CURS 3

STRUCTURI DE INTELLIGENCE

3.1. Intelligence-ul ca organizaţie

3.2. Structurile de de intelligence din România
3.2.1. Serviciul Român de Informaţii- SRI
3.2.2. Serviciul de informaţii externe - SIE
3.2.3. Direcţia generală de informaţii apărării - DGIA
3.2.4. Direcţia generală de Protecţie Internă – DIPI
3.2.5. Structuri informative la nivelul Ministerului Justiției
3.2.6. Serviciul de Protecţie şi Pază - SPP
3.2.7. Serviciul de telecomunicații speciale
3.2.8. Comunitatea Naţională de Informaţii – CNI

3.1. Intelligence-ul ca organizaţie

Activitatea de informații pentru securitate națională se execută de către anumite
organizații denumite servicii/structuri de intelligence.
Clasificarea și organizarea serviciilor de informații

Tipologia acestor servicii/structuri de intelligence este determinată de anumite

criterii1:
- obiective şi aria/spaţiul de acţiune;
pot fi: servicii de intelligence interne, servicii de intelligence externe;
- scopul pentru care au fost constituite;
pot fi de intelligence propriu-zis, counterintelligence/contrainformaţii, securitate;
- modul de relaţionare faţă de putere şi/sau subordonarea acestor servicii,
pot funcţiona servicii independente/autonome sau departamentale;
- structura acestora,
pot fi civile, militare, mixte (având în componenţă atât civili cât şi militari);

De regulă, un serviciu de informații este organizat pe anumite entități/structuri

cu misiuni diferite:
- entități/structuri de conducere coordonare și control - asigură managementul organizației;
- entități/structuri de culegere - asigură interfaţa dintre serviciul de informaţii şi surse;
- entități/structuri de exploatare/analiză - asigură prelucrarea informațiilor primite de la structurile de
culegere. Totodată analizând datele la dispoziție întocmesc diferite produse (documente: rapoarte, buletine de
informare, sinteze informative) de informații;
- entități/structuri tehnice - asigură executarea unor operaţiuni tehnice speciale;
- entități/structuri (compartimente) de protecţie - asigură protecţia datelor şi informaţiilor clasificate
utilizate în activităţile fiecărui serviciu;

1
Tiberiu Tănase, Puncte de vedere privind tipologia serviciilor de intelligence din unele state ale NATO, în Revista
Intelligence Info 1:2, 2022, pp. 47-54.
 - entități/structuri (compartimente) administrative/logistice - asigurarea bunei funcţionări a întregului
serviciu de informaţii.
- structuri de intervenţie, centre operative;
- alte structuri specifice (centre de exploatare a surselor deschise, centre de cercetare specializată, unităţi
juridice, unităţi/centre de educaţie-instrucţie şi resurse umane etc.).

În unele țări există o formă organizată şi funcţională denumită „comunitate de

informaţii/ intelligence community” care asigură un management integrat al tuturor structurilor
de intelligence din statul respectiv.

3.2. Structurile de intelligence din România

Prin securitatea națională a României se înțelege ,,starea de legalitate, de

echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului
național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept,
precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor
fundamentale ale cetățenilor”2.
Securitatea națională se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea
amenințărilor interne sau externe.
Structurile de intelligence realizează politica de securitate națională a statului. Obiectivul
acestei politici rezidă în identificarea, cunoașterea, prevenirea, contracararea și înlăturarea
amenințărilor la adresa securiății naționale sau a faptelor care pot constitui astfel de amenințări,
precum și elaborarea, în timp util, de strategii de realizare a acestui obiectiv.
Scurt istoric
Primele structuri informative instituţionalizate au apărut în ţara noastră simultan cu organizarea armatei
române moderne, după Unirea Principatelor - 1859. Data de referinţă este 12 noiembrie 1859, când A. I. Cuza, prin
Înalt ordin de zi nr. 83, a înfiinţat Statul Major General al Armatei, în componenţa căruia se afla şi Sectia a II-a, primul
serviciu de informaţii al armatei române.
Activitatea structurilor de informații de la „începuturi” până în anii 90 a parcurs un drum sinuos, care poate
fi descris prin prezentarea principalelor repere temporale astfel:
- martie 1917, a fost creat un Birou de Siguranţă al Deltei Dunării; condus de Mihail Moruzov,care a avut o
contribuţie semnificativă la dezvoltarea serviciilor secrete româneşti;
- mai 1925, Consiliul Superior de Apărare al Ţării a aprobat, constituirea noii structuri informative, denumită
„Serviciul Secret de Informaţii” iar pe în fruntea acestui serviciu a fost numit Mihail Moruzov; Acest nou serviciu a
fost condus cu o mâna de fier de Moruzov, însa după 1930, şeful şi „fondatorul” său s-a amestecat în jocurile politice
patronate de Regele Carol al II-lea şi a intrat în conflict cu Ion Antonescu, furnizindu-i suveranului documente aşa-
zis compromiţătoare, privind viaţa generalui Antonescu. În ultimii doi ani de activitate, Moruzov a încercat o
schimbare a orientării SS, prin contacte realizate cu amiralul Wilhelm Canaris, şeful spionajului militar german. În

