
<e leagă de proteinele plasmatice în proporţie de C2 7 H2E.

9ealizează concentraţii mari la nivelul rinichiului, icatului, pulmonului. 5iuzează bine şi în
alte ţesuturi, chiar şi prin placentă.
(ermeabilitatea la nivelul seroaselor şi a membranelor sinoviale este insuicientă.
(rin meninge pătrunde numai în caz de inlamaţie.
8irca C2 7 I2E din doza administrată se elimină netransormată pe la nivel renal, iar restul se
elimină prin lapte, bilă, salivă, transpiraţie.
8oncentraţia în lapte este ma"imă în C 7 H ore de la administrare şi dispare după 'C ore.
 Reacţii adverse+
(ot apare dureri la locul de administrare, iniltraţii nodulare *când soluţiile sunt prea
concentrate+.
a +"(ine pot apare reacţii alergice#
 salivaţie$
 edem la nivelul pleoapelor şi botului$
 dispnee.
a "m#
 urticarie$
 ameţeală$
H1

 prurit$
 risoane$
 dureri de cap$
 şoc anailactic.
T
5upă administrarea i.v. poate apare şocul cardiac care este datorat ionilor de W , în special.
 Indicaţii terapeutice+
<e poate utiliza în stări inecţioase nespeciice, precum şi în boli speciice *ruet, gurmă, antra",
cărbune emizematos, spirochetoză, leptospiroză+.
ocal se poate utiliza în mamite, aecţiuni oculare, artrite, peritonite.
NU se utilizează în boli produse de germeni rezistenţi.
NU se administrează intrarahidian.
NU se utilizează la cobai, hamster şi chinchila pentru că produce dismicrobism grav.
 Căi de administrare+
● i.m., cel mai recvent din H în H ore$
● subcutanat la animalele mici$
● la om, sub ormă de peruzii lente$
● NU se administrează per os$
● local se poate administra în bronhopneumonii, intratraheal însoţită de streptomicină şi
tripsină$
● se olosesc aerosoli în pneumonii$
● intraperitoneal şi intraarticular la intervale de 1' sau 'C ore$
● intramamar$
● intrauterin$
● pe plăgi, mucoase$
● intraconunctival 7 sub ormă de soluţie sau ungvente.
 'ozele+
● în uncţie de#
 rezistenţa germenilor$
 gravitatea aecţiunii.
● la animalele mari '.222 7 C.222 ;AGkg$

● la animalele milocii C.222 7 H.222 ;AGkg$
● la animalele mici *carnivore+, doza poate i 'F.222 ;AGkg sau F2.222 ;AGkg$
● la păsări 12.222 7 '2.222 ;AGkg.
● intraperitoneal se utilizează până la C22.222 ;AGanimal mare sau '22.222 ;AGanimal
milociu$
H'

● intraarticular, până la '22.222 ;A$
● intramamar, până la C22.222 ;A *la animalele mari+$
● pe mucoase şi plăgi, până la F2.222 ;AGml soluţie sau până la F2.222 ;AGg ungvent.
Penicilina # fenoximetil/penicilina1 isocilina!

!ste rezistentă la acţiunea sucului gastric, motiv pentru care se poate administra per os.
<e absoarbe circa H2E la nivelul intestinului.
!ste mai puţin activă aţă de streptococi, meningococi şi gonococi.
5e obicei, se utilizează în continuarea tratamentelor la câini şi la pisici, după ce s)a utilizat
penicilina inectabilă.
!"istă comprimate ce conţin '22.222 ;A, iar doza este de F2.222 ;A, astel că aceste
comprimate se racţionează pentru C administrări.
Peni!iinee &e $emi$in%e),
(enicilinele naturale pot i inactivate de către penicilinazele produse de unii stailococi.

5atorită acestui apt s)a căutat ca după modelul celor naturale să se obţină penicilinele pe cale
sintetică.
Dn 1KFH au ost obţinute primele peniciline de sinteză. ;lterior, gama lor s)a diversiicat
urmărind#
♦ obţinerea unor peniciline active în urma administrării per os, neiind valabile la cal şi la
bovine la care produc dismicrobism$

♦ obţinerea unor peniciline cu spectru larg care să se e"tindă şi asupra micoplasmelor$
♦ obţinerea unor peniciline rezistente la penicilinaza stailococică.
E2em*e:
7 ampicilina$
7 amo"acilina$
7 meticilina$
7 clo"acilina$
7 carbenicilina *de uz uman+.
0oate dau niveluri sangvine crescute.
Procain/penicilina şi benzatin/penicilina sunt peniciline retard *săruri ale penicilinei+ care se
caracterizează prin ormarea de depozite de unde se eliberează în mod treptat, acţiunea lor iind de
durată mai lungă, iar intervalul de administrare iind între 'C 7 CJ ore.
H6

Pre*ara%e !"mer!iae#
7 (ropamicină$
7 !itard$
7 Moldamin$
7 0ripedin, etc.
Gru*a !e*5a"$*"rine"r
&u ost izolate în 1KCF din culturile de Cephalosporium acremonium.

<unt derivaţi ai acidului I)aminocephalosporamic.
<unt pulberi cristaline şi se utilizează sub ormă de săruri de a.
Mecanismul de acţiune este identic cu cel al penicilinelor.

<pectrul de acţiune este larg, asemănător cu cel al penicilinelor.
<unt rezistente la acţiunea penicilinazelor stailococice, dar sunt sensibile aţă de o R)lactamază
produsă de unii 3ram)negativi.
NU se distribuie intracelular, ci numai intercelular.
&u o oarecare neroto"icitate.
a om produc uneori greaţă şi vomă.
(ot i clasiicate#
. *r"&u$e !e $e a&mini$%rea), *er "$:
● !efae2in$
● !efa!"r$
● !ef"&rin$
● !efa&r"2i *'F mgGkgGzi, '"Gzi+$
3. *r"&u$e !e $e a&mini$%rea), !ae *aren%era,:
● !efa"%in$
● !efa"ri&in$
● !efa)"in *12 7 '2 mlGkg, ' 7 6 oriGzi, i.m. sau i.v.+
. *a%5a)"ne 7 inectoare pentru uzul intramamar.
!"emplu# !"cenel 0M din @elgia care se oloseşte în bolile respiratorii la bovine *1 mgGkg la
bovine+, în pneumopatii la porc *6 7 F mgGkg la porc+ şi pentru prevenirea mortalităţii la pui *până la
2.' mgGpui+.
Gru*a ma!r"i&e"r
HC

8uprinde peste C2 antibiotice ce conţin un nucleu macrolactonic şi una sau mai multe molecule
de glucide ce răspund de activitatea antibiotică.
!"istă macrolide cu 1C sau cu 1H atomi de carbon.
&u acţiune bacteriostatică.
Mecanismul
rezistenţă este asemănător cu al cloramenicolului şi între diversele macrolide e"istă o
încrucişată.
&ritromicina
<e poate găsi sub ormă de#
a!%"+i"na% 7 pulbere în lacoane de 622 mg ce se administrează i.m.$
●
%i"!iana% *e"# !ritromvac+ 7 pulbere solubilă în apă ce se oloseşte pentru păsări, pungi
●
de
12E 122 sau 1222
pentru g, precum şi soluţie inectabilă de '2, F2, 122 ml *e"# 3alimicin FE pentru păsări şi
mamiere+$
!"ma!i!ina *eritromicina T tetraciclina+ 7 propionat de eritromicină, sub ormă de
●
comprimate şi etilsuccinatul *lacoane a ' g+.

!ritromicina a ost izolată din culturile de Streptomices erithreus.
 -pectrul de acţiune+ este asemănător cu cel al penicilinelor, cuprinzând în plus şi
micoplasmele, ricketsii şi pararicketsii şi unele protozoare. NU acţionează asupra enterobacteriaceelor

şi asupra bacteriilor 3ram)negative.
 Rezistenţa bacteriană+ se dezvoltă rapid şi, în general, este considerat antibiotic de rezervă
ce se utilizează în inecţiile penicilinorezistente, pneumonii, bronşite, mamite, abcese, artrite, retenţii

placentare, antra", gurmă, leptospiroză, micoplasmoză, coriză, sinuzită.
NU se administrează la cal pentru că produce tulburări gastro)intestinale.
!ste compatibilă cu maoritatea antibioticelor, mai puţin cu tetraciclinele.
 Farmacocinetica+
5iuzează bine prin ţesuturi# placentă, pleură, peritoneu şi mai puţin la nivelul articulaţiilor.
NU diuzează la nivelul lichidului cealorahidian *89+ şi nici la nivelul sistemului nervos
central *<8+ astel că NU se poate utiliza în caz de meningite.
F2E se metebolizează, iar restul se elimină nemodiicată.
a păsări se poate da în apa de băut.
 'oze+
● lactobionatul#
 1 7 6 mgGkg la animalele mari şi milocii$
 12 7 '2 mgGkg la animalele mici.
● tiocianatul#
HF

' 7 C mgGkg la animalele mari$

 F 7 12 mgGkg la animalele mici$
 12 7 '2 mgGkg la păsări.
(entru păsări, tiocianatul se poate olosi preventiv în micoplasmoză, în apa de băut# '.FX la
puii de 1 7 1C zile şi 1.'FX la puii peste 1C zile şi pentru combaterea stresului.

T2losina
<e găseşte sub ormă de preparate.
 Preparate+
● Ta(e% '2E$
● I$"% FE *mai conţine şi eritromicină+, utilizate în micoplasmoza aviară.
●
P5arma$in:
pulbere ce conţine tPlosină sub ormă de tartrat$

 utilizat mai ales la porci şi păsări$
 la porcii cu gastroenterite$
 la păsările cu micoplasmoză şi sinuzită.
Ta&in#
●
 pulbere$
 în boli respiratorii la păsări, porc, bovine.
T"!in#
●
 pulbere hidrosolubilă$
 în apa de băut la păsări.
T"$in#
●
 soluţie '2E$
 la rumegătoare, animalele mici, păsări.
&ntibioticul este speciic medicinei veterinare.

& ost izolat în 1KFK din culturile de Streptomyces ra!iae.
<e utilizează la modul general în aecţiunile respiratorii şi digestive la mamiere, iar la păsări
mai ales în boli respiratorii *micoplasmoză, bronşită inecţioasă, coriză+.
 'oze+
● la viţei, circa 12 mgGkg, i.m., la interval de 1' ore$

● la păsări, 'F mgGkg, ie în apa de băut, ie s.c. la 'C ore, timp de 6 zile$
● la câine şi pisică, 12 mgGkg la 1' ore, oral sau i.m$
● pentru toate speciile este valabil tratamentul între 6 7 F zile.
HH

)leadomicina sigmamicina!
<igmamicina conţine oleadomicină şi tetraciclină.
& ost izolată în 1KFF din culturile de Streptomyces anti"ioticus.
 Preparat+
●
C"ma!i!in#
 conţine sigmamicină$
 produs românesc.
-piramicina rovamicina!
& ost obţinută din culturile de Streptomyces am"oacies.
8oncentraţia acestui antibiotic în ţesuturi şi lapte este de '2 7 H2 ori mai mare decât în sânge.
 Preparate+
● -uan"(i /-*ira(e%1:
 sub ormă de soluţie inectabilă şi pulbere.
● 'e!"$*irina:
 combinaţie de spiramicină şi colistină$
 caracterizată prin spectru de acţiune larg *datorită colistinei+.
● -%"m"r#i:
sub ormă de comprimate$


pe bază de spiramicină şi metronidazol$

 utilizat în inecţii bucodentare şi tulburări gastro)intestinale.
 -pectrul de acţiune este asemănător penicilinelor.
<unt antibiotice de rezervă *NU se recurge la medicaţie cu macrolide, ci numai dacă NU sunt
valabile penicilinele+.
9eprezintă medicaţia aparatului respirator.
HI
Gru*a fa$e"r ma!r"i&e /in!"$ami&ee1
&u acelaşi mecanism de acţiune ca şi macrolidele.

<pectrul de acţiune este asemănător macrolidelor.
9ezistenţa bacteriană se instalează oarte lent şi este o rezistenţă încrucişată cu cea aţă de
macrolide.
9eprezentanţi#
♦ in!"mi!ina$
♦ !in&ami!ina.
Dn urma administrării lor per os, lincomicina se absorbe în proporţie de 'F 7 F2E, iar
clindamicina H2 7 K2E.
ivelul terapeutic sangvin se menţine circa H 7 J ore.
<e distribuie uniorm în organism, rspectiv, şi la nivelul ţesuturilor moi, piele, muşchi, oase,
iind eiciente atât în osteomielite, cât şi în septicemie.
5iuzează prin meningele inlamat aungând în lichidul cealorahidian într)o concentraţie de
circa C2E.
Dn lapte, concentraţia aunge la F2 7 122E.
&pro"imativ F2E din aceste antibiotice se metabolizează, iar restul de F2E se elimină
netransormate prin urină şi bilă.
8ontraindicaţii# ; se administrează la cal, iepure şi hamster pentru că dau colici grave.
(incomicina+
& ost izolată în 1KH' din culturile de Streptomyces lincolnensis.
Dn cadrul preparatelor se asociază recvent cu streptomicina.
 Preparate+
●
Lin!"!in f"r%e$
● LinB"mi!in, soluţie inectabilă$
● LinB"mi!in F *uz intramamar+$
● LinB"mi!in  N, pulbere$
● Lin!"4$*e!%in.
Clindamicina+
!ste obţinută prin clorurarea lincomicinei.
HJ

!ste utilizată mai ales la câine şi la pisică, administrată per os, în doze de 12 mgGkg în inecţiile
stailococice ale oaselor şi pielii.
 Preparate comerciale+
● -"+ein.
HK
Gru*a amin"#i!")i&e"r
-treptomicina
& ost descoperită şi izolată între 1KC6 7 1KCC în <;& de către aksman din culturile de
Streptomyces griseus.
<tructura sa chimică prezintă 6 inele de bază iind considerată un trizaharid.
&cţionează prin molecula întreagă, mai ales în prezenţa unui p4 alcalin.
<oluţiile se pot păstra în rigider circa o săptămână.
(oate i dozată în ;A, astel că 1.222.222 ;A = 1 g streptomicină şi reprezintă cantitatea care
inhibă 1 ml cultură de !scherichia coli.
&re acţiune bacteriostatică, dar poate deveni în anumite condiţii bactericidă.
@lochează &9)ul mesager al celulei bacteriene producând erori în copierea codului genetic şi
împiedicând sinteza proteică în celula bacteriană.
0ulbură mecanismele de permeabilitate ale membranei citoplasmatice permiţând eliminarea din
celula bacteriană a o serie de componente vitale.
 Rezistenţa bacteriană se poate instala brusc şi este parţial încrucişată cu cea a antibioticelor
din aceeaşi grupă.

<e poate asocia cu penicilina şi sulamidele.
 -pectru de acţiune+
● bacili 3ram)negativi$
● bacili 3ram)pozitivi$
● leptospire$
● stailococi$
● bacilul tuberculozei.
!ste $a+ a!%i(, aţă de#
(asteurella$
●
isteria$
●
(seudomonas$
●
(roteus.
●
NU este activă aţă de#

clostridii$
●
●
ricketsii$
● virusuri.
 Farmacocinetica streptomicinei+
I2

Dn urma administrării pe cale inectabilă realizează o bună absorbţie. ivelul sangvin ma"im
apare la circa o oră *concentraţia minimă trebuie să ie circa 6 mcgGml sânge+.
<e distribuie e"tracelular.
5iuzează bine prin pleură, pericard, membrane sinoviale.
(rin
0recebariera hematoencealică
şi bariera placentară. pătrunde numai în caz de inlamaţii.
<e elimină mai lent decât penicilina$ F2E se elimină prin urină sub ormă activă, restul
metabolizându)se şi eliminându)se prin lapte, bilă.
Dn urma administrării per os ; se absoarbe, având un eect local, enteral.
!ste mai to"ică decât penicilina.
&tacă ramura acustică şi vestibulară a perechii a ?AAA)a de nervi cranieni şi determină tulburări
de echilibru, ameţeli, astenie.
a animale, după doze mari şi care se administrează timp îndelungat determină#
la *i$i!,, ata"ie ca urmare a eectului ototo"ic$
●
la +"(ine, şoc alergic tradus prin nelinişte, salivaţie, cianoza ugerului, edemul capului şi
●
uneori edem pulmonar$

poate provoca bloc neuromuscular prin blocarea eliminării de acetilcolina la nivelul
●
plăcii motorii$
la *"rum+e, determină ata"ii.
●
în stări inecţioase nespeciice şi speciice#
●
 colibaciloză$
 leptospiroză$
 pasteureloză$
 micoplasmoză$
 enterite inecţioase.
NU se administrează i.v.
NU se utilizează la animalele cu aecţiuni renale.
 Căi de administrare 3i doze+
● i.m., 1 7 ' cgGkg la intervale de 1' ore$
● la animalele mici, doza poate aunge până la 2.1 gGkg$
● per os se administrează în scop local$
● intramamar se introduc F2 ml, soluţie 1EGsert de glandă mamară$
● ungventele au concentraţia 1 7 'E.
I1
"egamicina neomicina!
& ost izolată în 1KCK din culturile de Streptomyces ra!iae.
 -pectrul de acţiune este asemănător cu streptomicina, dar cuprinde şi clostridiile.
 Rezistenţa bacteriană se instalează rar, lent şi este încrucişată cu cea la antibioticele din
aceeaşi grupă.
 Mecanismul de acţiune este asemănător cu cel al streptomicinei.
!ste neuroto"ică şi neroto"ică.
<e utilizează numai pentru eectul ei local.
● în enterite şi dizenterii, ' 7 F cgGkg la interval de 1' ore$
●
local se utilizează sub ormă de ungvente cu concentraţii de 2.F 7 CE$
● în endometrite şi retenţii placentare.
● Ne#ami!ina $ufa%, comprimate$
● Ne"mi!ina 3? pulbere$
● O%"#uar&$
● 'i"$" T.M.$
●
Fu"!in""n, ungvent$
● Ne"+a$e*%, ungvent$
● C"rnemin, ungvent$
● Dia!in *olosit în dizenteria purceilor+.
,entamicina
& ost izolată din culturi de Streptomyces micromonospora.
 -pectrul de acţiune este asemănător cu cel al streptomicinei, dar este mai activă aţă de
(roteus şi (seudomonas.
 Rezistenţa bacteriană se instalează lent.
 Indicaţii terepeutice 3i doze#
● în aecţiuni respiratorii, digestive, urogenitale, cutanate la toate speciile$
● &")a# 6 7 C mgGkg la 1' ore.
 Preparate+
●
Gen%ami!ina , pulbere hidrosolubilă$
● Gen%ami!ina ? soluţie inectabilă$
● Gen%ami!ina , soluţie inectabilă$
I'

● Gen%ami!in, soluţie inectabilă sau pulbere$
● I$"m!in, suspensie FE.
4anamicina
& ost izolată în 1KFI din culturile de Streptomyces #anamiceticus.

 -pectrul de acţiune este asemănător cu cel al gentamicinei.
!ste neroto"ic producând albuminurie, hematurie.

 In&i!aţii %era*eu%i!e: este utilizată în inecţii urogenitale, respiratorii, în stailococii,
salmoneloză, cărbune emizematos.

 Preparate+
● <anami!ina, pulbere inectabilă$

●
un#(en% !u Banami!in, *uz otalmic+$
● un#(en% !u Banami!in, >i 5i&r"!"r%i)"n *uz otalmic+.
-pectinomicina
& ost izolată în 1KFK din culturile de Streptomyces specta"ilis.
<pre deosebire de celelalte aminoglicozide d.p.d.v. chimic, NU conţine nuclee zaharidice iind
considerată a ace parte dintr)o subgrupă numită amin"!i!i%"i.
&re spectru de acţiune larg, dar intensitatea eectului este redusă.

NU realizează concentraţii bactericide.
 Rezistenţa bacteriană se instalează rapid şi este încrucişată cu cea a streptomicinei,
eritromicinei, tPlosinei.
(rezintă potenţial ototo"ic şi neroto"ic redus.
 'ozele+
● 12 7 '2 mgGkg la animalele mari$
'2 7 62 mgGkg la animalele mici.

●
!ste indicată şi în micoplasmoza aviară.

<e combină cu lincomicina * Lin!"4$*e!%in+.
 Preparate+
● -*e!%am, soluţie inectabilă, pulbere şi suspensie, lacoane cu pompă dozatoare.
$minosidina gabromicina!
& ost izolată din culturile de Streptomyces chrestomiceticus.
&re acţiune intensă şi eect rapid.
NU se absoarbe în urma administrării per os.
I6

&re potenţial ototo"ic şi neroto"ic.
 Preparate+
● Ga+r"!" şi Ga+r"!"4*u$, soluţii 1E, cu acţiune antibacteriană, antiprotozoarică şi

antiungică.

'oze+
● H mlG122 kg la bovine, cabaline, suine$
● C mlGF2 kg la viţei, mâni, purcei$
● 2.1 mlGkg la câine şi pisică$
● intrauterin la vacă, în endometrite, circa J ml în amestec cu F2 ml ser iziologic.
$pramicina
(rodusul cel mai cunoscut este A*raan.

<e administrează numai în urae.
C"m+inaţiie $%re*%"mi!inei !u *eni!iina

Dn medicina umană NU se olosesc aceste combinaţii.
Dn medicina veterinară#
♦ Pr"*ami!ina *eitard T sulamide+$
"$%ami!ina *spectru larg+$

♦ A$!"mi!in.
&sigură un nivel tisular şi sangvin ridicat.
<unt recomandate în inecţiile cu germeni penicilinsensibili şi streptomicinsensibili.
<e realizează o administrare proundă i.m. de 1 7 ' oriGzi.
D")e:
● F.222 7 12.222 ;AGkg la animalele mari$
●
♦
1F.222 7 '2.222 ;AGkg la animalele mici.
A$"!iinu:
7 ungvent$
7 concentraţia la gramul de ungvent este de '2.222 ;A penicilină şi ' cg streptomicină$
7 e"cipientul este vaselina$
7 se oloseşte în mamitele streptococice, stailococice, colibacilare$
7 în aecţiuni oculare# cheratite, blearite, ulcere corneene$
7 în aecţiuni cutanate şi genitale.
&lte preparate#
IC

♦ !"m*rima%ee *en%ru a$e*%i)area conţin F
ma%eriauui $emina cg
dehidrostreptomicină şi CJ.222 ;A penicilină şi e"cipienţi pentru aseptizarea a 122 ml diluat$
♦ I!"!iine4&r4!"Q *intramamar+$
♦ In%er*en4(e% *în plus are procaină şi novocaină+$
♦
Pen4$%re*4Qe*f% *intramamar+$
♦ Pen+e2, soluţie inectabilă$
♦ Pen%ar&4$%ree*, soluţie inectabilă, lacoane de 122 ml *procain)penicilină 7
sulamideGbenzatin)penicilină 7 sulamide+$
♦ -i!!"(e% *intramamar+$
♦ Ve%rami!in, intramamar şi suspensie inectabilă$ conţine şi prednisolon.
IF
Gru*a !"ramfeni!"uui
Cloramfenicolul
& ost izolat în 1KCI din culturile de Streptomyces vene$uelae.
 Proprietăţi+
● pulbere albă, amară$

● substanţă optic activă$
● termostabilă$
● oarte solubilă în apă.
● intervine în procesul de translaţie$
● împiedică transportul aminoacizilor activaţi la locul sintezei proteice.
 Rezistenţa bacteriană+
● este încrucişată cu cea dobândită de tetracicline$
● se datorează unor enzime ce descompun cloramenicolul.
 -pectrul de acţiune+
● larg$
● coci 3ram)pozitivi$
● coci 3ram)negativi$
● clostridii$
● micoplasme$
● leptospire$
● ricketsii$
● pararicketsii.
Dn cazul administrării orale, este absorbit la nivelul duodenului.

8oncentraţia ma"imă în sânge se înregistrează la ' ore *F mcgGml+.
(ătrunde bine prin barierele organismului.
!ste singurul antibiotic care pătrunde în umoarea apoasă a ochiului.
a rumegătoarele mai mici de ' luni, administrat per os este rapid absorbit şi descompus, astel
încât se recomandă a NU i administrat per os.
8irca K2E se transormă în icat rezultând nitroderivaţi inactivaţi$ produşii rămaşi activi se
elimină prin rinichi.
IH

● inlamaţii şi necroze la locul inectării$
● dismicrobism intenstinal$
● candidoze linguale şi bucale$
● la om, câine şi pisică determină tulburări ale hematopoezei.
● în boli inecţioase speciice şi nespeciice#
 salmoneloză$
 pasteureloză$
 colibaciloză$
 leptospiroză$
 micoplasmoză$
 ricketsioză$
 ornitoză.
 Combinaţii+
● NU se administrează cu penicilinele şi sulamidele$

● se administrează cu tetraciclinele, eritromicina, hegamicina.
 'ozele+
● se administrează i.m. şi per os$

● ' 7 F cgGkg la interval de 1' ore.
 Preparate+
● C"ramfeni!":
draeuri sau capsule$
 la viţei, mâni şi miei$
 soluţie inectabilă 12 ml 1E, i.m.
● An%i$%afian $*ra#
 conţine cloramenicol, saprosan şi anestezină$
 în plăgi.
● C"ramfeni!" 5emi$u!!ina%#
 i.m. şi i.v.
● Ce*e%:
 conţine cloramenicol, tPlosină şi acetat de prednisolon$
 lacoane de 122 ml.
● C"$amu#"n:
 suspensie uleioasă$
II

 conţine cloramenicol, sulat de tiroidină, acetat de prednisolon şi vitaminele &, @, !
şi 56.
● Tiamfeni!":
 derivat al cloramenicolului$
 Ne#er" $*ra
în preparatul comercial 7 .
IJ
Gru*a %e%ra!i!ine"r
Te%ra!i!ine &e +a),
Tetraciclina
0etraciclinele au ost izolate în 1KCI din culturile de Streptomyces aureoaciens.
 Proprietăţi+
● pulbere sau cristale de culoare galbenă$

● insolubile în apă, dar solubile în cloralhidrat, când rezultă o soluţie cu p4 acid$
● sensibile la lumină.

Mecanismul de acţiune+
împiedică sinteza proteinelor la nivelul celulei bacteriene, intererând legarea &9)ului
●
de transer de aminoacizi, blocând anumite unităţi ribozomale$

chelatează metalele necesare enzimelor bacteriene$
●
prezintă acţiune bacteriostatică.

