Biocompatibilitate

C 10
S.L. ANTONIAC Iulian

Raspunsul biologic la un bomaterial implantat

Biocompatibilitaea
unui
dispozitiv
este
caracterizata prin gradul de reactie inflamatorie
care incearca sa neutralizeze un dispozitiv
implantat
Inflamatia acuta este de scurta durata (minute
pana la zile) si se caracterizeaza prin formarea de
exudat si infiltrarea leucocitelor (neutrofile in
principal, urmate de monocite si limfocite)
Leucocitele se infiltreaza in zona de leziune
dinspre zona vascularizata prin adeziune, migrare
si chemotaxie. Dupa ce la locul leziunii
leucocitele incep o serie de procese, printre care
fagocitoza si eliberarea de produse extracelulare

Raspunsul biologic la un bomaterial implantat

Urmatoarea etapa dureaza de la cateva zile pana la
luni sau chiar ani si se numeste inflamatie cronica.
Inflamatia cronica este caracterizata prin prezenta
macrofagelor, monocitelor, limfocitelor si
neovascularizatiei cand se produce tesutul
conjunctiv.
In acest moment populatia neutrofileleor, semnul
distinctiv al inflamatiei acute a scazut semnificativ
iar populatia de monocite diferentiate
in
macrofacge a scazut sau este in curs de liza.
Leucocitele din faza de inflamatie cronica continua
sa participe la fagocitoza corpului strain, eliberand
produse extracelulare, inclusiv citokine si
chemokine ce pot duce la activarea, infiltrarea,
fuziunea sau apoptoza populatiei in alta celulala

Raspunsul biologic la un bomaterial implantat

Semnul distinctiv de raspuns la vindecarea
tesutului si formarea tesutului granular este
initiat de productia de monocite si macrofage a
matricei extracelulare precum si de proliferarea
celulelor fibroblaste si infiltrarea celulelor
endoteliale vasculare in situl implantului.
Aceasta apare la doar 3-5 zile de la implantare si
se caracterizeaza prin proliferarae fibroblastelor
si a noilor vase de sange precum si dupa aspectul
roz , moale si granular.
Fibroblastele prolifereaza
proteoglicani si colagen.

si

sintetizeaza

Initial proteoglicanii sunt cei care predomina

ECM cu colagen de tip I, iar mai tarziu
fibroblastele sintetizeaza colagen de tip III ce duc
la formarea capsulei fibroase.

Raspunsul biologic la un bomaterial implantat

In timpul acestuia, macrofagele pot elibera MMP,
care defalcheaza componentele ECM
si
inhibitorii acesteia, directionand mai departe
ECM in procesul de remodelare,
Vindecarea ranilor este dependenta de gradul de
lezare sau defectul creat in timpul implantarii ce
poate avea loc prin:
unirea primara vindecarea inciziei
chirurgicale curate prin suturi chirurgicale
unirea secundara care necesita
refacerea unui defect de dimensiuni mari
prin mai multe operatiuni si care duce la
cresterea tesutului de granulatie si formarea
fibrozelor sau a cicatricilor.

Hifrofilia si hidrofobicitatea biomaterialelor

Efectul hidrofobic, hidrofilic si schimbul ionic de la suprafata asupra

celulelor
Acesta este studiat prin utilizarea suprafeelor cu diferite proprieti
chimice pentru a elabora corelaii ntre aceste proprieti de suprafa i
a comportamentelor din care rezult comportamentul celulelor
In general, materialele polimerice pot fi clasificate n funcie de
umectabilitatea de suprafa a materialului care poate fi hidrofil sau
hidrofob, aspect evideniat cu ajutorul unghiului de contact

HIDROFOB
PTFE
PDMS

HIDROFIL
p-HEMA
PEO

Hifrofilia si hidrofobicitatea biomaterialelor

Multi cercetatori au realizat studii ce au avut la baza efectele

materialelor hidrofile sau hidrofobe asupra raspunsului biologic

(ex.: adeziunea celulara, absorbtia de proteine)
PTFE cu un unghi de contact de 105 106 , inhib adeziunea celular

