Biocompatibilitate

C 10

Prof. Dr. Ing. Habil Iulian ANTONIAC

Raspunsul biologic la un bomaterial implantat

Biocompatibilitaea unui dispozitiv este

caracterizata prin gradul de reactie
inflamatorie care incearca sa neutralizeze
un dispozitiv implantat

Inflamatia acuta este de scurta durata

(minute pana la zile) si se caracterizeaza
prin formarea de exudat si infiltrarea
leucocitelor (neutrofile in principal, urmate
de monocite si limfocite)

Leucocitele se infiltreaza in zona de leziune

dinspre zona vascularizata prin adeziune,
migrare si chemotaxie. Dupa ce la locul
leziunii leucocitele incep o serie de procese,
printre care fagocitoza si eliberarea de
produse extracelulare
Raspunsul biologic la un bomaterial implantat

Urmatoarea etapa dureaza de la cateva zile

pana la luni sau chiar ani si se numeste
inflamatie cronica.

Inflamatia cronica este caracterizata prin

prezenta macrofagelor, monocitelor,
limfocitelor si neovascularizatiei cand se
produce tesutul conjunctiv.

In acest moment populatia neutrofileleor,

semnul distinctiv al inflamatiei acute a scazut
semnificativ iar populatia de monocite
diferentiate in macrofacge a scazut sau este
in curs de liza.

Leucocitele din faza de inflamatie cronica

continua sa participe la fagocitoza corpului
strain, eliberand produse extracelulare,
inclusiv citokine si chemokine ce pot duce la
activarea, infiltrarea, fuziunea sau apoptoza
populatiei in alta celulala
Raspunsul biologic la un bomaterial implantat
Semnul distinctiv de raspuns la vindecarea
tesutului si formarea tesutului granular este
initiat de productia de monocite si
macrofage a matricei extracelulare precum
si de proliferarea celulelor fibroblaste si
infiltrarea celulelor endoteliale vasculare in
situl implantului.

Aceasta apare la doar 3-5 zile de la

implantare si se caracterizeaza prin
proliferarae fibroblastelor si a noilor vase de
sange precum si dupa aspectul roz , moale si
granular.

Fibroblastele prolifereaza si sintetizeaza

proteoglicani si colagen.

Initial proteoglicanii sunt cei care

predomina ECM cu colagen de tip I, iar mai
tarziu fibroblastele sintetizeaza colagen de
tip III ce duc la formarea capsulei fibroase.
Raspunsul biologic la un bomaterial implantat
In timpul acestuia, macrofagele pot elibera
MMP, care defalcheaza componentele ECM
si inhibitorii acesteia, directionand mai
departe ECM in procesul de remodelare,

Vindecarea ranilor este dependenta de

gradul de lezare sau defectul creat in timpul
implantarii ce poate avea loc prin:
• unirea primara – vindecarea inciziei
chirurgicale curate prin suturi
chirurgicale
• unirea secundara – care necesita
refacerea unui defect de dimensiuni
mari prin mai multe operatiuni si care
duce la cresterea tesutului de granulatie
si formarea fibrozelor sau a cicatricilor.
 Hifrofilia si hidrofobicitatea biomaterialelor
 Efectul hidrofobic, hidrofilic si schimbul ionic de la suprafata
asupra celulelor
 Acesta este studiat prin utilizarea suprafețelor cu diferite
proprietăți chimice pentru a elabora corelații între aceste
proprietăți de suprafață și a comportamentelor din care rezultă
comportamentul celulelor
 In general, materialele polimerice pot fi clasificate în funcție de
umectabilitatea de suprafață a materialului care poate fi hidrofil
sau hidrofob, aspect evidențiat cu ajutorul unghiului de contact

HIDROFOB HIDROFIL
• PTFE • p-HEMA
• PDMS • PEO
Hifrofilia si hidrofobicitatea
biomaterialelor
 Multi cercetatori au realizat studii ce au avut la baza
efectele materialelor hidrofile sau hidrofobe asupra
raspunsului biologic (ex.: adeziunea celulara, absorbtia de
proteine)
 PTFE – cu un unghi de contact de 105 – 106 °, inhibă adeziunea
celulară
 PEO – atrage suficiente molecule de apă pentru a crea o bariera
pentru absorbtia de proteine, care inhibă adeziunea celulară
Relatia dintre unghiul de contact si adeziunea celulară
 Unghiul de contact
• masura cantitativa a udarii unui solid de catre un lichid

• unghiul format de lichid la granita celor trei faze: lichida, gazoasa si solida

• forma picaturii si marimea unghiului de contact sunt controlate de cele trei forte de
interactiune a tensiunii interfaciale a fazelor participante (gaz, lichid, solid).

