UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

Programul de masterat „Studii de Securitate și Managementul Informațiilor”

Tema nr. 4

FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII

FEDERAȚIEI RUSE

Prelegere pentru cursul de lecții

„Autoritățile de informații și securitate în societatea contemporană”

dr., lect. univ. A. Fortuna

Chişinău – 2021
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

CUPRINS:

I. Retrospectiva istorică a creării autorităților informative ruse........................p. 3

II. Organizarea forţelor de asigurare a securităţii...............................................p. 8

III. Serviciul Federal de Securitate (SFS / FSB).................................................p. 10

IV. Serviciul de informaţii externe (SIE / SVR).................................................p. 14

V. Direcţia Generală Informaţii (DGI / GRU) al marelui stat major

a forţelor armate...................................................................................................p. 18

Surse şi materiale...................................................................................................p. 22

2 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

I. RETROPSECTIVA ISTORICĂ A CREĂRII AUTORITĂȚILOR INFORMATIVE RUSE

Operaţia contrainformativă „Sindicat 2” (1921-1925)

Scopul: atragerea pe teritoriul URSS a lui B. Savinkov1 în scopul organizării în privinţa sa a
unui proces de judecată pentru teroare şi tentative de uzurpare a puterii.
06.05.1921 (prima zi), misiunii diplomatice sovietice s-a adresat un imigrant, care în
schimbul acordării dreptului de revenire în ţară a acceptat colaborarea cu VCK2 în calitate de agent
voluntar. În baza acestui fapt el a fost atras în explorarea organizaţiei antisovietice cu centrul de
conducere aflat în străinătate. În scopul atragerii figuranţilor activi din mediul advers, a fost
recrutată o gazdă a caselor de întâlniri, care a servit ca ambuscadă.
21.05.1921 (15 zile) primul arest, în rezultatul interogărilor figurantului arestat s-au obţinut
informaţii suplimentare despre structura, scopurile, personalul organizaţiei explorate. Ulterior el,
sub presiunea materialelor compromiţătoare a acceptat colaborarea în calitate de agent în mediul
celorlalţi deţinuţi, aflaţi sub anchetă. În baza informaţiilor agenturistice şi depoziţiilor figurantului
arestat, s-a organizat arestarea concomitentă a altor figuranţi, aflaţi pe teritoriul deservit
contrainformativ de VCK, în câteva localităţi, inclusiv agentura adversă în cadrul forţelor armate şi
deconspirarea în iunie 1921 (1 lună) a câteva adrese conspirative adverse. În total au fost
condamnate 230 de persoane.
Decembrie 1921 (7 luni), în baza datelor agenturistice s-a aflat despre apariţia din iunie 1921
a figurantului advers pe teritoriul deservit contrainformativ, direcţionat în scopul restabilirii
poziţiilor pierdute. În 1922, s-a aprobat crearea pe teritoriul asigurat contrainformativ a
organizaţiilor legendate de opoziţie, organizarea în baza lor a unor jocuri operative cu centrele
adverse din străinătate în scopul atragerii în ambuscadă a liderului advers – B. Savinkov prin
crearea iluziei de condiţii favorabile pentru preluarea puterii politice, utilizând aspiraţiile sale de a-
şi restabili poziţiile pierdute în urma explorării precedente.
Etapa ofensivă:
Vara 1922 prin arestarea şi recrutarea rezidentului organizaţiei adverse în momentul
traversării ilegale a frontierei, care în urma interogărilor a prezentat informaţii detaliate privind
componenţa rezidenturilor active, care nu au fost descoperite în cadrul explorării precedente.
Aceasta a permis dezactivarea acestora prin arestarea rezidenţilor, unul dintre care a fost recrutat
prin constrângere – garanţia siguranţei familiei sale. Estimarea corectă de către exploratori a
dependenţei sale psihologice de familie a permis utilizarea lui şi în străinătate, cu garanţia
îndeplinirii misiunilor trasate, revenirii în ţară şi dezinteresul de a deveni agent dublu.
La crearea organizaţiei legendate de opoziţie s-a recurs în scopurile:
- Sustragerea forţelor şi mijloacelor organizaţiei explorate spre o ţintă falsă;

1Liderul Partidului Socialist Revoluționar, aflat din noiembrie 1917 în opoziia guvernului bolșevic, condus de V.I.
Lenin
2 Comisia Extraordinară Rusă pentru combaterea contrarevoluției și sabotajului - prima autoritate informativă a
guvernui V. I. Lenin, creatăpe 20.12.1917

3 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

- Menţinerea prin aceasta a activităţii ei în vizor operativ.

Pentru a legenda statutul agenţilor dubli, pentru primul din ei s-a înscenat evadarea din
detenţie cu refugierea la al-doilea agent, arestarea căruia a fost trecută oficial pe articol
administrativ – pentru a nu provoca dubii. Ambii au fost stabiliţi cu reşedinţa în capitală, pentru a
crea iluzia pregătirii unei lovituri de stat. La următoarea fază, în explorare a fost inclus un cadru
operativ sub legenda unui vechi cunoscut al rezidentului recrutat şi membru al unui grup de opoziţie
ilegală şi influentă.
Organizaţia era inventată, dar pentru ea exploratorii au elaborat „programul de acţiuni”, care
avea similitudini ideologice cu organizaţia explorată şi o putea interesa, precum şi „istoria apariţiei”
– pentru a-i acorda credibilitate faţă de mediul explorat. Un alt element atractiv al legendei era
prezenţa agenturii sale în aparatul de stat şi comandamentul forţelor armate – informaţii, care urmau
să intereseze activ partea adversă spre a o lua sub control şi a vedea în ea un potenţial concurent.
Pe 10.09.1922 (1 an, 4 luni, 4 zile) s-a stabilit domiciliul său permanent, datele conspirative
de identitate şi contactele locale, luate imediat sub urmărire, în rezultatul căreia s-au identificat încă
2 persoane din agentura adversă locală, cât şi formele de legătură, inclusiv parolele de contact.
Arestarea curierului şi contactului său s-a produs pe 14.09.1922 (1 an, 4 luni, 1 săptămână),
la momentul întrunirii lor la adresa conspirativă, ratând reţinerea celor 2 agenţi, identificaţi ca
curieri care au transmis bani şi directive de acţiune. În urma interogării s-au obţinut informaţii
privind datele de identitate a alto 4 agenţi adversari şi localităţile de activitate a lor, primul dintre
care a fost arestat pe 27.10.1922 (1 an, 5 luni), în urma interogării căruia s-au reţinuţi alţi agenţi.
Combinaţia operativă a început pe 30.12.1922 prin detaşarea agentului dublu (familia căruia a
rămas pe teritoriul deservit contrainformativ) peste hotare la conducerea organizaţiei explorate. Un
factor în favoarea alegerii sale a fost faptul că el în calitate de rezident advers nu a întreprins acţiuni
ilegale concrete, ceea ce inspira încredere. Modul deplasării – traversarea ilegală a frontierei.
Pretextul deplasării era argumentat – raportarea privind rezultatele obţinute şi pierderile avute
loc în urma arestărilor. Separat s-a raportat despre organizaţia legendată şi posibilităţile ei
informativ-agenturistice, dar foarte limitat, pentru a le provoca interesul de a contacta direct cu ea.
Pentru a-şi confirma datele, el a fost asigurat cu „documente secrete, obţinute prin agentură”,
însoţite de o „notă analitică” privind perspectivele de subordonare şi a organizaţiei date şi utilizare a
posibilităţilor ei agenturistice.
Rezultatele obţinute:
- Sursele şi volumul finanţărilor externe a organizaţiei explorate (ceea ce a permis evaluarea
posibilităţilor sale de acţiune);
- Planurile acesteia pentru viitorul apropiat;
- Identitatea şi adresele rezidenţilor activi, rămaşi la libertate;
- S-au utilizat înclinaţiile carieriste a unuia din activiştii organizaţiei explorate (aflat în relaţii de
rudenie cu unul din agenţii dubli) cu predispunerea sa de a veni personal pe teritoriul deservit
contrainformativ. Atragerea sa pe teritoriul deservit contrainformativ cu retorsiunea ulterioară