PEO atrage suficiente molecule de ap pentru a crea o bariera pentru

absorbtia de proteine, care inhib adeziunea celular

Relatia dintre unghiul de contact si adeziunea

celular

Unghiul de contact
masura cantitativa a udarii unui solid de catre un lichid
unghiul format de lichid la granita celor trei faze: lichida, gazoasa si solida
forma picaturii si marimea unghiului de contact sunt controlate de cele trei forte
de interactiune a tensiunii interfaciale a fazelor participante (gaz, lichid, solid).
ecuatia Young se aplica pentru solide omogene, netede si rigide

Ecuatia Young

Unghiul de contact dinamic

Histerezisul unghiului de
contact
H = qa -qr
Principalul dezavantaj:
Proba trebuie sa fie simetrica si sa aiba o
forma regulata:
bara
cub
bara cilindrica

dreptunghiulara
sarma
Etc.

Tensiune superficial
Tensiunea superficial este proprietatea general a lichidelor de a

lua o form geometric de arie minim n lipsa forelor externe,

datorat aciunii forelor de coeziune dintre moleculele lichidului.
Aceast proprietate face ca poriunea de suprafa a lichidului s
fie atras de alt suprafa, cum ar fi cea a unei alte suprafee de
lichid, ca n cazul fuzionrii picturilor de ap sau a formrii de
sfere din picturile de mercur.
Mrimea fizic ce caracterizeaz tensiunea
superficial este coeficientul de tensiune
superficial, notat de regul cu litera
greceasc (sigma), uneori cu (gamma),
care este o mrime fizic intensiv,
caracteristic fiecrei substane n condiii
fizice date (constant de material)

Suprafata Biomaterialelor

I Proprietatiile de suprafata ale biomterialelor

II Caracterizarea suprafetei

III Interactia proteinelor cu suprafata materialului

1 Suprfatele detin t ptoptirtati unice

2 Aceste proprietati pot fi masurate

3 Deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea unui biomaterial

Ce inseamna interfata ?
INTERFATA este zona de trecere dintre doua materiale
L

L =lichid
G = Gasz
S = Solid
V = Vapor

Se recunosc (S/G), (S/L), si (L/V) ca suprafete

Suprafetele 2 D
In mod ideal suprafetele exista doar
ca modele matematice
Macroscopic

Microscopic

Nivel molecular

Proprietatiile fizice ale suprafetei biomaterialelor

Biomaterialele prezinta proprietati remarcabile din punct de vedere
fizic
Depedenta materialelor

Metale vs. Polimeri vs. Ceramice vs. Gel

Chimic

Polar vs. Nepolar, Sarcina electrica, Reactivitate

Morfologie

Neted, Rugos

Structura

Cristalina, Amorfa, Semi-Cristalina, Faze

Mediul

Hidratat, Solubil
Bumpy

with

Phases

Glassy

Hydration

Energie de suprafata
Moleculele din materialul bulk (ex. structura cristalina) au energie de suprafata scazuta
datorita interactiilor cu moleculele vecine (ex legaturile)
Efectuand suficiente operatiuni asupra sistemului pentru a crea o interfata poate duce la
distrugerea acestei armonii ..

(Exces) energie de suprafata libera

Moleculele care se gasesc la suprafata prezinta o energie mult mai mare decat cele care se
regasesc in materialul bulk, aceasta fiind datorata in linii mari lipsei de interactii cu moleculele
din vecinatate

(Exces) energie de suprafata libera

Acelasi lucru este valabil pentru orice tip de material (ex. polimeri).

Important !
Sistemele se muta catre reducerea lor de energie libera
Se realizeaza prin:

Varierea formei geometrice

Legaturi (interactii slabe sau puternice)

Rearanjare dinamica

Proteina

OH OH

CH3 CH3

CH3 CH3

OH OH

Energie de suprafata si tensiune din lichide

Pentru a putea dezvolta unele concepte legate de suprafete, trebuie mai intai sa cunoastem
proprietatiile lichidlui
Lucrul mecanic (w) necesar pentru a crea o noua suprafata este proportional cu numarul de molecule
de la suprafata, inmultita cu aria (A)

w A
Unde este constanta de proportionalitate, definita ca fiind energie libera de surafata. Unitate de
masura (Forta/Lungime, mN/m)sau (Energie/Arie, mJ/m2).
actioneaza ca o forta de restabilire, de a rezista oricarei cresteri a ariei, iar pentru lichide este
numeric egala cu tensiunea superficiala
Tensiunea superficiala scade energia libera a sistemelor, prin urmare se pot observa si efectele:

Picaturi de lichid care formeaza sfere

Efectele de memnisc pentru capilare

Tensiunea superficiala - Metale

Pe scurt:
Tensiunea superficiala pentru solide este inaccesibila din punct de vedere
experimental

De ce ?
Crearea de noi zone intr-un solid nu este o operatie reversibila si duce la intinderea
sau ruperea probei.
Tensiunea de la interfata, ce apare in timpul deformarii elastice poate fi masurata si
corelata cu tensiunea de la interfata, doar daca daca relatia dintre tensiunea la interfata este
exprimata in functie de deformatie (deformatia trebuie stiuta in mod independent de
tensiune)

Adeziune Coeziune
Pentru un singur lichid (coeziune):
A

WAA 2 AV

AV

Pentru 2 lichide diferite (adeziune):

WAB AV BV - AB

AB
(V = vapor)

AV
AV

Superhidrofobicitatea
Suprafata frunzelor plantelor, in special a lotusului, prezinta un caracter deosebit de hidrofob
(superhidrofob) la apa (unghiuri de contact foarte mari > 150)

Astfel de suprafete hidrofobe prezinta de asemenea un efect remarcabil de auto-curatare

Explicatie:
material hidrofob
structura suprafetei (20-100m)

Suprafata Biomaterialelor

I Proprietatiile de suprafata ale bioamterialelor

II Caracterizarea suprafetei

III Interactia proteinelor cu suprafata materialului

1 Suprfatele detin t ptoptirtati unice

2 Aceste proprietati pot fi masurate

3 Deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea unui biomaterial

Review
Materiale bulk sunt caracterizate de:
Compozitia chimica/moleculara
Structura atomica/moleculara (Cristalinitate, etc)
Mecanica (elasticitate, etc)
Forma
Suprafata materialelor prezinta carcateristici unice si specifice:
excesul de energie libera de suprafata
compozitie atomica/moleculara
compozitie chimica (reactivitate)
topografie (vs. forma)
Caracterizarea suprafetelor pfera informatii specifice despre proprietatiile acestora

Caracterizare
Its simple:

Cercetare

Proba

Date
experimentle

O multitudine
de posibilitati

Caracterizarea este metoda prin care se dezvolta un set de date care descriu proprietatiile
esantionului (probei).
Datorita porsibilitatiilor limitate acest proces este:
depinde de metodologie
specificatiile aplicatiei
in functie de specificatiile materialului
resurse limitate

Senzitivitatea suprafetei

Tehnica aleasa returneaza informatiile

din esantion, cu atat cu cat sensibilitatea
la suprafata este mai mica

Principalele metode de analiza ale suprafetei

in functie de profunzime. Ungiul de contact,
microscop de baliaj cu tunelare, microscop de
forta atomica, spectrometrie de masa a
ionilor secundari sunt tehnici de analiza care
nu patrund in adancime

Surface Analysis Techniques for Biomaterials

Unghiul de contact
Spectroscopie de electroni pentru anaiza chimica (ESCA / XPS)
Spectroscopie electronica (AES)
Spectrometie de masa cu ioni secundari (SIMS)
Miscroscopie de forta atomica(AFM)
Surface Plasmon Resonance (SPR)
Optical Imaging and Spectroscopy (microscopy, TIRF)
Elipsometie
Microscopie electronica de baleiaj (SEM)
Spectroscopie in IR (FTIR)
altele

Biomaterials Surface Analysis

Informatii despre suprafata

Properietati

Tehnici

Compozitie
Structura

ESCA, Auger, SIMS, NEXAFS

SIMS, ESCA, NEXAFS, FTIR, SFG

Orientare
Imagini de distributie spatiala
Topografie

NEXAFS, FTIR, SFG

SIMS, AFM,
AFM

Grosime
Energie

ESCA, AFM, elipsometrie, SPR

Unghi de contact

Principiul de functionare

Tehnica unghiului de contact

Mod de lucru :

Sessile drop, captive bubble, Wilhelmy, dynamic

Analiza:

mici picaturi de lichid sau bule

Date:

unghi de contac ()

Proba :

orice interfata de material care poate suporta asfel de analiza

Principiu

Tensiunea superficiala poate fi folosita pentru a estima energia de la suprafata unui

solid

Informatii

Energia de suprafata

Adancime

Rezolutie

Mm2

Sensibilitate

Depinde de chimia materialului

Costuri

Necostisitor

Altele

Tehnici similare pot fi folosite pentru lichid e

Pot fi folosite pentru energia de suprafata a lichidelor

Instrument

 indica gradule de umectabilitate

Pentru apa (LV = 72.8 mN/m) acesta este gradul de hidrofobictate,
el variind in functie de material

102o
(Teflon, PTFE)

72o
(Mylar, PET)

~5o
(Glass)

De asemenea poate varia si in functie de mediul folosit (de exemplu pt teflon):

102o
(Water)

71o
(Methylene iodide)

25o
(Decane)

Energia de suprafata a solidelor

Pot fi folosite mai multe tehnici pentru a estima energia de suprafata a solidelor
Dintre acestea sunt 2 metode care se remarca :
tensiunea critica de suprafata (c) metoda (metoda Zisman)

abordarea moleculara (metoda Good, Fowkes )

Corelarea lui c cu raspunsul BIO

Relatia dintre interactiile biologice si tensiunea critica de suprafat a unui biomaterial. Aria A
reprezinta zona neadeziva a tensiunii critice de suprafata intre 20 30 mJ m-2
Aria B reprezinta biomaterialul care are proprietati adezive bune.

Limitarile unghiului de contact

Masurarea este dependenta de operator este afectata de contaminarea suprafetei, este afectata
de rugozitatea suprafetei si rearanjament si este limitata de geometria probelor analizate.
Probleme majora atat de ieftin si foarte usor de utilizat incat de cele mai multe ori analiza
este realizat incorect iar datele sunt interpretate gresit

Rugozitatea suprafetei

Heterogenitatea

Rearanjare

Tehnica fotoelectrica
Denumire

Spectriscipie cu electroni pentru analiza chimica

Mod de lucru :

XPS, UPS (spectroscopie UV cu fotoelectroni )

Analiza:

Fotoni (raze X, UV)

Semnal

Electroni

Informatii

Compozitie elementala si mediul molecular

Proba

Orice fel de proba care rezista la vacuum inaintat

Principiu

Efect fotoelectric

Adancime

100 (1000 + pentru metoda distructiva )

Rezolutie

mm

Sensibilitate

1% eroare

Costuri

Foarte scump

Altele

De la semicantitativa la cantitativa
alte modalitati de imagistica

Instrument

$
$

Instrument

Data in urma analizei de tip ESCA

Etapele datorate fundalului inelastic (in functie de orbitali)
Liniile Auger sunt mereu prezente
Trebuiesc comparate pentru a stabili curbele de energie ale legaturilor

Scanarea in profunzime
ESCA si tehnicile e analiza care sunt inrudite cu aceasta pot fi folosite la profunzimi
mai mari prin modificarea unghiului fascicolului de radiatie

Spectrometrie de masa cu ioni secundari SIMS

Mod de lucru :

Static sau dinamic, electroni secundari

Analiza:

Ioni (Ar+, Ga+, Cs+, C60+, etc.), keV

Semnal

Electroni secundari de la proba

Informatii

Compozitie elementala si moleculara

Proba

Orice fel de proba care rezista la vacuum inaintat

Principiu

Bombardament cu ioni a suprfaetei duce la eliberarea de particule secundare din

aceasta, ionii secundari putand fi detectati

Adancime

10 (mai mare in modul de lucru dinamic)

Rezolutie

> 1 mm2

Sensibilitate

Foarte ridicata

Costuri

Foarte scump

Altele

De la semicantitativa la cantitativa
Pot fi determinati izotopi
alte modalitati de imagistica

SIMS
Aceasta este o metoda distructiva

SIMS

Ionii secundari pot fi atomi sau molecule, pozitivi sau negativi (99% din masa
dispersata este neutra!)