2
Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României cu modificările și completările ulterioare, la art.1,
septembrie 1940, a fost arestat în timp ce se întorcea de la Veneţia şi încarcerat la Jilava de noul regim al generalului
Antonescu. Nu a fost eliberat nici la insistenţele lui Canaris, care a sosit special la Bucuresti şi a murit împuşcat de
legionari în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940.
- noiembrie 1940, a fost emis Decretul-lege nr. 3818 privind organizarea Serviciului Special de Informaţii,
care funcţiona pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri. La conducerea sa a fost numit Eugen Cristescu; SSI-ul
reorganizat de Cristescu s-a orientat informativ asupra Rusiei Sovietice, dar şi împotriva partidului comunist şi
mişcării legionare. În acelaş timp SSI-ul s-a confruntat şi cu cele 11 organizaţii de spionaj germane care activau în
România, dar şi cu cele maghiare şi bulgare.
- august 1948, prin Decretul nr. 221 a fost înfiinţată, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia
Generală a Securităţii Poporului (D.G.S.P) direcţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. (până în anul 1958, un
rol însemnat în dirijarea noii instituţii l-au avut consilierii sovietici);
- La 30 martie 1951, D.G.S.P. a devenit „Directia Generală a Securitătii Statului” (D.G.S.S.), care
cuprindea şi o „Direcţie de Informaţii Externe” iar la 20 septembrie 1952, D.G.S.S. se desprinde din Ministerul de
Interne şi se transformă în „Ministerul Securităţii Statului”. Acesta reorganizare a fost anulată în septembrie 1953
când, noua structură (minister) revine în cadrul Ministerului de Interne.
- 1960-1965 personalul Securităţii este epurat, fiind îndepărtaţi mulţi din ofiţerii impuşi de Moscova;
- la 22 iulie 1967 a fost înfiinţat „Departamentul Securităţii Statului” (DSS), coordonat de un „Consiliu al
Securităţii Statului” (C.S.S.).
- Începând cu 4 aprilie 1968, „Consiliul Securităţii Statului” se desprinde din Ministerul de Interne,
funcţionând ca un organ central.
- aprilie, 1972- Prin Decretul nr. 130, Consiliul Securităţii Statului a reintrat în cadrul Ministerului de
Interne. Departamentul Securităţii Statului a fost reorganizat în şase direcţii principale (informaţii interne,
contrainformaţii economice, contraspionaj, contrainformaţii militare, securitate şi gardă şi cercetări penale).

În perioada comunistă structurile de informaţii au fost în întregime asociate cu

securitatea fiind considerate opresive. Revoluţia din decembrie 1989 a cutremurat din temelii
regimul comunist.
Astfel la 30 decembrie 1989, printr-o hotărâre a Consiliului Frontului Salvării Naţionale,
organele de securitate au fost dizolvate.

Structurile de informații cu atribuții în domeniul securității și siguranței naționale

Începând cu anii ’90, odată cu instaurarea regimului politic democratic în România,
activitatea de informații pentru realizarea securității naționale se execută de:

Serviciile naţionale de informaţii

- Serviciul Român de Informații, organul de stat specializat în obținerea informațiilor din
interiorul țării (a datelor referitoare la securitatea națională);
-Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea informațiilor din
străinătate (a datelor referitoare la securitatea națională);

Structuri de informații cu atribuții specifice domeniilor lor de activitate

- Direcția Generală de Informații a Apărării pentru Ministerul Apărării Naţionale;
- Direcția Generală de Protecție Internă pentru Ministerul Afacerilor Interne;
 - Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul Penitenciar (DPCMC) pentru
Ministerul Justiţiei.

Structuri care asigură servicii de securitate

- Serviciul de Protecție și Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecției
demnitarilor români și a demnitarilor străini pe timpul prezenței lor în România, precum și în
asigurarea pazei sediilor de lucru și reședințelor acestora;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale structura de specialitate/ autoritatea responsabilă
care asigură suportul tehnic de transmitere a informațiilor - telecomunicaţiile speciale - pentru
autorităţilor informative, asigurănd totodată și servicii de protecție a telecomunicațiilor speciale.

Comunitatea Naţională de Informaţii.

În scopul integrării şi valorificării produselor informaţionale la nivel național, potrivit
necesităţilor de fundamentare, elaborare, susţinere şi promovare a strategiilor şi politicilor de
securitate naţională, aceste structuri de intelligence, își desfășoară activitatea în cadrul unei
Comunităţi Naţionale de Informaţii.

