Cuprins

I. Descrierea institutiei............................................................................................................................2
II. Scurt istoric..........................................................................................................................................2
III. Stema...................................................................................................................................................2
IV. Cartierele.............................................................................................................................................3
V. Atribuţiile generale ale M.A.I. în domeniul afacerilor interne.............................................................3
VI. Acte normative care reglementează funcționarea Ministerului Afacerilor Interne.............................4
VII. Planul strategic instituțional 2021-2024 al Ministerului Afacerilor Interne.........................................5
VIII. Organigrama MAI................................................................................................................................6
IX. Priorităţi şi obiective strategice...........................................................................................................7
 I. Descrierea institutiei

Ministerul Afacerilor Interne este unul din ministerele care fac parte din Guvernul
României. A fost fondat la data de 16 iulie 1862, primul deținător al funcției de ministru fiind
Barbu Catargiu. Ministrul actual este Lucian Bode.

II. Scurt istoric

Instituția prin care au fost administrate afacerile interne din Țările Române în perioada
Regulamentului Organic s-a numit Vornicia din Lăuntru, predecesoarea ministerului de interne.
La data de 16 iulie 1862, prin decretul 495 semnat de Alexandru Ioan Cuza, a luat naștere
Ministerul de Interne unic, cu sediul la București, ca urmare a desființării „Directoriatul
Ministerului de Interne de la Iași” și a unificării administrative a departamentelor din Moldova și
Țara Românească. La 20 iulie 1864, Ministerul de Interne s-a unit cu Ministerul Lucrărilor
Publice sub numele de „Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice”.

La 20 iunie 1913 Ministerul de Interne s-a reorganizat, în compunerea acestuia intrând

serviciile centrale și serviciile speciale. Printre aceste servicii se numărau și „Direcțiunea
Generală a Serviciului Sanitar”, „Direcțiunea Generală a Telegrafelor, Poștelor și Telefoanelor”,
„Direcțiunea Generală a Închisorilor”, „Monitorul Oficial” și „Imprimeria Statului”. Prin
intermediul unui decret-lege, ca urmare a Marii uniri din 1918, la data de 22 iunie 1919,
structurile ministerului s-au extins la nivelul României Mari. Prin „Legea ministerelor” aprobată
la data de 2 august 1929, ministerul s-a reorganizat, principalele sale atribuții fiind: conducerea
administrației generale a țării, ordinea și siguranța statului și controlul administrațiilor locale.[1]
„Legea de organizare a Ministerului Internelor” din data de 4 ianuarie 1936 prevedea o dublă
misiune pentru minister: administrarea generală a țării și apărarea ordinii publice și siguranței
statului, însă i s-au atașat unele instituții noi: „Oficiul Național de turism”, „Oficiul Național
pentru Apărarea populației contra atacurilor aeriene”, „Oficiul emisiunilor radiofonice și al
cinematografiei” și „Institutul General de Statistică”. În 1941, denumirea ministerului a fost
schimbată în Ministerul Afacerilor Interne.

III. Stema

Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se

individualizează prin:

 ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care

înlocuiește buzduganul din stema țării;
 scutul de mai mici dimensiuni, plasat pe pieptul acvilei,
despicat de o linie, tăiat de două și având în cele șase
cartiere, simboluri care desemnează cele mai importante
structuri ale ministerului.
 În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere
negre pe o eșarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ȘI ORDINEA
DE DREPT).

IV. Cartierele

Cartierul I reprezintă Inspectoratul General al Poliției Române, fiind caracterizat printr-

un scut albastru, încărcat în partea superioară cu o balanță de aur cu talgerele în echilibru, iar în
partea inferioară cu două securi consulare romane natural, încrucișate în săritoare.

Cartierul II include însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență, caracterizat printr-un scut de culoare purpurei, pe care sunt plasate două topoare
încrucișate suprapuse pe o cască de pompieri așezată din profil. În partea inferioară a semnului se
poate observa o grenadă explodând, de la care pornesc, în dreapta și în stânga ramuri de stejar,
totul de argint.

Cartierul III conține însemnul Inspectoratului General al Poliție de Frontieră. Se poate

observa pe un scut de culoare verde, o bornă de hotar, din argint, pe care sunt figurate, în partea
superioară două spade încrucișate, albastre, încrucișate în săritoare, iar la baza bornei, o ancoră
neagră. Borna are ca suporți doi lei de aur, limbați roșu, afrontați.

