Ȋntrebări test examen de GEOTEHNICĂ

An III ISPM, ACH

An Univ. 2022 - 2023

1. Ce este geotehnica?
Ştiinţa care se ocupă cu studiul pământurilor din punct de vedere ingineresc,
acestea regăsindu-se ȋn trei ipostaze: suport, acţiune sau material de
construcţii.

2. Ce sunt pământurile?
Sistem dispers trifazic alcătuit din fază solidă sau schelet mineral (roci
sedimentare detritice), lichidă şi gazoasă.

3. Ce este granulozitatea?
Distribuţia particulelor solide pe dimensiuni.

4. Care sunt principalele fracţiuni granulometrice?

Argilă, praf, nisip, pietriş, bolovăniş şi blocuri.

5. Care sunt principalele reprezentări grafice ale granulozităţii?

Curba granulometrică şi diagrama ternară.

6. Ce este complexul de adsorbţie al argilei?

Particula de argilă are un exces de sarcini negative cu excepţia capetelor, care
au sarcini pozitive. Prin jocul forţelor de atracţie şi respingere cationi şi molecule
de apă formează, ȋn jurul particulei de argilă, complexul de adsorbţie.

7. Care sunt principalii indici fizici ai pământurilor şi ce reprezintă ei?

w - umiditatea;
n - porozitatea;
e - indicele porilor;
Sr - gradul de saturaţie;
 - densitatea ȋn stare naturală;
s - densitatea scheletului mineral;
d - densitatea ȋn stare uscată;
sat - densitatea ȋn stare saturată;
' - densitatea ȋn stare submersată.

8. Care sunt principalii indici fizici specifici pământurilor necoezive?

ID - gradul de ȋndesare
Ci - capacitatea de ȋndesare
9. Care sunt principalii indici fizici specifici pământurilor coezive?
IP - indicele de plasticitate
IC - indicele de consistenţă

10. Clasificaţi pământurile coezive după plasticitate.

IP < 10 - cu plasticitate redusă;
IP = 10 ÷ 20 - cu plasticitate medie;
IP = 20 ÷ 35 - cu plasticitate mare;
IP > 35 - cu plasticitate foarte mare;

11. Clasificaţi pământurile coezive după consistenţă.

IC < 0 - ȋn stare curgătoare;
IC = 0 ÷ 0.25 - ȋn stare plastic curgătoare;
IC = 0.25 ÷ 0. 5 - ȋn stare plastic moale;
IC = 0.5 ÷ 0.75 - ȋn stare plastic cosistentă;
IC = 0.75 ÷ 1 - ȋn stare plastic vârtoasă;
IC > 1 - ȋn stare tare.

12. Ce este permeabilitatea?

Proprietatea mediilor poroase de a putea fi străbătute de un fluid.

13. Care este legea care guvernează curgerea fluidelor prin medii poroase?
Legea lui Darcy: v = k  i ȋn care: v – viteza aparentă de curgere, k – coeficient
de permeabilitate, i – gradient hidraulic

14. Ce este fenomenul de antrenare hidrodinamică?

Fenomenul de antrenare hidrodinamică apare ȋn pământuri nisipoase ca urmare
a curgerii ascensionale a apei şi are ca efect pierderea totală sau parţială a
capacităţii portante.

15. Ce este compresibilitatea pământurilor?

Proprietatea pământurilor de a se deforma sub acţiunea ȋncărcărilor exterioare
sau chiar a greutăţii proprii, prin rearanjarea particulelor solide şi trecerea de la
o stare mai afânată la o stare mai ȋndesată.

16. Ȋn ce constă ȋncercarea de compresibilitate ȋn edometru?

O probă netulburată de pământ este introdusă ȋntr-un inel metalic cilindric ȋn
care deformaţiile laterale sunt nule şi este supusă la eforturi de compresiune
prin aplicarea de trepte de ȋncărcare succesiv crescătoare. Se ȋnregistrează
tasările finale sub fiecare treaptă de ȋncărcare aplicată.

17. Ce reprezentări grafice se pot trasa pe baza ȋncercării de compresibilitate ȋn

edometru?
Curba de compresiune – tasare şi curba de compresiune – porozitate.