3 .2.1.Serviciul Român de Informaţii- SRI

SRI este organul de stat specializat în executarea activităţii de informaţii din interiorul
ţării pentru realizarea siguranţei naţionale.
Structură organizatorică
SRI este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea
Președintelui României.
În principiu, personalul își desfășoară activitatea în cadrul a trei piloni:
- Pilonul informații, operațiuni, analiză și planificare. Activitatea se desfășoară în trei
zone: zona informații operațiuni, zona operații tehnice, zona analiză, planificare, cooperare ;
- Pilonul administrativ. Activitatea se desfășoară în două zone: zona management resurse
umane și structuri de învățămînt, zona financiar logistică;
- Pilonul de securitate și control Activitatea se desfășoară în două zone: structuri de
securitate, stucturi juridice de control și audit.
 În teritoriu la nivelul fiecărui județ exista câte o direcție județenană de informații.
DAR...
Începând cu 1 septembrie 2019, a avut loc o actualizare operaţională a SRI - Proiectele -
Centrio şi Regio:
Proiectul Centrio a însemnat transformarea unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu ideea:
operaţiunile pe primul loc.
,,.. am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile
să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională. Acest lucru a implicat și asigurări legate
de menținerea în matca legală și constituțională, cu accent pe creșterea eficienței și consolidarea bunului prestigiu
creat în relația cu partenerii noștri din UE și NATO”3.
Proiectul Regio - reorganizarea teritorială a instituţiei
Începând cu 1 septembrie 2019, SRI s-a reorganizat în format regional. Sa renunțat la organizarea judeţeană
a unităţilor teritoriale, înfiinţându-se 11 direcții regionale de informații (DRI) cu competențe legale pe zona mai multor
județe, astfel4:
DRI Moldova Nord, cu competențe în județele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamț, Suceava şi Vaslui;
DRI Moldova Sud, cu competențe în județele Galați (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea;
DRI Dobrogea, cu competențe în județele Constanța (sediu principal), Călăraşi, Ialomița şi Tulcea;
DRI Bucureşti, cu competențe în municipiul Bucureşti (sediu principal), județele Ilfov şi Giurgiu;
DRI Muntenia, cu competențe în județele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmbovița şi Teleorman;
DRI Oltenia, cu competențe în județele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinți şi Vâlcea;
DRI Centru, cu competențe în județele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş;
DRI Transilvania Sud, cu competențe în județele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara;
DRI Banat, cu competențe în județele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin;
DRI Transilvania Vest, cu competențe în județele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj;
DRI Maramureş, cu competențe în județele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistrița-Năsăud.

Misiuni SRI
Prevenirea şi Combaterea Terorismului
SRI este autoritate naţională în prevenirea şi combaterea terorismului. Pentru îndeplinirea
acestei misiuni, există trei departamente distincte:
Departamentul dedicat culegerii de informaţii, care asigură monitorizarea constantă şi
analiza riscurilor teroriste la nivel naţional şi în raport cu evoluţia globală a fenomenului
Brigada Antiteroristă, asigură misiuni de:
 intervenţie antiteroristă (prevenire), prin măsuri specifice de:
- securitate diplomatică la obiectivele aflate în responsabilitatea SRI;
- securitatea zborurilor operatorilor aerieni înmatriculaţi în România;
- control de securitate pe toate aeroporturile aviaţiei civile existente în ţară;
- intervenții pirotehnice la obiectivele aflate în responsabilitate permanentă sau temporară;

 intervenţie contrateroristă (combatere), prin măsuri tactice şi/sau pirotehnice la nivel

naţional.

3
Eduard Raul Hellvig, https://www.sri.ro/assets/files/discursuri-si-interviuri/Declaratie_de_presa_3_iulie.pdf,
accesat la 10.03.2024
4
https://www.sri.ro/articole/reorganizarea-sri-in-format-regional, accesat la 10.03.2024
 Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA). În situaţie de criză teroristă,
acesta asigură, logistic şi operaţional, funcţionarea Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă
(CNAA) - o structură activată ad-hoc pentru soluţionarea situaţiei de criză teroristă.
CyberIntelligence
SRI este și autoritate naţională în domeniul CyberIntelligence, În acest sens a constituit
o structură specializată denumită Centrul Naţional Cyberint. Principala misiune a cestui centru
este de corelare a sistemelelor tehnice de apărare cu capacităţile informative pentru a identifica şi
furniza beneficiarilor legali informaţiile necesare prevenirii, stopării şi/sau limitării consecinţelor
unei agresiunii asupra sistemelor TIC care reprezintă infrastructuri critice.
Apărarea valorilor constituționale
Desfăşoară activităţi de culegere şi verificare informaţii care să permită identificarea:
- riscurilor reprezentate de afectarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale
consfinţite prin Constituţie: egalitatea în drepturi, dreptul la ocrotirea sănătăţii, educaţie și protecţie
socială;
(exemplu-forme de manifestare ale fenomenului corupţiei în domenii precum administraţia publică, justiţia,
învăţământul, sistemul sanitar ori cel de protecţie socială)