Cartierul IV reprezintă Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Pe un scut de

culoare albastru, se poate observa un romb de argint, ieșind dintr-o cunună formată din trei
frunze de stejar de aur și având în centru litera "J" stilizată cu negru.

Cartierul V reprezintă Administrația și conține un scut albastru încărcat cu un leu de aur

născând dintr-o coroană deschisa cu cinci fleuroane. Leul ține cu labele anterioare un baston de
același metal încărcat cu cinci flori de crin roșii și mansonat de argint.

Cartierul VI conține însemnul heraldic al Arhivelor Naționale, figurat pe un scut de

culoare roșie, încărcat cu o făclie neagră, cu flacăra de aur, așezată în bară. Peste făclie broșează
un pergament desfășurat, natural, poziționat în bandă și validat cu sigiliu atașat roșu, cu bordura
neagră, prins de suport cu șnur albastru.

V. Atribuţiile generale ale M.A.I. în domeniul afacerilor interne

- Stabileşte, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale omului, precum şi a proprietăţii publice şi private.
- Organizează şi desfaşoară, prin structuri specializate, potrivit competenţei,
activităţi pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate,
a traficului şi consumului ilicit de droguri, a traficului de persoane, a migraţiei
 ilegale, a criminalităţii informatice, precum şi a altor fenomene infracţionale şi
fapte antisociale.
- Organizează, îndrumă şi coordonează activitatea de protecţie a persoanelor,
bunurilor, obiectivelor şi valorilor şi organizează paza obiectivelor de importanţă
deosebită date în competenţă potrivit legii.
- Asigură, potrivit competenţelor, desfăşurarea activităţii pentru efectuarea
cercetărilor în legatură cu savârşirea unor fapte prevazute de legea penală.
- Organizează activitatea de protecţie a martorilor.
- Solicită de la autorităţi publice, de la persoane fizice sau juridice informaţii, date
şi documente necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege şi în
limitele acesteia; poate recompensa persoanele fizice care acordă sprijin
ministerului, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, din fondul repartizat cu
această destinaţie, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului.
- Asigură respectarea regimului frontierei de stat a României.
- Constituie şi utilizează Registrul Naţional al Armelor şi Cazierul judiciar.
- Constituie şi utilizează Sistemul Naţional de Evidenţă al Străinilor; asigură
respectarea regimului juridic al străinilor pe teritoriul României.
- Asigură constituirea, evidenţa, selecţionarea, păstrarea, conservarea şi folosirea
documentelor din Fondul Arhivistic Naţional.
- Organizează şi execută asigurarea medicală şi psihologică a misiunilor specifice.
- Conduce activitatea de informaţii şi protecţie internă.
- Îndrumă şi controlează activitatea prefectului pentru îndeplinirea Programului de
guvernare.
- Asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a
Programului de guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale
specializate în activitatea de evidenţă a persoanelor, precum şi activitatea de
prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă civilă.
- Constituie şi utilizează Sistemul Naţional Informatic de Evidenţă a Persoanelor.

VI. Acte normative care reglementează funcționarea Ministerului Afacerilor Interne

 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și

funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele
Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare;
  Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 120/2010 pentru aprobarea
Regulamentului de ordine interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului
central al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

VII. Planul strategic instituțional 2021-2024 al Ministerului Afacerilor Interne

Planificarea strategică este un proces cu tradiție în Ministerul Afacerilor Interne, care, prin
specificul activității sale, utilizează în mod curent și la scară largă instrumente de planificare
strategică. Majoritatea structurilor operative ale MAI se ghidează dupa strategiile sectoriale sau
activitatea lor este acoperită de obiective cuprinse în strategii naționale.

Planul Strategic Institutional 2021-2024 al Ministerului Afacerilor Interne reprezintă o revizuire

a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și actualizat anual. PSI 2021-2024 continuă
obiectivele instituționale asumate în domeniile aflate în competența MAI, prezintă programe și
măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu,
precum și un cadru de evaluare a performanței, pentru a estima progresul, în raport cu aceste
obiective.