Imagini obtinute cu ESCA si SIMS

Imagini auger din consola AFM peste o
proba organica punctul din imagine poate
fi selectat pentru o marire mai mare

Imagine ToF-SIMS: Fibronectine (patrate) pe un suport de PEO

CH3O+ ion image

CN- ion image

SPM
Denumire

Miscropie de forta atomica, microscopae de scanare cu sonda

Mod de lucru :

Forta atommica, cu tunel (STM), magnetic, electrostatic, acustic, calorimetric

Semnal

Cantilever (ac) un singur atom

Informatii

Topografie, rugozitate , etc

Proba

Orice fel de proba aproape

Principiu

Baleierea unui ac pe suprafata probei care aduna informatii cu ajutorul carora se

reconstruieste o imagine 2D sau 3D

Adancime

5 sau chiar mai putin

Rezolutie

1 2

Sensibilitate

Sensibilitate atomica

Costuri

Scumpe

Altele

NSOM microscop optic cu baleiere in camp apropiat

Functionalizarea cantileverului

Instrument
Odata cu baleierea cantileverului se modifica si pozitia
fasciculului de laser pe detector

Pentru a mentine semnalul

este necesara inchiderea
buclei de control

AFM
Tehnica AFM este considerata ca fiind o tehnica ce nu este folosita inca la nivel global atat de
mult
Remember Lennard-Jones:
Astfel, se poate localiza in mod stabil vrful "n
contact" cu suprafaa

Mod de lucru AFM: Contact, Non-Contact,

Tapping, Forte de adeziune, Forte laterale

abordare

retragere

Forte laterale - AFM

Modul Tapping - AFM

Topografie AFM

topografie AFM si modul de faze al unor celule vii

SFM: Functional Imaging

AFM ATENTIE!
Este o mare tendinta in a vedea ceea ce ne dorim sa vede in imaginile obtinute prin AFM, cu
toate ca aceasta tendinta este diminuata prin utilizarea operatiilor multimode. Aceasta tehnica
nu prezinta limitari atat de evidente:
contaminarea acului (cantileverului)
neliniaritate piezo si a sensului
acele sunt rareori caracterizate prin constanta de resort
artefacte (doua ace)
topografie / convolutia fazelor in fortele laterale
miopie

Tehnici trecatoare

Suprafata Biomaterialelor

I Proprietatiile de suprafata ale bioamterialelor

II Caracterizarea suprafetei

III Interactia proteinelor cu suprafata materialului

1 Suprfatele detin proprietati unice

2 Aceste proprietati pot fi masurate

3 Deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea unui biomaterial

Review
1. Suprafata materialeor prezinta proprietati unice :

Exces de energie superficiala libera

Compozitie atomica/moleculara

Compozitie chimica

Topografie (vs. forma)

2. Sunt numeroare tehnici de caracterizare specifice dintre acestea cele mai

importante in caracterizar suprafetei biomaterialelor sunt :

2.

Unghiul de contact

3.

ESCA / SIMS

4.

SPM (AFM, etc)

Aceste tehnici ofera informatii despre energiile de suprafata, compozitie atomica si

moleculara, chimia suprafetei si topografia materialului

Structura proteinelor
Proteinele sunt alcatuite din blocuri de elemente constitutive(aminoacizi) asamblate in structuri
ierarhice.

Caracterul de suprafata al proteinelor este dat de partea lateriala a

lantului de aminoacizi :
sarcina (acidic / bazic)
naincarcata polar
neincarcat, nepolar

hidrofilic
hidrofobic

Energia structurilor proteinelor

Un echilibru apropiat de energii concurente determina structura proteinelor

Domenii suprafetelor si proteinelor

aDsorptia, Modul
Adsorbtia este procesul este asociat cu solvatii (sau al solventului) la interfata unui material
Absorptia este un solvent care este inglobat intr-un material

Privire de ansamblu asupra adsorbtiei proteinelor

Favorabil si ireversibil
Adsorbtia proteinelor din punct vedere energetic este favorabila odata cu o usoara crestere de
entalpie este mult mai compensata de o scadere mare in energie libera. Cresteri de entropie a
sistemului la ireversibilitate

Orientare
Adsorbtia poate limita proteinele pentru
o orientare pe suprafata

Reanjarea dinamica poate duce la

modificari de orientare

orientarea poate afecta activitatea proteinelor !