• ecuatia Young se aplica pentru solide omogene, netede si rigide

Ecuatia Young
Unghiul de contact dinamic

Histerezisul unghiului de
contact
H = qa -qr

Principalul dezavantaj:
Proba trebuie sa fie simetrica si sa aiba o
forma regulata:
• bara
• cub
• bara cilindrica
• dreptunghiulara
• sarma
• Etc.
 Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de a
Tensiune superficială

lua o formă geometrică de arie minimă în lipsa forțelor externe,

datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele lichidului.
Această proprietate face ca porțiunea de suprafață a lichidului să fie
atrasă de altă suprafață, cum ar fi cea a unei alte suprafețe de lichid,
ca în cazul fuzionării picăturilor de apă sau a formării de sfere din
picăturile de mercur.
Mărimea fizică ce caracterizează tensiunea
superficială este coeficientul de tensiune
superficială, notată de regulă cu litera
grecească σ (sigma), uneori cu γ (gamma),
care este o mărime fizică intensivă,
caracteristic fiecărei substanțe în condiții
fizice date (constantă de material)
 Suprafata Biomaterialelor

I – Proprietatiile de suprafata ale biomterialelor

II – Caracterizarea suprafetei
III – Interactia proteinelor cu suprafata materialului

1 – Suprfatele detin t ptoptirtati unice

2 – Aceste proprietati pot fi masurate
3 – Deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea unui biomaterial
 Ce inseamna interfata ?
INTERFATA este zona de trecere dintre doua materiale

L G S

L S S

V L L =lichid
G = Gasz
S = Solid
L S V = Vapor

Se recunosc (S/G), (S/L), si (L/V) ca suprafete

 Suprafetele 2 D
In mod “ideal” suprafetele exista
doar ca modele matematice

Macroscopic
Microscopic

Nivel molecular
Proprietatiile fizice ale suprafetei biomaterialelor
Biomaterialele prezinta proprietati remarcabile din punct de vedere
fizic

Depedenta materialelor Metale vs. Polimeri vs. Ceramice vs. Gel

Chimic Polar vs. Nepolar, Sarcina electrica, Reactivitate
Morfologie Neted, Rugos
Structura Cristalina, Amorfa, Semi-Cristalina, Faze
Mediul Hidratat, Solubil
Bumpy with Phases Glassy

Hydration
 Energie de suprafata
Moleculele din materialul bulk (ex. structura cristalina) au energie de
suprafata scazuta datorita interactiilor cu moleculele vecine (ex legaturile)
Efectuand suficiente operatiuni asupra sistemului pentru a crea o interfata
poate duce la distrugerea acestei “armonii” …..
 (Exces) energie de suprafata libera
Moleculele care se gasesc la suprafata prezinta o energie mult mai mare decat cele
care se regasesc in materialul bulk, aceasta fiind datorata in linii mari lipsei de
interactii cu moleculele din vecinatate
 (Exces) energie de suprafata libera
Acelasi lucru este valabil pentru orice tip de material (ex. polimeri).
 Important !
Sistemele se muta catre reducerea lor de energie libera

Se realizeaza prin:

Varierea formei geometrice

Legaturi (interactii slabe sau puternice) Proteina

Rearanjare dinamica
OH OH CH3 CH3
CH3 CH3 OH OH
 Energie de suprafata si tensiune din lichide
Pentru a putea dezvolta unele concepte legate de suprafete, trebuie mai intai sa cunoastem
proprietatiile lichidlui
Lucrul mecanic (w) necesar pentru a crea o noua suprafata este proportional cu numarul de
molecule de la suprafata, inmultita cu aria (A)

w    A
Unde  este constanta de proportionalitate, definita ca fiind energie libera de surafata.
Unitate de masura (Forta/Lungime, mN/m)sau (Energie/Arie, mJ/m 2).
g actioneaza ca o forta de restabilire, de a rezista oricarei cresteri a ariei, iar pentru lichide
este numeric egala cu tensiunea superficiala
Tensiunea superficiala scade energia libera a sistemelor, prin urmare se pot observa si
efectele:

•Picaturi de lichid care formeaza sfere

•Efectele de memnisc pentru capilare
 Tensiunea superficiala - Metale

Pe scurt:

•Tensiunea superficiala pentru solide este inaccesibila din punct de vedere

experimental

De ce ?