Potrivit metodologiei de planificare strategică, PSI urmarește o ierarhie logică a elementelor

care ghidează activitatea ministerului. La vârful piramidei se regăsesc viziunea și mandatul,
definite astfel încât să reflecte complexitatea atribuțiilor MAI și modul în care acestea sunt
proiectate pentru intervalul 2021-2024. Din viziune și mandat derivă cele trei obiective strategice
care guvernează întreaga activitate a ministerului, formulate după cum urmează:

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a

patrimoniului, care acoperă zona de activitate a MAI dedicată menținerii ordinii și siguranței
publice și a siguranței frontierelor.

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore, care

vizează eficientizarea managementului situațiilor de urgență.

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței a capacității administrative a MAI, un obiectiv

transversal, care vizează obtinerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de către
MAI, cât și acordarea de sprijin structurilor operative.

La rândul lor, obiectivele sunt derivate într-un număr total de 5 programe, astfel încât să reflecte
cât mai bine complexitatea activității structurilor ministerului și capacitatea acestuia de a le
gestiona eficient, în limitele alocărilor bugetare.

Cele 5 programe din PSI sunt:

- Ordine și siguranță publică;

 - Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;
- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;
- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;
- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

O descriere completă a obiectivelor strategice și a efectelor estimate, a programelor și

rezultatelor așteptate și a măsurilor planificate, corelarea cu resursele financiare și distribuția
acestora pe durata perioadei de implementare, este prezentata în corpul PSI.

Pentru a reflecta fidel realitatea, această construcție ierarhică a fast precedată de o analiza a
mediului intern și a mediului extern în care își desfașoară activitatea ministerul în ansamblul său.

În concluzie, PSI 2021-2024 este astfel elaborat încât să devină un instrument de lucru intern,
care structurează domeniul vast și complex al afacerilor interne în elemente concrete și
măsurabile, dar și de comunicare cu publicul interesat, pentru a evidenția clar direcția spre
care se merge, resursele necesare și eforturile depuse.

VIII. Organigrama MAI

 IX. Priorităţi şi obiective strategice

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant
al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al
proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea
statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei
antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii
publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul

afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele
strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând
măsurile necesare pentru atingerea lor.

În domeniul ordinii şi siguranţei publice, Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte

atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne,
precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii
statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de
Guvernare.
 Documente Strategice ale Ministerului Afacerilor Interne

- Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021

- Strategia de consolidare și dezvoltare a IGSU-2016-2025
- Strategia națională de prevenire a situațiilor de urgentă
- Strategia Națională Management Integrat al Frontierei de Stat 2018-2020
- Strategia Națională privind Imigrația 2015-2018
- Strategia Nationala privind Protectia Infrastructurilor Critice
- Planul Strategic Instituţional al Ministerului Afacerilor Interne 2014-2016 aprobat prin
O.m.a.i. 159/2014
- Planul Strategic al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru perioada 2010-2013
- Strategia Naţionalã de Ordine Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
779 din 23 septembrie 2015

Activitatea pe linia antidrog

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a) din H.G. nr. 461 din 11.05.2011 privind
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţia ,,elaborează, pe baza
propunerii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, proiectul Strategiei naţionale antidrog şi planul
său de actiune şi le supune spre aprobare Guvernului.”

Strategia naţională antidrog 2013-2020 este implementată prin două planuri de acţiune
aferente, primul Plan de acţiune care acoperă perioada 2013-2016 fiind promovat împreună cu
strategia prin aceeaşi hotărâre de guvern.

Prin aprobare de către Guvernul României, Strategia naţională antidrog 2013-2020 este
asumată ca document de politici publice în domeniu, conferind caracterul formal şi legitimitatea
răspunsului la fenomenul drogurilor. Totodată, acest document a fost elaborat în contextul
procesului consultativ lansat de Agenţia Naţională Antidrog în calitate de coordonator, evaluator
şi monitor, la nivel naţional al răspunsului la fenomenul drogurilor.

- Strategia Naţională Antidrog 2013-2020

- HG nr. 784/2013 privind aprobarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 şi a
Planului de acţiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei Naţionale
Antidrog 2013-2020

Activitatea de prevenire a faptelor de corupţie

Hotărârea nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe
perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi
măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă
instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de
publicare a informaţiilor de interes public.