- acţiunilor extremiste cu potenţial de afectare a organizării statului, a valorilor sale

fundamentale, a stabilităţii sociale şi a climatului de bună convieţuire interetnică;
(exemplu - acţiuni autonomist-separatiste sau presiuni asupra comunităţilor româneşti din spaţiile
limitrofe ţării, precum şi riscurile implicate de existenţa în România a unor grupuri sau indivizi adepţi ai ideologiilor
extremiste)
- agresiunile asupra valorilor identitare româneşti;
(exemplu - patrimoniul cultural naţional, care este supus unui proces de eroziune permanentă,
periclitând pe termen lung coeziunea identitară a societăţii)
Contraspionaj
Identificarea acelor acţiuni şi persoane prin intermediul cărora servicii de informaţii
străine încearcă să obţină date şi informaţii secrete de ordin politico-militar, tehnologic sau
economic, având ca obiectiv alterarea sau influenţarea unei decizii strategice, promovarea ilegală
a intereselor proprii în detrimentul celor ale statului român şi ale partenerilor săi sau provocarea
de agresiuni informaţionale.
(exemplu de țintă a unei activităţi de spionaj - persoana care, prin statut şi atribuţii profesionale,
are acces la informaţiile de interes pentru o entitate străină, care poate influenţa luarea unor decizii sau deveni un canal
de transmitere a unor mesaje în detrimentul intereselor naţionale)
 Securitate economică
Focalizeză atenţia spre acele zone (potenţial a fi) vulnerabile fie prin prisma (in)acţiunii
structurilor instituţionale responsabile, fie din perspectiva iniţiativelor lansate funcţie de interese
subiective (interne sau externe), ce vizează obţinerea discreţionară a unor avantaje materiale şi
financiare, precum şi controlul asupra unor pieţe sau resurse naturale.
(exemplu-actori ce îşi propun să preia sub control pârghiile de decizie (macro)economică a statului).
Ameninţări transfrontaliere
Să identifice ameninţările, riscurile la adresa securităţii naţionale, generate de acţiunile
grupărilor de criminalitate organizată care urmăresc obţinerea de profituri din migraţia ilegală,
traficul de droguri, criminalitatea informatică, contrabanda sau evaziunea fiscală de mare
amploare, activităţi ce alimentează economia subterană.
Protecţia informaţiilor clasificate și obiective
Activităţii de colectare transport, distribuție și protecție pe teritoriul României, a
corespondenței de conține informații secrete de stat (SSID, SS, S) și informații secret de serviciu
(SSv) precum și a corespondenței între autoritățile publice sau agenții economici.
De asemenea desfășoară misiuni de pază și protecție a unor obiective.
Awareness
Este un program care se adresează conducerii şi personalului entităţilor care pot fi expuse
unor riscuri şi ameninţări cu impact în securitatea naţională - autorităţi şi instituţii publice centrale
şi locale, companii strategice cu capital de stat şi/sau privat, alte persoane juridice de drept public
sau privat. Pot fi organizate - conferinţe, colocvii, workshop-uri, prelegeri, training-uri.
Învățământ și cercetare
Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul”- ANI- este instituţia de învăţământ
superior din Serviciul Român de Informaţii care pregătește ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi
experţi în domeniul informaţiilor de securitate.

3.2.2. Serviciul de informaţii externe - SIE

SIE este instituţia de stat specializată în domeniul informaţiilor externe privind
siguranţa naţională, apărarea României şi a intereselor sale.
SIE este autorizat să folosească ,,persoane juridice sub acoperire, înfiinţate în condiţiile
legii, să utilizeze metode specifice, să creeze şi să deţină mijloace adecvate pentru obţinerea,
verificarea, protecţia, evaluarea, valorificarea şi stocarea datelor şi informaţiilor referitoare la
siguranţa naţională”5.
Activitatea SIE ,,are caracter de secret de stat iar sursele de informare, metodele şi
mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nici o împrejurare” 6.
Structură organizatorică
Conducerea SIE se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României.
Structura organizatorică, efectivele în timp de pace şi mobilizare, regulamentul de
funcţionare şi atribuţiile Serviciului de Informaţii Externe se aprobă de Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării.
În principiu, personalul își desfășoară activitatea în cadrul a doi piloni:
- pilonul operațiuni și analiză cu trei zone: zona operațiuni, zona analiză și zona protecție;
- pilonul resurse cu trei zone: zona tehnică, zona umană și financiar logistică;
Aria de responsabilitate vizează7:
- culegerea de informaţii relevante pentru securitatea naţională a României, informaţii
care asigură baza de decizie pentru autorităţile statului;
- avertizarea timpurie asupra riscurilor şi ameninţărilor, precum şi întocmirea de evaluări
strategice ale mediului internaţional de securitate;
- desfăşurarea de operaţiuni pentru apărarea şi promovarea intereselor României.
Misiuni8
-identificarea, cunoaşterea şi prevenirea ameninţărilor externe la adresa securităţii
naţionale;
-asigurarea comunicărilor cifrate cu misiunile diplomatice ale României pentru
instituţiile abilitate prin lege sa transmită prin cifrul de stat;
-avizarea accesului la informaţii clasificate, la cifrul de stat şi la armament pentru
personalul român care desfăşoară misiuni de lungă durată în exterior;
-organizarea şi realizarea transportului corespondenţei diplomatice, precum şi a pazei şi
apărării misiunilor diplomatice ale României;