●
 Rezistenţa bacteriană se instalează lent.
●
larg$
● bacterii 3ram)negative$
● bacterii 3ram)pozitive$
● ricketsii$
● spirochete$
● actinomicete$
● protozoare$
●
●
virusuri mari$ asupra bacilului tuberculozei, germenilor (seudomonas şi (roteus.
NU acţionează
● administrate oral se absorb şi realizează nivelul sangvin ma"im în ' ore$

● în prezenţa sărurilor de 8a şi %e realizează chelaţi inactivi$
● sueră un circuit entero)hepato)enteric, motiv pentru care se olosesc în inecţii biliare şi
intestinale$
● nivelul sangvin eicace este de ' cgGml$
● diuzează oarte bine prin barierele organismului, dar la bovine şi suine NU traversează
placenta$
IK

● se elimină prin urină, ecale, lapte, salivă.
în cazul administrărilor îndelungate se constată dismicrobism intestinal, cu e"cerbarea
●
lorei intestinale având drept consecinţă apariţia enteritelor$ pentru a evita, se administrează cu drodie
de bere$
● inecţiile intratisulare determină iritaţii, hemoragii şi necroze$
● au eect imunosupresiv asupra vaccinurilor vii.
● în boli speciice şi nespeciice$
● antra"$
● colibaciloză$
●
●
cărbune emizematos$
salmoneloză$
● micoplasmoză$
● leptospiroză$
● coriză$
● laringotraheită$
● NU se administrează oral la bovine şi cal$
● NU se asociază cu penicilina$
● NU se administrează în lapte$
● NU se administrează cu vaccinuri vii$
● NU se administrează intraarticular.
 'oze+
● i.m., i.v., per os$

● ' 7 F cgGkg la animalele mici$
● 1 7 ' cgGkg la animalele mari$
● se administrează de ' 7 6 oriGzi$
● C22 ppm la păsări în scop preventiv şi F22 ppm în scop curativ.
Te%ra!i!inee !a$i!e
Clortetraciclina aureomicina!
NU se mai oloseşte.
)xitetraciclina
J2

 Produse rom5ne3ti#
● !"r5i&ra% &e "2i%e%ra!i!in, , pulbere, suspensie semiluidă pentru mamite, sau buiuri
spumante şi eervescente$
● un#(en% "f%ami!#

ormula & cu o"itetraciclină$
ormula @ cu o"itetraciclină$
● O2imanir"m.
 Produse din import+
● A&ami!in$
● E"!in$
● A*r"!i!ina$
● C"m+im!in
● In%ermi!in$ $
● Ne"in%ermi!in$
● Te%rami!in$
● Te%ra&ur$
● Te%ra$"$
● Triera$
● Ur$"!iin.
Tetraciclina bază
 Produse rom5ne3ti+
● Te%ra!i!ina +a),, pulbere$
● Te%ra!i!ina !"ra5i&ra%, pulbere$
● Te%ra!i!ina, draeuri şi comprimate$
● Te%ra!i!ina, ungvent$
● Te%rami2in, pulbere.
 Produse din import+
● C"r%e%ra$"n *cloramenicol şi tetracicline+$
● Ma2imu#"n.
 Proprietăţi+
● pulbere galbenă$
● gust amar$
● greu solubile$
● se absorb bine, diuzează în ţesuturi, 89$
J1

● dau concentraţii mari în urină şi bilă$
● olosite în colibaciloză, micoplasmoze, coriză$
● prezintă to"icitate redusă$
● cu sărurile metalelor dau chelaţi.
Te%ra!i!ine &e $in%e),
Rolitetraciclina+
!ste o tetraciclină sintetică.
-olvocilin+
9ezultă prin condensarea tetraciclinei cu ormaldehida.
<e administrează i.m. sau i.v.
 'oze+
● ' 7 6 mgGkg.
● în inecţii puerperale, colibacilare, salmoneloze, micoplasmoză.
J'
Gru*a *"i*e*%i&e"r !i!i!e
&u ost izolate din culturile de Bacillus polimi%a şi Bacillus su"tilis.

&u o bună liposolubilitate şi acţionează la nivelul membranei bacteriene căreia îi tulbură
permeabilitatea.
 Mecanismul de acţiune este bactericid.
 Rezistenţa bacteriană se înregistrează relativ rar.

(rezintă ototo"icitate şi neroto"icitate.
O%"%"2i!i%a%ea se maniestă prin#
 ata"ie$
 bloc neuromuscular$
 mai rar, paralizie respiratorie.
Nefr"%"2i!i%a%ea se maniestă prin#

 proteinurie$
 oligurie$
 hematurie.
5atorită to"icităţii crescute, în general, se administrează per os întrucât NU se absorb şi se

utilizează local.
<unt active, în special, aţă de 3ram)negative, cu e"cepţia gramicidinelor ce sunt active şi aţă
de 3ram)pozitive.
Colistina polimixina &!

!ste produsă de Bacillus colistimus.
!ste o pulbere albă, solubilă în apă.
<e utilizează la bovine, suine şi păsări, iind activă aţă de <almonella şi !scherichia coli.
<e oloseşte la carnivore în enterite, în doza de ' 7 6 mgGkg.
NU se asociază cu#
cephalosporinele$
●
aminoglicozidele$
●
macrolidele, pentru că prin asociere poate creşte to"icitatea.

●
 Produse comerciale+
● C"i$%ir"m, soluţie inectabilă sau pulbere hidrosolubilă$
●
C"imi!in, comprimate şi soluţie inectabilă$
● 'e!"mi!ina -, soluţie inectabilă.
J6

Polimixina .
!ste produsă de Bacillus polimi%a.
<e utilizează, în principal, sulatul.
!ste o pulbere alb)gălbuie.
!ste mai puţin activă aţă de (roteus.

<e utilizează sub ormă de preparate în mamite.
.acitracina
!ste produsă de Bacillus su"tilis.
!ste o pulbere albă)cenuşie, solubilă în apă.
(entru că are o to"icitate crescută se utilizează sub ormă unor preparate în asociere cu
neomicina în aecţiuni cutanate.

 Preparat comercial+
● Nu+a!%rin 7se oloseşte ca aditiv uraer.
Tirotricina
!ste produsă de Bacillus "revis.
<e utilizează soluţia şi ungventul într)o concentraţie de 1E.
!ste activă şi aţă de ciuperci.
,ramicidinele
<unt olosite în scop local datorită to"icităţii crescute.
!"istă mai multe tipuri notate cu litere alabetice# &, @,8, 5, !, %, 3, Y 1, Y', Y6.
JC
Gru*a *e*%"i&e /$iner#i$%ine1
&cţionează bactericid printr)un mecanism dublu#

. tulbură activitatea membranei celulare$
3. împiedică sinteza proteinelor la nivelul celulei bacteriene.
Rifami!inee
8ea mai importantă este riampicina.
Rifampicina

Proprietăţi+
pulbere de culoare brună$
●
întâlnită şi sub ormă de capsule.

●
!ste medicament de elecţie în tuberculoză.

● este activă aţă de bacterii 3ram)negative, 3ram)pozitive, anaerobi, clamidii.
se administrează pe cale orală beneiciind de o bună absorbţie şi realizează niveluri

terapeutice superioare în ţesuturi aţă de cele din plasmă.
● reacţia adversă este reprezentată de hepatoto"icitate *produce o hepatită reversibilă+$
● sporadic mai pot apare# trombocitopenie, anemie hemolitică şi nerită interstiţială.
&tambutolul+
!ste activ aţă de bacilul tuberculozei.

● inhibă sinteza &9m la nivelul celulei bacteriene.
● realizează concentraţii crescute în ţesuturi.

● neroto"icitate$
●
tulburări de vedere.
JF
An%i+i"%i!e &in #ru*e &i(er$e
Flavomicina
5.p.d.v. chimic este un glicopeptid.
<e obţine din culturile de Streptomyces.
 Mecanismul de acţiune constă în inhibarea biosintezei la nivelul peretelui celular microbian.
<e utilizează pentru stimularea creşterii la viţei, purcei şi puii de găină, pentru combaterea
enteritelor nespeciice şi prevenirea micoplasmozei aviare.
 'oze+
● 6 7 J gGtona de ura.
#irginiamicina -tafac!
!ste produsă de &enul' Streptomyces.
&cţionează bactericid sau bacteriostatic.
Dmpiedică biosinteza la nivelul peretelui celular bacterian.
!ste activă aţă de germenii 3ram)negativi, micoplasme şi treponeme.
<e utilizează ca stimulator de creştere la purcei, viţei şi la puii de găină.
 'oze+
● F 7 '2 gGtona de ura.

 Preparate+
● -%afa(i%ar"m *combinaţie de staac, J vitamine, Mg, Zn şi metionină+$

● -%afa! @.
5ozele dieră de la 12 7 122 ppm.
%inc/bacitracina
<e utilizează ca stimulant de creştere la miei, purcei, puii de găină, animalele de blană, pentru
combaterea enteritelor nespeciice şi a micoplasmozei aviare.
 'oze+
● C 7 F gGtona de ura$
● F2 7 122 gGtona de ura în caz de micoplasmoză aviară.
$pramicina
 Preparat+
● A*raam
JH

<e obţine din culturile de Streptomyces.
%ace parte din grupa aminoglicozidelor.
<e utilizează, în principal, la porci în tratamentul bronhopneumoniei, iar la viţei în enterite.
 'oze+
la purcei, '2 7 C2 mgGkg, timp de 12 7 1C zile$

la viţei, C2 7 H2 mgGkg, timp de 6 7 F zile.
●
;n alt preparat este A*a%)ul ce conţine şi tPlosină$ se utilizează ca premi" 1 kgGtona de ura.
Tiamulinul
!"istă sub mai multe denumiri#
7 0iamutin$
7 5iamutilina$
7 (leuromutilina.
(rodusul este un preparat semisintetic, obţinut dintr)un produs care la rândul său se separă din
culturile de Pleorotus mutilis.
 -pectru de acţiune+
● streptococi$
● stailococi$
●
●
germeni
germeni 3ram)pozitivi$
3ram)negativi$
● micoplasme$
● leptospire$
● treponeme.
 Indicaţii terapuetice+
● dizenteria cu 0reponema la porc$
● pneumonia enzootică$
● micoplasmoza aviară.
 Preparate+
● Tiamui6e!%$
● Tiamuir"m$
● Tiamuin, inectabil sau granule.
 'oze+
● la porc, 1.F mgG'2 kg greutate vie$

● la pasăre 2.' mgGkg greutate vie.
NITROFURANUL >i DERIVAŢII -ĂI

JI
 Produse rom5ne3ti+
● Ni%r"furanu, pulbere şi buiuri$
● Mani$$
●
Me%r"$e*%$
● En%er"#uar&$
● O2ifuran$
● P"&"&ermin.
Deri(aţii ni%r"furanuui
Furazolidona
 Preparate+
● Fura&i!iin$
● Pa$er$an$
● C"r"(i%.
"itrofurantoina
 Produse de import+
● Amfuri&"n$
● A)"(i%.
"itrofuranul
 Proprietăţi+
este o pulbere de culoare galbenă, insolubilă în apă, dar solubilă prin ierbere$
●
este termostabilă.
●
5erivaţii nitrouranului prezintă în structura lor un nucleu uranic şi o grupare nitro/ *)> '+ ce
le coneră acţiunea antibacteriană.
!ste bacteriostatic şi în doze de 12 ori mai mari chiar bactericid.
&cţionează prin provocarea de reacţii metabolice anormale la nivelul celulei bacteriene şi
consecutiv apariţia de racturi cromozomiale.
● larg$
JJ

bacterii 3ram)pozitive *stailococi, streptococi, clostridii+$
●
bacterii 3ram)negative *!.coli, <almonella+$

●
protozoare *coccidii, 0richomonas+.

●
 Rezistenţa bacteriană la nitrouran este rară.

Farmacocinetica+
&dministrat per os se absoarbe oarte puţin.
(osedă acţiune locală la nivelul tubului digestiv.
&cţiunea lor diminuă în prezenţa puroiului şi a altor umori şi secreţii.
● salmoneloza purceilor şi a iepurilor$
● enterite colibacilare la viţei şi purcei$
●
coccidioză la păsări.
(ot i asociaţi cu antibiotice.
NU se administrează la palmipede şi NU se administrează, în general, la om per os cu e"cepţia
nitrourantoinei şi urazolidonei.
 'oze+
● la purcei, ' 7 F cgGkg, o datăGzi, timp de J zile$

● la viţei, 12 7 1F mgGkg, de ' 7 6 oriGzi ără a depăşi 1 gGanimal, timp de ' 7 6 zile$
●
la păsări,
&u to"icitate 2.1 7 putând
crescută 2.' gGkgdetermina#
ura.
 la (iţei, hipersalivaţie, semne nervoase şi leziuni hemoragice$
 la *ur!ei, vomă, diaree şi semne nervoase *la el şi la păsări+$
 la !ur!i, pot determina cardiomiopatie şi insuicienţă renală.
JK
MEDICAŢIA ANTIPARA7ITARĂ
8uprinde#
♦ $u+$%anţe an%i*r"%")"ari!e $
♦ $u+$%anţe an%i5emin%i!e $
♦ $u+$%anţe an%ie!%"*ara)i%are .
-U'-TANŢELE ANTIPROTO7OARICE
8NCRENGĂTURA: PROTO7OA
CLA-E:
● FLAGELATA *agenţii trihomonozelor+$
● -PORO7OA *agenţii coccidiozelor, hemosporidiozelor, microsporidiozelor+$
● RI7O-PORA *cuprinde amibele+$
● CILIATA *cuprinde inuzorii+$
● INCERTAE -EDI- *agenţii spirochetozelor+.
<e utilizează în trichomonoze, hemosporidioze, coccidioze, spirochetoze şi nosemoza albinelor.
-u+$%anţe u%ii)a%e n %ri!5"m"n"),

 Tri*afa(ina, ungvent$
 Dime%ri&a)"$
 Me%r"ni&a)"$
 -*ar%i2 /Carni&a)"1.
<peciile receptive#
7 bovinele$
7 porumbelul$
7 omul.
Tripaflavina
5.p.d.v. chimic este un derivat acridinic.
 Mecanismul de acţiune+ acţionează prin a împiedica sinteza &5 şi &9 la nivelul celulei
parazitului.
K2

&re şi eect antibacterian.
<e utilizează tripalavina ungvent, care prezintă calitatea de a conţine o substanţă aduvantă care
are rolul de a asigura o mai bună pătrundere a substanţei active.
 Indicaţii terapeutice+ acest ungvent se utilizează în proila"ia şi tratamentul trichomonozei,
vaginitelor speciice şi nespeciice la vaci, plăgilor şi ulcerelor şi ca protector pentru tegumentul

mâinilor în timpul intervenţiilor obstetricale şi al diagnosticului de gestaţie.
'imetridazol &mtr2l!
!ste un derivat nitroimidazolic.
!"istă sub ormă de pulbere sau comprimate.
 Mecanismul de acţiune+ posedă mecanism de acţiune antibacterian şi antiprotozoaric,
mecanism ce se bazează pe e"istenţa grupării nitro/, care în prezenţa unei enzime bacteriene numită
nitratreductaza îl transormă în produs to"ic aţă de protozoar.
<e utilizează la bovine şi porumbel.
 Indicaţii terapeutice+ produsul se utilizează în dizenteria porcului, beneiciind de o bună
absorbţie şi eliminare prin rinichi.

 'ozele+
a bovine se administrează în doză de F2 7 I2 mgGkg în ura, timp de F zile.
Dn dizenterie, la porc, se administrează în doză de 16 mgGkg, timp de 6 zile *poate i înlocuit cu

!nteroguard care conţine nitrouran şi dimetridazol 7 perioada de aşteptare iind de 62 zile+.
a păsări#
 în trichomonoză$
 în histomonoză la curci$
 în doză de 122 g *concentraţie de C2E+Gtona de ura, timp de 6 7 F zile$
 în trichomonoză la porumbel, 1 pacheţel de F gGF litri de apă sau 1 comprimatGporumbel$
 ouăle NU se dau în consum pe timpul tratamentului şi o zi după tratament.
Metronidazol
● Fa#)ul se oloseşte în trichomonoză la om şi porumbel şi se administrează F 7 12 zile,
în doză de 'F mgGporumbel.
 Preparate de uz veterinar+
● R"me%r"n"&a)" şi R"me%r"ni&a)" - se utilizează în gastroenterite hemoragice la
porci, în anaerobioze la rumegătoare, în trichomonoză sau histomonoză la păsări$

Am*r"&a)"" , pulbere ce se utilizează în trichomonoză şi histomonoză la păsări şi
●
în enteritele colibacilare la porc.

K1

● -*ar%i2# sub ormă de comprimate, se oloseşte în trichomonoză la porumbel *1
comprimatGpasăre+.
Dn trichomonoza umană se pot utiliza#
Fa$i#in *conţine tinidazol+, comprimate$
●
● Me!")"
●
*metronidazol
Tri!"mi!"n T clotrimazol
*metronidazol T stamicinăTTcloramenicol+,
negamicină T he"estrol T azulenă+$
comprimate.
-u+$%anţe u%ii)a%e n 5em"$*"ri&i")e
em"$*"ri&i")e:
 +a+e$i")a 7 bovine, cal, ovine, porc şi câine$
 nu%ai")a 7 cal$
 ana*a$m")a 7 bovine$ )theilerioza 7 bovine.
.erenil
!ste un derivat tiazinic, sub ormă de pulbere granulară de culoare galbenă e"istând sub ormă
de ampalase de 1.2F g sau 12.F g.
<e utilizează sub ormă de suspensii IE.
<e administrează în doză de 6.F mlGkg.
; se oloseşte la câine şi cămilă.
$caprin
<e găseşte sub ormă de soluţie inectabilă, iole de H ml soluţie FE. <e administrează în doză
de ' mlG122 kg la bovine sau 1.' mlG122 kg la cabaline.
a ovine se administrează în doză de ' mlG12 kg, concentraţie de 2.FE.
<e pot utiliza şi unele antibiotice#

tetraciclina$
●
o"itetraciclina, i.v., în nutalioză şi anaplasmoză, dar în aza incipientă a bolii.

●
K'
-u+$%anţe u%ii)a%e n !"!!i&"),
8occidioza se întâlneşte la bovine, ovine, păsări şi iepuri.

(arazitul se localizează în segmentul intestinal producând enterite$ provoacă mortalitate
crescută la puii de găină, curcă, iepuri.
● Gai$an$
● Gai*r"%e!%$
● -ufa!"!!i&in$
● -ufa(eri&in$
● Am*r"ium$
●
A**er%e2%$
● A(ia2$
● -a!"2$
● Gaina!"2$
● C"!!i&i"$"$
● C"2i$%a!$
● Dime%am$
●
Ean!"+an$
● E$+$
● <"B!i$an$
● Ler+e!B.
● Gai$an:
 conţine tetraciclină şi uradicil$
e"istă pulbere şi comprimate$


se utilizează curativ şi proilactic în tratamentul coccidiozei$

 doza# 1 comprimatGkgGzi, timp de ' 7 6 zile sau pulberea se dă în apa de băut
e"istând ambalae cu 122 doze ce se olosesc la '22 de pui şi ambalae cu '22 doze ce se olosesc la
1222 de pui. 0ratamentul se începe din a F)a zi de viaţă câte F 7 H cicluri a câte 6 zile cu pauze de 12
zile$
 administrarea sa se asociază cu drodia de bere şi vitamina W.
Gai*r"%e!%:
 conţine o"itetraciclină, urazolidonă, vitaminele &, 8, 5 6, !, W, @, Mg, Zn şi
metionină$
K6

 se utilizează similar galisanului.
● -ufa!"!!i&in:
 are ca substanţă activă, sula:uino"alina$
 soluţie de culoare brună închis$

se
se utilizează
asociază cuînvitamina

coccidioză,
W$ holeră, tioză$
 are eect negativ asupra ouătului$
 doze#
7 în scop proilactic se administrează 6 linguri la '' litri de apă, timp de ' 7 6 zile,
cu pauză de 6 zile$
7 în scop curativ se administrează 6 linguri la 11 litri de apă, timp de ' 7 6 zile, cu
pauză de 6 zile.
● -ufa(eri&in:
 este o sulamidă potenţată$
 conţine ca substanţă activă tot sula:uino"alina$
 se dă în apa de băut în doză de '22 mlG122 litri de apă, timp de 6 zile, cu pauză de '
zile, în 6 reprize$
 se oloseşte numai curativ.
● Am*r"ium:
 datorită asemănării structurale substituie vitamina @1 în cadrul metabolismului
coccidiilor$
 preparate comerciale# &mprol)plus şi 8occidiovit.
● Ler+e!B:
 se administrează în urae în doză de 122 7 '22 ppm$
 conţine metilclorpindol, ca substanţă activă.
● A(ia2:
 este un anticoccidian cu spectru larg$
 doza# 2.F kgGtona de ura.
● E$+:
 conţine sulaclorpirazină$
 sub ormă de pulbere$
 are un spectru larg anticoccidii$
 este şi antibacterian$
 se dă în urae şi în apa de băut.
● C"!!i&i"$":
 soluţie$
KC

 în apa de băut$
 conţine sula:uino"alină, primetamină şi salicilat de a.
● Dime%am:
 conţine sula:uino"alină şi diaverdină.
● Ean!"+an:
 premi" anticoccidian ce conţine 12E monensin sodic.
● <"B!i$an:
 conţine salinomicină$
 doza# 1 kgGtona de ura.
● -a!"2:
 premi" anticoccidian$
 conţine HE salinomicină$
 acţionează prin perturbarea echilibrului ionic$
 este activ aţă de bacterii 3ram)pozitive, anaerobi.
● C"2i$%a!:
 conţine salinomicină$
 doza# F22 gGtona de ura.
● A**re%e2%:
 capsule$
 numai la porumbel$
 doza# 1 capsulăGporumbel.
● Gina!"2:
 pulbere$
 olosit în proila"ia coccidiozei$
 doza# 1 gGtona de ura.
KF
-u+$%anţe u%ii)a%e n $*ir"!5e%")e
● An$e(in#
conţine stovarsol ce este un derival al arsenului pentavalent$

 comprimate şi pulbere$
 se utilizează în spirochetoza aviară şi a iepurilor, în gastroenterite la viţei, mâni şi
purcei şi în dizenteria cu 0reponema la porc$

 acţionează prin tulburarea proceselor de o"idoreducere la nivelul celulei parazitului$
 protozoarele pot deveni rezistente la acţiunea lui$
 la nivelul organismului)gazdă se descompune până la dio"id de arsen, care este to"ic
pentru organismul)gazdă$
la păsări se administrează sub ormă de comprimate sau soluţie 1FE în doză de 2.C

gGkg, cu repetare la 1' 7 'C ore$

 la celelalte specii se poate administra în doză de 6 7 C cgGkg$
 la purcei se administrează în doză de 2.'F gGpurcel$
 se mai poate utiliza în nosemoza albinelor şi alte boli parazitare ale albinelor.
Fuma#iina /Fumi&i '1#

●
 un lacon de 'F ml se amestecă cu 'F ml apă iartă şi cu 'F litri de zahăr$
din acest amestec se administrează 2.F litriGamilie de albine din ' în ' zile până la

terminarea amestecului.
N"$emaB#
●
 este derivat organomercuric$
 doza# 1 comprimatG1 litru sirop.
N"$an# ●
 substanţa activă este reprezentată de tricloral$
 doza# 1 comprimatG1 litru sirop.

● Pr"%"fi#
este un amestec de uleiuri eterice e"trase din plante$

 în general, pentru stimularea amiliei de albine se administrează circa 1I mlGlitru
sirop, din care se administrează F2 7 I2 mlGamilie.
> altă boală parazitară la albine este varoceza.

●
Var"!5e%#
 cutii ce conţin circa 1'2 benzi de hârtie umigenă$
 substanţa activă este amitrazul$
KH

se ac umigaţii la I zile.
● F"+e2#
 asemănător varochetului.
KI
-U'-TANŢE ANTIELMINTICE
<ubstanţele antihelmintice se împart în#

♦ !e$%"!i%e /!e$%"fu#e1 $
♦ %rema%"&"!i%e /%rema%"&"fu#e1$
♦ nema%"&"!i%e /nema%"&"fu#e1.
Ce$%"!i%e
CLA-A: CE-TODA 7 tenii
● Are!"ina#
acţionează şi asupra cestodelor$
 doza la câini şi pisici este de 1 7 ' mgGkg$
 poate produce vomă pentru că este un parasimpaticomimetic.
● Ni!"$ami& /I"ne$an1#
 comprimate$
 doza la câine este de I cgGkg *I2 mgGkg+.
● Dr"n!i%#
substanţa activă este reprezentată de prazi:uantel#
comprimate$
 doza la câine este de 1 comprimatG12 kg.
● Dr"n%a#
 conţine ca substanţe active# pirantel şi prazi:uantel$
 la câine, doza se administrează în uncţie de categoriile de masă corporală$
 la un câine de F kg se administrează S comprimat$
 la un câine cu masa corporală cuprinsă între F şi 12 kg se administrează 1

comprimat$
 la un câine cu masa corporală cuprinsă între 12 şi '2 kg se administrează '
comprimate$
doza NU trebuie să depăşească F comprimateGanimal.