•Crearea de noi zone intr-un solid nu este o operatie reversibila – si duce la

intinderea sau ruperea probei.
•Tensiunea de la interfata, ce apare in timpul deformarii elastice poate fi
masurata si corelata cu tensiunea de la interfata, doar daca daca relatia dintre
tensiunea la interfata este exprimata in functie de deformatie (deformatia trebuie
stiuta in mod independent de tensiune)
 Adeziune – Coeziune

Pentru un singur lichid (coeziune):

A
AV
W AA  2 AV A

Pentru 2 lichide diferite (adeziune):

A AV
A
WAB   AV   BV   AB
AV
AB B B

(V = vapor)
 Superhidrofobicitatea
Suprafata frunzelor plantelor, in special a lotusului, prezinta un caracter deosebit de
hidrofob (superhidrofob) la apa (unghiuri de contact foarte mari > 150°)

Astfel de suprafete hidrofobe prezinta de asemenea un efect remarcabil de auto-curatare

Explicatie:
• material hidrofob
• structura suprafetei (20-100µm)
 Suprafata Biomaterialelor

I – Proprietatiile de suprafata ale bioamterialelor

II – Caracterizarea suprafetei
III – Interactia proteinelor cu suprafata materialului

1 – Suprfatele detin t ptoptirtati unice

2 – Aceste proprietati pot fi masurate
3 – Deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea unui biomaterial
 Review
Materiale bulk sunt caracterizate de:
• Compozitia chimica/moleculara
• Structura atomica/moleculara (Cristalinitate, etc)
• Mecanica (elasticitate, etc)
• Forma

Suprafata materialelor prezinta carcateristici unice si specifice:

• excesul de energie libera de suprafata
• compozitie atomica/moleculara
• compozitie chimica (reactivitate)
• topografie (vs. forma)

Caracterizarea suprafetelor pfera informatii specifice despre proprietatiile acestora

 Caracterizare
It’s simple:

Cercetare Date O multitudine

Proba
experimentle de posibilitati

Caracterizarea este metoda prin care se dezvolta un set de date care descriu
proprietatiile esantionului (probei).
Datorita porsibilitatiilor limitate acest proces este:
• depinde de metodologie
• specificatiile aplicatiei
• in functie de specificatiile materialului
• resurse limitate
 Senzitivitatea suprafetei

Tehnica aleasa returneaza

informatiile din esantion, cu atat cu
cat sensibilitatea la suprafata este
mai mica

Principalele metode de analiza ale

suprafetei in functie de profunzime.
Ungiul de contact, microscop de baliaj
cu tunelare, microscop de forta atomica,
spectrometrie de masa a ionilor
secundari sunt tehnici de analiza care nu
patrund in adancime
Surface Analysis Techniques for Biomaterials
• Unghiul de contact
• Spectroscopie de electroni pentru anaiza chimica (ESCA / XPS)
• Spectroscopie electronica (AES)
• Spectrometie de masa cu ioni secundari (SIMS)
• Miscroscopie de forta atomica(AFM)
• Surface Plasmon Resonance (SPR)
• Optical Imaging and Spectroscopy (microscopy, TIRF)
• Elipsometie
• Microscopie electronica de baleiaj (SEM)
• Spectroscopie in IR (FTIR)
• altele …
Biomaterials Surface Analysis
 Informatii despre suprafata

Properietati Tehnici
Compozitie ESCA, Auger, SIMS, NEXAFS
Structura SIMS, ESCA, NEXAFS, FTIR,
SFG
Orientare NEXAFS, FTIR, SFG
Imagini de distributie spatiala SIMS, AFM,
Topografie AFM
Grosime ESCA, AFM, elipsometrie,
SPR
Energie Unghi de contact
Principiul de functionare
 Tehnica unghiului de contact
Mod de lucru : Sessile drop, captive bubble, Wilhelmy, dynamic