5
Legea nr.1-1998. art.1, disponibilă la https://www.sie.ro/pdf/legislatie/1.pdf, accesat la 10. 03.2024.
6
idem
7
https://www.sie.ro/despre-noi.html, accesat la 14.03.2024
8
Legea privind activitatea de informaţii, Contrainformații și securitate - propunere de proiect, art.20 aln.2 disponibil
la http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/Proiect_Lege_activitate_informatii-contrainformatii.pdf
 Învățământ și cercetare
SIE îşi organizează un sistem propriu de formare şi perfecţionare a personalului, iar
pentru anumite categorii de personal poate utiliza instituţiile militare sau civile de învăţământ din
ţară şi din străinătate.
SIE poate scoate la concurs locuri în cadrul academiilor /Școlilor militare

SIE organizează stagiul de practică studențească:

în domeniul OSINT (Open Source Intelligence),
(exemplu (UB – Facultățile de Filosofie, Istorie, Jurnalism şi Știinţele Comunicării, Limbi şi
Literaturi Străine, Știinţe Politice, Psihologie și Științele Educației
în domeniul criptologiei
(exemplu Facultatea de Matematică şi Informatică din UB; Facultatea de Automatică şi
Calculatoare din UPB; Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din UPB.

3.2.3. Direcţia generală de informaţii apărării - DGIA

Structura specializată a Ministerului Apărării Naționale în domeniul
informaţiilor militare privind siguranţa naţională.
Structură organizatorică
DGIA este condusă de un director general, cadru militar în activitate. Directorul general
este numit de catre ministrul apararii, cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Țării.

Personalul DGIA își desfasoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de
realizare a securității naționale în domeniul militar.
În principiu, personalul își desfășoară activităţi specifice în cadrul a trei piloni:
- pilonul informaţii militare cu trei zone: zona informaţii pentru luptă, zona informaţii
militare externe, zona diplomaţia apărării;
-pilonul contrainformaţii militare și securitate militară ;
-pilonul protecţie şi intervenţie;
Aria de responsabilitate a DGIA vizează9:
 asigurarea obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea informaţiilor şi
datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne si externe, militare şi nonmilitare, care
pot afecta securitatea naţională în domeniul militar;

9
https://www.mapn.ro/organizare/directia-generala-de-informatii-a-apararii_1, accesat la 12.03.2024
  coordonarea aplicării măsurilor contrainformative şi cooperarea atât cu
serviciile/structurile departamentale naţionale şi de informaţii, cât şi cu cele ale statelor membre
ale alianţelor, coaliţiilor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte
 asigură securitatea informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE la nivelul Ministerului
Apărării Naționale.
Misiuni10:
- prevenirea surprinderii strategice;
- prevenirea şi contracararea culegerii de informaţii din domeniile/ariile de
responsabilitate;
- protecţia obiectivelor, a personalului militar, a intereselor economice şi patrimoniale
ale Armatei;
- prevenirea şi combaterea actelor de terorism şi a ameninţărilor asimetrice, în
cooperare cu alte structuri cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;
- controlul şi eliminarea fenomenului proliferării;
- asigurarea securităţii informaţiilor clasificate;
- o diplomaţie a apărării credibilă şi eficientă.
Învățământ și cercetare
Şcoala de aplicaţie a informaţiilor pentru apărare- SAIPA- desfăşoară activităţi de
învăţământ şi instrucţie, în scopul formării, specializării şi perfecţionării pregătirii personalului
MApN în domeniul informaţii pentru apărare.

3.2.4. Direcția generală de protecţie internă a Ministerului Afacerilor

Interne– DGPI
DGPI este structura specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în
subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Structură organizatorică
DGPI este condusă de către un director general, ce se subordonează nemijlocit
ministrului afacerilor interne și, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, este ajutat de un prim-adjunct
și de un adjunct, cadre militare, numiți în funcție de către ministrul afacerilor interne.

10
I. Chiriță, DGIA - 15 ani în slujba interesului național în Infosfera nr. 2, 2014, p. 27.
 DIPI- este formată din
- aparatul central - cu direcții, servicii, birouri și alte structuri funcționale
- aparatul teritorial - cu servicii județene protecție internă.
Aria de responsabilitate vizează:
- cunoașterea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pe spațiul de competență al MAI,
pentru asigurarea unei abordări eficiente și integrate a situației de gestionat, în vederea aplicării
legii și susținerii statului de drept și a democrației.
Misiuni11:
- desfășoară activități de informații, contrainformații și de protecție în scopul
identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc care pot
conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează informațiile, patrimoniul, personalul,
misiunile, procesul decizional și capacitatea operațională ale structurilor MAI;
- asigură coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate
naționale, ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale Uniunii Europene, precum și
pentru securitatea cibernetică, la nivelul structurilor MAI.