Dn trecut se mai utilizau#

!ar+"na%u +a)i! &e Cu *în caz de monesioză la ovine+$
●
'unami&ina *la ovine+$

● Re$"ran%e *ovine+$
● Cu-O$
KJ

● ri)"mu &e feri#,$
● $eminţe &e &"(ea!.
Trema%"!i&e
GENUL:
7 FA-CIOLA$
7 DICROCELIUM.
● Raf"2ani&#
 este un derivat al salicil)anilidei$
 pulbere alb)gălbuie$
 suspensie '.FE$
comprimate pentru bovine şi ovine$

 acţionează prin tulburarea osorilării o"idative la nivelul celulelor parazitului$
 doza# I.F mgGkg$
 NU se tratează emelele în lactaţie$
 sacriicările sunt permise după 'J zile de la tratament$
 se ac ' dehelminitizări pe an.
● A!e&i$% /'r"m"fen"f"$%1#
mecanismul de acţiune este asemănător rao"anidului$
comprimate$
 NU se oloseşte la emelele gestante$
 doza# 1 comprimatG122 kg.
● D"(eni2#
 soluţie inectabilă 'FE$
 se oloseşte ca asciolocid şi nematodocid.
Nema%"&"!i&e
<e împart în#
 an%ia$!ari&iene$
 an%i$%r"n#ian%e #a$%r"4in%e$%inae$
 an%i$%r"n#ian%e *um"nare.
An%ia$!ari&iene
● A$!a%ri2#
KK

 conţine adipat de piperazină$
 e"istă sub ormă de pulbere şi comprimate$
 sărurile piperazinei se caracterizează prin solubilitate, conţinut în piperazină,
palabilitate$

parazitul se elimină,
NU acţionează
 asupraînouălor
general,
de în stare vie$
paraziţi$
 piperazina este antagonistă aţă de acidul O)aminobutiric *3&@&+ care la parazit este
un neurotransmiţător, astel că determină paralizia parazitului$

 larvele sunt rezistente astel că ecalele se ard$
 ascatri"ul se descompune în intestin, eliberând piperazina$ o parte din aceasta se
metabolizează, iar o alta parte se elimină netransormată prin urină$

 substanţa este, în general, bine tolerată$
 NU se administrează la câine în a doua parte a gestaţiei$
 la bovine, administrarea NU este economică$
 doze#
7 la cal, 2.1 7 2.' gGkg$

7 la viţei, 2.C gGkg$
7 la porc, 2.1 7 2.' gGkg$
7 la câine şi pisică, 2.' 7 2.6 gGkg$
7 la păsări, 2.6 7 2.H gGkg sau 'X în ura sau în apa de băut.
(e bază de piperazină, în medicina umană se olosesc#
Nema%"!%an#
●
 comprimate$
 sirop '2E.
Fu"r"$i /$ii!"fu"rura &e Na1#

●
 pulbere grea, cu gust amar, insolubilă în apă$
 se administrează numai la porc în ascaridioză$

 doze#
7 sub C2 kg, 2.H gGanimal$
7 peste C2 kg, 2.J gGanimal$
7 de 6 oriGzi timp de ' zile$
7 se va administra apă la discreţie$
7 la purceii lacomi poate produce into"icaţii.
An%i$%r"n#ian%e #a$%r"4in%e$%inae
122

Fenotiazina+
 Proprietăţi# )pulbere de culoare verde)închis, insolubilă în apă$
 Preparate#
)%enobent# )conţine enotiazină şi bentonită *cu rol în scăderea absorbţiei
enotiazinei, ducând în consecinţă la scăderea riscului apariţiei into"icaţiilor+$ )%enosar# )combinaţie
între enotiazină şi sare$ )sub ormă de brichete$ )în special, pentru ovine$
 Farmacocinetica# )la nivelul intestinului, sub acţiunea enzimelor, substanţa eliberează tionol,
care intererează cu sistemele o"idoreducatoare ale paraziţilor, inhibând uncţia ovogenetică a

viermilor sau provocând eliminarea prematură a ouălor$ )acţionează asupra tuturor stadiilor
paraziţilor$ )se absorbe în intestin, iar după F 7 H ore se elimină prin urină, ecale, bilă, lapte$
)produsele de degradare ; sunt to"ice$ )sub acţiunea aerului colorează în roşu urina, laptele, părul,
lâna$ )laptele ; se consumă timp de 6 zile după tratament$ )sensibilitatea la enotiazina scade în
ordinea următoare# cal → porc → bovine → capre → oi → păsări$ )la carnivore ; este eicace$
)e"istă o sensibilitate individuală pronunţată$ )animalele tinere sunt mai sensibile$
 Reacţii adverse # )enomenul de otosensibilitate apare la viţei, porci, oi, capră maniestându)
se prin# )dermatite în regiunile depigmentate$ )cheratoconunctivite şi ulcere corneene$ )hemoliză

*maniestată prin icterul mucoaselor+$ )respiraţie accentuată$ )hemoglobinurie.
 Indicaţii terapeutice# se utilizează în# )strongilatoze gastro)intestinale$ )proila"ia
dictiocaulozei ovine$ )coccidioză la iepuri$

 'oze#
)la păsări, 1 gGpasăre$ )la cabaline, I cgGkg *I gG122 kg+$ )la bovine, H2 7 J2 gGanimal$
)se administrează individual datorită to"icităţii$ )se preeră eectuarea tratamentului vara, deoarece
uraul verde scade eectele to"ice$ după administrare, animalele se ţin circa 'C ore la întuneric.
?ermigal# )preparat de uz uman$ )conţine o sare de piriviniu$ )se oloseşte în o"iuroză,

●
în doză de F ngGkg, cu repetare la 12 7 '2 zile.
An%i$%r"n#ian%e *um"nare
o"uran# )comprimate ce conţin dietil)carbamazină$ )se administrează în ilarioză, în doză de 1
mgGkg$ )se poate da şi în caz de trichineloză.
0rovamil *hetrazan+# )conţine carmazină$ )se utilizează în dictiocauloză$ )are activitate şi aţă de
larve.
121
An%i5emin%i!e !u $*e!%ru ar#

&cest tip de antihelmintice sunt active aţă de mai multe categorii de paraziţi.
Avermec
5erivaţii benzimidazolici
!ra lor începe cam în 1KHF când s)a sintetizat tiabendazolul, care are un spectru mai îngust.
Anhibă enzima umarat)reductaza, care participă la reacţiile mitocondriale.
9educ consumul de glucoză de către paraziţi astel că rezervele energetice ale parazitului scad,
acesta murind.
&cţionează şi asupra ouălor de paraziţi.
&cţionează cel mai bine la ovine şi bovine deoarece pasaul prin tubul digestiv este mai lung.
<e pot olosi la animalele domestice şi la cele sălbatice.
0oleranţa este oarte bună, iind suportate doze de J 7 12 ori mai mari.
;nii derivaţi au proprietăţi embrioto"ice, cea mai sensibilă iind oaia.
8ontraindicaţii# ); se administrează în prima parte a gestaţiei# cambendazolul *la oaie şi
scroaă+, parbendazolul *la oaie+, albendazolul *la oaie şi vacă+$ ); se administrează pe toată
perioada gestaţiei# enbendazolul *la carnivore+.
&lbendazolul# )alături de mebendazol, prezintă cel mai larg spectru$

)doze# )I.F mgGkg *ca să ie activ şi aţă de cestode+$ )12 7 1F mgGkg *ca să ie activ aţă de
trematode+$ )F mgGkg *activ aţă de nematode+.
)preparate# )&lbendazol CE, pulbere$
)!:uipast# )seringi din plastic$ )activ aţă de nematode şi cestode$
)!:uipast # )albendazol în combinaţie cu neguvon *care are rolul de a creşte spectrul de
acţiune+$
)>ligozol# )boluri$ )conţine şi selenit de a$ )în special, la ovine şi caprine$ )doza# 1 bolGanimal.
)>vizol# )capsule$ )aceleaşi indicaţii ca la oligozol.
)(astazol# )în urae FE în ascaridioză şi în trichineloză, în doză de 12 mgGkg$ )la păsări, în
singamoză, în doză de F 7 I mgGkg.
)9ombendazol# )comprimate, pulbere, suspensie, capsule$ )la bovine, ovine, caprine în
strongiloze *pulmonare sau digestive+, ascioloză, dicrocelioză, cisticercoză$ )la suine, în ascaridioză,
trichocealoză$ )la câine şi pisică, în ascaridioză, ancilostomoză$ )la păsări, în ascaridioză, capilarioză,
singamoză$ )doza#
)<ingal# 12 7 1F mgGkg.
)comprimate$ )în singamoză la păsări$ )doza# 1 7 ' comprimateGpui.
)?ermitan$ )suspensie '.FE$ )la oi, capre, bovine.
12'

)0richinostop# )pulbere$ )doza# 12 mgGkg.
)?albazen# )suspensie '.FE$ )doza# F mgGkg *pentru ascioloză, doza creşte la I.F mgGkg+$
)?erminil# )suspensie.
)?ermital.
%enbendazolul# )este activ aţă de nematode, trematode şi cestode$

)doze# )la bovine, cabaline, I.F mgGkg$ )la ovine, caprine şi suine, F mgGkg$ )la câine şi pisică,
F2 mgGkg$ )la porumbel, 122 mgGkg.
)preparate# )(anacur# )suspensie 12E$ )pastă în seringi$
)?ermi"# )în special, la câini şi pisici$ )în combinaţie cu prazi:uantel$ )doza# 1 comprimatG12 kg
la câine şi S comprimat la pisică$ )toleranţă bună$ ); se administrează în timpul gestaţiei$
)>"endazol# )se utilizează numai la rumegătoare şi cabaline.
)0Pvert# )suspensie$ )utilizat la bovine şi ovine$ )doza# F mgGkg.
>"ibendazolul# )prezintă un spectru de acţiune asemănător enbendazolului$ )se oloseşte la

ovine, suine şi păsări$ )doza# 1F mgGkg$ )preparat# >"iheminth *comprimate+.
0iabendazolul#
)este oarte activ aţă de ormele mature şi imature ale strongililor gastro)intestinali$ )are şi
acţiune antimicotică, motiv pentru care se oloseşte în caz de tricoiţie$ )este bine tolerat$
)doza# )la bovine, IF 7 122 mgGkg$ )la ovine şi porci, F2 7 IF mgGkg.
)preparate# )0erahelmint$ )comprimate$ )utilizat în singamoză$ )1 comprimatGpui de '22 g$ )'
comprimateGpui de F22 g$ )6 comprimateGpui de IF2 g$
)0hibenzol.
%lubendazol# )tolerat numai la suine, carnivore, păsări$

)preparat# %lubenol# )FE în apa de băut$ )62 ppm în ura.
Mebendazol# )olosit la toate speciile, mai puţin la bovine$

)preparate# )0elmin şi 0elmin)plus *asociat cu neguvon+# )doze# la cabaline, K mgGkg, la ovine,
'2 mgGkg, la porc, 62 mgGkg, la păsări, H2 mgGkg ura$
)0elmin W4# )la câini şi pisici$ )doza# S comprimat, seara şi dimineaţa$
)0elmin, pastă# )la cabaline, în doză de F 7 12 mgGkg$
)?ermo"# )la om, în doză de 1 comprimat, seara şi dimineaţa.
126

%ebantel *9intal+# )sub acţiunea sucului gastric se descompune în enbendazol şi o"ibendazol$
); este activ aţă de cestode, motiv pentru care se combină cu neguvonul *9intal)plus+$ )doze# )F 7
I.F mgGkg$ )12 7 'F mgGkg, la carnivore şi păsări$ )este contraindicat la căţelele gestante şi în lactaţie$
)e"istă sub ormă de# suspensie *'.FE sau 12E+, granule 12E, premi" 2.HE, comprimate şi pastă
J.JIE.
5erivaţii imidazolici
0etramisolul# )este un amestec al ormei racemice de"tro) şi levogire$ )din acest amestec, numai
orma levogiră *levamisol+ este activă.
evamisolul# )este derivat solubil în apă, care are eect colinergic$ )produce la nivelul
parazitului, paralizie spastică$ ); are acţiune asupra ouălor de paraziţi$ )este imunostimulator
acţionând prin activarea limocitelor şi stimulează în acest el imunitatea celulară$ )se absoarbe rapid
la nivelul tubului digestiv în circa 'C ore şi se elimină în proporţie de K2E$ )produce reacţii adverse la
cabaline şi carnivore, acestea iind de tip simpaticomimetic$ )produce nelinişte, salivaţie, tremurături
musculare, mioză$ ); are eect teratogen$ )doze# )i.m. sau s.c. F mgGkg$ )per os, I.F mgGkg.
)preparate comerciale# )<partakon# )comprimate$ )se utilizează, în special, la porumbel iind
activ aţă de &scaris şi 8apilaria$ )doza# 1 comprimatGporumbel.
)5ecaris# )comprimate$ )este activ, în special, în ascaridioză şi ankilostomoză$ )are eect
imunostimulator$ )se utilizează şi în medicina veterinară, dar preparatul este de uz uman$
)(sPverm# )soluţie inectabilă 12E$ )de uz veterinar$ )se administrează i.m., în doză de 1 mlG'2
kg greutate vie, o singură dată, la bovine, ovine şi suine.
)5ehelman# )pulbere$ )se utilizează atât în nematodozele gastro)intestinale, cât şi în cele
pulmonare la bovine, ovine, caprine, suine şi păsări.
)(aglisol# )soluţie buvabilă ce se utilizează în strongilozele pulmonare şi gastro)intestinale la
bovine, ovine şi caprine$ )la păsări, în ascaridioză şi capilarioză.
0etrahidropiremidine
<unt produse de sinteză.
&u structura asemănătoare levamisolului.
; acţionează asupra cestodelor şi trematodelor.
<e absorb mai bine decât levamisolul şi au o bună toleranţă.
5erivaţi tetrahidropiremidine
(irantel# )se utilizează tartratul$
12C

)doze# )la bovine şi suine, 'F mgGkg$ )la ovine, F2 mgGkg$ )la păsări, 1F 7 HF mgGkg$ )la cal,
circa '2 mgGkg$ )la pisică, circa H2 mgGkg *FI.I mgGkg+$
)preparate# )5osalid# )comprimate$ )se utilizează în doză de S comprimat la ' 7 C kg$ )se
oloseşte, în special, la carnivore.
)activ )<trongil (# )granule$

aţă de strongili, o"iuri)este considerat
şi ascarizi$ antihelmintic
)conţine pamoat decu spectru)doza#
pirantel$ larg$ circa
)se oloseşte la cabaline$
'2 mgGkg.
)@anmith# )pastă$ )pentru pisici, în doză de 2.F gGkg$ )ulterior, s)a produs şi o alta pastă pentru
câini *ormă de seringă din material plastic+, care se administrează în doză de ' cmGkg, per os.
)Morantel# )are eect mai bun decât pirantelul$ )are spectru larg$ )se utilizează tartratul lui.
!ndectocide *lactone macrociclice+ sunt substanţe antihelmintice.
&vermectinele *ivermectinele+
<unt antibiotice produse de Streptomyces avermitilis.
&cţionează asupra parazitului prin stimularea eliberării presinaptice a 3&@& *acidului O)
aminobutiric+. 3&@& este un neurotransmiţător inhibitor care oacă un rol important în procesele
cerebrale ale mamierelor şi în uncţionarea neuronilor perierici ai nematodelor.
!le produc rapid paralizie lască.
Dn general, ; sunt active aţă de cestode şi trematode pentru că la aceşti paraziţi acidul O)
aminobutiric ; oacă nici un rol.
; traversează bariera hematoencealică şi ; pătrund la nivelul <8.
<unt active aţă de nematode, miaze *diptere, muşte cu ciclu la nivelul organismului animal+ şi
insecte.
; au eect asupra ouălor de paraziţi.
ivelul ma"im sangvin se realizează într)un interval de 6 7 J ore şi pentru că au o eliminare
înceată, aceste niveluri sunt de lungă durată.
a nivelul ecalelor, concentraţii antiparazitare pot e"ista circa 6 săptămâni.
Dn general, ; se administrează la animalele în lactaţie, iar animalele tratate ; se sacriică
mai devreme de C săptămâni de la eectuarea tratamentului.
; se tratează bovinele cu hipodermoză în perioada decembrie 7 martie pentru că larvele
migratoare de la nivelul canalului vertebral pot muri provocând pareze şi paralizii.
5ozele to"ice sunt de 12 ori mai mari decât dozele terapeutice la cabaline şi de 6 ori la bovine.
a cabaline, în urma inectării s.c. pot apare edeme, de aceea se administrează, în special, per os
sau i.m.
a câine, la rasa 8ollie, pot apare recvent stări comatoase ce se soldează în proporţie de F2E
cu moartea.
12F

; au ost semnalate eecte embrioto"ice.
5oze# )1 mlGF2 kg greutate vie, la bovine$ )1 mlG66 kg greutate vie, la suine$ )se administrează o
singură dată.
(roduse comerciale# )9omavermectina# )soluţie inectabilă 1E$ )se utilizează ca mai sus.
)Avomec#
%, soluţie )soluţie
inectabilă 1E,inectabilă 1E$ivomec
care pe lângă )se utilizează
conţinelaşirumegătoare şi suine$ eicace
clorsulon *substanţă )e"istă şi
în orma Avomec
ascioloză+$
)!:ualan# )soluţie 'E pentru cabaline$ )se administrează i.m., în doza de 1 mlG122 kg, iar la
mâni, chiar ' mlG122 kg$ )e"istă şi o ormă de !:ualan pastă, administrată per os.
5oramectinele
<unt indicate la bovine contra nematodelor, 0helasiei, hipodermozei, păduchilor, râiei,
căpuşelor.
5oza# )1 mlGF2 kg greutate vie, i.m. sau s.c., la bovine$ ); se administrează la animalele în
lactaţie şi la cele gestante$ )1 mlG66 kg la porc.
(reparate# )5ectoma"# )soluţie inectabilă de doramectină, produs de o suşă modiicată genetic
a lui Streptomyces avermitilis$ )produsul aderă la receptorii membranari şi astel creşte
permeabilitatea membranară a celulelor nervoase şi musculare pentru ionii de 8l )$ în acelaşi timp,
inhibă conductibilitatea electrică a celulelor musculare şi nervoase la nematode, artropode *căpuşe+,
producând astel moartea parazitului.
)5ectoma" pour)on# )este realizat astel încât să elibereze doza recomandată de F22 mcgGkg
*mcg = microcentigrame+, când se administrează 1 mlG122 kg$ )în general, se ace o singură
administrare$ )combate paraziţii gastro)intestinali, pulmonari, cutanaţi, oculari, râia, păduchii,
hipodermoza$ )se recomandă în tratarea animalelor la ieşirea din stabulaţie şi eventual al doilea
tratament la J săptămâni după primul$ ); se utilizează la animalele în lactaţie.
&bamectinele
(reparate comerciale# )(razimec 5# )utilizat la câine$ )conţine abamectină şi prazi:uantel$ )este
un antiparazitar cu spectru larg$ )doza# 1 comprimatG12 kg greutate vie.
)(razimec 8# )utilizat la pisici$ )comprimate$ )doza# 1 comprimatG'.F kg, cu repetare la I 7 12
zile.
!prinomectinele
<e utilizează sub ormă preparatului numit !prime".
Milbemicinele
<unt produse de Streptomyces cyanogriseus.
12H

<ubstanţa activă este reprezentată de ma"idectină.
(reparate comerciale# )8Pdectin$ )emadectin.
!sterii organoosorici
Mecanismul de acţiune# aceştia inhibă colinesteraza care este enzima ce descompune
acetilcolina, astel că acetilcolina se acumulează realizând un bloc de depolarizare musculară care
provoacă paralizia spastică a paraziţilor. !ectul acestor substanţe este mai puternic asupra parazitului
decât asupra animalului)gazdă.
<unt inactivi aţă de cestode, trematode, strongilii pulmonari şi ouăle paraziţilor.
<unt activi aţă de căpuşe, insecte, agenţii râilor.
<e absorb oarte bine la nivelul intestinului şi se metabolizează la nivelul icatului.
<unt contraindicaţi la animalele gestante şi la cele slăbite, oarte tinere, cu diaree sau
constipaţie.
(reparate#
)0richloron *neguvon+# )pulbere de culoare albă, solubilă în apă$ )se administrează per os la
bovine, ovine, caprine, cabaline, suine$ ); se utilizează la scroaele gestante$ )se administrează după
o dietă de 1J ore$ după tratament, două zile ; se administrează urae ibroase$ )dacă animalul
prezintă intoleranţă sau enomene de natură to"ică se administrează atropină, inectabil în doză de ' 7
F ml sau to"ogonin, în doză de 1 mlGanimal$ )dozele terapeutice# F2 7 IF mgGkg la bovine, ovine,
caprine, 6F mgGkg la cabaline şi F2 mgGkg la suine$ )în caz de into"icaţie apar enomene
parasimpaticomimetice$
)5ichloros# )administrat per os la cabaline, suine, câini şi pisici, la el ca neguvonul.
)8umaphos# )se administrează per os.
&ceşti derivaţi organoosorici se utilizează şi ca antiparazitar e"tern prin metoda pour)on, 1
mlG122 kg, soluţie 12E, iar prin metoda spot)on, H 7 12 mlG122 kg, soluţie 12E. Dn general, se ac
două tratamente# primăvara şi toamna.
)itroscanat# )produs numai pentru câine$ )este eicace aţă de cestode, ascarizi, ankilostome$
); se absoarbe în intestin şi poate produce iritaţii digestive, inapetenţă, vomă, diaree.
)opatol# )draeuri$ )administrat în doză de F2 mgGkg, dimineaţa pe nemâncat$ mâncarea se dă
după circa J ore, de la administrarea preparatului.
<alicilanilidele
(reparate#
)8losantel *lukiver+# )soluţie FE$ )este activ aţă de trematode, nematode, insectele
hematoage, artropode *căpuşe+.
12I
12J
-U'-TANŢE ANTIECTOPARA7ITARE
!ctoparaziţii *paraziţii e"terni+ ac parte din#

Dncrengătura# arthropoda
8lasele# )arahnoida *căpuşe+$ )insecta.
8lasiicarea substanţelor antiectoparazitare#
1. substanţe minerale$
'. substanţe organice$
6. substanţe de origine vegetală$
C. piretroide$
F. insecticide clorurate sintetice$
H. insecticide organoosorice$
I. carbamaţi$
J. ivermectine$
K. amitraz.
Mecanismul de acţiune#
Ansecticidele pot pătrunde în organismul insectei prin# )inhalaţie$ )ingestie$ )pot dizolva chitina$
)pot să obstrueze oriiciile respiratorii ale paraziţilor.
Dn uncţie de mecanismul de acţiune, ele pot i#
)to"ice de ingestie$
)to"ice la nivelul aparatului respirator producând asi"ie$
)to"ice care lizează chitina$
)to"ice care acţionează la nivelul sistemului nervos al parazitului# pătrund în organismul
parazitului unde sunt vehiculate prin sistemul limatic al acestuia şi acţionează asupra sistemului
nervos determinând moartea sau paralizia parazitului şi în consecinţă desprinderea lui de pe animalul)
gazdă.
<pre e"emplu, ivermectinele stimulează eliberarea de 3&@&.
1. <ubstanţe minerale
<ulul# )pulbere galbenă, insolubilă în apă, dar solubilă în solvenţi organici$ )se găseşte sub
ormă de ungvent pentru combaterea râiei la toate speciile$ )este utilizat contra păduchilor şi
tricoiţiei$ )are şi eect ungistatic, bacteriostatic, cheratolitic şi purgativ$ )în contact cu secreţiile de la
nivelul pielii ormează

are o concentraţie de 12suluri
7 66Ealcaline careactivă
substanţă provoacă liza învelişului
şi trebuie să conţinăchitinos al paraziţilor$
ca e"cipienţi substanţe)ungventul
cu mare
putere de pătrundere$
12K

)preparate pe bază de sul# )4elmerich, ungvent$ )iniamentul vienez$ )ungvent ce conţine 12E
sul şi 12E 8a8>6 *de uz uman, cu rol în combaterea râiei la om 7 tratament de circa 6 zile+.
'. <ubstanţe organice
(etrolul#
lampant, )lichid
motorina, brun,)petrolul
păcura$ nemiscibil
brutcuşiapa$ )prin distilare
cel lampant racţionată
pot i utilizate se obţine benzina,
ca antiseptice, petrolul
dezinectante şi
antiparazitare$ )se utilizează sub ormă de pensulaţii contra păduchilor, diluat S la 1GF cu lapte de var
sau apă$ )acţionează asupra păduchilor şi ouălor acestora$ )olosit şi pentru tratamentul local în plăgi.
6. <ubstanţe de origine vegetală

;leiul de anason *ulei eteric+# )diluat cu alcool 1GF2 7 1G122 pentru combaterea ectoparaziţilor
la păsările de colivie.
@alsamul de (eru# )lichid brun, vâscos, insolubil, cu miros de vanilie$ )este obţinut din scoarţa
arborelui (iro%ilon "alsamum$ )e"istă şi balsamul de (eru artiicial$ )se găseşte sub ormă de ungvent
1 7 12E în râie si, mai ales, în demodecie$ )are ect cicatrizant în plăgi, eczeme, ulcer verucos.
(iretrina# )este un insecticid de contact$ )este obţinută din planta Centrum chrisanteum$ )se
oloseşte sub ormă de pulbere sau e"tracte la animalele de apartament sub ormă de pudrări, spraP)
uri, şampoane$ )eectul neuroto"ic este rapid şi de scurtă durată astel încât trebuie asociat cu un
tratament general, ie cu un potenţator$ )mecanismul de acţiune constă în deschiderea de lungă durată
a canalelor ionice de la nivelul membranei neuronale$ ); into"ică animalul)gazdă, dar irită
mucoasele$ )are acţiune to"ică pentru peşti şi albine$ ); este to"ic la păsări şi ; crează reziduuri în
produsele de origine animală.
C. (iretroidele *piretroizii+
<unt substanţe obţinute prin sinteză chimică ce sunt asemănătoare piretrinei.
&u o stabilitate mare şi ca urmare au eect de lungă durată.
Dn general, se utilizează pentru combaterea râiei.
<e aplică numai e"tern, remanenţa eectului iind între ' săptămâni şi F luni.
<unt bine tolerate.
&tunci când tegumentul prezintă leziuni e"istă pericolul absorbţiei şi into"icaţiilor traduse prin
salivaţie şi convulsii clonice.
; este necesar un termen de aşteptare pentru produsele de origine animală.
!"istă mai multe categorii# )delthamethrin$ )cPpermethrin$ )permethrin$ )tetramethrin$
)lumethrin$ )cPluthrin.
!ectul repelant *de îndepărtare a insectelor+ este datorat mirosului.
(reparate comerciale#
112