4 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

- ar permite prin intermediul declaraţiilor sale credibile să-l atragă în următoarea perspectivă şi
pe liderul organizaţiei – Savinkov.
A doua acţiune a combinaţiei s-a desfăşurat prin deplasarea lucrătorului operativ cu informaţii
mai detaliate despre organizaţia explorată, pe care o „reprezenta oficial”. Prezenţa sa era impusă de
situaţia operativă – jocul contrainformativ s-a complicat prin implicarea în aceste vizite a serviciului
special advers, care finanţa şi utiliza în propriile scopuri organizaţia explorată. Agentului şi
lucrătorului operativ al GPU, aflaţi în deplasare legendată li s-a propus colaborare secretă
(prognozată în procesul planificării vizitei), pe care ei „au acceptat-o”.
Următoarele deplasări erau însoţite de „informaţii operative” pentru serviciul special advers,
în scopul asigurării condiţiilor favorabile de activitate şi consolidării încrederii părţii adverse. În
schimb, serviciul special advers achita regulat pentru dezinformările prezentate, îi asigura cu
documente de acces pe teritoriul altor ţări europene, cât şi de circulaţie liberă pe propriul teritoriu,
fără să-şi dea seama, participând activ la jocul operativ al OGPU. Această relaţie asimetrică cu
serviciul special advers urmărea şi scopuri contrainformative – direcţionarea pe accentele necesare
a activităţii acestuia prin intermediul dezinformărilor prezentate. Scopul combinaţiei operative a
fost atins – contactul cu organizaţia explorată din numele organizaţiei legendate a fost stabilit cu
perspectivă de dezvoltare.
În baza informaţiilor agenturistice, pe 03.01.1923 (1 an, 8 luni) s-au descoperit şi neutralizat
2 grupări adverse – în cadrul forţelor armate şi miliţiei, totodată a fost deconspirată o rezidentură
adversă.
Pe 23.06.1923 (2 ani, 1 lună) pe teritoriul deservit contrainformativ a fost arestat unul din
conducătorii organizaţiei explorate. Pentru a neutraliza activitatea informativ-subversivă a
organizaţiei, conducerea căreia se afla în străinătate, s-a luat decizia de arestare şi transmitere a
liderului acesteia – B. Savinkov, instanţei de judecată în cadrul unui proces mediatizat public, la
nivel internaţional, în scopul discreditării sale în opinia publică şi reducerii oportunităţii de
finanţare a activităţii sale.
Reprezentantul organizaţiei explorate, însoţit de agenţii OGPU, pe 28.04.1923 a traversat
ilegal frontiera pentru a stabili contactul cu organizaţia legendată, componenţa căreia era alcătuită
din agentura OGPU. Important: Toţi agenţii atraşi în combinaţie au fost decifraţi reciproc, ceea ce
le-a permis să acţioneze exact în conformitate cu planul operaţiei în condiţiile dinamicii
imprevizibile a situaţiei operative. Pentru a provoca organizaţiei explorate spiritul de concurenţă, în
operaţie a fost atrasă şi altă grupare explorată, finanţată din exterior. Prin intermediul agenturii, s-a
organizat o confruntare a reprezentanţilor ambelor structuri subversive în scopul provocării luării
cât mai rapide a deciziei de conlucrare. Totodată, această măsură a influenţat credibilitatea
organizaţiei legendate. Ca urmare, s-a creat un „comitet de acţiune”, care a întrunit reprezentanţii
organizaţiei explorate şi a celei legendate. Acţiunea dată a fost faza finală a interpunerii unei
structuri legendate, compuse din mai mulţi agenţi.
Principalul motiv al colaborării din partea organizaţiei legendate, care se prezenta ca forţă
reală de opoziţie influentă, a fost numit „autoritatea incontestabilă a lui B. Savinkov”. Dar

5 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

evenimentele s-au derulat astfel, încât iniţiativa de contact nemijlocit cu el să vină de la adepţii săi
şi nu de la organizaţia legendată. În scopul consolidării reputaţiei organizaţiei legendate şi
dezinformării adversarului, curierului acestuia i s-a permis să revină în străinătate, dotat cu
materiale dezinformative. Raportând despre rezultate, el a confirmat posibilităţile informativ-
agenturistice a organizaţiei interpuse, consolidând-ui veridicitatea.
În iunie 1923 a avut loc deplasarea lucrătorului operativ pentru contactarea directă cu B.
Savinkov, care a avut loc pe 14.07.1923. discuţia s-a desfăşurat sub forma schimbului reciproc de
informaţii, inclusiv referitor la sursele de finanţare a organizaţiei explorate.
Pentru verificarea informaţiilor şi formarea pe loc a detaşamentelor terorist-subversive, pe
17.08.1923 Savinkov l-a expediat pe reprezentantul său în teritoriul deservit contrainformativ, care
urma să apară pe adresa organizaţiei legendate, unde a apărut pe 16.09.1923.
Pe 20.09.1923 el a fost arestat, faptul aflării sale în detenţie era ţinut în secret. El a fost
convins să colaboreze, fiind pus accentul pe caracteristicile sale psihologice de persoană activă, care
necesita orice activitate în condiţiile absenţei perspectivelor de eliberare. El a acceptat colaborarea
cu perspectiva câştigării încrederii exploratorilor şi ieşirii la libertate în cadrul unei acţiuni
agenturistice. Pe parcursul colaborării exploratorii menţineau cu el o tactică psihologică adaptată,
cu aluzii de posibila eliberare în perspectivă. Fiind oficial de acord să colaboreze, el de repetate ori
încerca să includă în textul mesajelor transmise sub control fraze cifrate, care semnalau despre
alarmă, dar analiza lor detaliată nu i-a permis să-şi atingă scopul. Cu ajutorul său, lui B. Savinkov i
s-a transmis informaţia privind riscul destrămării organizaţiei, cu calculul că aceasta îl va impune să
se implice personal.
Prin această corespondenţă s-a finalizat prima parte a explorării, marcată prin preluarea
definitivă a iniţiativei strategice de către exploratori. Următoarele măsuri active s-au concentrat la
dezvoltarea legendei operative prin crearea iluziei existenţei filialelor grupului legendat, în care
scop în diferite oraşe s-au creat grupuri legendate, compuse din agentură special pregătită şi
instruită.
În perioada 1921-23 au fost dezactivate până la 30 organizaţii conspirative adverse pe
teritoriul Belorusiei, Ucrainei şi Rusiei, întrunind 500 de persoane. Pentru a-l determina pe liderul
organizaţiei explorate să intervină personal, în aprilie 1924 s-a organizat o deplasare ordinară a
lucrătorului operativ legendat şi a agentului retorsionat – fostul adjutant al figurantului explorat, ca
persoană de încredere, fiind deja a 8-a deplasare, organizată de exploratori. În raportul lor, ei au
creat iluzia dezbinării organizaţiei legendate şi a riscului descompunerii ei, ceea ce urma să-l
determine să intervină personale pe teritoriul deservit contrainformativ. Liderul explorat insista
revenirea persoanei sale de încredere (aflate sub arest şi utilizate în explorare prin constrângere)
pentru raport.
Pe 18.05.1924 ei au revenit. Pe 24.05.1924 s-a înscenat o şedinţă a conducerii organizaţiei
legendate, în cadrul căreia „s-a decis delegarea persoanei solicitate peste hotare”, care conform
sarcinii primite, „a refuzat din motivul necesităţii îndeplinirii unor misiuni importante şi
argumentate”. Pentru confirmarea acestei versiuni, s-a înscenat situaţia prin următoarele acţiuni:

6 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

Din numele persoanei de încredere s-a scris un mesaj cu intenţia de revenire la centrul aflat
peste hotare. S-a simulat participarea sa la o tentativă de jaf al instituţiei bancare şi a rănirii sale
grave în urma acesteia. În urma primirii acestor informaţii, liderului explorat i s-a creat concluzia
intenţiei persoanei de încredere de a reveni şi apariţiei unor obstacole obiective, ce nu i-au permis.
De asemenea, în baza informaţiilor despre jaful simulat, i s-a dat de înţeles referitor la prezenţa
sumei necesare de bani, suficiente pentru organizarea eficientă a unei lovituri de stat.
În timpul deplasării în iunie 1924 a unuia din lucrătorii operativi peste hotare, a avut loc
identificarea şi denunţarea sa la poliţie de un fost cunoscut, unde el a reuşit să-şi demonstreze
nevinovăţia, bazându-se pe reputaţia proastă a persoanei care l-a denunţat. Fiind anterior interpus
contraspionajului advers în calitate de candidat la racolare, el prin „rezultatele” sale inspira
încredere.
Între 14-15.07.1924, în timpul următoarei vizite agenturistic-operative, agenţii interpuşi au
prezentat serviciului special advers materiale dezinformative pregătite necalitativ, ceea ce în cazul
unei verificări riguroase putea deconspira explorarea.
Pe 15.08.1924, liderul explorat a traversat frontiera, venind pe teritoriul deservit
contrainformativ şi pe 16.08.1924 a fost arestat.
Pe 25.08.1924 a început şedinţa instanţei de judecată, care pe 27.08.1924 l-a condamnat la
pedeapsa capitală cu solicitarea imediată către autorităţile competente de a o înlocui cu detenţie pe
10 ani. Declaraţiile sale în cadrul procesului de judecată au dezbinat cercurile emigraţiei ruse,
diminuându-i potenţialul ofensiv.
Pe 07.05.1925 el a decedat în urma suicidului. Efectivul operativ a fost stimulat prin
conferirea distincţiilor oficiale, agenturi participante – în baza rapoartelor respective, i s-au acordat
premii băneşti considerabile.
În total, operaţia contrainformativă – de la iniţiere şi până la începutul şedinţei instanţei de
judecată, a durat peste 3 ani. Acţiunea s-a finalizat cu:
Neutralizarea organizaţiei explorate;
Condamnarea conducerii ei conform tuturor procedurilor legale în baza probelor acumulate;
Lipsirea de motivare pentru opoziţia din emigrare spre întreprinderea în perspectivă a altor
acţiuni subversive de amploare, motivate prin riscul creării unor ambuscade contrainformative pe
teritoriul RSFSR3. Respectiv, această operație a avut un caracter preventiv-profilactic, creând o
imagine de incertitudine în perspectiva activităilor informativ-subversive pe teritoriul Federației
Ruse, planificate de serviciile speciale a puterilor europene cu utilizarea forțelor și mijloacelor
cercurilor imigraționiste ruse din Europa. Anume crearea de către VCK (1917-1922), iar din 1922
GPU4 a imaginii convingătoare a unui risc avansat de a prezență pe teritoriul Rusiei a așa-numitor
ambuscade contrainformative.

3 Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (1917-1992)

4Direcția Politică de Stat din cadrul Comisaritului Popular al Afacerilor Interne (NKVD), cu competențe informative și
contrainformative

7 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

II. ORGANIZAREA FORŢELOR DE ASIGURARE A SECURITĂŢII FEDERAȚIEI RUSE

Legea federală a securităţii, adoptată în 2010, absolut nu menţionează în context

particularităţile activităţii informative sau contrainformative, cât şi autorităţile informative în
genere. Legea privind activitatea informativă externă plasează SVR şi GRU ca componente a
forţelor de asigurare a securităţii ţării de ameninţări externe. Activitatea informativă externă se
prezintă ca proces de obţinere şi procesare a informaţiilor privind posibilităţile reale şi potenţiale,
acţiunile, planurile şi intenţiile statelor, organizaţiilor, persoanelor, capabile să afecteze interesele
Federaţiei Ruse.
Necesităţile de realizare a activităţii informative se stabilesc de preşedinte şi Adunarea
Federală a ţării.
Preşedintele Federaţiei Ruse:
- Este în drept să decidă formarea, reorganizarea şi lichidarea organului departamental de
informaţii externe (Ex.: GRU MA FR), fără a-şi coordona decizia cu alte autorităţi;
- Formulează priorităţile activităţii informative;
- Controlează şi coordonează activitatea organelor de informaţii externe;
- Desemnează şi demisionează conducătorii organelor de informaţii externe;
- Aprobă lista autorităţilor federale executive şi judecătoreşti, organizaţiilor instituţiilor,
întreprinderilor, care dispun de acces la informaţiile obţinute în urma activităţii informative
externe.
- Aprobă numărul statelor de personal în organele de informaţii externe.
Conducătorii organelor de informaţii externe răspund personal în faţa şefului statului pentru
veridicitatea, obiectivitatea şi alte caracteristici a informaţiei operative prezentate. Obiectivul
prioritar al activităţii informative este asigurarea preşedintelui, parlamentului şi guvernului rus cu
informaţii operative, necesare în calitate de suport decizional în domenii politic, economic,
defensiv, tehnico-ştiinţific, ecologic.
Printre împuternicirile organelor de informaţii externe figurează asigurarea securităţii
personalului permanent al misiunilor ruse peste hotare şi a familiilor acestora în ţările de reşedinţă
(subunităţile de contrainformaţii externe), indiferent de faptul, dacă sunt ei purtători de date
clasificate sau nu. Bugetele şi devizele de cheltuieli a organelor de informaţii externe se dezbat şi se
aprobă la şedinţele închise în plen a camerelor Adunării Federale (parlamentului Federaţiei Ruse) şi
a comitetelor de profil ale acestora.
Legea expres stipulează că documentele organelor de informaţii externe privind:
- statele de personal;
- agentura;
- metodele şi mijloacele speciale, aplicate în activitatea informativă externă.
Se păstrează prin excepţie în arhivele departamentale.
Activitate informativă externă sunt competente să desfăşoare: SVR, GRU, FSB şi FSO.