- Planul sectorial de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe

perioada 2012 – 2015
- Planul de integritate pentru implementarea, la nivelul MAI, in perioada 2017-2020, a
Strategiei Nationale Anticoruptie
- Declarație aderare ministru
- OMAI 72/2017
- Sinteza Planului Strategic Instituțional 2021-2024 al MAI

Pentru fiecare categorie/strategie anterior menționată, există un plan bine dezvoltat pe site-ul
oficial al Ministerului Afacerilor Interne (https://www.mai.gov.ro/programe-si-strategii/), pe care
publicul îl poate accesa oricând.

MAI comparativ cu SRI

Serviciul Român de Informații (abreviat SRI) a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul

dintre serviciile secrete române, alături de Serviciul de Informații Externe. Este o autoritate care
are ca obiect de activitate culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României. 

Serviciul Român de Informații (abreviat SRI) a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul

dintre serviciile secrete române, alături de Serviciul de Informații Externe. Este o autoritate care
are ca obiect de activitate culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României. 

Serviciul Român de Informații (abreviat SRI) a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul

dintre serviciile secrete române, alături de Serviciul de Informații Externe. Este o autoritate care
are ca obiect de activitate culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României. 

Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), serviciu al Ministerului Afacerilor

Interne (MAI) din România, reorganizat de guvernul Cioloș în Direcția Generală de Informații și
Protecție Internă. Este urmașa fostei „Doi și-un sfert” (numită așa după numele fostei unități de
informații a Internelor, U.M. 0215), serviciul secret al Ministerului de Interne, care a fost
desființat în timpul mandatului lui Emil Constantinescu.

Jurnalistul a explicat ca puterea unui serviciu secret este data de prezenta sau absenta unui
control asupra sa. ,,In primul rand, primul criteriu de apreciere a unui serviciu, daca e puternic
sau nu, este cat de mult scapa controlului. In timp ce SRI, chiar si SIE, sunt sub atentia presei, a
ce vreti, a ONG-urilor, a comisiei parlamentare, de expemplu aceste servicii departamentale,
cum e al armatei sau cu e DIPI, Directia de protective interna, de fapt serviciul de informatii
MAI, nu le controleaza nimeni. El este, pana la urma, poate sa fie in mana ministrului de Interne,
daca un ministru de Interne este unul mai bun, cum era Gabriel Oprea, adica ii stapaneste. Nu
stiu, poate ii stapaneste si Carmen Dan. Sau poate fi al partidului de guvernamant. De asta, acest
serviciu este cel mai puternic’’, a precizat Ion Cristoiu.

Un alt element important care da puterea unui serviciu secret este reteaua, iar din acest punct
de vedere DIPI, care se ocupa de infractiuni, beneficiaza de o retea foarte puternica, comparative
cu SIE si SRI, spune jurnalistul.

,,Al doilea lucru care da puterea unui serviciu in Romania este reteaua. Adica, in timp ce SIE
e in afara, e greu, face sip e teritoriul Romaniei, dar e foarte greu sa faca operatiuni, pentru ca e
in afara. SRI-ul face, dar are limitata tematica… Justificarea lor, de ce va asculta pe
dumneavoastra, e destul de grea, pentru ca trebuie sa arate… Pec and DIPI se ocupa de
infractiuni… Si atunci el are o retea foarte puternica in Politie, in penitenciare, ca informatii… O
retea mare si care patrunde in tesatura societatii. Adica pana la nivelul de jos, prin politistul de
sector, prin informatorii pe care ii are in lumea interlopa, prin informatorii pe care ii are in fetele
de pe soseaua de centura. Poate sa stie in orice moment, daca e un barbat, daca s-a dus la fete’’, a
explicat Ion Cristoiu.

El a adaugat pe lista serviciilor secrete puternice si SPP, care ocupandu-se de paza si

protectia demnitarilor, poate recurge la pretexte pentru a Ancheta si oameni de rand.

,,SPP-ul la randul lui, in afara de SPP-isti care banuiesc ca dau raportul seara ce face fiecare
ministru pe care il protejeaza, are un serviciu de informatii, care sub pretextul ca dumneavoastra
il cunoasteti pe ministrul X, poate s ava ancheteze pe dumneavoastra. Adica obtinere de
informatii.’’