3.2.5. Structuri informative la nivelul Ministerului Justiției !!!

Repere în funcționare și organizare
- în 1991 se înființează Serviciul Independent pentru Protectie și Anticorupție (SIPA) - structură
departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmari și controla infracțiunile cu
implicații majore din penitenciare;
- în 1997, SIPA a trecut în subordinea directă a ministrului Justitiei, având misiunea de a se ocupa și de
protectia magistratilor;
- în 2003, din cauza scandalurilor din presă care aratau că în conducerea SIPA au fost numiți foști lucrători
ai securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție
și Anticorupție (DGPA);
- În 2006, se desființează serviciul de informații din subordinea ministrului Justiției pe motiv că SIPA,
redenumit DGPA, a făcut abuzuri.

Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul Penitenciar (DPCMC),

În anul 2006, se înființează, Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul
Penitenciar (DPCMC), o structură în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor
Structură
La nivel central personalul își desfășoară activităţi specifice în cadrul a trei piloni/zone:

11
https://dgpi.ro/atributii, accesat la 14.03.2024
 -pilonul/zona - de analizã şi sintezã;
-pilonul/zona de prevenire a criminalitãţii organizate şi terorismului;
- pilonul/zona de prevenire a criminalitãţii şi corupţiei
La nivelul fiecãrei unitãţi penitenciare funcţioneazã un birou pentru prevenirea
criminalitãţii în mediul penitenciar.
Misiune12:
- identificarea şi prevenirea faptelor, situaţiilor şi împrejurărilor de nerespectare a
drepturilor deţinuţilor ori de supunere a acestora la tortură, tratamente inumane sau degradante, a
prevederilor legale ce pot favoriza ori genera evenimente grave, a actelor de corupţie;
- colaborarea cu instituţiile abilitate în realizarea acţiunilor de protejare a persoanelor
incluse în Programul de protecţie a martorilor, care se află în stare de arest preventiv sau execută
o pedeapsă privativă de libertate;
- identificarea şi prevenirea acţiunilor specifice criminalităţii, criminalităţii organizate,
terorismului şi corupţiei, a faptelor sau evenimentelor cu consecinţe periculoase pentru siguranţa
detenţiei;
- identificarea persoanelor aflate în detenţie, care au avut sau continuă să aibă legături cu
organizaţii ori grupări teroriste sau de criminalitate organizată şi semnalarea către instituţiile
abilitate atunci când există indicii că este iminentă încălcarea legii.
- identificarea persoanelor aflate în detenţie, care intenţionează organizarea unor acţiuni
violente îndreptate împotriva personalului administraţiei penitenciare, judecătorilor, procurorilor,
poliţiştilor sau altor persoane.

3.2.6. Serviciul de Protecţie şi Pază - SPP

SPP este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializat în
asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România,
a familiilor acestora13.

12
Ministerul Justiţiei, Ordin nr. 1.540/C din 20,06.2006 privind organizarea şi atribuţiile Direcţiei pentru prevenirea
criminalităţii în mediul penitenciar, disponibil la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/73322, accesat la
14.03.2024.
13
Legea nr. 191 / 1998 privind organizarea şi funcţionarea SPP, disponibilă la http://www.spp.ro/?p=124&lang=ro,
accesată la 12.03.2024.
 Structură organizatorică14
SPP este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Preşedintele
României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
SPP are în compunere un Stat Major şi structuri operative necesare îndeplinirii atribuţiilor
prevăzute de lege, care sunt subordonate ierarhic numai conducerii serviciului.
Misiuni15:
- organizează şi execută activităţi pentru prevenirea şi anihilarea oricăror acţiuni prin care
s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi sănătatea persoanelor a căror protecţie
este obligat să o asigure, precum şi pentru realizarea pazei şi apărării sediilor de lucru şi
reşedinţelor acestora;
- organizează şi desfăşoară, deschis sau acoperit, activităţi de culegere, verificare şi
valorificare a informaţiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuţiilor;
- realizează schimburi de informaţii şi cooperează cu servicii de informaţii şi cu structuri
departamentale cu atribuţii în domeniu, în ţară şi în străinătate;
- solicită procurorului, autorizarea efectuării unor activităţi, în scopul culegerii de
informaţii pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Operaţiunile tehnice pentru realizarea acestor
activităţi se execută de către Serviciul Român de Informaţii;
- organizează activitatea proprie de apărare a secretului de stat şi de prevenire a scurgerii
de date sau de informaţii care nu sunt destinate publicităţii.
Misiuni interne
Persoanele îndreptățite să beneficieze de protecție și obiectivele a căror pază se asigură
de către SPP se stabilesc prin hotărâre a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării). Se poate
asigura protecție și altor persoane la cererea acestora contra cost.16
Misiuni externe
Asigurarea protecției demnitarilor ONU care își desfășoară activitatea în teatrele de
operații din Sudan și Afganistan Libia