8 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

Activitatea informativă externă pe teritoriul ţării în privinţa cetăţenilor ruşi este interzisă. În
procesul activităţii informative externe este interzisă stabilirea relaţiilor confidenţiale cu legiuitorii,
judecătorii şi procurorii de toate nivelurile, slujitorii organizaţiilor religioase, înregistrate în
Federaţia Rusă.
Prin decretul prezidențial nr. 1280/20.12.1995 a fost instituită Ziua lucrătorului organelor
securității Federației Ruse, marcat de Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul de Informaţii
Externe (SVR) și Serviciul Federal de Protecţie (FSO).
Printre principiile de bază a asigurării securităţii (5 în total5), se evidenţiază în particular
următoarele:
- Caracterul sistemic şi complexitatea aplicării de către autorităţile federale şi locale a măsurilor
politice, organizatorice, social-economice, informaţionale, normative şi de alt gen, menite să
asigure securitatea. Reieşind din acest principiu, absolut toate autorităţile ţării, indiferent de
profilul de bază al activităţii funcţionale, în diferită proporţie are obligaţia asigurării securităţii
Federaţiei Ruse;
- Prioritatea măsurilor preventive în scopul asigurării securităţii. Principiul reflectă caracterul
ofensiv în asigurarea securităţii şi respectiv, o pondere importantă a măsurilor de influenţă activă
a mediului advers începând de la etapa riscurilor – prin prognoză, identificare, analiză şi evaluare
a acestora.
O caracteristică distinctă este caracterul general al legislaței ruse privind reglemetarea
statutului autorităților informative, care spre exemplu, în Legea securității nu-s menționate expres6.
În conformitate cu legislația, principalele autorități informative ale Federației Ruse - Serviciul
Federal de Securitate, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații (din cadrul
Ministerului Apărării) sunt organe operativ-investigative.
O particularitate a reglementării activității operativ-investigative este inclusă în art. 18 al legii
de profil, referitor la protecția socială și juridică a cetățenilor care au acordat suport organelor
operativ-invetigative și caee se află sub protecția statului în baza unor relații contractuale. Această
condiție îi eliberează de răspundere penală, în caz dacă, în procesul efectuării misiunilor operative,
a săvârșit complicitate în cadrul unor infracțiuni, efectuate în mediul în care ei au fost infiltrați, cu
condiția compensării pierderilor comise statului și contribuției semnificative în investigarea
crimelor contra statului. Un element motivant și attractif pentru acordarea suportului oganelor
operativ-investigative este recompensa materială aplicată sub diferite forme, care nu se indică în
declarațiile de venituri și nu sunt impozabile, conform prevederilor prevăzute expres în art. 18 al
Legii privind activitatea operativ-investigativă (AOI),7 inclusiv până la dreptul de asigurare cu
pensie pentru activitatea efectuată în cadrul suportului acordat.

5 De două ori mai puţine la număr decât în legea similară a RM (n. a.)
6 Федеральный Закон о безопасности № 390-ФЗ от 28 декабря 2010 года
7 Федеральный Закон № 144-ФЗ 12 августа 1995 года об оперативно-розыскной деятельности

9 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

III. SERVICIUL FEDERAL DE SECURITATE (SFS / FSB)

1. Instituţiile de pregătire a cadrelor FSB

a) Academia FSB
Principala instituţie a FSB, cu sediul în or. Moscova. Pe lângă acestea sunt create şi centre
specializate de cercetări ştiinţifice, de genul Institutului de cercetări ştiinţifice „Prognoz”,
existent anterior pe lângă Şcoala superioară a KGB URSS. Instituţia de pregătire a cadrelor
operative, include 4 facultăţi şi 2 institute afiliate. Programele de studii sânt extinse la 5 ani de
licenţă şi 1 – 2 ani de masterat, în funcţie de specialitate.
Academia FSB din Moscova include, acreditată din 1998:
2 Institute: Institutul de Criptografie, Comunicaţii şi Informatică (IKSI), Institutul de pregătire
a cadrelor de conducere.
4 Facultăţi:
Facultatea de anchetă (nr. 1). Cursuri: „Organizarea anchetei preliminare”, alte discipline,
predate de corpul profesoral-didactic şi anchetatorii FSB.
Facultatea de contrainformaţii (nr. 2): Specialităţile: „Activitatea contrainformativă”,
„Combaterea crimei organizate”, „Combaterea terorismului” etc. Limbile străine se studiază după
criteriul geografic – limbi europene şi limbi orientale, predate în cadrul a 7 catedre.
Facultatea de limbi străine (nr. 4) include 4 catedre (limbile: engleză, germană, limbi
romanice, limbi orientale), de către care se predau 20 de limbi, inclusiv rare, de către peste 120 de
cadre profesorale. Instruirea practică se realizează sub forma atragerii studenţilor la traducerea din
limbile studiate a documentelor interne de serviciu cu diferite nivele de clasificare. În mediu, anual
fiecare student traduce peste 1000 de pagini de text. În cadrul facultăţii funcţionează un seminar
ştiinţifico-metodic interdisciplinar, în cadrul căruia se invită filologi din instituţii universitare şi de
cercetare. De asemenea, în cadrul facultăţii funcţionează cursuri gratuite de limbi străine pentru
efectivul FSB, desfăşurate în ore de peste program, fără întrerupere de la activitatea de bază.
Facultatea nr. 5 de formare profesională continuă (FPC) cu programe de:
Specializare: de la 3 luni până la 2 ani;
Perfecţionare profesională: între 2-8 săptămâni. Programele d includ până la 30 module, în
cadrul cărora anula sânt instruiţi peste 1000 de ofiţeri. Facultatea e compusă din 2 şcoli doctorale
(jurisprudenţă şi psihologie) şi 4 catedre:
Facultatea nr. 6 de pregătire a cadrelor din alte ţări.
Facultatea nr. 7, operativ-tehnică. Pe lângă facultate există un poligon special amenajat pentru
instruirea în gestionarea tehnicii speciale.
Facultatea nr. 8 de studii cu frecvenţă redusă.
Catedra de limbă rusă: predarea limbii ruse, culturii vorbirii, stilisticii, ritoricii, bazelor
vorbirii oficiale. 61 catedre, inclusiv 18 interdisciplinare; 7 subunităţi funcţionale şi 12 de asigurare.
Specialităţi: jurisprudenţă, psihologie, analiză, securitate informaţională.
Discipline: speciale, juridice, umanitare, economice etc.;

10 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

Cursuri specializate de: sociologie, culturologie, psihologie, pedagogie.