Analiza: mici picaturi de lichid sau bule

Date: unghi de contac (Θ)
Proba : orice interfata de material care poate suporta asfel de analiza
Principiu Tensiunea superficiala poate fi folosita pentru a estima energia de la
suprafata unui solid
Informatii Energia de suprafata
Adancime Å’s
Rezolutie Mm2
Sensibilitate Depinde de chimia materialului
Costuri Necostisitor
Altele Tehnici similare pot fi folosite pentru lichid e
Pot fi folosite pentru energia de suprafata a lichidelor
Instrument
 Θ indica gradule de umectabilitate
Pentru apa (LV = 72.8 mN/m) acesta este gradul de hidrofobictate,
el variind in functie de material

102o 72o ~5o

(Teflon, PTFE) (Mylar, PET) (Glass)

De asemenea poate varia si in functie de mediul folosit (de exemplu pt teflon):

102o 71o 25o

(Water) (Methylene iodide) (Decane)
 Energia de suprafata a solidelor

Pot fi folosite mai multe tehnici pentru a estima energia de suprafata a solidelor

Dintre acestea sunt 2 metode care se remarca :

• tensiunea critica de suprafata (c) metoda (metoda Zisman)
• “abordarea moleculara” (metoda Good, Fowkes )
 Corelarea lui c cu raspunsul BIO
Relatia dintre interactiile biologice si tensiunea critica de suprafat a unui biomaterial.
Aria A reprezinta zona neadeziva a tensiunii critice de suprafata intre 20 – 30 mJ m -2
Aria B reprezinta biomaterialul care are proprietati adezive bune.
 Limitarile unghiului de contact

Masurarea este dependenta de operator este afectata de contaminarea suprafetei,

este afectata de rugozitatea suprafetei si rearanjament si este limitata de geometria
probelor analizate.

Probleme majora – atat de ieftin si foarte usor de utilizat incat de cele mai multe ori
analiza este realizat incorect iar datele sunt interpretate gresit

Rugozitatea suprafetei Heterogenitatea Rearanjare

 Tehnica fotoelectrica
Denumire Spectriscipie cu electroni pentru analiza chimica

Mod de lucru : XPS, UPS (spectroscopie UV cu fotoelectroni )

Analiza: Fotoni (raze X, UV)

Semnal Electroni
Informatii Compozitie elementala si mediul molecular

Proba Orice fel de proba care rezista la vacuum inaintat

Principiu Efect fotoelectric
Adancime 100 Å (1000 + Å – pentru metoda distructiva )
Rezolutie mm
Sensibilitate 1% eroare
Costuri Foarte scump
Altele De la semicantitativa la cantitativa
alte modalitati de imagistica
 Instrument
$ $ $ $
$ $
$
$

$ $

$ $
$ $ $ $
Instrument
 Data in urma analizei de tip ESCA
Etapele datorate fundalului inelastic (in functie de orbitali)
Liniile Auger sunt mereu prezente
Trebuiesc comparate pentru a stabili curbele de energie ale legaturilor
 Scanarea in profunzime
ESCA si tehnicile e analiza care sunt inrudite cu aceasta pot fi folosite la
profunzimi mai mari prin modificarea unghiului fascicolului de radiatie
Spectrometrie de masa cu ioni secundari – SIMS
Mod de lucru : Static sau dinamic, electroni secundari

Analiza: Ioni (Ar+, Ga+, Cs+, C60+, etc.), keV

Semnal Electroni secundari de la proba
Informatii Compozitie elementala si moleculara

Proba Orice fel de proba care rezista la vacuum inaintat

Principiu Bombardament cu ioni a suprfaetei duce la eliberarea de particule
secundare din aceasta, ionii secundari putand fi detectati
Adancime 10 Å (mai mare in modul de lucru dinamic)
Rezolutie > 1 mm2
Sensibilitate Foarte ridicata
Costuri Foarte scump
Altele De la semicantitativa la cantitativa
Pot fi determinati izotopi
alte modalitati de imagistica
 SIMS
Aceasta este o metoda distructiva
 SIMS

Ionii secundari pot fi atomi sau molecule, pozitivi sau negativi (99%
din masa dispersata este neutra!)
 Imagini obtinute cu ESCA si SIMS
Imagini auger din consola AFM peste o
proba organica – punctul din imagine
poate fi selectat pentru o marire mai
mare

Imagine ToF-SIMS: Fibronectine (patrate) pe un suport de PEO

CH3O+ ion image CN- ion image
 SPM
Denumire Miscropie de forta atomica, microscopae de scanare cu sonda

Mod de lucru : Forta atommica, cu tunel (STM), magnetic, electrostatic, acustic,

calorimetric
Semnal Cantilever (ac) – un singur atom
Informatii Topografie, rugozitate , etc