18. Ce este modulul de deformaţie edometrică?

Modulul de deformaţie edometrică se calculează ȋntre două trepte de ȋncărcare
şi este raportul dintre: diferenţa dintre treptele de ȋncărcare şi diferenţa ȋntre
tasările specifice finale ȋnregistrate sub cele două trepte de ȋncărcare.
19. Care este modulul care defineşte compresibilitatea pământurilor?
Modulul de deformaţie edometrică ȋntre treptele de 200 şi 300 kPa (M200-300)

20. Cum se clasifică pământurile după compresibilitate?

Eoed 200-300 < 5000 kPa – foarte compresibil
Eoed 200-300 = 5000 ÷ 10000 kPa – cu compresibilitate mare
Eoed 200-300 = 10000 ÷ 20000 kPa – cu compresibilitate medie
Eoed 200-300 = 20000 ÷ 50000 kPa – cu compresibilitate redusă
Eoed 200-300 > 50000 kPa – practic incompresibil

21. Definiţi fenomenul de consolidare al pământurilor argiloase.

Consolidarea apare ȋn pământurile argiloase saturate şi constă ȋn rearanjarea
particulelor argiloase ca urmare a acţiunii unei ȋncărcări exterioare de
compresiune şi se dezvoltă ȋn timp concomitent cu evacuarea apei din porii
pâmântului.

22. Care sunt parametrii rezistenţei la forfecare

Unghiul de frecare internă ( [o]) şi coeziunea (c [kPa]).

23. Ȋn ce aparate se determină parametrii rezistenţei la forfecare?

Aparatul de forfecare directă şi/sau aparatul de compresiune triaxială.

24. Care sunt tipurile de ȋncercări pentru determinarea rezistenţei la forfecare?

Neconsolidat – nedrenat (UU), consolidat – nedrenat (CU), consolidat – drenat
(CD), pe probe la umiditatea naturală sau inundate iniţial.

25. Care este relaţia efortului vertical datorat greutăţii proprii (sarcina geologică)
ȋntr-un masiv stratificat?
 gz i =  gz i −1 +  i hi

26. Ce este tasarea terenului de fundare?

Trecerea terenului de fundare de la o stare mai afânată la o stare mai ȋndesată
ca urmare a reananjării particulelor solide datorită greutăţii proprii a masivului
de pământ sau sub acţiunea ȋncărcărilor exterioare. Efectul tasării terenului se
manifestă prin coborârea suprafeţei terenului natural sau a construcţiilor.

27. Ȋn ce grupare de acţiuni se calculează tasarea (grupare fundamentală sau

gruparea specială care corespunde cu luarea ȋn considerare a acţiunii
seismice)?
Tasarea se calculează ȋn gruparea fundamentală de acţiuni.

28. Pe ce adâncime se calculează tasarea terenului de fundare de sub o

construcţie?
Pe adâncimea zonei active, respectiv până la adâncimea la care este
ȋndeplinită condiţia:
-  z  0.2 gz (efortul vertical datorat suprasarcinii < 20% din sarcina geologică)
- ȋn pământuri foarte compresibile condiţia este:  z  0.1 gz
29. Ce este zona activă?
Zona din masiv ȋn care se consideră că se resimte efectul unei construcţii. Este
adâncimea pe care se calculează tasarea terenului de fundare.

30. Când se mobilizează ȋmpingerea activă a pământului?

Atunci când masivul de pământ se deplasează ȋn direcţia lucrării de sprijin,
având tendinţa sa o ȋndepărteze de masiv.

31. Când se mobilizează rezistenţa pasivă a pământului?

Atunci când construcţia este ȋmpinsă ȋn masivul de pământ.

32. Când se mobilizează presiunea ȋn stare de repaus?

Atunci când nu există deplasare ȋntre construcţie şi masivul de pământ.

33. Care este panta taluzului stabil ȋn cazul unui masiv necoeziv?
Panta taluzului stabil este egală cu unghiul de frecare internă a pământului
( tg = tg ).

34. Care este efectul curentului de apă subterană ȋn cazul unui masiv necoeziv?
Panta taluzului stabil este egală cu jumătate din unghiul de frecare internă a
1
pământului ( tg = tg ).
2

35. Care este panta taluzului stabil ȋn cazul unui masiv coeziv?
c
tg = tg + , H - ȋnălţimea taluzului,  – greutatea volumică a pământului,  –
H
unghiul de frecare internă, c – coeziunea.

36. Ce este factorul de stabilitate la alunecare?

Raportul dintre suma factorilor care se opun alunecării şi suma factorilor care
contribuie la apariţia fenomenului de alunecare.

37. Ce este presiunea convenţională de bază

Este o presiune maximă admisibilă pentru etapa de predimensionare a
fundaţiilor, cu o valoare ȋn jurul presiunii plastice şi a fost stabilită prin ȋncercări
experimentale pe fundaţii cu lăţimea de 1 m, fundate la 2 m adâncime.

38. Ce este presiunea plastică?

Este presiunea maximă până la care relaţia efort – deformaţie este liniară.

39. Ce este capacitatea portantă?

Este presiunea critică de refulare laterală şi corespunde unei cedări generale ȋn
lungul unei suprafeţe de rupere care iese la suprafaţa terenului.

40. Care sunt starile limită de calcul al terenului de fundare?

SLD – EN = starea limită de deformaţii ȋn exploatare normală
SLD – U = starea limită de deformaţii ultimă
SLCP = starea limită de capacitate portantă