În cadrul Academiei funcţionează Consiliul programator-metodic. Metodologia predării
auditoriale în cadrul seminarelor şi lecţiilor practice pune accentul pe obiective situaţionale şi de
rol, jocuri situaţionale, instruire pe probleme.
Catedrele interfacultative juridice: Catedra disciplinelor juridice comune, Catedra de drept
administrativ şi internaţional, Catedra de drept penal şi proces penal, Catedra de criminalistică.
Catedrele interfacultative de limbi străine s-au divizat după criterii geografice:
Limbi europene, Catedra de limbă engleză, Catedra de limbă germană, Catedra de limbi
romanice, Catedra de limbi slavone.
Limbi orientale, Catedra orientului mijlociu, Catedra orientului îndepărtat.
Programele de pregătire fizică militară (PFM)8.
b) Institutul de Criptografie, Comunicaţii şi Informatică (ICCI / IKSI)
Desfăşoară programe de 5 ani de studii de licenţă în cadrul a 4 facultăți:
Facultatea matematică aplicată, specialități: Criptografie, Sisteme informațional-analitice de
securitate. Disciplinele studiate: matematica fundamentală și tehnologii informaționale, algebra,
teoria numerelor, combinatorica, teoria algoritmilor, teoria probabilității, statistica matematică.
Facultatea tehnică specială, specialități: Securitatea informațională a sistemelor de
telecomunicații. Programele de instruire se bazează pe cursuri fundamentale a disciplinelor fizico-
matematice cu formarea în domeniul sistemelor contemporane de comunicații și rețele.
Facultatea securității informaționale, specialități: Securitatea computațională, Securitatea
informațională a sistemelor automatizate. Accentul programelor de instruire se pune pe mijloacel
tehnice de asigurare a securității sistemelor informaționale, sistemelor de administrare a bazelor de
date și sistemelor mobile, mijloacelor tehnice de securitate computațională.
Programele de instruire: tehnologii contemporane de procesare a informațiilor, calcule
paralele, prelucrarea intelectuală a datelor, elaborarea algoritmilor și programelor pentru rezolvarea
problemelor complexe pe supercomputere, elaborarea sistemelor automatizate, politicilor de
securitate, subsistemelor de protecție a informațiilor, aplicării eficiente a sistemelor automatizate
pentru soluționarea obiectivelor profesionale, teoria securității computaționale, teoria
probabilităților, statistica matematică, matematica discretă, fizica, criptografie, metode și limbi de
programare, calcule paralele, protecția sistemelor operaționale, rețelelor de calculatoare și
sistemelor de administrare a bazelor de date.
Facultatea operativ-tehnică, specialități: Combaterea penetrărilor tehnice a serviciilor speciale
străine, calificarea: Specialist în protecția informațiilor cu competențe în elaborarea tehnicii
analogice și digitale, mijloacelor tehnice speciale, exploatare a sistemelor de protecție a
informațiilor, crearea metodelor noi de protecție tehnică a informațiilor.
Programe de instruire: microelectronică, radiotehnică, sistemotehnică, nanotehnologii, fizică
generală, fizică cuantică, fizică matematică, algebră și analiză matematică, teoria

8 Академия ФСБ России 80 лет. Москва: Межрегиональный общественный фонд поддержки Академии ФСБ РФ, 2001, с. 233

11 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

probabilităților, teoria proceselor accidentale, programare, modelare matematică, proiectări

automatizate, microelectronică digitală și analogică, microelectromecanică, aspecte juridice de
asigurare a protecției informațiilor.
FSB a fost creat pe 03.04.1995 în urma promulgării de președintele Federației Ruse a Legii
privind organele FSB. Structural este compus din servicii, printre care se remarcă:
Serviciul de contrainformații:
1) Departamentul contrainformații militare
2) Direcția operații contrainformative
3) Direcția de analiză și coordonare a activității contrainformative
4) Direcția asigurării informaționale a activității investigativ-operative
5) Direcția măsuri speciale
Serviciul de apărare a ordinii constituționale și combaterii terorismului:
1) Direcția combaterii terorismului și extremismului politic
2) Direcția de combatere a terorismului internațional
3) Direcția organizațional-operativă
4) Direcția investigativ-operativă
5) Centrul cu destinație specială:
- Direcția A (Alfa), profilată în desfășurarea operațiilor contrateroriste, cu aplicarea tacticii și
mijloacelor speciale. Una din subunitățile sale componente permanent este dislocat în Cecenia.,
precum și dispune de alte baze regionale.
- Direcția V (Vympel), profilată în protecția contrateroristă a obiectivelor strategice de importanță
vitală. Pregătirea profesională a ofițerului durează 5 ani.
- Direcția operații speciale
Serviciul securității economice:
- Direcții de asigurare contrainformative a industriei, transportului, sistemului creditar-financiar,
MAI, MSE, MJ, autorităților de combatere a contrabandei și drogurilor.
Asigurarea securităţii economice a Federaţiei Ruse, ca una din obligaţiile FSB, se
fundamentează pe următoarele aspecte strategice:
- Protejarea economiei naţionale de la acţiunile informativ-subversive ale serviciilor speciale
adverse, direcţionate spre diminuarea potenţialului de producere şi a relaţiilor economice
externe, destabilizarea mecanismelor (financiar-bancar, fiscal etc.) de funcţionare a ei;
- Prevenirea şi combaterea crimelor economice, capabile să ameninţe securitatea naţională
(afectând dezvoltarea ţării).
- Serviciul informațiilor operative și relațiilor externe.
- Serviciul cadre
- Serviciul asigurare logistică
- Direcția securității externe
- Serviciul tehnico-științific
- Serviciul de control

12 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

- Direcția anchetă
- Direcția evidențe și arhive
Serviciul de Pază a Frontierei:
1) Departamentul pazei frontierei
2) Departamentul pazei de litoral
3) Direcția de coordonare operativă
4) Direcția control de frontieră
5) 7 instituții de instruire: 1 academie și 6 institute
6) 8 comandamente regionale
Asigurarea frontierelor externe în Armenia, Abhazia, Tadjikistan. Detașamente mobile de
acțiune: subunități tactice cu destinație specială de informare-căutare, subunități speciale, destinate
pentru pază, protecția și apărarea frontierei prin modalități tactice speciale, inclusiv prin cele de
asalt, asigurate cu mijloace speciale. Includerea Serviciului de Pază a Frontierei (SPF / FPS) în
cadrul FSB se argumentează prin necesitatea asigurării securităţii Rusiei prin activitatea informativă
în statele adiacente, prin crearea surselor de informaţii operative pe teritoriile acestora. Organizarea
dată se argumentează prin necesităţile de IPC a activităţilor teroriste, subversive, criminal-
transfrontaliere, de spionaj, contrabandă etc. Totodată, organele informative ale FPS FSB pe
sectoarele de risc pot dispune de grupuri operative de intervenţie, destinate să activeze pe teritoriile
statelor adiacente în baza informaţiilor furnizate de agentura de pe teritoriile acestora.
Centrul securității informaționale: Direcția tehnologiilor informaționale (subunitate de
experți). Subunități operative. Investighează cazurile de utilizare ilegală a datelor personale.
Personalul centrului este criptic. Cadrele CSI sunt instruite la Institutul de Criptografie, Comunicații
și Informatică (IKSI). Activitatea FSB. Fiind autoritate contrainformativă, FSB acţionează şi în
afara teritoriului Federaţiei Ruse. De asemenea competenţe dispun atât subunităţile operative ale
aparatului central, cât şi organele teritoriale. De exemplu, printre misiunile operative ale unei
direcţii teritoriale a FSB din cadrul unei regiuni, ţinut sau republici pot figura următoarele:
- Explorări agenturistice a angajaţilor centrelor antiruse din alte ţări;
- Penetrări agenturistice de lungă durată în organizaţii din alte ţări;
- Interpuneri agenturistice, realizate ca etape de iniţiere a jocurilor operative, realizate în scopul
penetrării în agentura adversă etc.
În unele direcţii periferice ale FSB, responsabile de asigurarea regimului contrainformativ în
limitele unui subiect federativ, competenţele de identificare, prevenire şi combatere a cazurilor de
spionaj şi alte activităţi informativ-subversive, revine subdiviziunilor de profil. Urmând experienţa
KGB, componentele operative ale acestora pot specializate după genuri de activităţi specifice:
Secţia abilitată cu verificarea şi explorarea cetăţenilor Federaţiei Ruse, suspectaţi de spionaj,
diversiuni, alte activităţi informativ-subversive, prin intermediul dosarelor de evidenţă operativă,
intentate în baza materialelor operative, obţinute prin agentură şi măsuri operativ-tehnice;
Secţia abilitată cu măsuri de penetrare agenturistică în serviciile speciale străine, inclusiv pe
teritoriul altor state.

13 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

IV. SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE (SIE / SVR)

4.1 Organizarea şi activitatea SVR

Creat prin decretul prezidențial nr. 293/18.12.1991 în condițiile propunerilor insistente în
cercurile politice pro=liberale de a lichda structura. Următoru act nprmativ, care îi reglementeză
activitatea, este Legea federală privind activitătatea informativă externă, care s-a adoptat pe
10.01.1996, în conformitate cu care, SVR este parte a forţelor de asigurare a securităţii Federaţiei
Ruse, cu misiunea de apărare a securității persoanei, societăţii şi statului de la ameninţări externe,
cu utilizarea metodelor şi mijloacelor prevăzute prin lege.
Activitatea informativă externă presupune două direcții magistrale:
Informativă – obţinerea şi prelucrarea informaţiilor privind – posibilităţile, acţiunile, planurile
şi intenţiile (existente şi potenţiale) ale altor state, organizaţii şi persoane – capabile să afecteze
interesele vitale ale Federaţiei Ruse;
Ofensivă – acordarea suportului în realizarea măsurilor orientate de către autorităţile ruse la
asigurarea intereselor şi securităţii ţării.
Necesitatea desfăşurării activităţii informative este stabilită de preşedintele sau Adunarea
federală a ţării, în cazurile când asigurarea securităţii Federaţiei Ruse pe alte căi este imposibilă sau
inoportună9.
Scopurile activităţii informative urmăresc:
Asigurarea autorităţilor federale (executive şi legislative) cu informaţii operative, necesare
pentru acordarea suportului decizional în domeniile: politic, economic, militar (GRU), tehnico-
ştiinţific şi ecologic, contribuind astfel la dezvoltarea economică, progresul tehnico-ştiinţific şi
asigurarea tehnico-militară (GRU) a Federaţiei Ruse.
Asigurarea condiţiilor de realizare a politicii de securitate a ţării.
Acordarea suportului în dezvoltrea economică, progresul tehnico-științific și asigurării
tehnico-militare a securității Federației Ruse.
Alte scopuri sunt interzise prin lege.
Legea privind activitatea informativă (externă) prevede un şir de împuterniciri organelor
abilitate cu aceste funcţii, inclusiv SVR şi GRU: stabilirea relaţiilor benevole confidenţiale cu alte
persoane, realizarea măsurilor de criptare a efectivului şi organizării activităţii conspirate a acestuia
prin aplicarea altei apartenenţe departamentale, utilizarea în acelaşi scop a documentelor de
confirmare a apartenenţei efectivului, sediilor şi mijloacelor de transport ale SVR prin aplicarea
altei apartenenţe departamentale etc.
Efectivul operativ al SVR este profilat pe de obținerea informațiilor pe 3 dimensiuni
magistrale:

9 Федеральный Закон о внешней разведке № 5-ФЗ от 10 января 1996 года

14 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

Cu caracter politic – referitor la politica oficială a țărilor ce prezintă interes prioritar,

strategiile politice externe, proiectele de legi și alte acte normative, aspirațiile, planurile lor și
relațiile acestora cu interesele Federației Ruse;
Cu caracter economic – economia altor țări, companii transnaționale, instituții financiare
internaționale, situația piețelor de materie primă, valutare și resurse energetice, crearea condițiilor
convenabile pentru dezvoltarea economică a Federației Ruse;
Cu caracter tehnico-științific - informații preventive privind inovațiile tehnologice și
științifice, ce pot fi aplicate de Federația Rusă.
Efectivul analitic și de cercetare științifică.
Serviciile operativ-tehnice.
Serviciile auxiliare.
Sistemul de pregătire a cadrelor.
SVR este responsabil de siguranța persoanelor, societății și statului împotriva amenințărilor
externe.
Prioritățile SVR:
- asigurarea autorităților federale cu suportul informativ necesar pentru asistența deciziilor în
domeniile politic, economic, militar-strategic, științific, tehnologic;
- asigurarea condițiilor necesare pentru implementarea eficientă a politicii oficiale în domeniul
securității;
- promovarea dezvoltării economice, progresului științific și tehnologic al Federației Ruse. Conform
legii privind activitatea informativă externă, SVR face parte din structura forțelor armate ale
Federației Ruse, fiind subordonată președintelui în calitate de șef de stat și de comandant suprem.
Conform legii, SVR este în dreptul de a utiliza metode și mijloace deschise și clandestine,
fără a cauza situații de risc pentru persoane și mediul ambiant. Directorul SVR este personal
responsabili în fața şefului statului pentru exactitatea, obiectivitatea, plenitudinea și promptitudinea
informațiilor furnizate10.
SVR este are dreptul la licenţiere şi certificare a procurării, elaborării, creării şi exploatării
sistemelor:
- Informaţionale;
- De comunicaţii;
- De transmitere a datelor.
- Excepţie fac mijloacele de protecţie criptografică.
Tacticile comportamentale a efectivului rezidenturilor SVR sunt permanent perfecţionate prin
aplicaţii specializate, care permit identificarea punctelor vulnerabile a activităţii informativ-
operative pe teritoriul unui stat străin şi în condiţiile unui regim informativ sever.

10 www.svr.gov.ru (accesat pe 13.10.2021)

15 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

Detașamentul cu destinație specială „Zaslon”. Creat pe 23.03.1997, cu efectiv de 300 militari,

cu destinația de asigurare a operațiilor informative externe a SVR în străinătate, se află în structura
Centrului securității proprii a SVR și în subordinea directorului SVR. Printre obligațiile funcționale
intră pregătirea permanentă de evacuare eventuală a personalului misiunilor diplomatice ruse din
țările cu risc sporit, conform planului „Proryv”. Existența detașamentului nu este confirmată de
reprezentanții SVR.

4.2 Instituţiile de pregătire a cadrelor SVR

a) Cursuri de perfecţionare a efectivului de ofiţeri
Sediul în or. Balaşiha (suburbia Moscovei).
Este în acelaşi timp centru de instruire / subunitate pentru operaţii speciale.
Procesul de instruire:
1) Teoretice:
- Instruire operativă – agenturistică, informativă, contrainformativă;
- Instruire militară – topografia, instruire de foc, aeropurtată, alpină, subacvatică;
- Asistenţă şi adaptare psihologică.
2) Sistemul de exerciţii practice:
- Exerciţii de câmp / stradale (6-8 ore);
- Exerciţii tactico-speciale individuale: ETSI;
- Exerciţii tactico-speciale complexe: ETSC (în echipă, desfăşurate în scopul consolidării
cunoştinţelor teoretice);
- Aplicaţii (de 24, 48, 72 de ore);
- Aplicaţii operative complexe: de 5 zile (susţinerea probelor de calificare finală).
Pregătirea de ETSC:
- Formularea misiunii;
- Evaluarea situaţiei la locul desfăşurării măsurii;
- Adoptarea deciziei de comandantul (cursantul) desemnat (decizia se aproba de ofiţerul-instructor
al ETS). În cazuri de propunere a deciziilor simpliste sau neargumentate, ele se respingeau,
uneori împreună cu cel ce le propunea (fiind înlocuit cu alt cursant).
Desfăşurarea ETSC:
- Deplasarea în punctul de destinaţie (pe teritoriul „inamic”);
- Stabilirea bazei provizorii de dislocare;
- Desfăşurarea misiunii operativ-combative;
- Revenirea la punctul iniţial.
Exerciţiile se desfăşurau în condiţii adaptate la cele reale, cu prezenţa activă a „inamicului” –
pe lângă cursuri este detaşată o campanie de militari în termen / în bază de contract, selectaţi şi
verificaţi după criterii dure, destinaţia cărora de a participa la exerciţii / aplicaţii în rol de adversar.
Cursul se fundamenta pe 2 profiluri de instruire, care se completau reciproc:
- Informativ-operativ;