Proba Orice fel de proba aproape

Principiu Baleierea unui ac pe suprafata probei care aduna informatii cu ajutorul
carora se reconstruieste o imagine 2D sau 3D
Adancime 5 Å sau chiar mai putin
Rezolutie 1 Å2
Sensibilitate Sensibilitate atomica
Costuri Scumpe
Altele NSOM – microscop optic cu baleiere in camp apropiat
Functionalizarea cantileverului
 Instrument
Odata cu baleierea cantileverului se modifica si
pozitia fasciculului de laser pe detector

Pentru a mentine
semnalul este necesara
inchiderea buclei de
control
 AFM
Tehnica AFM este considerata ca fiind o tehnica ce nu este folosita inca la nivel
global atat de mult
Remember Lennard-Jones:
Astfel, se poate localiza in mod stabil vârful
"în contact" cu suprafața

Mod de lucru AFM: Contact, Non-

Contact, Tapping, Forte de adeziune,
Forte laterale

abordare retragere
Forte laterale - AFM
Modul Tapping - AFM
 Topografie AFM

topografie AFM si modul de faze al unor celule vii

SFM: Functional Imaging
 AFM – ATENTIE!

Este o mare tendinta in “ a vedea ceea ce ne dorim sa vede” in imaginile obtinute prin
AFM, cu toate ca aceasta tendinta este diminuata prin utilizarea operatiilor
multimode. Aceasta tehnica nu prezinta limitari atat de evidente:

• contaminarea acului (cantileverului)

• neliniaritate piezo si a sensului
• acele sunt rareori caracterizate prin constanta de resort
• artefacte (doua ace)
• topografie / convolutia fazelor in fortele laterale
• “miopie”
Tehnici trecatoare
 Suprafata Biomaterialelor

I – Proprietatiile de suprafata ale bioamterialelor

II – Caracterizarea suprafetei
III – Interactia proteinelor cu suprafata materialului

1 – Suprfatele detin proprietati unice

2 – Aceste proprietati pot fi masurate
3 – Deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea unui biomaterial
 Review
1. Suprafata materialeor prezinta proprietati unice :
• Exces de energie superficiala libera
• Compozitie atomica/moleculara
• Compozitie chimica
• Topografie (vs. forma)

2. Sunt numeroare tehnici de caracterizare specifice – dintre acestea cele mai

importante in caracterizar suprafetei biomaterialelor sunt :
2. Unghiul de contact
3. ESCA / SIMS
4. SPM (AFM, etc)
Aceste tehnici ofera informatii despre energiile de suprafata, compozitie
atomica si moleculara, chimia suprafetei si topografia materialului
 Structura proteinelor
Proteinele sunt alcatuite din blocuri de elemente constitutive(aminoacizi) asamblate in
structuri ierarhice.

Caracterul de suprafata al proteinelor este dat de partea

lateriala a lantului de aminoacizi :
• sarcina (acidic / bazic)
“hidrofilic”
• naincarcata polar
• neincarcat, nepolar “hidrofobic”
 Energia structurilor proteinelor
Un echilibru apropiat de energii concurente determina structura proteinelor
Domenii suprafetelor si proteinelor
 aDsorptia, Modul

Adsorbtia este procesul este asociat cu solvatii (sau al solventului) la interfata unui material

Absorptia este un solvent care este inglobat intr-un material

Privire de ansamblu asupra adsorbtiei proteinelor
 Favorabil si ireversibil
Adsorbtia proteinelor din punct vedere energetic este favorabila odata cu o usoara
crestere de entalpie este mult mai compensata de o scadere mare in energie libera.
Cresteri de entropie a sistemului la ireversibilitate
 Orientare

Adsorbtia poate limita proteinele

pentru o orientare pe suprafata

Reanjarea dinamica poate duce la

modificari de orientare

orientarea poate afecta activitatea proteinelor !