Acoperirea proteinelor
Adsobrtia proteinelor la suprafata creaza o noua suprafata

Suprafata

Solutia de proteine

O noua suprafata

Scurt istoric
Este bine cunoscut faptul ca sangele se coaguleaza mult mai repede pe o biosticla de sarcina negativa
decat pe o biosticla sau un polimer hidrofob modificat
Acest efect a fost atribuit prima data pentru o relatie simpla de incarcare cu sarcina pana unde in
anii 1960. Idea de baza a fost ca suprafetele incarcate negativ scad timpul de coagulare intr-un mod
analog actiunii heparineri (anticoagulant) incarcate negativ
Proteinele prezinta un caracter negativ si s-a sugerat ca ele evita suprafetele care sunt incarcate cu
sarcini negative
Descoperirea proprietatiilor de activare a suprafetei de coagulare cu proteinele negative factor
Hageman a lasat in urma sa niste dubii privind aceasta teorie. S-a dovedit ca factorul Hageman se
activeaza pe suprafetele incarcate negativ, conducand astfel la coagulare
(prin urmare, a inceput un studiu serios al proteinelor pe suprafetele biomaterialelor ..)

Suprafata energie libera Interfata

Lyman a sustinut ca energiile libere de suprafata (vs energia critica de suprafata) duc la adsorbtia de
proteine si de aici la activarea biologica (ca in cazul factorului Hageman). Totusi suprafatele supraincarcate sunt mai putin biocompatibile.
Ex biosticlele si activarea sangelui
(New Method: Fowkes)
Andrade a afirmat ca energia libera a unei interfete polimer apa este ceea ce reglementeaza
adsorbtia de proiteine astfel, cu cat solidele prezinta un aspect mai asemnator cu apa, cu atat ele
sunt mai biocompatibile. Ex. Hidrogel si PEO au un efect redus asupra coagularii sangelui

(New Materials: Hydrogels)

Vogler a propus recent o extindere a teoriilor energiei libere adsorbtia de proteine este mediata ,
la interfata, de catre structura apaei. Aceasta zona de biocompatibilitate exista la limita dintre
materialele hidrofobe si hidrofile . (nu este totusi un lucru foarte cert ...)

(New Method: SFG)

Examplu: suprafata de coagulare

Factor Hageman (Factor XII)

activeaza suprafata !
Astfel este controlata
adsorbtia si ste controlata
coagularea .. In ce mod ?
Energiile suprafetei ?
Ce altceva ?

Examplu: adeziunea bacteriilor

Bacteriile profita de efectele suprafetei, pentru a obtine un sprijin dupa care ele
remodeleaza suprafata !

Example: Raspunsul la corpuri straine

A fost dovedit ca proprietatiile de suprafata mediaza raspunsul la corpurile
straine pana la un anumit punct totusi

Bioreactia pe termen lung si scurt

Implant in tesut moale :
9 materiale diferite:

Reactie pe termen scurt:

Reactie pe termen lunu :

Polietilena

adsorbtie diferentiala de
proteine

incapsulare fibroasa

Hidroxiapatita
Poliuretan
Silicon

varierea activarii
raspunsului gazdei

pHEMA
PTFE
carbon pirolitic
aur
Titan

Hifroil
Hidrofob
Metal
Polimer
Dur/Moale

Aceleasi rezultate !

Adsorbtia proteinelor la suprafata

Oare chiar conteaza ? Nu in toate cazurile !
Cu toate acestea, joaca un rol semnificativ in:
activarea complementului (IgG, IgM)
activarea coagularii (Factor Hageman)
ancrasarea de lentilele de contact (Albumina, lisozomi)
preocupari stiintifice interesante
raspunsul initial la implantare
cazurile in care un rol important il are transportul(sisteme de eliberare DDS)
etc.

Scopul a trecut de la intelegerea proprietatilor de adsorbtie ale materialelor

nemodificate la design-ul de materiale inteligente care s medieze procesul de
adsorbie. (Sau highjack-l n ntregime.)

Inginerie tisulara
Multe dintre strategiile de design din ingineria tisuara se bazeaza pe insamantarea
biomaterialului cu celule. Mai multe strategii sunt folosite apoi pentru a determina celulele sa
migreze, sa se diferentieze, si in ultima instanta sa se dezvolte intr-un nou tesut functional

Dintre strategiile de modificarea a suprafetei amintim:

mofidicarea topografiei (alinierea celulelor)
patern spatial a zonei de adeziune celulara

integrarea epitopilor de adeziune

comutabila

Concluzii
Trei puncte :
1 suprafetele prezinta caracteristici specifice
2 noi putem (si chiar se intampla asta) sa evaluam aceste proprietati
3 deoarece ele afecteaza biocompatibilitatea