)pe bază de 5elthamethrin# )@uto"$ )5ecis$
)pe bază de 8Ppermethrin# )!ctomin$ )(arasect$
)pe bază de (ermethrin# )8anovel$ )(etrin !$
)pe bază de 0etramethrin# )(inavet.
@uto"# )soluţie FE în lacoane de F2, 122, 'F2 ml şi 1 şi 1 S litri$ )acţionează asupra muştei
domestice$ )acţiunea sa este de '62 ori mai mare decât cea a derivaţilor organocloruraţi *; se mai
utilizează astăzi+ şi de 622 7 C22 ori mai mare decât a derivaţilor organoosorici$ )spectrul de acţiune
este oarte larg şi se reeră la insecte zburătoare înţepătoare, insecte generatoare de miaze, păduchi
hematoagi, căpuşe şi agenţi ai râilor$ )tratamentul se ace prin îmbăiere *în bazine în care înălţimea
soluţiei pentru ovinele adulte trebuie să ie de J2 cm şi I2 cm pentru miei+ sau prin pulverizare$
)trecerea prin baia respectivă trebuie să se acă timp de 1 minut, timp în care capul se scuundă de ' 7
6 ori$ )se utilizează în concentraţie de 2.'F 7 1 litru buto" FE la 1222 litri apă$ )acest preparat a
înlocuit lidavetul ce se stoca în ţesutul adipos şi chiar în lapte.
5ecis# )soluţie '.FE$ )utilizat pentru combaterea dăunătorilor din agricultură$ )se olosesc 12 ml
soluţie '.FE în amestec cu F 7 12 litri apă.
!ctomin# )soluţie 12E în lacoane de 1 şi F litri$ )se utilizează la bovine în doză de 1 litru la
1222 )1666 litri apă$ )la ovine 1 litru la 1222 litri apă$ )la porci 1 litru la 1222 7 1666 litri apă$ )la
păsări 1 litru la 1222 litri apă.
(arasect# )soluţie FE$ )se utilizează la el ca buto"ul.
8anovel# )produs cu spectru larg$ )se administrează spot)on la câini în uncţie de greutate$ )la
un câine de F kg 1 ml, la unul de F 7 12 kg ' ml, de 12 7 'F kg F ml, iar la unul peste 'F kg 12 ml$ )se
aplică pe linia mediană superioară prin pulverizare$ tratamentul se repetă după 6 săptămâni.
(iretrin !# )este un lichid emulsionabil ce conţine FE permethrină pură$ )este eicace aţă de
muşte, ţânţari, urnici, păieneni, gândaci şi purici.
(inavet# )lacoane de şampon de '22 ml$ )conţine 2.FE tethramethrin$ )este eicace asupra
păduchilor, puricilor, căpuşelor, agenţilor râilor$ )se aplică pe pielea umedă.
>rbisect
9idect
F. Ansecticide clorurate sintetice

Dn general, ; se mai utilizează.
9eprezentanţi# )550 *diclordieniltricloretan+$ )484 *he"aclorciclohe"an+.
<)au utilizat izomerii lor# )(([ *pentru 550+$ )izomerul O *pentru 484+.
;lterior, au apărut probleme de ecologie, acestea iind datorate unor reziduuri crescute
consecutive liposolubilităţii acestor produse în lapte, carne şi ouă.
111

<ingurul produs care mai este admis în ţările ;! este lindavetul, care se utilizează asemănător
piretroidelor, dar care produce into"icaţii traduse prin# )vomă$ )diaree$ )stări de e"citabilitate$
)midriază$ )convulsii$ )paralizia centrului respirator *ca tratament se utilizează preparatele
anticonvulsivante+.
(reparate
medicina comerciale#
umană pentru )%urnito"$
combaterea râiei+. )5eparato"$ )5uplito"$ )indanest *ungvent olosit în
H. Ansecticide organoosorice
&u un spectru de acţiune larg asemănător piretroidelor.
Mecanismul de acţiune este identic cu cel antihelmintic# inhibă colinesteraza, lăsând liberă
acetilcolina.
&re eect selectiv.
(ătrunde şi în corpul ectoparaziţilor prin ingestie.
<e utilizează contra tuturor ectoparaziţilor.
<e aplică prin îmbăieri, pulverizări locale, spălături locale şi generale, coliere îmbibate cu
organoosorice *zgărzi pentru carnivore, crotalii pentru bovine, benzi adezive pentru cal+.
<e absorb bine prin piele. (ătrund în circulaţie şi acţionează asupra paraziţilor ce se ală la
nivelul ţesutului conunctiv subcutanat.
<e aplică prin metodele# )pour)on *ricţiuni+$ )spot)on *pulverizare+.
Dn eventualele into"icaţii se oloseşte atropina şi to"ogoninul, ca antidot.
(eştii sunt oarte sensibili la organoosorice, de aceea ; trebuie să aungă în apă aceste
substanţe.
(reparate comerciale# )0richloron$ )5iazinon$ )(hosmet$ )(ho"im$ )@lotic$ )5ichlorvos.
>rganoosoricele sunt contraindicate la pisicile de sub un an şi la animalele gestante.
8ea mai utilizată substanţă este neguvonul.
eguvonul# )pulbere albă, oarte higroscopică$ )se utilizează contra păduchilor, puricilor,
căpuşelor prin spălături locale$ )la păsări, se utilizează sub ormă de pudrări$ )în telazioză la bovine se
administrează F ml 1.FE sub pleoapa a AAA)a$ )în oestroză la ovine se oloseşte soluţia 12E în amestec
cu atropină$ )în gastroiloză la cai se administrează 62 mgGkg$ )pentru distrugerea muştelor se
oloseşte soluţia 1 7 'E$ )în hipodermoza bovină se utilizează proilactic soluţia HE, H2 mlG122 kg
prin pulverizare, iar curativ soluţia 'E, '22 7 C22 mlG122 kg prin ricţionare.
(reparate comerciale#
)8hloroos# )bidoane de 1 kg pentru combaterea muştelor$ )se oloseşte soluţia 1E$ )pentru
combaterea ectoparaziţilor se oloseşte soluţia 2.'E.
11'

)eocidol# )bidoane de 1 sau F litri$ )se utilizează în tratamentul râiei la bovine şi cabaline, câte
12 ml la 12 litri de apă$ )la ovine se olosesc C22 ml la 1222 litri de apă, iar la suine, C ml la 12 litri
apă.
)5iacap 622# )suspensie$ )substanţa activă este reprezentată de diazinon$ )se oloseşte
concentraţia
litri de apă. 62E$ )se utilizează contra muştelor, ţânţarilor, urnicilor, puricilor în doză de 1 ml la F2
)!ctocidol# )conţine tot diazinon$ )combate muştele, puricii, râia la ovine, caprine, suine$ )se ac
îmbăieri sau aspersiuni.
)%aszin# )se utilizează sub ormă de zgărzi la carnivore contra puricilor$ )rezistă la îmbăieri.
)<ebacil# )se utilizează prin pulverizare, F ml la 1 litru de apă.
)@lotic# )soluţie 6FE$ )se utilizează 1 litru la 1222 litri de apă, la porc şi ovine, în special.
)?apona# )zgărzi la carnivore$ )se scot în timpul îmbăierii$ )se oloseşte contra puricilor.
I. 8arbamaţii
8arbamaţii chimici sunt derivaţi ai acidului carbamic.
Mecanismul de acţiune constă în blocarea colinesterazei. &ceastă blocare este reversibilă,
datorită acestui apt, carbamaţii sunt substanţe puţin to"ice.
<e absorb prin piele şi se metabolizează rapid.
0o"icitatea pentru mamiere este minimă.
a carnivore, se pot utiliza sub ormă de pulberi, coliere sau şampoane.
(reparat comercial# )8arbarPl.
J. Avermectinele *v. substanţele antihelmintice+
K. &mitrazul
%ace parte d.p.d.v. chimic din grupa ormamidei. <e utilizează mai mult în agricultură.
Mecanismul de acţiune este asemănător piretroidelor. Dn plus, inhibă octopamina ce este un
neurotransmiţător.
<e absoarbe şi se metabolizează rapid prin hidroliză şi o"idare *JFE se elimină în 'C ore+.
aptele ; se dă în consum timp de 'C ore.
(reparate# )8anider < conţine 1'.FE amitraz şi se găseşte în lacoane de 122 ml$ )8anider ;,
ungvent ce conţine amitraz şi neomicină$ )<emcar# )soluţie 1'.FE amitraz$ )se utilizează 1 litru la F22
litri apă pentru îmbăieri la bovine, ovine şi suine contra păduchilor şi a căpuşelor$ )0aktic# )soluţie
1'.FE amitraz$ )pentru combaterea căpuşelor, scabiei şi păduchilor$ )se utilizează sub ormă de
îmbăieri, prin pulverizare sau spălări.
116
-U'-TANŢE ANTIMICOTICE
<e olosesc contra# )micozelor cutanate *e"# 0richophPton, Microsporum+$ )micozelor viscerale
*e"# 8andida, &spergillus+.
<e pot utiliza antimicotice cu acţiune# )generală$ )locală.
11C
An%imi!"%i!e !u a!ţiune #enera,

5erivaţii imidazolici#
&u un spectru larg.
&u ost descoperiţi în 1KH2.
Mecanismul de acţiune antimicotic constă în inhibarea sintezei ergosterolului, substanţă
componentă a membranei micetului. 8a urmare apar perturbări în uncţionalitatea membranei care
duc la moartea micetului.
&ceşti derivaţi stimulează sistemul imunologic al organismului)gazdă.
!nilconazolul#
)preparate# )Amaverol# )soluţie 12E enilconazol$ )se utilizează în tricoiţie la bovine, cabaline,
câine, ăcându)se pulverizări asupra animalului.
)8linaarm# )soluţie 1FE enilconazol$ )lacoane de 122 ml sau 1 litru şi pachete cu H
generatoare de um$ )se ace dezinsecţie în mediul e"tern, respectiv, în bo"e, coteţe, diluându)se
soluţia de 122 ori, ie un generator de um pentru F2 cm6 încăpere.
Minconazolul#
)preparate# )<urolan# )lacoane de 1F ml$ conţine minconazol$ )este antiungic şi activ aţă de
germenii 3ram)negativi$ )se utilizează, în special, la carnivore contra micozelor de la nivelul pielii şi
al urechii.
8lotrimazolul# )ungvet 1E$ )soluţie de uz e"tern 1E$ )se utilizează în micozele e"terne prin ' 7
6 aplicăriGzi.
;nii derivaţi imidazolici pot i utilizaţi şi per os pentru acţiunea lor generală# )Wetoconazolul$
)Minconazolul.
(reparate# )izoral# )conţine ketoconazol$ )se prezintă sub ormă de comprimate$ )se utilizează
atât pentru micozele e"terne, cât şi pentru cele interne$
)%emicozin# )este abricat de %acultatea de Medicină ?eterinară, 8lu$ )conţine tiabendazol,
8u<>C şi a"ungie$ )are culoare verzuie$ )se utilizează în tricoiţie.

3riseoulvina# )antibiotic produs de Penicillium griseoulvinum$ )inhibă sinteza acizilor nucleici
la nivelul celulei micetului$ )este activă, în special, aţă de dermatoiţi$ )se administrează per os, o
dată pe zi, în doză de F 7 12 mg, timp de 6 7 H 7 1' săptămâni$ )are o ainitate deosebită aţă de piele
şi păr$ )este utilizată în tricoiţie$ )preparat# )3riseoulvin M *olosit în medicina umană+.
An%imi!"%i!e !u a!ţiune "!a,

&ntibiotice poliemice#
<unt produse de ciupercile din &enul' Streptomyces.
11F

&u caracter amoter.
<e ataşează de moleculele de steroli din membrana micetului ormând pori în membrană, pori
prin care ies componentele citoplasmatice ale micetului.
<tamicina *Micostatina+# )pulbere gălbuie, solubilă în apă$ )e"istă şi sub ormă de draeuri$ )se
utilizează, în special,
ormă de ungvent *se înaplică
candidoză şi uneori
şi e"tern+ şi în aspergiloză$
sau comprimate )doza#
vaginale H2.222)preparat
şi ovule$ ;AGkg$ )e"istă şi sub
de uz uman#
)idolor, conţine stamicină, neomicină şi triamcinolon.
&motericina @# )se utilizează asemănător stamicinei$ )în plus, se poate olosi şi în candidoză şi
aspergiloză la păsări, administrată în apa de băut în concentraţie de 2.' 7 2.6X.
5erivaţii J)o"ichinaldinici *derivaţi o"ochinoloinici+

&ceşti derivaţi sunt derivaţi obţinuţi prin sinteză.
<aprosanul# )pulbere alb)gălbuie, insolubilă în apă$ )este activ aţă de cocii 3ram)pozitivi,
protozoare şi ciuperci$ )se poate utiliza în dizenterie, candidoză, inecţii microbiene$ ); produce
microbism$ )doza# 2.' 7 2.6 gGkg.
<ulul
Dn concentraţii mari are acţiune cheratolitică.
!ste şi ungicid.
<e utilizează ungventul 0ricoitin ce conţine sul, 8u<>C, ulei de peşte şi paraină solidă. !ste
utilizat în tricoiţie la viţei.
5erivaţii cationici
&u eect antimicotic prin citoliză.
@romocetul# )în general, se ac 6 aplicări la I 7 J zile$ )pentru spălări locale se olosesc în
concentraţii de până la FE şi pentru cele generale în concentraţie de 1 7 'E$ )se mai utilizează pentru
dezinecţia ustensilelor şi a bo"elor$ )se utilizează în tricoiţie.
11H
MEDICAŢIA -I-TEMULUI NERVO-
TEORIA FARMACOLOGICA A NARCO7EI:

arcoza consta în intreruperea temporara a conştiinţei ,a sensibilitatii dureroase ,a miscarilor
voluntare şi a rele"elor.<e mentin însă uncţiile vitale mari# respiratia ,circulaţia şi tonusul
neurovegetativ.&ctivitatea metabolica scade până la nivel minim.
!"istă mai multe teorii.<e sustine aptul ca substanţele narcotice dizolva membrana lipidica a
neuronilor modiicand astel permeabilitatea şi scazand e"citabilitatea.
<ubstanţele narcotice acţionează succesiv mai intai la nivelul scoartei ,iar apoi la nivelul
ormatiunilor subcorticale cuprinzand şi maduva spinarii şi bulbul.
> teorie mai noua sustine ca substanţele narcotice acţionează asupra sistemului activător
*reticular+ ascendent.
P"$i+iee a!!i&en%e ae nar!")ei:
→ <pasmul glotic$
→ <incopa respiratorie$
→ 8olaps vascular$
→ %ibrilatie ventriculara$
→ <incopa cardiaca.
Efe!%e $e!un&are:)bradicardie$
4aritmii cardiace$
4hipotonie arteriala$
4hipotensiune $
4bradipnee$
4
4oligurie$
hipotermie.
!"istă mai multe tipuri de narcoza#
→arcoza mi"ta 7se asociază mai multe narcotice$e"#MgsoC cu cloralhidrat $
→ arcoza cu prenarcoza )se oloseşte cloraloza şi apoi uretan$

arcoza cu premedicatie$e"# premedicatie 7morina şi atropina după care se
→
utilizează narcoticul respectiv.

→
euroleptanalgezia=asocierea dintre un neuroleptic *tranchilizant maor+ şi un
analgezic$
→ arconeuroleptanalgezia) neurolepticTanalgezicTnarcotic.
11I

5upă modul de prezentare al substanţelor e"istă mai multe tipuri de narcoza#
Nar!")a *rin in5aa%ie: <ubstanţele utilizate pot i#lichide volatile *eter etilic, cloroorm,
halotan,kelen penthran+ sau gaze narcotice *proto"id de azot şi ciclopropan+.arcoza prin inhalatie
este contraindicata la bovine ,cabaline şi ovine pentruca sub acţiunea vaporilor iritanti apare o
hipersecreţie salivara şi bronsica intensa.%aza

trebuie bine contentionate.(orcii suporta bine de e"citatie aparenta
cloroormul,iar esteeterul.a
câinele oarte intensa încât
pisică şi animalele
animalele de
laborator se recomanda eterul.(orcul ; prezinta aza de e"citatie aparenta la cloroorm.(ăsările şi
cobaiul ; ac aza de e"citatie aparenta.
(erioada de inductie a narcozei ce cuprinde azele de analgezie şi e"citatie aparenta are o durata
de #
→ ')F minute la porc$
→
F)H2 minute la câine$
→ 2,F)1 minute la pisici.
&T&R*( &TI(IC )se utilizează, in special, la carnivore şi animale de laborator.&vantae#este
ietin$nu scade tensiunea arteriala $nu diminua recventa cardiaca$produce o buna rela"are a
musculaturii scheletice$nu are eecte asupra icatului şi rinichilor.0rezirea din narcoza se ace în
momentul în care animalul inspira aer curat.9evenirea este ,însă ,mai lentă decât în cazul
cloroormului intrucat eterul da concentraţii sangvine mai mari.5ezavantae# perioada de e"citatie
aparenta este mai lungă şi mai intensa decât la cloroorm intrucat eterul se dizolva într)o proporţie mai
mare în sânge$hipersecreţia salivara şi bronsica este evidenta ,de aceea este indicata administrarea de
atropina.
!terul poate stimula şi centrul vomei.5atorită acţiunii iritante poate provoca spasm laringian,
glotic şi bronhic, tuse puternica şi apnee pe cale rele"a.
8arnea este improprie pentru consum timp de ' zile de la utilizarea lui.&ceste neaunsuri pot i
corectate prin prenarcoza.
&lte utilizari#)administrat subcutanat stimulează circulaţia şi respiratia pe cale rele"a *este
considerat un analeptic restaurator+.
)se poate utiliza eterul camorat 12E s.c., uleiul eterat 12E şi '2E i.m. în
bronsite ,stari ebrile şi boli inectioase în &")a de# animale mari 4 m$
animale mici ?@43 m.
C()R)F)RM*( 7are aza de e"citatie mai scurtă ,iar narcoza este mai lungă şi mai prounda
$creaza o analgezie mai buna, dar poate produce şi accidente#→ibrilatie ventriculara$
→ bradicardie puternica$
→ hepatoza grasa$
→ icter$
11J

→ miocardoza.
8arnea este improprie pentru consum cca. o săptămână .<e poate utiliza la porci ,păsări, şi la
animalele de laborator.
(entru prevenirea accidentelor se recomanda premedicatia cu atropina, cloralhidrat,
barbiturice.
&lte utilizari#)pentru euthanasie la căini$
)ca antivomitiv *apa cloroormata+$
)transcutanat cu rol analgezic.
6$()T$"*( 7 este de ' ori mai activ decât cloroormul şi de C ori decât eterul.u conera
miros carnii şi este mai puţin to"ic.!ste un lichid incolor , volatil, cu miros aromatic dulceag.
<e poate utiliza la toate speciile de animale pt . ca ; produce stare de e"citatie
aparenta.arcoza se instaleazărapid.u irita mucoasele şi ; produce hipersecreţie bronsica.a
animalele mari se preera utilizarea după prenarcoza cu cloralhidrat sau barbiturice.<e mai utilizează
şi pentru testarea suinelor ata de sindromul de stres.
4&(&"*( )este lichid volatil ce ierbe la 1')16\8.8reaza o narcoza supericiala şi o usoara
anestezie de supraaţa.
An M? se utilizează narcoticele nevolative *inectabile+.&cestea ; produc aza de e"citatie
,iar pentru utilizarea lor ; este necesara aparatura.!ectul lor este adesea scurt.
CLA-IFICARE:
a)*arcotice "ar"iturice
")*arcotice ne"ar"iturice+al!ehi!e,
+car"amati,
+alcooli,
+!erivati tia$inici-
a!"arcotice barbiturice )reprezintă o grupa moderna de medicamentece au proprietăţi sedative
,hipnotice, narcotice, anticonvulsivante şi antileptice.
'ar+i%uri!e 5i*n"%i!e # 44+ar+i%au
44+ar+i%au $"&i!
44fen"+ar+i%au
44*en%"+ar+i%au
445e2"+ar+i%au
44!i!"+ar+i%au
44&"rmi%a.
'ar+i%uri!e nar!"%i!e :44!a$i!e 444*en%"+ar+i%a
444*ern"!%"n
11K

44&eri(a%i N4me%ia%i4445e2"+ar+i%au $"&i!
444eunar!"n.
44%i"+ar+i%uri!e444 ina!%in /+re(inar!"n1
444%i"*en%a
444%5i"+ar+i%a /Bemi%a1
444me%5i%iura /%i"#ena1
444%5amia 
444+u%5ai%a /+a%ina1.
5upă durata de acţiune ,barbituricele se clasiica #
→+ar+i%uri!e &e un#, &ura%a 7 când somnul aunge la J)12 ore$
→ +ar+i%uri!e !u &ura%a me&ie 7cand somnul aunge la C)J ore $
→
+ar+i%uri!e !u &ura%a $!ur%, 0cand somnul aunge la 1)' ore $
→ +ar+i%uri!e !u &ura%a f"ar%e $!ur%, 0 somn de '2 minute
F&").$R.IT$(*( ) este un sedativ,anticonvulsiv utilizat în boli nervoase *in igodie 7
ormă nervoasa+$
4&")e: @4@ !#anima /a !9ine1
34@ !#anima /a *i$i!,1.
)in general se reduce somnul parado"al *somnul care odihneste
creierul+$după somn urmeaza o stare stare de oboseala$

)se utilizează sub ormă de enobarbital sodic *comprimate şi soluţie inectabilă+$
)somn de lungă durata$
)se mai numeste luminal gardenal!7
.$R.IT$(*( se utilizează mai puţin ca atare şi mai ales intrand în
compozitia
.$R.IT$(*( -)'IC#&R)"$(! unor prerarate.
'ar+i%uri!e nar!"%i!e: ) se olosesc soluţiile apoase ale sărurilor de a.&desea având un p4

oarte alcalin se administrează i.v. (oate i şi pulbere ce se solubilizeaza în momentul utilizarii.
P&"T).$R.IT$(*( -)'IC "&M.*T$(! 7pentru a avea o narcoza mai lungă se
reinecteaza$
4*re*ara%e:EUTA JJ ce se administrează
i.v. la toate speciile determinand euthanasie.5upă narcoza urmeaza un somn lung postnarcotic.
'&RI#$TII "/M&TI($TI )au eectul cel mai scurt d.p. d.v. chimic.
TI).$R.IT*RIC&(& )au avantaul ca se distribuie repede la nivelul creierului provocand o
narcoza rapidă ,apoi se distribuie uniorm în tot organismul astel încât concentraţia la nivelul
creierului scade şi narcoza dispare.<omnul postnarcotic este scurt.
1'2

;n preparat romanesc este rompental) pulbere în lacoane de '2 ml ce se dilueaza la ',FE.<e
administrează la bovine ,cabaline ,ovine şi câine în doza de 12)1' mgGkg ,iar la pisică 1F)'2 mg Gkg
i.v.
<e importa produsul penthotal ce produce o narcoza de 12)'2 minute <e poate olosi la cal ,
dar cuAnpremedicatie.!"istă pericolul este

hipnoza , somnul provocat aritmiilor cardiace
asemănător celuişi iziologic.
laringospasmului.
arcoza produce un somn insotit
de o combatere a analgeziei şi o depresare a marilor uncţii.
<unt derivati ai acidului barbituric.
b!"arcotice nebarbiturice+
R)MP*" 7este cel mai bun narcotic pentru bovine ; se utilizează la suine.!ectul poate i
gradat în uncţie de doza şi este insotit de o buna analgezie şi miorela"are.a pisică are eect vomitiv.
<e administrează i.m. şi se absoarbe rapid.!ectul se instalează în cca F)1F minute
5urata eectului 71)F ore la bovine$
)CF minute la ovine$
)'2)62 minute la cal.
(entru prelungirea eectului se poate reinecta după S ore .&cţiunea analgezica este datorata
deprimarii centrului durerii din talamus.<unt lacoane de 'F ml 'E şi se administrează #
)la bovine .@ m#B# pentru a produce sedare$
.m#B# pentru narcoza$
)la cal 34m#B# pentru narcoza$
)la câine 34 m#B# pentrunarcoza şi se asociază cu ketamina *H)12 mgGkg+.
<e mai numeste şi xilazina.
$(C))(*( &TI(IC ) se poate utiliza la rumegătoarele mari şi mici concomitent cu
anestezia locală .<e administrează i.v. sau per os.(rovoacă o senzatie de caldura datorită vasodilatâtiei
perierice.<e metabolizează la nivelul icatului.
An doze mari poate provoca coma etilica şi poate provoca moarte prin paralizia centrului
respirator.
arcoza durează 1)' ore ,iar ca an%i&"% se utilizează e"citante ale sistemului nervos central de
tipul !afeinei.
<tarea de ebrietate apare la alcoolemie de 1Eo, iar la ')6 Eo apar enomene de ata"ie ,
tulburări de vorbire şi stari conuzionale.a 6)CE2 apare somnul narcotic iar la peste CEo poate
provoca coma sau chiar moarte.
Into%ic.tia acuta /"etie grava *se combate cu coeina+
Into%ic.tia cronica /alcoolism *se combate cu antalcool disulurat ce opreste metabolizarea

alcoolului+.
1'1

&lte acţiuni# ) medicament oarte bun energetic şi antiebril la toate speciile $se administrează
un alcool de '2)62E per os &")e#434@ #anima mare
4@4 #anima mi6"!iu
443 #anima mi!.
C()R$(6I'R$T*(
cristale incolore, higroscopice 7 este cel maidulceag
cu miros vechi narcotic olosit
*miros de în M.?.<e
pepene prezinta se
galben+.<oluţia subprepara
ormă deîn
momentul utilizarii şi ; se sterilizeaza prin ierbere.<e utilizează în special la ecvine şi suine şi mai
rar la rumegătoare şi câine.<e poate utiliza concomitent cu Mg<> C sau cu un barbituric <e
administrează i.v. 4 !# B# pt sedare prounda şi 34!#B# pentrunarcoza.<e utilizează soluţia
12E ,iar durata narcozei este H2)K2 minutea porc sr poate administra i.p . .3@ #B# soluţie FE sau
i.v. .4.3 #B# $
)la bovine .4.3#B#$
)la ovine .#B#
)la câine .34.#B# cu o durata a narcozei de CF)I2 minute *la bovine, ovine şi câine+.
Anectat perivenos poate determina perilebite.(roduce o analgezie ,dar ; suicienta de aceea
se asociază de obicei cu anestezice locale.&re şi o acţiune hemolitica şi produce şi
vasodilatâtie.5iminueaza e"citabilitatea şi conductibilitatea la nivel cardiac.
a bovine poate produce meteorism şi bradicardie.
&lte utilizari# )ca anticonvulsivant $
)ca sedativ ,hipnotic în stari de sure"citare ,meningite, encealite, indigestii$in
euthanasie la câine inectat i.v.$
)la om are rol hipnotic.
An combinatie cu Mg <>C scade doza, iar eectul este mai puternic.
C()R$()%$ ) se obţine prin condensarea cloralhidralului cu glucoza. !ste olosit ca
narcotic mai ales la rumegătoarele mici ,câine şi pisică .<e utilizează soluţia 1)' E i.v. cca @ !#B# la
rumegătoarele mici$
43 !#B# câine$
 !#B# pisică.
u deprima cordul şi ; produce stari de e"citatie.arcoza durează C)H ore.<oluţia se poate
prepara în momentul utilizarii $nu se solubilizeaza decât în apa calda.u recristalizeaza prin racire .
*R&T$"*( )narcotic de lungă durata şi se utilizează în special la animalele de laborator.<e
administrează pe toate căile ,iar narcoza durează J)12 ore.
)doze# .H #B# la câine i.(. *pentru o narcoza rapidă+$
.H#B# la iepure i.*. *narcoza = K2 minute+.
!ste şi anticonvulsivant.u inluenteaza uncţiile vitale şi este relativ neto"ic.
1''