16 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

- Informativ-subversiv.
Programul de instruire prevedea grupuri de până la 14 cursanţi, selectaţi din efectivul operativ
existent după un sistem special de criterii şi indicatori de corespundere. Fiecare subunitate operativă
dispunea de o rezervă specială de candidaţi la asemenea pregătire.
Durata cursului: până la 7 luni.
Profil: pregătirea comandanţilor grupurilor cu destinaţie specială pentru acţiuni pe teritoriul
inamicului în perioade excepţionale. Instruirea militară – aeropurtată, alpină, subacvatică etc., este
efectuată la bazale de profil din cadrul forţelor armate.
Catedre:
- Instruire operativ-tactică (cu funcţii instructiv-educative, în cadrul ei se elabora cursul de
instruire operativ-combativă);
- Tactica şi arta operativă;
- Informaţii;
- Logistică etc.
Cursuri predate:
1) Bazele războiului de intensitate redusă (gherilă şi anti-gherilă);
2) Teoria şi practica de organizare a grupului cu destinaţie specială pe teritoriul inamicului în
condiţii de îndeplinire a misiunii de luptă (scopul cursului – formarea sistemului de gândire şi a
capacităţilor de formulare a deciziilor în general şi în detalii);
3) Activitate agenturistică în perioadele şi condiţii de război;
4) Experienţa acţiunilor serviciilor speciale străine pe teritoriile inamice;
5) Acţiunile combative a grupelor de partizani şi rolul trupelor de grăniceri în susţinerea lor;
6) Instruire operativ-combativă;
7) Tactica acţiunilor de gherilă în războaiele contemporane etc.
O parte din absolvenţi completează rezerva specială a cadrelor de informaţi externe, destinaţi
pentru rezidenturile ilegale a SVR cu profil informativ-subversiv (alături de cele cu profil
informativ-agenturistic).
Scopul acestora – studierea şi menţinerea:
- În vizor – a obiectivelor strategice ale statelor de interes operativ;
- Capacităţii de neutralizare a lor în perioade excepţionale.
Rezultatul programului de instruire era capacitatea de a acţiona pe teritoriul inamic prin
aplicarea îmbinată a acţiunilor operative cu cele de intervenţie. Preferenţiale se considerau măsurile
informativ-subversive fără contact combativ cu obiectivele vitale ale adversarului (ex: Crimeea
2014).
În 2010, veteranii unor unităţi cu destinaţie specială a SVR au iniţiat Programul complex
interregional de educaţie patriotică a tineretului, adaptat pentru adolescenţi de 12-17 ani. Astfel,
rezerva de cadre este efectuată în scopul depăşirii crizei de resurse umane, prin atragerea
organizaţiilor de veterani în procesul de instruire. Complexul de educaţie patriotică, instruire şi
antrenamente, este efectuat în cadrul taberelor militar-istorice, în diferite regiuni a ţării.

17 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

V. DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII (DGI / GRU) A STATULUI MAJOR

GENERAL AL FORŢELOR ARMATE

5.1 Instituţiile de instruire a cadrelor GRU

Academia militar-diplomatică (denumirea oficială din 2011 – Academia Militară a
Ministerului Apărării), UM 22177, în terminologia profesională neoficială numită „Conservatoriu”.
Principala instituţie de instruire profesională postuniversitară a cadrelor GRU, anume ea
pregăteşte ofiţerii operativi agenturişti. Noii audienţi sunt selectaţi la solicitarea Direcţiei cadre a
GRU de către profesorii Academiei la sfârşitul fiecărui an calendaristic, în cadrul deplasărilor în
unităţile militare ale forţelor armate ruse.
Algoritmul selectării audienţilor:
Prima etapă a selectării constă în studierea dosarelor personale a candidaţilor dintre militarii
profesionişti cu studii specializate din cadrul unităţilor militare, în grad nu mai jos de căpitan şi cu
vârsta nu mai mare de 35 ani, prezentate de secţiile personal a unităţilor militare vizitate. În
particular, se examinează dosarele personale a absolvenţilor recenţi ai şcolilor şi academiilor
militare. Din numărul total de persoane studiate sunt selectaţi 10% din candidaţi.
Printre criteriile de selectare se evidenţiau:
- Nivelul dezvoltării intelectuale;
- Capacităţile de comunicare;
- Viziunile personale;
- Fidelitatea şi loialitatea;
- Prezenţa calităţilor specifice, necesare unui ofiţer de informaţii;
- Recomandările ofiţerilor GRU etc.
Etapa a doua de selectare include convorbirile profesorilor Academiei cu ofiţerii selectaţi. Se
acordă atenţie locului convorbirii, care se poate desfăşura şi la locul de trai a candidatului,
studiindu-se totodată şi modul său cotidian de viaţă. În paralel se studiază membrii familiei sale,
gradul existent de influenţă psihologică a lor asupra lui.
A treia etapă de selectare – lunile ianuarie-mai al anului următor, include invitarea
ofiţerilor selectaţi şi aprobaţi la susţinerea examenelor de admitere în Academie – cu acordul şi
recomandarea comandanţilor unităţilor militare. În perioada respectivă candidaţii sunt supuşi
suplimentar la serie de teste, care în comun cu examenele, determină decizia de admitere a
candidaţilor la studii. Studiile încep la 1 septembrie a fiecărui an după un program de 3 ani,
întreaga perioadă este eliminatorie.
Printre testele desfăşurate se remarcă câteva:
1. Testarea potenţialului memoriei;
2. Testare la memorare imediată;
3. Testarea înclinaţiei de studiere a limbilor străine;
4. Testarea spiritului de observaţie;
5. Testarea rezistenţei la stresuri;

18 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

6. Testarea la rapiditatea gândirii (agerime, abilitate);

7. Testarea capacităţilor de lider;
8. Testarea la rezistenţa informaţională.
Numărul testelor poate ajunge până la câteva sute, din care cauză pentru trecerea lor se poate
acorda până la o săptămână, în cadrul căreia probele pot decurge câte 7 ore pe zi cu pauze. Etapa de
asemenea este eliminatorie11. Numărul maximal de absolvenţi a Academiei nu a depăşit cifra de 200
de persoane.
Structural, Academia este organizată în 5 facultăţi:
1) Facultatea de informaţii agenturistice strategice. Specializarea: ofiţeri operativi în
rezidenturi legale sub acoperire diplomatică.
2) Facultatea de informaţii agenturistice operative. Specializarea: ofiţeri operativi ilegalişti,
pentru activitate în rezidenturi fără acoperire legală.
3) Facultatea de informaţii operativ-tactice. Specializarea: ofiţeri în direcţiile informative pe
lângă comandamentele tipurilor de forţe armate, genurilor de arme şi unităţile militare din
subordine, inclusiv districtele militare.
4) Facultatea specială. Profilată în pregătirea audienţilor străini la specialităţile sus-
menţionate.
5) Facultatea de limbi străine.
Cursuri academice superioare.
Adjunctura (studii postuniversitare, similare nivelului de masterat).
Printre disciplinele predate se remarcă:
1. Limbi străine;
2. Utilizarea tehnicii speciale;
3. Cifrare şi decifrare;
4. Metodele lucrului cu agentura;
5. Utilizarea echipamentului de înregistrare a informaţiilor;
6. Conducerea diferitor tipuri de transport terestru;
7. Geografia operativă;
8. Activitate operativă în străinătate.
Programul de instruire a ofiţerilor-ilegalişti include:
- Instruirea la case conspirative;
- Programe de instruire special elaborate şi individual adaptate;
- Profesori experimentaţi, cu experienţă vastă de activitate operativă ilegală în ţări străine;
- Antrenarea compunerii unor legende operative credibile.
Alte instituţii specializate de instruire a cadrelor GRU:
- Academia Marelui Stat Major a forţelor armate ruse;
- Academia militar-maritimă;