14
http://www.spp.ro/#/index, structura, accesat la 12.03.2024
15
Art.14, Legea nr. 191 / 1998 privind organizarea şi funcţionarea SPP, disponibilă la
http://www.spp.ro/?p=124&lang=ro#/cadru-legal, accesat la 12.03.2024
16
http://www.spp.ro/#/misiuni-interne accesat la 12.03.2024.
 Învățământ și cercetare
Din 2010 funcționează la Bucureşti Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate
(CEPS) al Serviciului de Protecţie şi Pază pentru pregătirea personalului de protecţie şi securitate
al Naţiunilor Unite. Acest Centru are vocaţie internaţională, persoanele care urmează stagiul de
pregătire fiind selecţionate în urma aplicării individuale pentru acest curs, conform procedurilor
ONU, din rândul personalului ce desfăşoară misiuni de protecţie în teatrele de operaţii. 17

3.2.7. Serviciul de Telecomunicații Speciale - STS

STS este structura de specialitate, ce organizează, conduce, desfășoară, controlează și
coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din
România
Exemple telecomunicațiile speciale - reprezintă transmisii, emisii sau recepții de semne, semnale,
scrieri, imagini, sunete sau informații de orice natură prin fir, radio, sistem optic sau prin alte sisteme electromagnetice
pentru utilizatorii prevăzuți de lege.
Penetrarea, întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale, precum și
interceptarea comunicațiilor în aceste rețele constituie amenințări la adresa siguranței naționale.

Structură organizatorică
Conducerea STS este asigurată de un director cu rang de secretar de stat, numit de
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.
Personalul STS este format din cadre militare și salariați civili, care își desfășoară
activităţi specifice în cadrul a trei piloni/zone:
- pilon/zona operațională (exploatare servicii),
- pilon/zona tehnică (instalare intreținere),
- pilon/zona administrativă.
La nivelul fiecărui județ există cîte o unitate teritorială de telecomunicații speciale.
Aria de responsabilitate vizează:
 Furnizarea de servicii de telecomunicaţii speciale şi de cooperare securizate, pentru
utilizatorii prevăzuți de lege
 Parlamentul României
 Președinția României
 Guvernul României
 Instituțiile care desfășoară activități în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice
 Administrația publică centrală și locală și/sau unitățile aflate în subordinea, în administrarea sau
sub autoritatea acesteia care desfășoară activități de interes public național

17
http://www.spp.ro/#/ceps accesat la 12.03.2024.
  Autoritatea judecătorească: Înalta Curte de Casație și Justiție; Ministerul Public; Consiliul
Superior al Magistraturii
 Curtea de Conturi
 Curtea Constituțională
 Organele de conducere din cadrul organismelor guvernamentale și al unor organisme
neguvernamentale de interes național

Asigură rețele și servicii de telecomunicații speciale și de cooperare

Exemple rețele speciale
- Reţeaua telefonică interurbană „T.O.” în municipiul Bucureşti şi în teritoriu.
- Reţeaua telefonică internaţională criptată „I.C.S.”.
- Reţeaua telefonică urbană „S” în municipiul Bucureşti.
- Reţelele de radiocomunicaţii convenţionale şi/sau cu acces multiplu în benzile de frecvență
gestionate de STS în Bucureşti şi în teritoriu.
- Reţelele de radiorelee
- Reţeaua de radiocomunicaţii cifrate pe unde scurte în Bucureşti şi în teritoriu.
- Reţeaua de monitorizare a spectrului de frecvențe.
Exemple rețele de cooperare
- Reţeaua telefonică interurbană de cooperare „I.C.” în municipiul Bucureşti şi în teritoriu.
- Reţelele de transmisii de date urbane şi interurbane, care funcţionează pe sistemele din
administrarea STS

 Servicii de urgență
Exemple
- 112 - serviciu telefonic salvează viața proprietatea mediul
- 113 Serviciul SMS pentru a veni în sprijinul persoanelor cu deficiențe de auz și/sau vorbire care
vor să apeleze serviciul de urgență 112
- Asigurarea tehnică a Sistemului RO-ALERT - difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru
avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență

Misiuni
- asigurarea de servicii securizate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru
autorităţile române
- Creşterea nivelului de rezilienţă a serviciilor și a protecției infrastructurilor critice.
(este autoritate publică responsabilă pentru infrastructurile critice naționale aferente sectoarelor
„Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii” )
- Consolidarea capacităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, de producție și de
mentenanță pe întreaga durată a ciclului de viață a echipamentelor, sistemelor și serviciilor
administrate.
- administrează Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU)

Învățământ și cercetare
Pentru nevoile de încadrare STS poater scoate la concurs un număr de locuri la instituții
de militare de învățământ
Exemple
 Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” - studii
universitare de licenţă
Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri pentru Comunicaţii, Tehnologia Informaţiei şi
Apărare Cibernetică- programul de învăţământ postliceal

3.2.8. Comunitatea Naţională de Informaţii – CNI

CNI reprezintă cadrul funcţional prin care se asigură organizarea, coordonare unitară și
planificarea la nivel strategic a activităţilor structurilor de intelligence. Componentele Comunităţii
Naţionale de Informaţii sunt: SRI, SIE, DGIA a Map.N. DGPI a MAI.
Structură organizatorică și atribuţii18
Organizarea şi funcţionarea Comunităţii Naţionale de Informaţii se reglementează prin
hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Principalele structuri a CNI sunt:
A. Comitetul coordonator pentru Comunitatea Naţională de Informaţii
Are următoarea componenţă:
- Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională;
- Directorul Serviciului Român de Informaţii;
- Directorul Serviciului de Informaţii Externe;
- Ministrul Apărării Naţionale;
- Ministrul Afacerilor Externe;
- Ministrul Administraţiei şi Internelor (acum Ministrul Afacerilor Interne);
- Ministrul Justiţiei;
- Consilierul Primului ministru pentru probleme de securitate.

Atribuţii principale:
- avizează și propune proiectul Planului Naţional de Priorităţi Informative, pe care
îl supune adoptării CSAT şi aprobării Preşedintelui României;
- analizează şi soluţionează problemele ce privesc cooperarea si colaborarea dintre
componentele CNI;
- aprobă evaluările periodice integrate de nivel strategic;

B. Consiliul operativ al Comunităţii Naţionale de Informaţii.

Are următoarea componenţă:
- Consilierul primului ministru pentru probleme de securitate;
- Adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii;
- Adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe;
- Directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii a din Ministrul Apărării Naționale;
- Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă din Ministrul Afacerilor Interne);

Atribuţii principale:
- asigură îndeplinirea prevederilor din documentele de planificare informativă,
coordonare operativă şi cooperare asumate prin:
- Planul Priorităţilor Naţionale de Informaţii;

18
Hotărârea Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 18 noiembrie 2005
 - Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitatea
naţională;
- Protocolul general de cooperare pentru prevenirea şi combaterea terorismului;
C. Oficiul pentru Informaţii Integrate al Comunităţii Naţionale de Informaţii
Atribuţii principale:
- planifică nevoile de informaţii pentru securitate naţională.
- elaborează Buletinul Informaţiilor Naţionale de Securitate şi alte produse analitice integrate.
D. Consiliul consultativ al Comunităţii Naţionale de Informaţii.
Acest consiliu se compune din preşedinţi ai comisiilor parlamentare, reprezentanţi ai
ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniu şi care nu sunt reprezentate în CSAT, ai agenţiilor
guvernamentale şi altor autorităţi care pot sprijini realizarea securităţii naţionale.
La lucrările Consiliului consultativ pot fi invitați să participe şi reprezentanţi ai societăţii
civile, ai mediului academic, institutelor de cercetări şi studii strategice, politici publice şi ai
organizaţiilor ne-guvernamentale cu expertiză în domeniu.
Atribuţii principale:
- formulează nevoile de informare ale instituţiilor pe care le reprezintă, necesare aplicării
strategiilor, politicilor şi programelor de securitate;
- comunică Oficiului aprecieri în legătură cu utilitatea informaţiilor primite;

Concluzii
Structuriile de intelligence sunt parte din sistemul naţional de apărare și asigură
cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor fie interne fie externe la adresa securitații
naționale a statului.
Există structuri de intelligence dedicate desfășurării activității de informații in interiorul
țării ( SRI ) activității de informații în exteriorul țării (SIE).
Există și structuri de intelligence dedicate desfășurării activității de informații specifice
unor ministere, respectiv Ministerul Apărarii Naționale (informații militare - DGIA), Ministerul
Afacerilor Interne (DGPI) sau Ministerul Justiției.
Totodată sunt și servicii specifice activității de securizare, pază și apărare înalți demnitari
(SPP ) sau asigurare și protectie comunicații speciale (STS ), aceste contribuind în mod esențial
la activitatea de intelligence.
 Toate aceste structuri de intelligence acționează separat dar pentru a fi integrate la nivelul
statului (fie atunci când le sunt stabilite misiuni specifice, fie când sunt analizate diferite riscuri)
sunt constituite în așa numita Comunitate Națională de Informații.

Bibliografie
Preja C., Bogdan I., Teoria generală a informației și studii de intelligence, Editura CA Publishing, Cluj
Napoca, 2017
Strategia Națională de apărare a țării pentru perioada 2020- 2024, București 2020,
Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, adoptată în CSAT în 23 iulie 2004
Legea 51/1991 privind siguranţa naţională
Legea 14/1992 privind organizarea S.R.I.
Legea nr. 1/1998 privind organizarea S.I.E.
Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Hotărârea CSAT nr. 146 din 18.11.2005 privind unele măsuri pentru organizarea şi coordonarea unitară a
activităţilor de informaţii pentru securitatea naţională, disponibilă pe www.presidency.ro.
Marin, Ionel. Comunitatea de informaţii – soluţia problemelor de securitate. Bucureşti: Editura ANI, 2004
Publicații editate de SRI: Intelligence: 2010-prezent; Studii de intelligence 2011- prezent,
Publicații editate de DGIA : Infosfera
Revista Intelligence Info, 2022- prezent