4&T$MI"$ )nu produce narcoza , ci un somn supericial cu o analgezie puternica .&sa)
numita narcoza seamana cu o neuroleptanalgezie.a om produce halucinatii.nu deprima respiratia şi
circulaţia .&dministrată i.m. eectul se instalează în 6)12 minute şi durează 1F)C2 minute a cal se
practica asocierea cu rompun * 'ml Gkg ketamina T' mlGkg rompun+.
&")e:34@ m#B#
) la bovine$
43 m#B# la porc$
3 m#B# la rumegătoarele mici$
 m#B# la câine$
34 m#B# la pisică.
)preparate comerciale ' 4etalrom 7lacoane de 12$'2mg
Calipsovet 7la toate speciile mai puţin la cal$
4etalar produse de uz uman.
"arcoman
-U'-TANŢE MIORELASANTE:
<unt substanţe ce rela"eaza musculatura scheletica şi ca urmare se utilizează în urmatoarele
scopuri #
)in M; în interventii chirurgicale pe torace şi abdomen .An cazul în care este paralizata
musculatura respiratorie ,uncţia respiratorie poate i preluata de un aparat.
)in M? în acelasi scop ,pentru culcarea animalelor,pentru eectuarea de interventii pe animale
necontentionate,pentru capturarea animalelor salbatice.
<e clasiica în # a! miorelaxante periferice $
b! miorelaxante cu acţiune centrala .
A1MIORELASANTE PERIFERICE : )medicamentele acţionează la nivelul placii motorii a
muschiului striat.
T*.)C*R$RI"$ 7derivat sintetic=la"edil$blocheaza receptorii pentru acetilcolina,creste
gradul de e"citabilitate.(laca motorie ramane polarizata *in repaus +.&cţiunea poate i antagonizata
de medicamentele ce inhiba colinesteraza şi astel ridica acetilcolina din organism.
-*CCI"I(C)(I"$ 7 are acţiune asemănătoare acetilcolinei ,dar se descompune mai incet
astel c"a placa motorie ramane un timp indelungăt depolarizata şi ; se poate repolariza .&cţiunea
; poate i antagonizata de nici un medicament.&ceste substanţe =curarizante paralizeaza
musculatura în urmatoarea ordine# muschii pleoapei, ai etei, ai gatului şi ceei,laringelui şi aringelui,
muschii e"tremitatilor,muschii abdominali,muschii intercostali şi diaragma.
(rin curara se intelege un amestec de alcaloizi ce se obţin din specii vegetale de strPchnos.
0ubocurarina se poate administra # ) la cal 2.6 mgGkg$
)la porc 2.')2.6 mgGkg$
)la carnivore 2.6)2.C mgGkg.
1'6

Preparate comerciale # Pavolon .34. m#B# $se oloseşte la câine$
,alamin se oloseşte la cal .@4 m#B#$
la rumegătoare şi suine . m#B#
la câine m#B#.
Miorelaxin . m#B#
se oloseşte la
la cal $
rumegătoare .4.3 m#B#$
la câine .4.m#B#$
la pisică m#B#.u se oloseşte la porc.
'1MIORELASANTE CU ACŢIUNE CENTRALA: )sunt medicamente ce acţionează
preponderent asupra maduvei spinarii.
TR&CI' 7este d.p.d.v. chimic eterul gliceric al gaiacolului .<ubstanţa deprima sinapsele
interneuronale de la nivelul maduvei spinarii şi a trunchiului cerebral.(oate provoca o rezolutie
musculara ara a aecta activitatea centrilor vitali respiratori şi a musculaturii respiratorii.u
acţionează asupra nervilor perierici ,asupra placii motorii şi a muschilor.
<e poate utiliza la toate speciile ,dar mai ales la bovine.<e utilizează soluţia 12)'2 E în &")a de
@4H !#B#.
(entru a evita eectul hemolitic al substanţei ,dizolvarea se ace în glucoza izotonica.5upă
inectare ,animalele ara nici un el de spaima sau agitatie motorie lezeaza picioarele şi se culca
linistit.(ulsul, respiratia ,temperatura corporală ; sunt modiicate.5upă trecerea eectului animalul
se ridica .0rebuie sa se evite administrarea perivenoasa.
5ozele mortale sunt de ')6 ori mai mari decât cele terapeutice.
Preparate similare# )M2olaxin$
)M2 89:7
An M.;acest preparat se utilizează cu eect bronhiolitic şi e"pectorant iind indicat în bronsite
,astm, aecţiuni reumatismale, ca miorela"ant în stari de tensiune psihica <e gaseste în comert sub
ormă de comprimate ,sirop 'E şi soluţie de uz intern 12E.
ANALGE7ICE OPIOIDE:
<unt substanţe ce deprima durerea la nivel central , inhiband centrul durerii din talamus încât
animalul simte teama ,dar ; o percepe ca o durere.<ub acţiunea acestor substanţe alte senzatii
*rig, oame+ ; sunt resimtite ca neplacute de unde eectul euorizant.
→Morina$
→ >piul$
→ <uccedaneele morinei.
8u autorul lor se realizează neuroleptanalgezia ce este suicienta pentru eectuarea unor
interventii chirurgicale ara ca pacientul sa ie adormit.
1'C

)PI*( 7se obţine din late"ul capsulelor imature de mac de gradina .&re miros caracteristic şi
gust amar.8onţine '6 alcaloizi ce pot i !erivati ai enantrenului * morfina1 codeina1 apomorfina+ ce
acţionează asupra etaelor nervoase superioare şi !erivati i$ochinoleinici * papaverina 1narcotina+ ce
au acţiune spasmolitica.
An comert
viscerale e"istă 7opiudigestiv
,eect antisecretor brut$ au eect calmant asupra durerilor digestive sau
)e"tract uscat de opiu$ şi deprimant al tusei.
)tinctura de opiu simpla.
M)RFI"$ 7cristale matasoase albe solubile în apa .<e pastreaza la venena şi este supusa legii
stupeiantelor.
!"istă iole de 1 sau F ml 'E şi iole de asociere morina)atropina pt uz uman.
;nii autori sustin ca ; are acţiune asupra centrilor durerii din talamus , ci inlatura perceperea
corticala a durerii inhiband aria de asociere a durerii de la nivelul lobului rontal.
&nimalele reacţionează dierit la morina # )la cal şi câine produce o sedatie şi hipnoza$
)la bovine şi pisică produce stare intensa de e"citatie $
)la porc provoacă neliniste.
a nivelul maduvei are acţiune e"citanta provocand hipertonie musculara = semnul lui Strau"
*ridicarea cozii la soarece+.
)&")e# .4.3 m#B# la cal$
3m#B# $.!. la câine $durata eectului este de 1)' ore.
-*CC&'$"&&(& M)RFI"&I )pot i derivati 7semisintetici 7dilauden$
))heroina.
)sintetici 7entanil$
))aentanil$
))mialgin$
))ortral *pentazocina+$
))tramal$
))sintalgon etc.
&cesti derivati sintetici au eect analgezic central şi prezinta avantaul unor eecte secundare
mai reduse.
F&"T$"I( 7iole de 12 ml $are eect sedativ şi analgezic.!ste olosit în neuroleptanalgezie în
asociere cu droperidolul.&nalgezia se instalează în 6)F minute.!ectul durează 62)H2 minutea nevoie
se poate repeta administrarea pentru a prelungi analgezia ,dar droperidolul ; trebuie reinectat
pentru ca are eect de lungă durata *'C)6H ore+.
)&")e #.m#B# i.(. la câine $
.3m#B# i.m. în asociere cu droperidol la cal.
1'F

$F&"T$"I( )preparat #Rapifin $
)iole de 1 şi 'ml 2.FEo
)i.v.$eectul durează F)12minute
MI$(,I" 7iole de 'ml FE$
)eectul
)are eectanalgezic mai slab decât la morina$
spasmolitic$
)olosit la cal şi câine.
-I"T$(,)" 7comprimate $
)eectul durează H)J ore$
)este mai bine tolerat la cal şi câine.
F)RTR$( 7comprimate şi iole de 1ml 6E$
)toleranta oarte buna$
)eect asemănător morinei$
)la om eectul durează 6)Fore $
)se poate utiliza în premedicatia narcozei$
)la câine  m#B# i.m.$
)la cal m#B# i.(..
TR$M$( )iole de 1 ml FE şi supozitoare $
)eect asemănător morinei$
)nu se utilizează inca la animale.
'I($*'&" 6I'R)M)RF)"$! )semisintetizat$
)iole 1 ml 2.'E$
)eectul analgezic mai puternic decât morina$
)eecte secundare mai puţine decât la morina.
-U'-TANŢE TRANCILI7ANTE: )calmeaza selectiv starile emotionale ,tensiunea
nervoasa ,starea de neliniste şi teama.(roduc indierenta şi somnolentă .u inluenteaza perceptiile
senzoriale şi rele"ele condiţionate.
!"istă tranchilizante 7maore care se mai numesc şi neurileptice sau neuroplegice.
)minore sau propriu)zise sau an"iolitice ,adica substanţe care diminua
starea de rica şi care produc indierenta ata de actorii de mediu e"tern.An M; ele ; inluenteaza
psihozele umane ,ci le amelioreaza vizibil tulburările din schizorenie.!le sunt mai puţin active decât
neurolepticele ,inhiband mai bine starile agresive .u au eecte neurovegetative directe cum au
tranchilizantele maore $la om pot crea toleranta şi sindrom de abstinenta .&u eect miorela"ant
central şi pot i indicate în convulsii epileptice.
TR$"C6I(I%$"T& M$;)R& )acţionează asupra sistemului reticular ascendent activător ,la
nivelul caruia inhiba transmiterea sinaptica adrenergica.Anhiba centrii simpatici vegetativi din
1'H

hipotalamus ,in special termogeneza *adaptarea animalului la temperatura mediului ambiant devine
deicitara+. &ceasta se e"plica prin scaderea respiratiei mitocondriale celulare din ormatiunile
nervoase amintite.u acţionează la nivelul scoartei cerebrale.
&lte eecte #)rela"eaza musculatura neteda intestinală $
)acţiune antihistaminica
)vasodilatâtie perierica. ,antivomitiva$
In&i!aţii %era*eu%i!e !ini!e : )in premedicatia narcozei$
4 pentru eectuarea interventiilor chirurgicale pe animalul în
picioare.
4pentru linistirea animalelor în vederea e"amenului clinic$
4in vederea recoltarii de sânge şi unor mici interventii$
4in vederea tratamentului unor comportamente anormale$
)in tratamentul colicilor$
)in preveniorea starilor de soc ca medicatie antistres$
)pentru rela"area musculaturii esoagiene în cazul obstructiei cu corpuri straine$
)pentru rela"area cervi"ului la vaci cu endometrita cronica.
In&i!aţii ne!ini!e: )pentru evitarea pierderii în greutate în timpul transportului$
4pentru obisnuirea animalelor la muls ,potcovit$
4in dresaul animalelor $
4pentru sedarea animalelor din gradina zoologica$
4in dopa la căi.
Rea!ţii a&(er$e: )scad temperatura corporală$
4congestie pulmonara$
4atonie gastrointestinală insotita de meteorism$
4scad tensiunea arteriala $e"istă pericolulde colaps pentru circulaţia perierica$
4diminua secreţia lactata$
4la unele specii determina stari de into"icătie *la porc+$
4cresc tonusul muscular.
DERIVATI FENOTIA7INICI: )Romtiazin<
/Combelen<
/Clordelazin Plegomazin!<
/"ozinan (evomepromazina!<
/#etranchil $cepromazina!7
R)MTI$%I"$ 7iole 12 ml FE$
)are eect de '.F ori mai slab decât combelenul$
)se administrează i.v. sau i.m.$
1'I

)&")e: .@43m#B# la bovine$
4.@m#B# la porc$
m#B# la ovine$
.@43m#B# la câine.
linistirea animalului ,rela"area)eectul se instalează

musculaturii rapid în,ptoza
scheletice 12 minute şi durează
pleoapei 1 ora .<e produce
superioare,evidentierea
pleoapei a])a, reactivitatea scăzută ,dar animalul ramane în picioare.
C)M.&(&" /iole de 'F ml 1E$
)eectul durează între 1)Jore$
)se administrează i.v.,i.m., s.c.$
)&")e: .@4mB# la cal$
43mB# la bovine$
.4.@ mB# la suine$
.@mB# la câine $are eect sedativ puternic.
C()R'&"$%I" )de obicei ,pentru uz uman$
)&")a# cca m#B#$
)are acţiune sedativa, antivomitiva,antitensiva ,antipruriginoasa.
#&TR$"C6I( 7se administrează parenteral sau per os$
)&")ee n urma administrării inectabile sunt de 12 ori mai mici decât cele
de romtiazin.
DERIVATI 'UTIROFENONICI: 4d.p.d.v. chimic sunt total dieriti de cei enotiazinici ,dar
au eect tranchilizant la el de bun$se utilizează în special în neuroleptanalgezie.
6$()P&RI')( 7iole de 12ml $
)se utilizează în asociere cu analgezic în vederea unor interventii
chirurgicale,iar la om în schizorenie, psihopatii.
'R)P&RI')( )lacoane de 12 ml$
)produce o indierenta totala şi se utilizează în neuroleptanalgezie.
$%)P&R)"$ -TR&-"I(! )in special la porc$
)durata eectului rste de 1)6 ore$
)pentru linistirea scroaelor agresive la ătare$
)in vedrea transportului de animale$
)in vedrea anesteziei în asociere cu anestezic local.
ALTE NEUROLEPTICE#
')MIT)R )soluţie inectabilă$
)substanţa activă =medetomidina$
1'J

)are eect inhibator asupra transmiterii inlu"ului nervos mediat de
noradrenalina$
)este un sedativ cu proprietăţi analgezice$
)olosit la câine şi la pisică$
)ca premedicatie
)administrat i.m. în
saunarcoza$
s.c.$
)e"istă lacoane de 12ml 1E.
')M)-&'$" 7substanţa activă este detomidina$
)eect asemănător domitorului$
)are proprietăţi analgezice la cabaline şi bovine$
)utilizat i.m. sau i.v.$
)dozele sunt dierite în uncţie de nivelul de sedare urmarit$
)perioada de asteptare este la bovine de I zile pentru carne şi 6 zile pentru
lapte$
)e"istă lacone de F şi '2 ml 12E.
TR$"C6I(I%$"T& MI")R& ) apro"imativ aceleasi recomandari ca la maore$
)au şi eect anticonvulsivant şi miorela"ant.
DERIVATI DE 'EN7ODIA7EPINA: 4 'iazepan,
4"apoton<
/)xazepam<
/Medazepam<
/"itrazepam-
DERIVATI DE DIFENILMETAN: +Medroxizin7
DERIVATI AI ALCOOLULUI: /Meprobamat-
'I$%&P$"*( )stimulează eectul acidului O 7aminobutiric *3&@&=neurotransmitator
inhibitor la mamiere+$
)permite un lu" crescut de ioni de clor prin membrana postsinaptica$
)la nivelul maduvei inhiba rele"ele postsinaptice având eect miorela"ant
central$
)se utilizează în tratamentul convulsiilor epileptice la căini şi pisici$
)e"istă comprimate şi iole de ' ml$
)se administrează i.m. ,i.v. sau per os$
)&")e : 4.@m#B# la animalele mari$
443m#B# la animalele milocii$
44Hm#B# la animalele mici.
)durata eectului este la porc H2)I2minute$
1'K

la bovine 6)C ore$
la câine 1)'ore.
)scade temperatura corporală cu 2.F)1\8$
)creste pota de mancare ,desi animalul este slabit$
într)un somn supericial$ )la porc produce şi ata"ie, mers impleticit$animalul cade ,se culca şi intra
)bovinele se culca şi ; pot i ridicate$
)la cal eectul este mai slab şi este insotit de ata"ie ,astazie,contuzii
,pierderea orientarii în spatiu$
)la câine 7ata"ia trenului posterior$
)la om ,derivatele benzodiazepinice , în general, sunt eicace în starile de
insomnie actionand la nivelul sistemului limbic şi uneori în doze mari chiar asupra sistemului
activător ascendent *<9&&+.
ANE-TE7ICE LOCALE:
ANE-TE7IA LOCALĂ 0&e $u*rafaţa *en%ru *iee
4*rin infi%ra%ie
4&e !"n&u!ere4%r"n!5uara
4*e2uraa
4e*i&uraa
4ra5i&iana
4*ara(er%e+raa.
4en&"ane$%e)ia 0se ace i.v., lent iind pentru receptorii vasculari.
Me!ani$mu &e a!ţiune:&nestezicele locale impiedica pătrunderea ionilor de a şi e"pulzarea
celor de W abolind potentialul de acţiune al membranei nervului .5ispare sensibilitatea dureroasa,
apoi cea termică, în inal cea tactila.Mai sensibile sunt ibrele senzitive$ibrele motorii sunt
anesteziate numai după intervale lungi şi concentraţii mari de anestezic.%ibrele amielinice sunt mai
sensibile decât cele mielinice.8ombinarea anestezicelor între ele este contreaindicata .(roduc
vasodilatâtie şi de aceea se asociază cu adrenalina.
Anto"icătia se produce numai la doze mari şi poate determina #neliniste, rica, tremuraturi,
convulsii, paralizia centrului respirator.
Ca$ifi!area ane$%e)i!e"r "!ae:
(ot i )&eri(a%i ai a!i&uui +en)"i! #Cocăina$
)&eri(a%i ai a!i&uui *ara4amin"+en)"i!#$nestezina1 Procăina$
)&eri(a%i ai a!e%anii&ei#=ilina lidocăiana!7
162

8ocăina şi anestezina se utilizează numai pentru anestezia de supraaţa, în timp ce procăina
pentru toate tipurile de anestezie ,mai puţin în cea de supraaţa, iar "ilina pentru toate tipurile mai
puţin în endoanestezie.
C)C>I"$ )se prezinta sub ormă de pulbere alba$se obţine din runzele arborelui !ritro"Plon
coca$se pastreaza la venena.

)este supusa legii stupeiantelor$
)pentru anestezia mucoaselor în concentraţie ')CE$
)eectul durează 62minute$
)pentru anestezia timpanului în concentraţie 1)12E$
)soluţiile se prepara în momentul utilizarii şi se sterilizeaza prin tindalizare$se
utilizează pentru anestezia de supraaţa a ochiului.
$"&-T&%I$ 7ester al acidului aminobenzoic cu etanolul$ sepastreaza la separanda$
)utilizata sub ormă de ungvente şi pulberi în concentraţie de F)12E în
eczemele pruriginoase$
)se utilizează în rectite ,tumori rectale sau vaginale, intrarectal sau
intravaginal sub ormă de supozitoare.
)nu e solubilă în apa$
)se absoarbe incet$
)eectul este mai lung.
PR)C$I"$")#)C$I"$! 7 ester al acidului paraaminobenzoic cu dietilaminoetanol$se
pastreaza la separanda$
)iole cu soluţie 1E,'E,CE,JE$
)pentru prelungirea eectului se asociază cu adrenalina$
)anestezic local şi pentru diagnosticul sediului
schiopaturilor$
)ca anestezic în colici gastrointestinale şi renale, crize
vasculare, în nerita acuta, în socul traumatic$
)ca antialergic în socul anailactic, urticarie, stari
pruriginoase$eectul se datoreaza blocarii receptorilor histaminergici$
)ca antiaritmic în aritmii cardiace, intrucat scade
e"citabilitatea,conductabilitatea şi puterea de contractie a miocardului$
)ca geriatric pentru tratamentul imbatranirii la om şi câine)produsul #Ger"(i%a
)ca anestezic local se utilizează )in anestezia prin iniltratie în conc.2.F)1E$
)in anestezia de conducere 1,',CE$
)in rahianestezie F)JE$
)in anestezia epidurala oasa la vacă F)12ml 1)'E$
161

)in anestezia epidurala inalta la vacă '2)C2ml 'E$
)se absoarbe şi se metabolizează rapid$
)slab eicace în anestezia de supraaţa$
)in anestezia de conducere ,eectul se instalează în 12minute şi durează 62)H2minute$
)este descompusa
)se utilizează prin hidroliza
ca analgezic de antialergic
general, enzima procăin)esteraza$
şi antiaritmic i.v. lent 2.F)1E1)1.FmgGkg.
)preparate# Dener(in4produs de uz veterinar$pentru schiopaturi cronice la bovine şi
cabaline provocate de entorse cronice, boli ale ongloanelor,e"ostoze.
=I(I"$(I')C$I"$! 7pulbere alba, solubilă în apa$ se pastreaza la separanda$
)sunt iole cu soluţie 1,',CE$
)iole de 'ml 'E asociata cu 2.226E adrenalina$
)lacoane cu soluţie 1E$
)eectul anestezic local este rapid şi de durata*H2)K2minute+$
)se utilizează şi pentru anestezia de supraaţa$
)este mai to"ică decât procăina$
)in anestezia de supraaţa se utilizează în conc. CE$
)in anestezia prin iniltratie$
)in anestezia de conducere 2.F)'E$
)in M; se utilizează în aritmii cardiace şi convulsii epileptice.
-U'-TANŢE CU ACŢIUNE LA NIVELUL -NV:
5.p.d.v. morologic -NV este)*ara$im*a%i!$
)$im*a%i!.
5upă mediatorul speciic e"istă $i$%emu:4!"iner#i!
4a&rener#i!
4%ri*aminer#i!
45i$%aminer#i!
4*uriner#i!.
Fibrele colinergice sunt ormatiuni care elibereaza acetilcolina.&cestea sunt ibre
postganglionare parasimpatice,ibre preganglionare parasimpatice şi simpatice $ibre nervoase ale
medulorenalei, placutele motorii,terminatiiole ibrelor simpatice care inerveaza gl. sudoripare,
ormatiunile sinusului carotidian.
Fibrele adrenergice sunt toate ormatiunile care elibereaza catecolamine*adrenalina,
noradrenalina, dopamina+.&cestea sunt ibre postganglionare simpatice,paraganglionare şi celulele
cromaine din diverse ţesuturi cromaine, precum şi unii neuroni ai <8.
-ubstanţele simpaticomimetice vor i antagoniste cu parasimpaticomimeticele şi
simpaticoliticele.
16'

-ubstanţele parasimpaticomimetice vor i antagoniste cu parasimpaticoliticele şi cu
simpaticomimeticele.
-u+$%anţee mime%i!e sunt colinreactive şi adrenreactive.
PARA-IMPATICOMIMETICELE:acţionează asupra sistemelor biochimice colinreactive ce
se impart însensibile
colinreactive enzime lacolinreactive
doze mici desensibile la muscarina
colinreactivă şi pot de
şi pot i blocate i blocate
dozele dedenicotina
atropinasauşicurara.
enzime
<ubstanţele parasimpaticomimetice pot i 7na%urae 7au origine vegetativa$
)&e $in%e)a.
Efe!%e farma!""#i!e#)bradicardie$
)hipotensiune$
)hiperperistaltism$
)stimulează musculaturii netede $
)produce mioza$
)hipotensiune oculara$
)hipersecreţie bronsica şi sudorală.
Anto"icătia cu astel de substanţe determina colaps circulator.
An practica se utilizează ca purgative , ruminatorii, vomitive.
$C&TI(C)(I"$ )este un ester al colinei $
)se hidrolizeaza sub acţiunea colinesterazei$
)este pulbere alba ,cristalina$
)are eect 1Fminute şi se utilizează în demonstratii de armacodinamie.
#$-)P&RIF )ester carbonic al colinei$
)nu are acţiune la nivelul cordului$
)se recomanda în atonii gastrointestinale ,distocii, retenţii placentare şi ca
vasodilatâtor$
)nu se utilizează în supraincarcari gastrice acute la emelele gestante, la animalele batrane şi
epuizate $
)iole de 1ml 2.'FEo şi 12ml 1Eo$
)&")e# 4Hm la animalele mari$
34m la animalele milocii$
.@43m la animalele mici.
PI()C$RPI"$ 7 se obţine din (ilocarpus arberandi$
)se obţine şi pe cale sintetică$
)se utilizează pilocarpina clorhidrica şi nitrica ce se pastreaza la venena.
)in urma utilizarii predomina acţiunea hipersecretorie^sângele se
concentreaza^combate edemele, hidropizia ,urbura acuta$
166

)eectul durează 1)6ore$
)poate determina bronhopneumonie ab ingestis$
)produce mioza$
)dozele mari pot provacă e"citatia <8 ,avort,agravarea unor aecţiuni
cardio)pulmonare$ )e"istă iole 1ml 1Eo şi Fml 1E$

)&")ee sunt între 4@manima$
)administrată subcutanat$
)se poate utiliza la nivelul ochiului,alternativ cu atropina pentru prevenirea
sinechiilor*aderente+.
&%&RI"$P6I-)-TI,"I"$! 7 din (hiosostigma venenosum $
)se utilizează salicilatul care se pastreaza la venena$
)are acţiune colinesterazica$
)raspunsul organismului la ezerina este asemănător cu
cele la acetilcolina, în plus sunt inluentate placutele motorii *muschii striati se contracta mai bine+$
)are eect predominant asupra musculaturii netede
digestive, muschii ochiului şi muschii uterului$
)poate provoca spasme intestinale, coronare$
)induce avort, mioza$
)este utilizata în tratamentul sinechiilor$
)&")ee sunt ca la pilocarpina* 4@manima+ .
MI)-TI""&)-TI,"I"$! 7este substanţa sintetică$
)are acţiune anticolinesterazica cu durata mai mare ,to"icitate
scăzută$
)este stimulant al musculaturii netede$
)utilizat în atonii gastrointestinale şi ca decurarizant în
pareze şi paralizii$
)utilizat ca miotic$
)&")e: 43!#anima mare
@m#anima a *"r!.
$R&C)(I"$ 7 se obţine din semintele nucii de arec *palmierul se numeste &reca catechu+$
)se utilizează sarea bromhidrica $
)se pastreaza la venena$
)puterea de acţiune se situeaza între pilocarpina şi ezerina$
)acţiunea durează 62minute$
)determina bradicardie , mioza, transpiratii $
16C

)se utilizează soluţia 1E$
)&")e: 34!#anima la animalele mari$
.4.3@m la câine.
)nu se utilizează în colici spastice şi eventualele into"icătii se combat cu
atropina.
PARA-IMPATICOLITICE: ) sunt antagoniste ale parasimpaticomimeticelor$
)produc# )tahicardie$
)hipertensiune sangvină$
)hiposecretii$
)hipoperistaltim$
)midriaza pasiva$
)hipotensiune celulara$
)reprezentantul de baza=$tropina.
$TR)PI"$ )are drept structura de baza nucleul tropanic$
)se obţine pe cale naturala din plantele# matraguna, maselarita, laur sau
ciumaaie.
)se e"trage sub ormă de hiosciamina levogira$
)se utilizează atropina sulurica e"istenta sub ormă de pulbere cristalina de
culoare alba, ara miros, gust amar, ormă to"ică$
)oarte solubilă în apa$
)este incompatibila cu adrenalina, iodul, taninul, substanţele colorante$
)este e"citant al <8$
)impiedica acţiunea acetilcolinei$
)se absoarbe uşor pe mucoase şi piele$
)in sânge şi ţesuturi este descompusa de c:atre esteraze$eliberarea ei este rapidă şi se ace prin
urina$
)eectul durează H)Jore$ în doze mari, to"ice poate produce paralizie şi moarte prin asi"ie$
)diminua ,chiar opreste secretiile e"ocrine ale gl. salivare ,nazale, gastrointestinale, bronsice.
)sub acţiunea ei musculatura neteda se rela"eaza , enomen intalnit mai ales la nivelul
tractusului digestiv, aeroor, la nivelul splinei şi irisului.
)stimulează ple"ul &uerbach ducand la disparitia senzatiilor dureroase ce
insotesc spasmele$
)produce tahicardie , stimuland în mod direct cordul$
)vasele de sânge ; sunt inluentate de acţiunea atropinei$presiunea sangvină
creste datorită stimularii centrului vasomotor$
16F

)induce midriaza pasiva, hipertensiunea oculara$eectul la nivelul ochiului
durează ')6zile, aparand în tulburările de acomodare$
)ezerina scade,uneori eectele midratice ale atropinei, celelalte
parasimpaticomimetice neiind eicace.
)into"icătiile
nasului, tahicardie, scaderea cu atropina
motilitatii duc la enomene
gastrointestinale de sure"citare,
,de aceea la uscaciunea
se ac spalaturi gurii cu
gastrice şi
suspensie de carbune şi tanin$ de asemenea se utilizează sedative.
In&i!aţii %era*eu%i!e: )se utilizează soluţiile 1Eo sau 1E, precum şi unele preparate galenice
*tincturi ,e"tracte+$
)poseda acţiune antispastica$ pentru diagnostic dierential în cardiopatii,
în sensul ca bradicardia datorită atropinei numai în cazul unor tulburări uncţionale$se utilizează în
into"icătii cu parasimpaticomimetice şi cu organoosorice.
)&")e:4@!#anima 7animale mari$
4@m#anima 0animale mici $ inectata s.c. şi se utilizează în colica la
cal.
4 in otalmologie se utilizează soluţia 1E pentru e"amenul undului ochiului,
alternativ cu un midriatic pentru combaterea sinechiilor$
4 e"istă iloe de 1ml 1Eo, Fml 1E şi picaturi pentru ochi$ se utilizează
deasemenea e"tractul uscat de beladona, tinctura de beladona şi e"tractul uscat hiosciamina.
TR)PIC$MI'$ )eect midriatic rapid pentru circa '2)'F minute şi durează F)H ore.
-C)P)($MI"$ 7oicinala este sarea bromhidrica $
)pulbere alba ,ara miros, cu gust amar, solubilă în apa$
)este incompatibila cu iodul , sărurile de &g, taninul, substanţele
alcaline$
)este linistitoare şi analgezica$
)produce midriaza de scurtă durata $
)se utilizează pentru combaterea raului de miscare şi a vertiului$
)se utilizează în stari de e"citatie pentru ca spre deosebire de atropina
deprima <8$
)se utilizează în sindromul de abstinenta la morina$
) *re*ara%e: -cobutil 7e"istă comprimate, soluţie inectabilă,
supozitoare$
)acţionează mai puţin intens asupra secreţiei
salivare , sudorale, asupra inimii , ochiului$
)este antisecretor antispasmodic$
16H

)se utilizează în colici intestinale, biliare, uretrale,
ulcer gastric şi duodenal.
-IMPATICOMIMETICE: ) sunt amine aromatice care acţionează asupra sistemelor
biochimice adrenoreactive e"istente la nivelul aparatului cardiovascular, musculaturii netede
intestinale,
digestive şi musculaturii netede bronsice, musculaturii netede a irisului, splinei, uterului, la nivelul gl.
al gl. sudoripare.
)efe!%e# )tahicardie$
)hipertensiune sangvină$
)batmotropie *T+$
)vasoconstrictie splahnica cu e"ceptia vaselor
cerebrale, coronare, pulmonare$
)produce rela"area musculaturii netede contractate$
)produce midriaza activă$
)inconstant produce e"citatia sau depresia <8.
")R$'R&"$(I"$ 7este un vasoconstrictor şi hipertensor de scurtă durata $
)vasoconstrictia ; este urmata de vaodilatâtie$
)este puţin to"ică şi se utilizează pentru combaterea hipotensiunii
arteriale şi a hemoragiilor capilare $ Preparate comerciale # "oratrinal 7iole de 1ml 'Eo şi CEo$
)se administrează i.m. sau i.v. sau se utilizează local în aceleasi doze
ca şi adrenalina.
"afazolinarinofugul! 7se utilizează sarea clorhidrica$
)lacoane 12ml$
)picaturi pentru nas 2.1E$
)produce vasoconstrictie rapidă şi prelungita , olosindu)se
în rinite, sinuzite$
)olosita timp indelungăt poate produce necroza mucoasei
nazale.
Fenilefrina 0produs de sinteza$
)produce vasoconstrictie pe toate teritoriile vasculare$eectul este de
Fori mai mic decât al adrenalinei$
)este hipertensiv şi se utilizează în conc. de 2.'FE mai ales pentru
mucoasa nazala.
)rciprenalina 7 beta)stimulator$
)are acţiune bronhodilatâtoare de durata $

)sub ormă de lacoane presurizate$
)se administrează peros ,sub ormă de aerosoli.
16I

Izoprenalina )izomer al orciprenalinei$ tot beta)stimulator şi bronhodilatâtor$
)se utilizează sub ormă de comprimate sublinguale şi aerosoli în
conc. 2.FE.
.ametan )vasodilatâtor şi hipotensiv $
)se recomanda
arteriale perierice, tulburări vasculare în sindromul
postoperatorii, de ischemie
tulburări renale $ perierica ,degeraturi ,spasme
)e"istă sub ormă de comprimate, iole de 1ml FE.
$drenalina 7este produsa de medulosuprarenală sub ormă levogira$ormă
sintetică este racemică$
)pulbere alba cu gust amar$ la lumina se coloreaza în rosu$
)iole de 1ml 1Eo şi F ml 1Eo$
)in organism se descompune repede, o parte se o"ideaza rezultând
adrenocrom ce poseda acţiune hemodinamică şi antiinlamatoare$ o alta parte se elimina sub ormă de
compusi sulo) şi glucurono)conugati prin urina$
)eectul adrenalinei este de scurtă durata $la locul inectiei produce
vasoconstrictie*parul se poate albi peste noapte+.
)admisistrata i.m. determina aparitia de necroze, iar i.v.are eecte
imediate ,dar de scurtă durata .&cţionează la nivelul aparatului cardiovascular şi asupra musculaturii
netede a glandelor, precum şi asupra <8.
)produce vasoconstrictie determinand paliditatea mucoaselor$
hemoragiile locale se stopeaza rapid, dar durata eectului este de 62)H2minute, după care apare
enomenul de vasodilatâtie.a nivelul capilarelor musculaturii striate se produce vasodilatâtie$de
asemenea se produce vasodilatâtie la nivelul vaselor coronare, pulmonare, cerebrale$vasodilatâtia
pulmonara avorizeaza aparitia edemului$
)imbunatâteste debitul cardiac şi astel acesta creste ,dar după câteva
minute se produce bradicardie rele"a, dar de scurtă durata$
)rela"eaza musculatura neteda a bronhiilor şi pe cea intestinală$
)stimulează musculatura neteda de la nivelul splinei$
)asupra uterului are urmatoarele eecte# la vacă stimulează uterul
negestant şi il deprima pe cel gestant$ la pisică şi căţea stimulează uterul ge stant şi ; are eect
asupra celui negestant$ la scroaa iniţial determina rela"are apoi stimulează uterul gestant$ la
iepuroaică stimulează atât uterul gestant cât şi pe cel negestant$
)reduce secretiile bronhice şi digestive$
16J

)in eventualele into"icătii apar urmatoarele eecte# tahicardie
e"agerata, paliditatea mucoaselor , edem pulmonar, colaps consecutiv paraliziei centrului vasomotor
şi moartea prin asi"ie$ ca antidotuir se pot utiliza vasodilatâtoare şi caeina sau stricnina în colaps.
)in practica se utilizează ca vhemostatic local ,analeptic
cardiovascular, în stari anailactice, în soc$

)se administrează s.c. în conc. 1Eo $ &")e: 4manima la
animalele mari$
.34manima la
animalele mici.
)se poate administra şi i.v. în conc. de 1G12.222)1G122.222$
)se asociază cu anestezicele locale în vederea prelungirii eectului
acestora.
-impatolul 7succedaneu al adrenalinei ,mai puţin to"ic $
)sub acţiunea lui cordul ; este supus unor eorturi e"agerate $
)este unul din cele mai inoensive simpaticomimetice$
)se administrează i.m. şi s.c. în &")a de .@4#anima mare
.@4.#anima mi!.
$mfetamina.enzedrina! 7se utilizează sarea sulurica e"istenta sub ormă de
pulbere alba cu gust amar$
)solubilă în apa$ mse pastreaza la venena$
)comprimate$
)e"citant al <8$
)se poate utiliza în encealomalacia calului.
&fedrina )alcaloid levogir e"tras din planta !phidra distachPda *carcel+$
)ormă simntetica este eetonina racemică$
)e"istă cristale aciculare, ara miros şi cu gust amar$
)se pastreaza la separanda$
)e"istă comprimate , iole de 1ml 1E şi FE şi iole de Fml 'E$
)este un simpaticomimetic indirect $ vasoconstrictia produsa este
urmata de vasodilatâtie$
)produce şi bronhodilatâtie, hipertensiune arteriala, e"citarea <8,
stimularea cordului, stimularea musculaturii striate$
)este considerat un succedaneu al adrenalinei cu eecte moderate$
)se utilizează în stari alergice, tulburări respiratorii$
)&")e:@4!#anima mare
4@!#anima mi!.
16K

-IMPATICOLITICE: )impiedica eectele e"citarii nervilor simpatici şi acţiunea substanţelor
simpaticomimetice$
Gru*e: 4neur"$im*a%i!"i%i!e
4a&ren"i%i!e.
eurosimpaticoliticele
de noradrenalina de la nivelul auacestor
acţiune inhibitoare la nivelul terminatiilor simpatice prin eliberarea
terminatii.
&drenoliticele reacţionează blocand receptorii adrenergici şi impiedicand ormarea comple"elor
active ale mediatorului simpatic.
ALCALOI7II DIN CORNUL -ECARII:
3 #ru*e: 4a!a"i)i *"i*e*%i&i!i cu eecte simpaticolitice ^Er#"%amina
Er#"%"2ina.
4a!a"i)i ami&i!i ce poseda eecte uterotonice ^Er#"me%rina
Me%ier#"me%rina.
!ectul ocitocic este mai slab şi mai nesigur comparativ cu ocitocina, dar de durata mai
lungă.<unt mai indicati în hemoragii uterine şi în hipotonie uterina$sub acţiunea lor , uterul ramane
sensibil$ la diverse uterotonice.5urata eectului este de ')C ore.
Pre*ara%e: MetilergometrinaRomergometrin! 7iole de Fml$
)se utilizează la bovine şi suine în hipotonie
uterina, hemoragii postpartum şi după cezariana$
) &")e: @4m i.m. sau 3.@4@m i.(.$la porc se
utilizează şi pentru grabirea atarii , în hemoragii uterine, endometrite purulente 3.@4@m i.m.
&rgomet )la căţea şi pisică$
)iole de 1ml 2.'Eo$
)doze# .mB# în hemoragii uterine, după ătare şi pentru a produce
involutie uterina.
Deri(a%i ai er#"!ri*%inei/+r"m"!ri*%ina1#)inhiba secreţia hipoizara de prolactina $este
olosita în lactatia alsa la căţea$
)se utilizează produsul 'R<4erff% comprimate
ce conţin 2.1 mg bromocriptina.
;nele substanţe simpaticolitice , în urma acţiunii vasodilatâtoare produc hipotensiune ,ele iind
utilizate în hipertensiune.
,*$"&TI'I"$ 7hipotensiv cu eect rapid ce durează H)I ore.
C()MI'I"$ 7eect ce se instalează lent şi durează cca 1săptămână.
M&TI(')P$ 7eectul durează 1ora.
1C2

ESCITANTE CORTICALE: )se mai numesc şi analeptice cardiovasculare şi respiratorii
*analepsis=restaurare+.
C$F&I"$ 7derivat purinic$
)in comert e"istă sub ormă de caeina natriobenzoica ,iole de F,12,'2ml 'FE
de uz veterinar şi iole de )se

1mlregaseste
'FE de uzîn uman$
mod natural în semintele de caea în proporţie de 1)'E, în
runzele de ceai *peste 'E+ ,iar prin demetilare rezulta teoilina şi teohimina$
)se absoarbe rapid , o parte de demetileaza şi o alta se o"ideaza$
)are urmatoarele acţiuni# stimulează neuronii din scoarta cerebrala când acestia
sunt deprimati $inlatura senzatia de oboseala şi imbunatâteste capacitatea de memorare şi gandire$ la
nivelul bulbului stimulează centrul respirator şi mai puţin pe cel vasomotor şi vag$ stimulează ,in
principal, ritmul respiratiilor şi mai puţin amplitudinea lor$ stimulează activitatea rele"a coordonata
de maduva spinarii*dispare senzatia de oboseala musculara+$
)in doze mari produce convulsii tonicoclonice$
)acţiuni la nivelul inimii# în doze mici produce bradicardie, în doze mari,
tahicardie $toate uncţiile inimii devin pozitive$eectul este puternic numai asupra unui cord obosit$
scuteaza diastola şi creste consumul de > ' astel încât caeina poate i utilizata numai în cazul unui
cord ara leziuni$
)la nivelul vaselor cutanate , renale şi coronare produce vasodilatâtie ca o
compensare a vasoconstrictiei din interiorul splahnicului$
)la nivelul vaselor cerebrale, prin acţiunea directă asupra musculaturii netede
produce constrictie *eect avorabil în migrena la om+$ scade lu"ul sangvin cerebral şi presiunea
lichidului cealorahidian$
)la nivelul musculaturii netede a bronhiilor produce bronhodilatâtie prin
rela"are$acest eect este mai puternic la teoilina decât la caeina$
)la nivelul rinichiului produce eect diuretic, hidruric, prin vasodilatâtia pe care o
provoacă în zona medulara a rinichiului şi prin reabsobţia tubulara pe care o provoacă$
)tensiunea arteriala ; e modiicata prea mult , deoarece paralel cu ameliorarea
activitatii cardiace se produce vasodilatâtie perierica$ totusi caeina remediaza tensiunea arteriala
scazand)o sub limitele normale *este indicata în colaps+$
)creste lipoliza şi glicogenoliza$
)stimulează eliberarea de adrenalina şi noradrenalina$
)creste metabolismul bazal cu 12)'2E$
)creste temperatura corporală cu 2.')2.F \8 .
In&i!aţii %era*eu%i!e: )in stari de urgenta *iminenat de colaps vascular perieric sau soc+$
)in into"icătii cu depresoare ,in stri de oboseala ,in edeme şi hidropizii.
1C1

D")e >i m"& &e a&mini$%rare: )i.m. sau s.c. @4manima mare 
4@manima mi6"!iu
43manima mi! de ')6ori pe zi deoarece
eectul durează cca H)Jore.
i.v. )in colaps vascular se utilizaeza doze ma"ime inglobate în ser gluconat izotonic ,
)nu se utilizează n boli cardiace , stari de e"citatie , pentru trezirea din narcoza$
)in into"icătia cu caeina apar enomene de tahicardie, aritmie, convulsii
tonicoclonice, colaps , oprirea cordului în sistola$ antidotul #barbiturice de scurtă durata.
)la om consumul e"cesiv poate produce palpitatii ,neliniste, insomnie,
tremuraturi ale e"tremitatilor.
ESCITANTE 'UL'ARE:
P&"T&TR$%)( 7iole de 12ml 12E$
)se absoarbe şi se inactiveaza rapid$ eectul durează 62minute$
)s.c. ,i.m., per os$
)e"cita centrii respiratori şi vasomotori$
)creste recventa şi amplitudinea miscarilor respiratorii$
)creste tensiunea arteriala$
)este cel mai puternic antagonist al narcoticelor $
)in doze mari poate produce accese epileptiorme ce duc la soc
pentetrazolic/=convulsii tonice scurte urmate de o aza clonica prelungita$convulsiile sunt localizate
la nivelul trunchiului cerebral$
)este indicat în stare de urgenta pentru trezirea din narcoza, în ebra
septica , în pneumopatii, la animalele obosite şi după interventii chirurgicale şi obstetricale$
)&")e# s.c. 4Hmanima mare
.@4.@manima mi6"!iu
.manima mi! de ')6oriGzi.
)nu se utilizează în into"icătiile cu tranchilizante enotiazinice$
)nu se utilizează la animalele slabite.
C$MF)R*( 7administrat parenteral are eecte analeptice ,bronholitice e"pectorante$ iniţial,
eectul analeptic cardiorespirator seproduce pe cale rele"a prin e"citarea terminatiilor senzitive de la
locul inectiei$ ulterior are acţiune directă asupra centrilor bulbari şi asupra cordului$ creste
amplitudinea miscarilor respiratorii şi mai puţin recventa$
)eectul antiebril se datoraeza vasodilatâtiei perierice$
)transmite miros carnii şi laptelui$
1C'

)indicat în # oboseala , into"icătii ,bebra, bronsite, pneumonii, sub ormă de
ulei camorat *iole de 12ml 12E şi '2E+$
)se ace s.c. sau i.m. în &")e de : 34m la animalele mari$
4Hm la animalele milocii$
.@43m
P"&*M),*$R' 7are în componenta sa camor$ la animalele mici de ')6 oriGzi.
)e"istă sub ormă de emulsie inectabilă$
)este analeptic cardiorespirator, antiseptic pulmonar, luidiiant al
secretiilor bronsice.
1C6
MEDICAMENTAŢIA ORMONALĂ
4ormonii serei genitale#

A. 3onadotroine e"trahipoizare 7gonadotroina corionică şi gonadotroina serică $
AA. 4ormonul hipotalamic de eliberare pentru gonadotroine$
AAA. 4ormonii gonadici *se"uali+ )hormonii estrogeni$
)hormonii gestageni$
)hormonii androgeni$
A. (rostaglandine
A?. >citocina
A. lobul anterior al hipoizei secretă# %<4, 4, 04
%<4# )stimulează# )creşterea oliculilor ovarieni$ )secreţia de hormonilor estrogeni$
)spermatogeneza$
4# )induce ovulaţia şi luteinizarea oliculului$)stimulează celulele ePdig$
04 *prolactina+# )stimulează dezvoltarea gl. mamare$ )induce secreţia de lapte$ )stimulează
secreţia de progesteron.
!liberarea acestor gonadotroine este controlata şi diriata de ' neurosecretii hipotalamice#
1+hormoni de eliberare luliberina sau 3n9h$
'+ act. de inhibare a prolactinei sau (A%.
3onadotroina corionică *prolan sau 483+ e secretată de vilozitatile coriale ale placentei la om$
se obţine din urina de emeie gravida între zilele F2)I2.
&cţiunea armacodinamică# )asemănătoare 4$
)participa la maturarea preovulatorie a oliculului$
)provoacă ovulaţie şi luteinizarea celulelor granuloase$
)mentine uncţia corpului galben*secreţie de progesteron+$
)are acţiune antiestrogenica$
)la mascul stimulează celulele interstitiale în vederea secreţiei
de hormoni androgeni.
Andicaţii terapeutice# )la vacă şi iapă înaintea tratamentului cu gonadotroina corionică e necesar
un e"amen transrectal pentru precizarea diagnosticului şi e"cluderea animalelor cu aecţiuni lezionale
la nivelul aparatului genital$ )la nevoie pentru a obţine eect antiestrogenic se poate asocia cu
progesteronul. <e administrează s.c., i.m., i.v.$
1CC

5ozele sunt dierite în uncţie de specie şi scopul urmarit # )in chişti oliculari şi nimomanii
'F22)F222 ;A Ganim. i.v.
)in agala"ie F22)1F22 ;A, s.c. 6zile$
)in călduri liniştite, silentioase 1222)'222 ;AGanimal o singura data i.v.
(roduse româneşti# 3onacor# )s.c.$ )1222)1F22

)la mascul ;A la animalele
1F22)F222 milocii$
;A la animalele )F2 ;A la
mari$F22 ;Acăţea$
la animalele
milocii$122)F22 ;A la animalele mici zilnic C)H saptamani
) contraindicaţii# areactivitatea ovarelor$ ; se oloseşte la
provocarea căldurilor la animalele mici$ ; în tulburări ale spermatogenezei.
3onaprorom#)stimulează ormarea corpului galben$ )creaza condiţii optime de nidare$ )se
administrează la vaci şi iepe FmlGanimal$ )la scroae, oi, capre 1)'.Fml Ganimal i.v. sau i.m.$
)însămantarea se ace după tratamentul cu acest produse# 3onabiom, (rolan simplu, (rolan !,
8horulon, Pmphalon, eracor .
3>&5>09>%A& <!9A8_*(M<3+# )gonadotroina serică la iapă gestantă$ )alte denumiri#
<A3)ser de iapă gestantă sau (rolan &. ! secretată la nivelul endometrului, in special, de iapă,
magarita, giraa. 3onadotroina serică apare la iapă în zilele 6J)C', atinge ma" I2)J2, dispare în
zilele 1F2)1J2, dar titrul hormonal scade incepand cu cca a 122)a zi.
&cţiune armacoterapeutica# )similara %<4$ )stimulează dezvoltarea oliculară$ )stimulează
secreţia de hormoni estrogeni$ )induce ovulatia impreuna cu 4)ul$ )maturarea oliculilor ovarieni are
loc cam în F zile$ )momentul optim de administrare la vacă este a 1H)1I zi a ciclului se"ual$ )la
mascul stimulează dezvoltarea gl. accesorii ale aparatului genital şi spermatogeneza şi calitatea
spermei. 5ozarea se ace ca şi în cazul celei corionice$ dozarea se ace pe sobolance impubere prin
cantarirea ovarului, lucrandu)se la lotul martor cu o substanţa etalon, se dozeaza în ;A. (oate i dozata
pe soricioaice impubere, apreciindu)se reactia ovarului şi uterului. 5ozarea se ace în unitati soareci.
%actorii care dozeaza concentraţia gonadotroinei serice în sângele iepei gestante sunt# marimea iepei,
anotimpul *primavara nivelul hormonicreste+, rasa *iepele de rasa pura au titruri mai mari decât cele
matis+. <erul pastrat la temperatura camerei 6 zile pierde S din valoarea hormonală.
(9!;89&9!& <!9;;A# 1+ se adauga 2.FE enol pentru conservare, rezultând ser brut$
'+ după enolare se ace precizarea parţiala a
proteinelor, rezultând ser deproteinat şi ; este asa de alergogen.
6+ după deproteinare se lioilizeaza, rezultând pulbere
lioilizata.
Andicaţii terapeutice# )la vaci şi uninci# )în anestru, după atari, anestru patologic, anestru după
iarna$ )pentru provocarea căldurilor$ )pentru superovulaţie$ )in inantilismul genital cu ovare aplazice.
)la iapă# )în călduri anovulatorii şi liniştite$ )în anestru după ătare
*sezonier+.
1CF

)la oaie# )pentru provocarea căldurilor în e"trasezon$ )pentru provocarea
superovulaţiei.
)la scroaa# )anestru după pubertate, după lactaţie, sezonier$ )sincronizarea
căldurilor$ )inducera superovulaţiei.
)la căţea şi pisică#

)la nutrie# )pentru
)anestru provocarea
după căldurilor.
ătare$ )după pubertete la mascul, stimulează
calitatile spermei.
5oze şi mod de administrare# e"istă scheme terapeutice,dierentiate pe specii şi aecţiuni.
?acă# )anestru după ătare 1F22)6222 ;A, s.c. sau i.m.$ )persistenta corp galben '222)6222 ;A
s.c., i.m., i.v.$ )anestru după pubertate sau sezonier 1F22)6222 ;A s.c., i.m, iar dacă apar călduri se
ace însămantare dubla$ )in inantilismul genital la uninci H inectii a F22 ;A la CJ de ore.
Masuri de precautie. <e ace iniţial o proba de toleranta de sensibilizare# se administreaza s.c. 1)
' ml şi se asteapta ' ore. 5acă se constata edem local, neliniste, accelerarea pulsului şi respiratiei,
eventual colica, se renunta. An caz de soc alergic se intervine cu adrenalina s.c., in doze uzuale.
>aie# )pentru călduri în e"trasezon se inecteaza de ' ori la 6 zile F2 mg progesteron, apoi 1)'
zile, după care I22 ;A gonadotriina serică s.c. sau i.m.$căldurile ovulatorii apar după 6 zile.
8ăţea, pisică# )i.m. zilnic F2 ;AGkg timp de J zile la căţea şi '2 ;AGkg timp de I zile la pisică.
&ceasta este dozarea progesteronului, apoi se administreaza gonadotroina serică. 8ontraindicaţii#
administrarea in caz de hiperestrogenism sau in caz de hipogala"ie şi agala"ie.
(reparate comerciale# <A3, (rolan &, eraser, %oligon, 3onadotriphine seri:ue)pulbere
lioilizata.
AA. 4ormonul hipotalamic de eliberare a gonadotroinelor = uliberin = 3n9h = decapeptid,
secretat de hipotalamus
(e cale sangvină aunge la hipoiza şi dirieaza secreţia de hormoni %<4, 4.
&dministrarea la animale are eect asemănător cu 4)ul, deci asemănătoare gonadotroinei
corionice. %ata de gonadotroine e"trahipoiza are avantaul ca ; este asa de alergogen având
greutatea moleculara mică. a nivelul icatului si rinichiului acest hormon e descompus prin hidroliza$
ulterior s)a sintetizat şi un nonapeptid care are un eect de 122 de ori mai puternic decât decapeptidul.
)decapeptidul = gonarelin
)nonapeptidul = buserelin
Andicaţii terapeutice.
3onarelinul# )în chişti ovarieni şi anestru la vacă$ )pentru inducerea ovulaţiei la iepuroaice la 'C
de ore de la ătare. )doze# )la vacă 2.'F)2.F2mcgGkg$ )la iepuroaică 12 mcg de animal i.m. sau i.v.
@userelin# )în chişti ovarieni şi anestru la vacă şi iapă$ )pentru cresterea numărului de etusi la
iepuroaică$ )pentru intreruperea căldurilor, respectiv inducerea ovulaţiei la catele în ziua a 12)1' a
1CH

căldurilor. )doze# )la vacă 12)'2mcg de animal$ )iapă '2)C2mcg de animal$ )iepuroaică şi căţea
2.Jmcg de animal$ )mod de administrare# i.m., i.v. sau s.c..
(roduse comerciale# 8Pstorelin$ )%ertagPl$ )9eceptal.
AAA.4ormoni gonadici = estrogeni, gestageni, androgeni ) au structura steroidica. Anhiba secreţia
de gonadotroine hipoizare
a+ 4ormoni prin eed)back
estrogeni# negativ.
)sunt secretati de# )celulele tecii interne a oliculului ovarian în curs
de maturare$ )corpul galben$ )placenta$ )suprarenale$ )testicul. <e compun din 6 racţiuni# una activă
propriu)zisa = estradiolul, iar celelalte doua sunt produse de metabolizare ale estradiolului cu eect
estrogenic mai puţin pronuntat. <e clasiica în estrogeni naturali, semisintetici şi sintetici.
!ectele armacologice şi iziologice# )asupra serei genitale# )stimularea dezvoltarii aparatului
genital, canalelor galactoere$ )determinarea caracterelor se"uale secundare şi comportamentul tipic
se"ual al emelelor$ )cresterea libidoului printr)o acţiune directă asupra <8$ )determina prolierarea
endometru$ )determina cresterea secreţiei de mucus la nivelul gl. cervicale$ )determina regresia
corpului galben$ e"ceptii la porc la care estrogenii au eect luteotrop, respectiv, prelungirea aza
luteinica şi se suprima ciclul se"ual$ )in doze mici stimulează descarcarea hormoni gonadotroici
hipoizari$ )dozele mari inhiba hipoiza astel încât se poate aunge la atroie ovariana$ )stimulează
secreţia de lapte la animalele care ; sunt în lactaţie şi inhiba secreţia la cele în lactaţie$
)sensibilizeaza miometrul la acţiunea substanţe ocitocice$ )administrat după ecundare modiica
motilitatea oviductului = oul ecundat aunge prea repede sau prea tarziu în uter obţinandu)se un eect
anticonceptional$ )la masculul estrogen diminua instinctul se"ual producând asa numita castrare
hormonală.
)asupra altor organe şi sisteme# )stimulează ormarea
osului şi osiicarea cartilaelor de crestere a oaselor lungi$ )produce retenţie de apa şi a în organism
şi creste retenţia de calciu.
!strogenii sintetici poseda maoritatea proprietăţilor hormonilor naturali cu e"ceptia eectului
stimulator asupra ciclului se"ual. (roduc hiperemie pronuntata la nivelul aparatului genital.
Andicaţii terapeutice ale hormonilor estrogeni naturali şi sintetici# )călduri liniştite$ )anarodizie
prin hiperoliculinemie şi corp galben prelungit asociata cu călduri anovulatorii$ )sensibilitatea
miometrului în vederea tratarii cu ocitocice cu deschiderea gatului uterin$ )la căţea se administrează
pentru impiedicarea nidatiei, pentru suprimarea lactaţiei, in aecţiuni cutanate pe baza endocrina$ )la
câine şi cotoi se trateaza libidoul e"agerat$ )la scroae se poate obţine castrare hormonală.
9eacţii adverse# )mai ales la căţea$ )tulburări ale sistemului hematopoetic mai ales la nivelul
maduvei osoase.
8otraindicaţii# )chişti ovarieni$ )gestaţie$ )lactaţie$ )tumori ale serei genitale şi gl.mamare.
8ircuit biologic# estrogenii sunt inactivati la nivelul icatului prin glucuronoconugare şi
suloconugare. Anactivarea e destul de rapidă cu e"ceptia unor esteri ai estrodionului care are eect de
1CI

lungă durata# )J)1HE din estrodiol se elibereaza sub ormă activă prin urina. (erioada de asteptare
este de F zile până la sacriicare.
5oze şi mod de administrare# )produsul <intoolin )solutie uleioasa CX ce conţine he"estrol
diacetic, iole de F ml. <e administreaza i.m.sau s.c. la# )vacă şi iapă '2)'F mg$ scroaa 6)F mg$ oaie
')6 mg$ las.c.

mlGanimal iapă se utilizează
în ziua a 1H)1I)a pentru diagnosticul
după monta. precoceraman
Aepele gestante al gestaţiei
liniştite$administrandu)se 2.F)2.H
cele negestante după 1)H
zile intra în estru ovulator. a oile sterpe se utilizează pentru provocarea lactaţiei 2.F)2.Jml de F)H ori
la intervale de 6 zile. a catele se utilizează pentru provocarea avortului hormonal 2.F)1ml în prima zi
sau 2.F)1)' comprimate o data pe zi, F)I zile. <chema pentru provocarea avortului la căţea#
administrat 6 zile i.m. cate o iola de estrodiol$ odata cu ultima administrare se inecteaza i.m. 1 iola
de !rgomet$ ultima administrare a preparatului estrogenic trebuie sa se incadreze în primele 1' zile
după monta nedorita.
(roduse comerciale )adesea pentru uz uman# !strodiol 7iole de 1 ml$ obţinut din estrona, iar
aceasta din urina de emeie$ >estriol)comprimate$ !srolent)iola de 1 ml$ !tinilestradiol)comprimate$
<intoolin)iole de ' ml, comprimate.
b+ 4ormonii gestageni# cel mai important# progesteronul care este care este secretat de
corpul galben şi placenta.
!ecte armacologice şi iziologice# )asupra serei genitale mentine gestatia astel ca
indepartarea corpului galben duce la avort$ diminueaza e"citabilitatea şi contractilitatea ibrelor
musculare uterine inhiba motilitatea uterina =` actor de mentinere a gestaţiei$ se mai numeste şi
hormonilinistei uterine. a nivelul gl.mamare dezvolta acini glandulari spre deosebire de estrogeni
care dezvolta canalele galactoore. An timpul ciclului se"ual în aza luteinica progesteronul pregateste
uterul în vederea nidatiei, stimulează dezvoltarea gl. uterine care devin stelate pe sectiune. 5ozele
medii şi mari de progesteron inhiba secreţia ciclica de gonadotroine hipoizare, suprima ciclul se"ual
şi ovulatia. 5upă intreruperea tratamentului se produce eliberarea gonadotroinelor antehipoizare şi
instalarea unui nou ciclu se"ual şi căldurile în decurs de ')C zile. %enomenul sta la baza sincronizarii
căldurilor şi a producerii căldurilor în e"trasezon.
An doze mari au acţiune androgena determina enomenul de masculinizare la emele =`
testosteronul are o slaba acţiune gestogena, iar progesteronul o slaba acţiune androgena. Dntre hormoni
estrogeni şi androgeni =` un androgenism iziologic, dar şi progesteronul se poate administra în
hiperoliculinemie.
)asupra altor organe şi sisteme # determina retenţia de
apa şi electroliti, dar mai puţin decât hormonii estrogeni$ avorizeaza anabolismul proteic, dar mai
slab decât hormonii androgeni =` animalul se ingrasa în perioada de gestaţie.
Andicaţii terapeutice# )in mortalitate embrionara la vacă, iapă, scroaa, căţea$ în iminenta de
avort la iapă şi vacă$ pentru evitarea unui avort în urma unor insemintari traumatizante$ in stari de
1CJ

hiperoliculenemie şi ninomanie determinate de chişti ovarieni$ in călduri prelungite$ in hipoplazie
ovariana la vaci şi uninci$ la vaci pentruinducerea căldurilor în e"trasezon$ la catele şi pisici pentru
oprirea căldurilor şi mentinerea gestaţiei.
%armacocinetica *circuit biologic+# )nu se administrează per os$ se metabolizează în icat, se
elimina5oze
prin urina
şi modîn urma glucoronoconugare$
de administrare# este subeliminarea
ormă deesolutie
rapidă şiuleioasa
eectul scurt.
1E iole de ' şi Fml$
administrarea se ace s.c. şi i.m.$ pentru prevenirea mortii embrionare la vacă şi iapă 1F2)'22 mg în
zilele a C)H după monta$ in ninomanie la vacă şi iapă F2 mg pe animal zilnic mai multe zile$ în
hipoplazie ovariana la vaci şi uninci 'F)F 2mg, 12 zile, in prima şi ultima zi se administreaza
concomitent 1F mg <intoolin şi 3onadotroina serică$ in ziua a 1')a se repeta gonadotroina serică.
c+ 4ormoni androgeni 7cel natural este testosteronul ce este secretat de celulele interstitiale
ePding. & ost izolat pentru prima data în 1K6F din testicolele de taur şi în acelasi an a ost obţinut şi
pe cale sintetică. &stazi e"istă în comert o serie de derivati ai lui# propionatul, metil)testosteronul ce
au eect scurt *câteva zile+$ enilpropionatul, decanoatul,enantatul şi valerianatul ce au eect între ')C
saptamani.
!ecte armacologice şi iziologice# )eecte asupra serei genitale# la mascul stimulează
dezvoltarea organelor se"uale şi a caracterelor se"uale secundare$ stimulează spermatogeneza în doze
mici şi o inhiba în doze mari$ inhiba secreţia hormonilor gonadotopi adenohipoizari *in special, 4+.
a emela are acţiune virilizanta.
)acţiuni asupra altor organe şi ţesuturi# stimulează
anabolismul proteic *in special, cele musculare+$ avorizeaza depunerea glicogenului în muschi.
Mecanismul este mai puţin cunoscut# se presupune ca hormonii androgeni se i"eaza pe cromatina
nucleara şi stimulează sinteza de &9r, deci stimulează sinteza de proteine$ avorizeaza absobţia 8a
din intestin şi depunerea lui în oase. <timuleaza dezvoltarea periostului şi ormarea tramei *oseina+
proteice a osului. a om inluenteaza pozitiv activitatea mintala.
Andicaţii terapeutice# )la mascul în caz de epuizare se"uala, imbatranire prematura, debilitate
după castrare$ la taurasi şi mani în criptorhidie$ la vacă pentru depistarea căldurilor$ la căini batrani
cu adipozitate şi alopecie$ la catele şi pisici pentru pregatirea animalelor în vederea ablatiei tumorilor
mamare şi pentru suprimarea căldurilor, a pseudogestaţiei şi a lactaţiei.
8ontraindicaţii# ; se administrează la animalele cu hipogonadism şi oligospermie$ in adenom
şi cancer de prostata.
5oze# armasar, taur, vacă 122)622 mg$ berbec, tap,vier 'F)F2 mg$ câine F)62 mg i.m.
6oriGsaptamani
(roduse comerciale# 0estosteron propionat )iole de 1 ml solutie uleioasa 'F mg substanta
activa$ 0estolent)iole 1 ml cu 122 mg substanta activa$ Metiltestosteron)comprimate sublinguale de
12 mg.
1CK

A?.(rostaglandinele 7este vorba despre cele tisulare care acţionează în imediata apropiere a
locului unde s)au ormat$
)se gasesc într)o cantitate mai mare în sperma, pulmon, <8,
rinichi, cordonul ombilical$
cicloo"igenaza$ )se ormează din acidul arahidonic sub acţiunea enzimei

)au ost identiicate 1F tipuri dintre care cele mai importante
sunt % şi !$
)in M? se utilizează numai (3 % ' şi analogii ei structurali
obţinuti pe cale sintetică# 8loprostenol, 5inoprost, 0ioprost.(3 %' au, in principal, ' eecte
terapeutice# 1+ la vacă, iapă, oaie, scroaa, pisică, iepuroaică şi sobolanca scurteaza durata de
uncţionare a corpului galben, respectiv, produce luteoliza$ la căţea, soricioaica, maimuta, şi la emeie
acest eect ; a putut i dovedit. (rezinta eecte antagonice ata de (3 % '# progesteronul,
antiinlamatoarele nesteroidiene *aspirina, salicilatul de a, indometacina+$ mecanismul luteolitic
consta în inhibarea adenilciclazei care e necesara celulelor luteinice în vederea secreţiei de
progesteron.
'+ provoacă
contractii ritmice ale uterului gestant cu dilatarea colului uterin, încât gestatia poate i intrerupta în
orice aza ara inluente asupra mamei şi atului$ mecanismul eectului ocitocic consta în cresterea
ionilor de 8a din interiorul ibrelor miometrului.
Andicaţii terapeutice# )(3 %' pentru sincronizarea căldurilor la iapă, vacă şi oaie$ ; se
utilizează la scroaa$
)se utilizează în anestru după ătare, lactaţie, după moarte embrionara$
)utilizate în sindromul de repetare a căldurilor la vacă$
)datorită eectului ocitocic se indica în# endometrite, piometru$ pentru
declansarea atarii la iapă, scroaa, căţea, pisică.
)in general, ; sunt indicate la vacă datorită recventei mari a
distociilor, retenţiilor placentare, viteiilor nascuti morti sau neviabili$
)se utilizează mai puţin pentru intreruperea gestaţiei la carnivore.
5oze şi mod de administrare# )pentru sincronizarea căldurilor se administrează ' doze la
interval de 11 zile$ la 6 zile după a ')a doza se ace o însămantare artiiciala$
)in endometrite cronice şi piometru ' doze la 11zile$
) in sindromul de repetare a căldurilor prima doza se
administrează în zilele F)I ale ciclului şi la nevoie se repeta la 11zile$
)in anestru după ătare 1 doza şi dacă apar căldurile se ace
însămantarea, dacă ; se repeta la 11zile$
1F2

)dozele sunt în uncţie de preparat.
%&?>AZ 7se administrează i.m.$
)la vacă F22 mcg = ' ml$
)la iapă 'F2 mcg = 1 ml$
)la oaie 1'F mcg

!Z&(9><0 7se=administrează
2.F ml. i.m.$
)'2 mg la vacă$
)F mg la iapă.
8ontraindicaţii ale (3# )nu se administrează la animalele gestante şi i.v.$
) la porc poate provoca neliniste, tahicardie, hipertermie, urinari,
incordare locomotorie$
)la cal poate provoca transpiratii$
)la vacă produc tahicardie, hipertermie.
(reparate comerciale# )%&?>ZA )conţine 8loprostenol$
)(9>ZA = analog sintetic al (3 %'$
)!Z&(9><0 )conţine 5inoprost$
);0&<! )conţine 5inoprost$
)>!<09>(4& )conţine 8loprostenol$
)!<09;M&0! )conţine 8loprostenol$
)AA9! )conţine 0iaprost.
<ubstanţe utilizate pentru stabilirea diagnosticului de gestaţie# )in principal, se olosesc '
substanţe ^%ecundan pentru vaci$
^3ravignost pentru scroae.
An compozitia lor intra un hormoni estrogenic = valerianatul de estradiol şi un androgen sintetic
= enantatul de testosteron. 5upă administrarea unei singure doze la emelele negestante apar
căldurile în decurs de ')C zile$ la cele gestante ; apar căldurile.
%!8;5&; se administreza la la 12)1F zile după monta sau însămantare la vaci şi uninci.
39&?A3><0; se administrează la 1F)1J zile după monta la scroaa.
<ubstanţe utilizate pentru sincronizarea căldurilor 7 se olosesc în scopul diriarii biotehnice a
uncţiei de reproductie şi consta în provocarea căldurilor în mod grupat la un numar mai mare de
emele. <e utilizează ' grupe medicamentoase# gestageni sintetici şi prostaglandine.
3!<0&3!A <A0!0A8A 7tratamentul este de lungă durata, nee"istand preparate retard$
)inhiba gonadotroinele hipoizare$
)la intreruperea medicatiei se elibereaza o cantitate mare de
gonadotroine autand la maturarea oliculară şi aparitia ovulaţiei$
)nu se trateaza animalele care sunt dea în estru$
1F1

)in M; astel de hormoni sunt olositi în scop anticonceptional$
pilulele anticonceptionale conţin gestageniTestrogeni care inhiba hipoiza pe toata durata
tratamentului$ e"#8loracito"iprogesteron, Metilacito"iprogesteron, %lurogestom acetat.
)la vacă şi la oaie se utilizează 3estaortin i.m. sau s.c. 1.F)6 mgGkg la intervale de 6)C luni$
zile )8hrono)gest sub ormă de bureti pentru oise introduc şi se mentin 16 zile şi ulterior la 1)C
)?erami")gest sub ormă de bureti pentru oi apar căldurile.
A?. >citocina. <ubstanţe nehormonale ocitocice. <ubstanţe nehormonale uterorela"ante.
> substanţa ocitocica sau uterotonica este un medicament care creste amplitudinea şi recventa
contractiilor uterine şi tonusul muscular astel ca uterul se reduce în volum. &ceste eecte pot i
obţinute prin mai multe mecanisme#
1+ acţionează direct asupra ibrei musculare# ocitocina, alcaloizii din cornul secarii,
prostaglandinele, chinina.
'+ mecanisme vegetative perierice *adrenergice sau colinergice+# adrenalina, substanţe
parasimpaticomimetice.
6+ prin aport de energie# glucoza, gluconatul de 8a.
C+ prin participarea la biochimismul contractiei musculare# calciu.
>8A0>8A& = hormon produs de lobul posterior al hipoizei$ de altel ea este produsa de
hipotalamus şi depozitata în posterohipoiza. (oate i obţinuta şi pe cale sintetică, iar pe cale naturala
din hipoiza de bovine.
!ecte armacologice# )contracta ritmic musculatura neteda uterina$
)acţiunea este cu atât mai puternica cu cât uterul a ost sensibilizat în
prealabil cu estrogeni$
)in doze mari poate produce tetania uterului$
)determina contractia celulelor mioepiteliale avorizand eectia laptelui$
)este rapid descompusa de ocitocinaza$ eectul durează de la S)1ora$
)actorii care inluenteaza eectul ocitocic sunt# perioada de gestaţie şi
calea de administrare$ cea mai iziologica contractie se produce după administrarea i.m.$
)in timpul gestaţiei uterul este ireversibil, devenind sensibil în
apropierea atarii şi sensibilitatea durează J ore postpartum.
Andicaţii terapeutice# )grabirea involutiei uterine postpartum$
)in hemoragii uterine postpartum$
)hipotonie sau atonie după ătare$
) retenţie placentara şi endometrie pentru eliminarea conţinutului
patologic din uter$
)in prolapsul uterin când se ace intramural$
1F'

)in caz de ătare intarziata la scroaa, căţea, pisică după ce colul uterin s)
a deschis complet$
)in hipo) sau agala"ie$
)in mamite pentru eliminarea laptelui rezidual$
)in
)in caz de retenţie
ovoretenţie de lapte$ şi palmipede.
la galinacee
5oze şi mod de administrare# )i.m. sau i.v.$
)eectul incepe la 12)1' minute şi durează '2)62 minute$ se poate
repeta la F ore.
(reparate # (reso"in )iole de 12 ml ce conţin F2 ;A$
)doze# )la vacă 1H)'2 ml s.c.sau H)12 ml epidural$
)la iapă 12)16 ml s.c. sau C ml epidural$
)la oaie şi capra C)F ml s.c.$
)la scroaa C)12 ml i.m. pround$
)la căţea 1)6 ml s.c.$
)la păsări 2.')2.6)2.F ml.
&8&>AZAA 5A 8>9; <!8&9AA *5!9A?&0A 5! !93>0+# )se gasesc în sclerotul
ciupercii$ sunt de ' tipuri# 1+alcaloizi polipeptidici = ergotamina şi ergoto"ina$
'+alcaloizi amidici ce poseda eecte uterotonice = ergometrina şi metilergometrina.
!ectul ocitocic al derivatilor de ergot este mai slab şi mai nesigur comparativ cu cel al
ocitocinei, dar de durata mai lungă. 5atorită acestui apt ei sunt indicati în hemoragii şi hipotonie
uterina mai des decât ocitocina.
&tât ocitocina cât şi derivati de ergot prezinta avantaul ca uterul ramane sensibil şi la alte
uterotonice astel ca eectul poate i potentat cu glucoza, saruri de 8a şi substanţe
parasimpaticomimetice.
An urma administrării i.m. durata eectului metilergometrinei este de ')C ore. (rodusul romanesc
de uz veterinar ce conţine metilergometrina este 9omergometrin 7 iole de F sau 12 ml 1Eo şi se
administrează numai la bovine şi suine$
)la bovine indicat în hipotonie uterina, hemoragii postpartum
sau după cezariana$ doze# F)12 ml i.m. sau '.F)F ml i.v.$
)la suine este indicat în grabirea atarii, hemoragii uterine,
endometrite purulente şi mucopurulente$ doze# '.F)F ml i.m.
a cătele şi pisici poate i utilizat produsul de uz uman !rgomet 7 iole de 1ml 'E$
) i.m. 2.C mlGkg în hemoragii
uterine, după ătare, în cazul involutiei uterine intarziate$
)conţine ergometrina maleat.
1F6

5intre derivatii de ergot se mai utilizează @9>M>89A(0A& )care are alt eect decât cel
uterotonic *inhiba secreţia hipoizara de prolactina 7 se utilizaeza în lactatia alsa la cătele+.
) produs# @9W)ert 7
comprimate ce conţin @romocriptina$ 1comprimatGF kg timp de C)F zile.
<ubstanţe
&59!&A&nehormonale uterorela"ante
7 substanţa *uterolitice+# care rela"eaza uterul, dar eectele ei
simpaticomimetica
cardioe"citante şi vasoconstrictoare ; permit utiliazarea ei în acest scop .
<)au sintetizat substanţe care au ect e"clusiv R')adrenergic *uterolitic+ ara eecte
cardiovasculare. &ceste substanţe au urmatoarele indicaţii# rela"eaza cervi"ul în vederea eectuarii
tratamentelor intrauterine sau pentru a e"trage etusii la ătare şi reduc contractiile în cervicite şi
vaginite.
8!@;0!9> 7produsul comercial = (lanipart$ sunt inhibitori R')adrenergici şi
uterolitici.
A<>B;(9A 7produsul comercial = 5uphaspasmiu. 
<e utilizează şi produsul 9omtiazin 1 mgGkg i.m. la vacă$ după 1ora de la administrare,
cervi"ul devine permeabil astel încât se poate introduce sonda uterina pentru eectuarea
tratamentelor.
4ormonii glucocorticoizi *antiinlamatoare+ şi steroidice#

8orticosuprarenală secreta hormoni steroizi)'grupe# )glucocorticoizi ce sunt sintetizati în zona
asciculata şi parţial în cea reticulata$
) mineralocorticoizi ce sunt sintetizati în zona
glomerulata.
&804 stimulează secreţia de corticosteroizi, dar ; şi a mineralocorticoizilor.
4>9M>A 3;8>8>90A8>AZA naturali sunt# )4idrocortizonul$
)8orticosteronul.
(rodusele comerciale ce se utilizează în terapeutica umană şi veterinară se obţin prin sinteza
chimică din acizii biliari.
8>90A8>AZAA desasoara multiple eecte terapeutice# )antiinlamator)antireumatic$
)antisoc)antistres$
)antialergic)antito"ic$
)antitumoral.
!ectul antiinlamator)antireumatic se bazeaza pe aptul ca glucocorticoizi inhiba cresterea şi
toate reacţiile ţesutului mezenchimal$ inhiba ibrinogeneza şi multiplicarea ibroblastilor$ scad
volumul ţesutului limatic şi mobilitatea leucocitelor şi activitatea agocitara a acestora$ inhiba
1FC

ormareade &c astel încât puterea de autoaparare a organismului este scăzută$ inhiba sinteza de (3
prin scaderea sintezei de acid arahidonic *ce este precursorul (3+.
!ectul antisoc)antistres şi antialergic se e"prima prin eectul antie"sudativ şi de scadere a
permeabilitatii vasculare$ este impiedicata trecerea prin peretii capilarelor a leucocitelor şi astel
activitatea agocitara
antiinlamator$ a acestora$ aceasta
glucocorticoizilor crestere
contribuie a rezistentei
la stabilizarea peretelui
tuturor capilar contribuie
membranelor şi la eectul
din organism.
!ectul antito"ic se datoreaza stabilizarii membranelor celulare ceea ce corecteaza tendinta
ţesuturilor de a arde anormal glucoza$ astel se diminua arderea glucozei, creste glicogenul din icat,
creste glicemia şi apare glicozuria. (e acest principiu se bazeaza utilizarea glucocorticoizilor în
tratamentul cetonemiei la bovine.
!ectul antitumoral se bazeaza pe inhibarea prolierarii celulare şi inhibarii anabolismului
proteic, deoarece glucocorticoizii cresc eliminarea renală de aminoacizi, uree, acid uric şi creatinina.
3lucocorticoizii sunt eicace mai ales în tumorile limatice.
(e langa aceste eecte dorite, e"istă şi eecte nedorite# )stimulează metabolismul lipidic astel ca
creste concentratia de colesterol şi lipide totale din sânge determinand ingrasarea$
)stimulează retenţia apei şi a a 7
pericol de edeme$
)scade rezistenta la inecţii$
)intarzie cicatrizarea plăgilor$ in inecţii
se asociază obligatoriu cu un antibiotic$
)au eect imunosupresor asupra
sistemului limatic$
)modiicări la nivelul sângelui# scade
număr de limocite şi eozinoile circulante *durează o săptămână sau mai mult+$ creste număr
neutroilelor$ eritrocitele raman nemodiicate$
)provoacă o senzatie de bine la nivelul
<8 astel încât animalele grav bolnave incep sa consume hrana ara ca boala sa se i ameliorat astel
încât marcheaza evolutia reala a bolii$
)reactiveaza sau ormează ulcere
gastro)duodenale, la vitei putând aparea în urma tratamentelor ulcere perorate, iar la câine perorari
ale colonului$
)avorizeaza osteoporoza şi aparitia de
racturi spontane$ in urma administrării intraarticulare lizeaza cartilaul protector al articulatiei, de
caeea articulatia trebuie menaata cel puţin 62 zile după tratament, iar interventiile chirurgicale se pot
ace după J săptămâni.
1FF

8ontraindicaţii# în inecţii virale şi micoze sistemice, ulcere gastroduodenale, pareze prin
hipocalcemie, ulcere şi alte rani greu vindecabile, glaucom, artrite septice$ administrate concomitent
cu vaccinurile sau substanţele imunostimulatoare în timpul tratamentului cu glucocorticoizi şi '
săptămâni după aceea$ în diabetul zaharat, insuicienta congestiva, insuicienta renală cronica *A98+.
8lasiicarea
prednisonul glucocorticoizilor# 1+ glucocorticoizi nelorurati# )hidrocortizonul, prednisolonul,
*supercortizol+$
'+ glucocorticoizi moderat lorurati) superprednol
*de"ametazon+, triamcinolon *khenacort+, umetazon, R)metazon *diprophos+.
Andicaţii terapeutice ale glucocorticoizilor# )pentru acţiunea antiinlamatoare şi antireumatica
sunt indicati în stari reumatice, artrite, artroze, miozite, arsuri, encealite, mielite, hepatite, nevrite,
polinevrite, aecţiuni oculare *conunctivite, dar ; purulente, cheratite+$ rezultate slabe sau chiar
nule se obţin în bronsite, glomerulonerite, pilonerite, mamite.
)pentru acţiunea antisoc)antito"ică sunt indicati
în soc inectios *; traumatic sau hemoragic+, colaps cardio)vascular, to"iinecţii alimentare,
to"iemii de gestaţie.
)pentru acţiunea antialergica sunt indicati în
eczeme, astm, în starile în care în care este pusa în pericol viata *soc anailactic, edem laringian, criza
de astm+$ ei au eect lent şi de aceea ei sunt olositi ca terapie suplimentara.
)pentru acţiunea hiperglicemianta se utilizează în
cetonemie.
Andicaţii speciice medicinei veterinare# )pentru provocarea atarii la vacă, dar numai când atul
este viu$ ca reacţii secundare apare retenţia placentara$
)in sindromul metrita)mamita 7agala"ie la scroae.
%armacodinamia glucocorticoizilor# )hormoni naturali în care se incadreaza hidrocortizonul
sunt distrusi de enzimele tubului digestiv şi ; se pot administra per os$
)hormoni sintetici rezista în tubul digestiv şi se elimina
sub ormă glucuronata în urina, numai o mică parte se elimina netransormată.
4A59>8>90AZ>; 7 se gaseste sub ormă de hormoni acetat în iole de 1 ml '.FE şi
hemisuccinat, iole ce conţin 'F g substanţa activă$
)acetatul se administrează i.m. 1'F g la animalele mari şi 'F)F2 g la
cele mici$ in uncţie de situatie se pot ace ' administrări cu repetare la C)F zile$ se administrează şi
intraarticular 6)F ml la animalele mari şi 2.'F)1 ml la cele mici scotandu)se în prealabil o cantitate
echivalentă de lichid sinovial cu cea care se introduce$ inectia se poate repeta la F)12 zile la
animalele mari şi la C)F zile la cele mici$
)hemisuccinatul se administrează strict i.v.
(9!5A<>; 7 comprimate de 1si F mg$
1FH

) doze# F)'2 mg la animalele mici timp de 6)F zile$ ; se administrează
la animalele mari.
(9!5A<>>; 7 se deosebeste de hidrocortizon prin prezenta unei duble legaturi$
)iole de 1 ml '.FE sau comprimate$
hidrocortizonul$ )acţiune antiinlamatoare de C ori mai puternica decât

)inectat s.c. sau i.m.$
)doze# F2)'22 mg la animalele mari$
'F)F2 mg la animalele milocii$
12)'2 mg la animalele mici$
)tratamentul durează 6)C zile.
5!B&M!0&Z>&*<;(!9(9!5>+ 7comprimate$
)acţiune antiinlamatoare de 'F ori mai mare
decât hidrocortizonul şi antiprolierativa de 122 ori mai mare decât acesta.
%;M!0&Z>; 7preparat# 8ortival$
)lacoane de F2 ml 2.'FE$
)inectat i.m. sau i.v.$
)doze# F)12 ml la animalele mari$
2.')1 ml la câine$
2.'F)1 ml la pisică , timp de C zile.
)intraarticular dozele sunt puţin mai mari.
An M; se mai utilizează o serie de produse cu eect local ce se aplica pe piele în arsuri,
dermatite, eczeme, prurit$ e"# ungventul cu hidrocortizon acetat 1E, ungventul cu triamcinolon
acetonid 1Eo, ocacorten)0ar *conţine lumetazon, gudron şi acid salicilic+, %lumetazon pivalat,
%lumetazon pivalat  *conţine şi neomicina+, luocinolon, luocinolon , @io"iteracon.
&804 ) obţinut din hipoiza de animale$
)lacoane de F2 ;A sau pulbere inectabilă$
)in cursul tratamentului cu glucocorticoizi se produce o inhibitie atât asupra
suprarenalei *se atroiaza+, cât şi asupra &804$ în tratamentul indelungăt cu glucocorticoizi se
inecteaza din când în când şi &804 pentru a preveni atroia suprarenalelor.
)&804 poate i administrat şi singur în aecţiuni reumatismale, artrite, sinovite, dar
mai ales în cetonemie la vaci *se administrează ')H lacoane+.
Mineralocorticoizii
<unt sintetizati în zona glomerulata a corticosuprarenalei.
1FI

8ei mai importanti sunt #)aldosteronul *aldosterona+$
)dezo"icorticosterona.
Mineralocorticoizii acţionează predominant în sera metabolismului apei şi al elementelor
minerale$ astel, stimulează reabsobţia de apa şi a de la nivelul tubilor renali, retinand apa în
organism. 9etenţia
şi este avorizata de a înde
eliminarea organism
W. poate duce la edeme, polidipsie şi cresterea tensiunii arteriale
An comert se gaseste produsul uman şi veterinar Mincortid )care este acceptat de
dezo"icorticosteron *&.5.8.+
)e"istă iole de 1 ml soluţie uleioasa
1E şi este indicat în tulburări digestive insotite de diaree, în stari de soc *soc traumatic, obstetrical sau
soc prin arsura+, în tulburări hepatice când se asociază cu vitamina &, 8 şi metionina, în adinamie şi
slabiciune musculara$
)se inecteaza i.m. timp de 6)F zile la
animalele mari în doza de 122)'22 mg, la animalele milocii '2)F2 mg şi la animalele mici F)12 mg.
1FJ
MEDICATIA URGENTELOR
8ele mai importante sunt tulburările hemodinamice maniestate prin soc sau colaps vascular şi
hemoragiile interne sau e"terne masive.
0ratamentul starilor de soc şi colaps vascular are obiectivele# 1+ reacerea volemiei care se
corecteaza cu substanţe rehidratante şi mineralocorticoizi.
'+ combaterea dezechilibrului
hidroionic cu substanţe rehidratante.
6+ combaterea acidozei cu
substanţe rehidratante alcaline.
C+ aprovizionarea celulelor cu
o"igen şi substanţe nutritive cu soluţii nutritive.
F+ toniierea centrilor nervosi
superiori cu substanţe analeptice.
H+ redresarea circulaţiei sangvine
cu substanţe simpaticomimetice.
0erapia rehidratanta# )este indicata în hipovolemii prin diaree, voma, perioada indelungata de
anore"ie, stari de soc, iminenta de colaps vascular, hemoragii masive, stari to"iinectioase.
!"istă ' categorii de lichide rehidratante# )soluţii cu electroliti$
)soluţii macromoleculare.
&+ <>;AA 8; !!809>A0A# )sunt soluţii apoase care conţin unii electroliti ai sângelui
*e"# a, W, 8a, Mg, 8l, ionul bicarbonat+ putându)se adauga în caz de nevoie şi alte ingrediente. 5e
obicei, se inecteaza s.c. sau dacă este posibil i.v. &vantae# sunt ietine, uşor de preparat şi
administrat. 5ezavantae# se elimina repede, ; reusesc sa remedieze tensiunea arteriala decât pentru
o perioada scurtă *apro". 62 minute)1ora+.
!"istă soluţii de electroliti# )incomplete care conţin doar 1)' electroliti$
)complete ce conţin toti electrolitii.
&u indicaţii oarte precise# )in deshidratari hipotone# diaree, uremie, diureza neosmotica$ se
oloseşte soluţia de lorura de a până la concentraţia deFJE şi soluţiile complete de electroliti$
)in deshidratari izotone ca pierderile de sânge se olosesc soluţiile
complete de electroliti$
)in deshidratari hipertone ca setea accentuata, transpiratie intensa,
diureza osmotica se olosesc soluţiile incomplete de electroliti, ser iziologic, soluţia izotona de
glucoza FE. <erul sangvin are o osmolaritate de 'J2)622mmoli Glitru$ soluţiile cu peste F22
mmoliGlitru sunt considerate soluţii hipertone.
1FK

 0oate soluţiile se administrează caldute.
<!9; %AZA>>3A8 7soluţie izotonica de a8l 2.KE$
)in organism raportul a#8l este 6#', iar în serul iziologic 1#1$
)doza pentru rehidratare la un animal este între F22)'222 ml$
<!9; 3;8>Z&0 7izotonic )osmolaritatea

FE$ = 62J.
)glucoza ; este electrolit, dar poate i utilizata cu rol energizant$
)osmolaritatea = 'II$
)administrată i.v. sau s.c. în doza# )62 mlGkgGzi la animalele mari$
)J2 mlGkgGzi la animalele mici în
6)C administrări.
<>;A& M8. <4!99 )conţine acetat de a I.FE, a8l C.KFE, W8l 2.IFE, 8a8l'
2.6E, Mg8l' 2.6E$
)izotonica cu sângele.
(eruzii prevazute în %9 B# )<>;A& (!9%;Z&@A& 9A3!9$
)(!9%;ZA& cu 1.6E @A8&9@>&0 5! a$
)(!9%;ZA& cu W8l şi a8l.
A>><!9; )produs ce conţine a8l , W8l, 8a8l' , Mg8l', citrat de a, glucoza şi caeina$
)lacoane de 'F2 ml$
)osmolaritate = HCF$
)inectat s.c. în doze de IF2)1222 ml la animalele mari$
122)F22 ml la animalele milocii$
'2)C2 ml la animalele mici$ administrarea se repeta
la nevoie.
)este o soluţie puternic hipertonica de aceea este bine sa ie diluat cu apa
distilata în proporţie de 1#1$
)poate i administrat i.v. şi i.p. totdeauna sub ormă de soluţie calduta$
)reechilibrarea pompei de a)W se ace după mai multe administrări.
!!93><> )pulbere, amestec de săruri minerale$
)conţinutul unei pungi se dizolva în 12 litri de apa sau ceai$
)se administrează per os$
)la vitel F litriGzi ')6 zile.
9!4A59&<> )soluţie cu amestec de săruri, glucoza, caeina, acetat de a$
)administrat asemănător ionoserului$
)in caz de acidoza grava se inecteaza în prealabil s.c. soluţie de bicarbonat
de a 16)1FE în doza de F22)1222ml.
1H2

9!4A59&?A0 )inectabil$
)compozitie oarte bogata# săruri minerale, caeina, glucoza, vitamine, benzoat
de a.
9>M4A59><! )pulbere de uz veterinar$
)tonic general
!80&5!)(;< )rehidratant oralrehidratant şi troic
pentru vitei tisular.
mai ales$
)plicul & T plicul @ se solubilizeaza în apa.
An M; se mai olosesc# )(>A?A0&MAAZ&0 )draeuri$
)<_9;9A pentru 9!4A59&0&9! >9&_$
)&80&0 de W 7 iole 12ml se dilueaza cu ser iziologic.
&nionul lactat este labil şi în
)&80&0 de a 7 iole de '2ml cursul metabolizarii sale se
transormă parţial în bicarbonat astel ca eectul este mai lent 7 nu e"istă pericolul de supradoza.
@+<>;AA M&89>M>!8;&9! *A>8;A0>9A de (&<M&+
5!B09&; )este polimer al glucozei$
)cu greutate moleculara de F2.222 5al$
)se elimina prin urina$
)se utilizează 5e"tranul I2 sau C2 *de la proportia în care se elimina prin
urina+$
)se utilizează în deshidratari pasive şi hemoragii, arsuri, peritonite,
tromboza$
)ridica tensiunea arteriala pentru H)J ore$
)se peruzeaza lent i.v.$
)este lipsit de to"icitate, dar poate da uneori reacţii alergice traduse prin soc
şi astm$
)preparat#?etoplasm )indicat la vitei şi purcei în diaree neonatala,
hipoglicemie, into"icatii alimentare, colibaciloza$
)administrat i.v. sau i.p.$
)doza# C)JmlGkg$ tratamentul se poate repeta la interval
de F)H ore.
8+<>;AA ;09A0A?!# )conţin glucide sau aminoacizi.
3lucidele = substrat energetic uşor asimilabil ce restabilesc rezervele energetice ale
organismului$
)din acesta categorie ac parte# glucoza, ructoza, sorbitolul.
3;8>Z& 7sub ormă de pulbere alba, dulce, uşor solubilă în apa$
)in comert e"istă concentraţiile FE, 12E, '2E, 66E, C2E$
1H1

)reprezintă un substrat energetic imediat mai ales în inectarea i.v.$
)e"cesul este depozitat în icat sub ormă de glicogen$ in cursul metabolizarii
urnizeaza &0( *adenozin triosat+ substanţa care creste e"citabilitatea chemoreceptorilor tisulari$
)pe langa uncţia energetica mai are uncţiile# antito"ică, diuretica *mai ales în
soluţiile hipertonice+,
Andicaţii# )după toniica contractiile
interventii miocardului
chirurgicale, şi uterului.
obstetricale, la animalele slabite, epuizate, subnutrite, în
convalescenta, în stare de soc, la animalele cu into"icatii, cu miocardite, hepatite, în cetonemia
vacilor.
)la animalele cu stare normala de hidratare se pot administra şi soluţiile hipertone$ la
cele deshidratate trebuie evitate soluţiile hipertone datorită eectului diuretic şi deshidratant al
acestora la care se vor inecta soluţii izotonice$ se ace o administrare şi se repeta la nevoie$
)se inecteaza s.c. şi i.v., chiar şi i.p.$
)doze# 2.66 gGkg la animalele mici şi milocii$
2.1H gGkg la animalele mari.
)pe cale s.c. şi i.p.se utilizează concentraţia ma"imă de 12E.
%9;80>Z& )sunt zaharuri a caror metabolizare ; depinde de prezenta insulinei$
<>9@A0>; )au aceeasi valoare energetica ca glucoza, dar eliberarea energiei este mai
lentă$
)ructoza se descompune mai ales în icat, iar glucoza peste tot$
sorbitolul se descompune mai ales în icat, dar trece mai intai în ructoza$
)ructoza e"istă sub ormă de lacoane de 122ml '2E, iar sorbitolul în
pungi de 'F2 sau F22ml FE$ ambele preparate sunt de uz uman$
)se utilizează mai ales în deshidratari, în diaree, în doza de 1222)'222
mlGanimalGzi.
!"istă comprimate energizante cu glucoza, caeina, vitamina 8, @1, @' şi &0(sodic.
&minoacizii # )sunt un aport alimentar proteic de mare valoare$ de obicei, se utilizează ormă
levogira a aminoacizilor esentiali *leucina, metionina, triptoan, izoleucina+.
)se pot utiliza şi alte surse de $
)in medicina umană se olosesc diverse preparate care pe langa amionacizi
conţin şi electroliti$ e"# &minoplasmal, &minosteril, evamin, <alviamin, &minousin, &minosolut
*pentru diabetici+, !orte" *draeuri ce conţin acid glutamic, tirozina, aspartat de Mg şi W, caeina$ se
administrează în stari de oboseala, convalescenta, pentru mentinerea eortului la sportivi+.
&naleptice cardiorespiratorii# )maresc consumul de >' la nivelul <8$
) inhiba osadiesteraza care la randul ei descompune &M()
ciclic, avorizand depunerea acestei substanţe în celule.
8ategorii# )e"citante corticale care în M; se mai numesc şi stimulente psihomotorii *caeina+$
1H'

)e"citante bulbare *camorul , pentetrazol+ )v. e"citante <8
<ubstanţe simpaticomimetice# )directe# adrenalina, noradrenalina.
)indirecte# eedrina.
!ecte# )produc vasoconstrictie generală cu e"ceptia vaselor cerebrale, coronare şi pulmonare$
)activeaza toatemusculaturii
)scade tonusul uncţiile inimii# tahicardie,
netede în special,
intestinale, bronhicehipertensiune arteriala$
*are eect avorabil în alergii+$
)contracta musculatura splinei$
)scade secretiile digestive şi bronsice$
)produce midriaza activă$
)creste nivelul glicemiei prin descompunerea glicogenului din icat$
)sunt stimulante ale <8, respiratiei$
)creste număr de leucocite şi temperatura corporală.
Andicaţii# )ca hemostatice sub ormă de tamponari$
)in asociere cu anestezicele locale pentru prelungirea eectului$
)in astm bronsic, soc anailactic, urticarie, colaps cardiac$
)la om în crizele ee astm bronsic.
8ontraindicaţii# )in narcoza cu preparate halogenate *8loralhidral, 4alotan+.
0ratamentul hemoragiilor#
>prirea hemoragiei )pe cale chirurgicala# hemostaza mecanica prin presare, comprimare şi
sutura vasului, prin rig$
)pe cale medicamentoasa prin hemostatice.
4!M><0&0A8!# )>8&!$
)3!!9&!.
4!M><0&0A8! >8&!# )substanţe astringente şi simpaticomimetice prin acţiunea lor
vasoconstrictoare$
)produse hematologice de uz uman# bureti de ibrina, pudra de
ibrina, trombina uscata pe plăgi sângerande.
4!M><0&0A8! 3!!9&!#
?A0&MA& W )antihemoragica$ este o vitamina sintetizata de regnul vegetal *vitamina W' + si
de populatia rumenala sau intestinală.
^vitamina W 6 este o vitamina sintetică care se mai numeste şi menadiona
bisulit de a $
)la om şi păsări sinteza digestiva este insuicienta, de aceea se utilizează
recvent în terapie$
1H6

)rolul iziologic al vitaminei W în procesul de coagulare al sângelui,
respectiv, intervine în sinteza hepatică de protrombina şi a actorului ?AA *convertina+$ dacă în urma
administrării vitaminei W ; creste protrombinemia rezulta ca e"istă o aecţiune la nivel hepatic.
)starile de carenta apar când se administrează timp indelungat per os
substanţe
antivitamineantibacteriene *sulamide,
W *derivati cumarinici+ aparantibiotice, substanţe
aecţiuni hepatice grave.coccidiostatice+$ în into"icatii cu
)indicaţii# )in hemoragii şi stari hemoragipare$
)in insuicienta hepatică$
)in tratamentele prelungite cu sulamide, antibiotice cu spectru
larg şi coccidiostatice$
)înainte şi după interventii chirurgicale sângeroase$
)in into"icătii cu derivati cumarinici *fararina+.
)orme de prezentare# )vitamina W în iole de 12 ml 1E, inectabilă s.c. sau
i.m. la animalele mari 2.1)2.6 g , iar la cele mici 1)6 cg putându)se repeta administrarea de ')6ori în
cursul unei zile$
)vitamina W 6 soluţie 1E buvabila în lacoane de F2,
122 sau 1222 ml$ este destinata păsărilor şi se administrează în apa de băut dimineata# 1ml la 12 pui
timp de 6)F zile $
)vitamina W 6 pulbere uraera care se poate
administra la mamiere sub ormă de breuva, în doze asemănătoare cu cele de vitamina W iole# 2.1)
2.6 g la animalele mari$ la păsări se administrează în hrana de obicei concomitent cu medicatia
coccidiostatica, sulamidica sau antibioticele în doza de 6)H gGtona de ura pe o durata de C)I zile.
)itomenadiona în iole de 1ml 1E de uz uman.
?!><0&0*9!(0A&<!+ )este o hemocoagulaza izolată din veninul unor serpi sud)
americani ce activeaza transormarea ibrinogenului în ibrina$
)timpul de coagulare scade la o 1G6 din valoarea iniţiala, iar
timpul de sângerare scade la 1GF$
)e"istă iole de 1ml de uz uman ce conţin 1 unitate
hemocoagulaza$ se utilizează proilactic în cazul unor interventii chirurgicale, cât şi curativ în
interventii insotite de hemoragii $
)calea de administrare este s.c. sau i.v.
!0&M(<A&0 7iole de 1ml$ se utilizează similar ?enostatului.
!!M!0! 5! 4>M!>(&0A!
1HC

&lopatia se spriina pe principiul contrariile se combat prin contrarii/ = contraria contrariis
curantur/$ are ca parinte pe 4ipocrate.
4omeopatia se spriina pe principiul similia similibus curantur/ = asemănătoarele se combat
prin asemănătoare/$ are ca parinte pe <ammuel 4ahneman$ se bazeaza pe principii active din plante,
e"tracte sau tincturi$

9emediile substanţele
olosite utilizate
în domeniul se numescpornesc
homeopatiei remedii.de la e"tracte vegetale supuse ulterior unor
dilutii succesive şi unor procese de dinamizare *dilutiile pot aunge până la 1#1.222.222 şi chiar mai
mult, iar prin dinamizare = agitarea periodica, ritmică şi sustinuta a dilutiilor respective+ astel încât în
urma acestor operatiuni soluţiile capata proprietăţi chimice, dar mai ales izice deosebite. 5acă astel
de soluţii se administrează în concentraţii mari, ele declanseaza în organism simptoame pe care le
anihileaza sub ormă remediilor homeopate. &ceste remedii acţionează prin stimularea ortelor
organismului de a se opune agresiunii unor actori e"terni astel ca în ultima instanta vor restabili
homeostazia iniţiala iziologica.

Vdocuments - MX Farmacologia Generala Veterinara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX Farmacologia Generala Veterinara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 FARMACOLOGIA GENERALA VETERINARA - slide pdf.

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

 otravă în urma administrării în cazul diabetului zaharat.

Farmacocinetica studiază soarta medicamentelor în organism, respectiv, se reeră la

Farmacocnozia se ocupă cu studiul drogurilor.

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

din timpuri oarte vechi$

prima armacopee din lume$

4ippocrate susţine că medicamentele sunt doar aduvanţi ai organismului animal$ este

combat prin contrarii *medicina clasică+$

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

dăunatori ce trebuie înlăturaţi înainte de utilizare 7 preparate galenice$

code"uri de medicamente/$ &vicena cu lucrarea 8anonul medicinei/$

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

gradul de dizolvare al substanţei active $

temperatura, p4)ul şi vâscozitatea mediului, la locul de dizolvare şi absorbţie $

mişcarea particulelor din mediu $

solvatarea medicamentului, uncţie de cantitatea de apă din compoziţia chimică a

89 = cantitatea absorbită din preparatul de reerinţă.

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

%actorii care inluenţează biodisponibilitatea#

 viteza şi gradul de absorbţie a substanţei active.

Dn cazul administrării medicamentelor pe cale orală, biodisponibilitatea descreşte astel# soluţii

uleios 5acă nivelul

 rectală *per rectum+ $

!aea e2%ern,: administrarea medicamentelor#

 la nivelul mucoaselor# respiratorie, conunctivală, genito)urinare, mamară, mucoasei

3. C,i ar%ifi!iae /&ire!%e 0 !u a+$"r+ţie &ire!%,1:

*plăgi traumatice şiGsau operatorii+.

8alea deorma armaceutică.

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

 breuvaul *băutura orţată+$

<e preeră modalităţile colective, cu speciicarea aptului că amestecul medicamentului cu

&vantae ale administrării per os#

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

A+$"+ţia me&i!amen%e"r a ni(eu mu!"a$ei +u!ae

A+$"+ţia me&i!amen%e"r a ni(eu mu!"a$ei #a$%ri!e

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

substanţă ce reduce motilitatea

A+$"+ţia me&i!amen%e"r a ni(eu in%e$%inuui $u+ţire

kanamicina 7 absobţia este întârziată+.

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

&1 Caea !"n6un!%i(a,

ormă de ungvente, comprimate, buiuri, irigaţii ale vezicii urinare$

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

<e utilizează e"clusiv

 aplicarea de căldură locală$

 înglobarea medicamentului în e"cipienţi diadermici.

51 Caea auri!uar, /a !"n&u!%uui au&i%i(1

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

DIFU7IUNEA MEDICAMENTELOR 8N ORGANI-M

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

 capacitatea de iltrare a rinichiului .

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

Dn practică se pot distinge#

3. FA7A DE DIFU7IUNE 8N ŢE-UTURI

a. Difu)iunea *rin *ere%ee !a*iare"r

MEDICINĂ VETERINARĂ FARMACOLOGIE VETERINARĂ

capilarelor în circa ' minute+.

+. Difu)iunea *rin +arieree "r#ani$muui

@arierele organismului sunt reprezentate, în principal, de către#

a. Difu)iunea rin ere%ee !a*iare"r

&. Di$%ri+uirea n ţe$u%uri >i fi2area e farma!"re!e%"rii $*e!ifi!i

Eiminarea me&i!amen%e"r e a ni(e um"nar

Eiminarea me&i!amen%e"r e a ni(eu ieii >i a #an&e"r

D")a er Bi"!"r se utilizează în cazul medicamentelor active.