11 Пущкарев Н. ГРУ: вымыслы и реальность. Москва: ЭКСМО, 2004, с. 38

19 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

- Academia Militară de Comunicaţii;

- Institutul traducătorilor militari;
- Şcoala Superioară a Trupelor Aeropurtate din Reazan;
- Şcoala Superioară de ingineri de comunicaţii din Cerepoveţ;
- Centrul de instruire a ofiţerilor ilegalişti;
- Şcoala GRU de pregătire informativă specială.
Lista nu este completă.

5.2 Organizarea şi activitatea GRU

Direcţia Generală (de informaţii), cunoscută sub vechea abreviere GRU, este organ de
informații militare, strategice şi tactice, aflat în subordinea Marelui Stat Major al Ministerului
Apărării al Federaţiei Ruse.
GRU este organ executiv și de dispoziție în raport cu alte structuri ale ministerului rus al
apărării. Conform statutului, GRU este o instituție publică militarizată, socială și non profit, cu
drept de furnizare a serviciilor în domeniul apărării și a celor informative. Șeful GRU se află în
subordonare dublă a șefului statului major general al forțelor armate și a ministrului apărării.
Tactica de activitate informativă se fundamentează pe obținere informațiilor pe căi
agenturistice și geospațiale. Activitatea informativă externă se desfășoară prin intermediul
rezidenturilor din țările de interes informativ, aflate în subordinea aparatului central al GRU sau a
direcțiilor teritoriale – responsabile de situația operativă din statele adiacente.
Obiectivele informative ale GRU:
Asigurarea a președintelui Federației Ruse, Adunarea Federală a Federației Ruse, Guvernul
Federației Ruse, Ministrul Apărării al Federației Ruse, Șeful Statului Major General al Forțelor
Armate din Federația Rusă, Consiliul de Securitate al Federației Ruse cu informațiile de care au
nevoie pentru a lua decizii politice, economice, de apărare, științifice, de mediu.
Asigurarea unor condiții care să conducă la implementarea cu succes a politicii Federației
Ruse în domeniul apărării și securității. Promovarea dezvoltării economice, progresul științific și
tehnic al țării și securitatea militaro-tehnică a Federației Ruse.
Direcțiile componente (conform datelor din surse deschise):
1. Direcţia 1: Țările Comunității Europene, exceptând Marea Britanie.
2. Direcţia 2: America de Nord și de Sud, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă.
3. Direcţia 3: țările Asiei.
4. Direcţia 4: țările Africii.
5. Direcţia 5: informații operative.
6. Direcţia 6: informaţii radiotehnice (OSNAZ).
7. Direcţia 7: Alianţa NATO ca ţintă de explorare operativă.
8. Direcţia 8: Activităţi informativ-subversive.
9. Direcţia 9: tehnologii militare.
10. Direcţia 10: economiei de război.

20 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

11. Direcţia 11: doctrine și armamente strategice.

12. Direcţia 12: război informaţional.
13. Direcția informaţii spațiale (SIGINT / GEOINT / IMINT).
14. Direcţia operativ-tehnică.
15. Direcţia cadre.
16. Direcţia relaţii externe.
17. Direcţia administrativ-tehnică.
18. Arhive şi evidenţe.
19. Serviciul informații.
20. Institutele de cercetări ştiinţifice (ICŞ) nr. 6 şi 18.
Direcțiile teritoriale a GRU s-au creat pe lângă comandamentele circumscripțiilor militare (4)
ale forțelor armate ruse. „Sovinformsputnik”, societate de acţiuni de tip închis (100% de acţiuni
aparţin administraţiei şi colectivului – 107 funcţii), fondată în 1991, se află în subordinea GRU şi
are sarcina de a vinde imagini neclasificate prin propriile sisteme de satelite GRU.
Activități efectuate: anchete spațiale; prelucrarea și distribuirea datelor de teledetecție;
pregătirea datelor pentru GIS; implementarea unor lucrări complexe.
Servicii:
- primirea comenzilor de imagini din satelit, hărți și crearea de imagini digitale de teren;
- pregătirea modelelor digitale de teren;
- consultarea și formarea de specialiști în tehnologii moderne de detecție și de cartografiere la
distanță, pentru comenzi individuale, pe bază de contract.
Direcţiile de activitate a GRU:
- Forţele armate ale altor ţări;
- Înzestrarea şi înarmarea militară a ţărilor adverse;
- Amenajarea posibilelor teatre de război;
- Economia militară a ţărilor adverse.
Formele de acoperire a ofiţerilor operativi în străinătate:
- Funcţii diplomatice, prioritar în ataşatele militare;
- Funcţii în organizaţii neguvernamentale, fundaţii de caritate etc.;
- Funcţii în organizaţii internaţionale (ONU, OSCE etc.);
- Funcţii în reprezentanţele mass-media ruse în ţările lumi;
- Funcţii în reprezentanţele autorităţilor ruse în ţările lumii;
- Funcţii în întreprinderi mixte.
Datele acumulate la subiect pot varia, luând în calcul reorganizările efectuate sistematic.
Este semnificativ faptul că ultima nu se menționează epres în lege, fiind utilizată definiția
„subdiviziunea operativă al organului informativ extern al ministerului apărării Federației Ruse”.
Competențele sale operativ-investigative se limitează la organizarea măsurilor de competență prin
excepție cu scopul asigurării securității acestui organ, excluzând intervenirea în competențele
celorlalte organe operativ-investigative.

21 din 22
FORȚELE DE ASIGURARE A SECURITĂȚII FEDERAȚIEI RUSE
____________________________________________________________________

SURSE ŞI MATERIALE:

1) Botnaru T., Ganenco A. Istoria serviciilor secrete (Breviar). Chişinău: Museum, 2004, 220 p.;
2) Федеральный Закон о безопасности № 390-ФЗ от 28 декабря 2010 года;
3) Федеральный Закон о внешней разведке № 5-ФЗ от 10 января 1996 года;
4) Федеральный Закон № 144-ФЗ 12 августа 1995 года об оперативно-розыскной деятельности;
5) Академия ФСБ России 80 лет. Москва: Межрегиональный общественный фонд поддержки
Академии ФСБ РФ, 2001, 268 с.;
6) История спецслужб России, Москва: Изд. «Крафт», 2004, 459 с.;
7) Колпакиди А., Прохоров Д. Империя ГРУ. Очерки истории российской военной разведки;
8) Пушкарев Н. ГРУ: вымыслы и реальность. Москва: ЭКСМО, 2004, с. 38;
9) www.fsb.ru;
10) www.svr.gov.ru.

22 din 22