 Acoperirea proteinelor

Adsobrtia proteinelor la suprafata creaza o noua suprafata

- -

- -

-
+ = -

- -

Suprafata Solutia de proteine O noua suprafata

 Scurt istoric …
Este bine cunoscut faptul ca sangele se coaguleaza mult mai repede pe o biosticla de
sarcina negativa decat pe o biosticla sau un polimer hidrofob modificat

Acest efect a fost atribuit prima data pentru o relatie simpla de incarcare cu sarcina pana
unde in anii 1960. Idea de baza a fost ca suprafetele incarcate negativ scad timpul de
coagulare intr-un mod analog actiunii heparineri (anticoagulant) incarcate negativ

Proteinele prezinta un caracter negativ si s-a sugerat ca ele evita suprafetele care sunt
incarcate cu sarcini negative

Descoperirea proprietatiilor de activare a suprafetei de coagulare cu proteinele negative

“factor Hageman” a lasat in urma sa niste dubii privind aceasta teorie. S-a dovedit ca
factorul Hageman se activeaza pe suprafetele incarcate negativ, conducand astfel la
coagulare

(prin urmare, a inceput un studiu serios al proteinelor pe suprafetele biomaterialelor ..)

 Suprafata ↔ energie libera ↔ Interfata
Lyman a sustinut ca energiile libere de suprafata (vs energia critica de suprafata) duc la
adsorbtia de proteine si de aici la activarea biologica (ca in cazul factorului Hageman).
Totusi suprafatele supra-incarcate sunt mai putin biocompatibile.
Ex biosticlele si activarea sangelui
(New Method: Fowkes)
Andrade a afirmat ca energia libera a unei interfete polimer – apa este ceea ce
reglementeaza adsorbtia de proiteine – astfel, cu cat solidele prezinta un aspect mai
asemnator cu apa, cu atat ele sunt mai biocompatibile. Ex. Hidrogel si PEO – au un efect
redus asupra coagularii sangelui
(New Materials: Hydrogels)
Vogler a propus recent o extindere a teoriilor energiei libere – adsorbtia de proteine
este mediata , la interfata, de catre structura apaei. Aceasta zona de biocompatibilitate
exista la limita dintre materialele hidrofobe si hidrofile . (nu este totusi un lucru foarte
cert ...)

(New Method: SFG)

 Examplu: suprafata de coagulare

Factor Hageman (Factor

XII) activeaza suprafata !
Astfel este controlata
adsorbtia si ste controlata
coagularea .. In ce mod ?
Energiile suprafetei ?
Ce altceva ?
 Examplu: adeziunea bacteriilor
Bacteriile profita de efectele suprafetei, pentru a obtine un sprijin – dupa care ele
remodeleaza suprafata !
 Example: Raspunsul la corpuri straine

A fost dovedit ca proprietatiile de suprafata mediaza raspunsul la

corpurile straine pana la un anumit punct – totusi…
 Bioreactia – pe termen lung si scurt

Implant in tesut moale :

9 materiale diferite: Reactie pe termen scurt: Reactie pe termen lunu :
• Polietilena • adsorbtie diferentiala • incapsulare fibroasa
• Hidroxiapatita de proteine

• Poliuretan • varierea activarii

raspunsului gazdei
• Silicon
• pHEMA
• PTFE
• carbon pirolitic Hifroil
• aur Hidrofob
Metal Aceleasi rezultate !
• Titan Polimer
Dur/Moale
 Adsorbtia proteinelor la suprafata
Oare chiar conteaza ? Nu in toate cazurile !

Cu toate acestea, joaca un rol semnificativ in:

• activarea complementului (IgG, IgM)
• activarea coagularii (Factor Hageman)
• ancrasarea de lentilele de contact (Albumina, lisozomi)
• preocupari stiintifice interesante
• raspunsul initial la implantare
• cazurile in care un rol important il are transportul(sisteme de eliberare DDS)
• etc.

Scopul a trecut de la intelegerea proprietatilor de adsorbtie ale materialelor

nemodificate la design-ul de materiale inteligente care să medieze procesul de
adsorbție. (Sau highjack-l în întregime.)
 Inginerie tisulara
Multe dintre strategiile de design din ingineria tisuara se bazeaza pe insamantarea
biomaterialului cu celule. Mai multe strategii sunt folosite apoi pentru a determina
celulele sa migreze, sa se diferentieze, si in ultima instanta sa se dezvolte intr-un nou
tesut functional
Dintre strategiile de modificarea a suprafetei amintim:
• mofidicarea topografiei (alinierea celulelor)
• patern spatial a zonei de adeziune celulara
• integrarea epitopilor de adeziune
• comutabila
 Concluzii

Trei puncte :
1 – suprafetele prezinta caracteristici specifice
2 – noi putem (si chiar se intampla asta) sa evaluam aceste proprietati
3 – deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea