Caiet de Practica Anul 3 IEDM

Universitatea Ovidius din Constanţa
Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială şi Maritimă

Specializarea: Inginerie Economica in Domeniul Mecanic,
Anul III
CAIET DE PRACTICĂ
Practică Economico-juridică
Cadru didactic supervizor,

Conf.univ.dr.ing. Melnic Lucia
Tutore,
Economist Frunză Carmen
Practicant,
Vîjială (Bălan) Elena
Universitatea “Ovidius” Constanţa – Facultatea de Inginerie Mecanicã, Industrialã şi Maritimã
_______________________________________________________________________________________
An universitar: 2014-2015
Obiective
Activitatea de practică este o componentă importantă de învăţământ a facultăţii şi

urmăreşte completarea cunoştinţelor teoretice acumulate în perioada anului universitar cu
informaţii concrete din realitatea economică.
Caracteristica principală a activităţii de practică este integrarea efectivă a studenţilor în
activitatea firmelor, contribuind în acest fel la însuşirea şi fixarea cunoştinţelor teoretice
dobândite în timpul anului.
Conţinut
Studentul va fi angajat efectiv în lucrările curente care formează sarcinile unităţii în

perioada cât se efectuează activitatea de practică, după cum urmează:
• însuşirea metodologiei de analiză a problemelor de rezolvat, concretizată prin elaborarea
unei scheme bloc cu identificarea principalelor module. Ca sferă de cuprindere proiectul
se va limita la o aplicaţie, grup de aplicaţii sau subsistem.
• identificarea punctelor (activităţilor: aprovizionare, producţie, desfacere, personal,
financiar-contabil, cercetare-dezvoltare) din societate unde se poate interveni prin
construirea de aplicatii informatice.
• integrarea aplicatiilor noi construite în sistemul informatic existent în unitatea economică.
În acest fel studenţii vor avea posibilitatea :

• sa-şi însuşească metodologia de analiză şi luare a deciziilor de conducere a firmei;
• să identifice activităţile decizionale din cadrul societăţii unde se poate interveni cu
utilizarea eficientă a unor modele tehnico-economice ;
• să participe la lucrările de pregătire şi fundamentare a deciziei în cadrul compartimentului
analizat.
_______________________________________________________________________________________
F.I.M.I.M – IEDM-IFR-III Student: Vîjială Elena
2
_______________________________________________________________________________________
Finalizare
Aprecierea finală asupra activităţii depuse de studenţi în perioada de practic va rezulta în

urma unui colocviu de practică.
Admiterea la colocviu este condiţionată de prezentarea unui proiect a carui tema este :
“Analiza procesului de management economic din punct de vedere informaţional, decizional
şi operaţional din cadrul societăţii comerciale CNE Cernavoda” şi a unui act oficial prin care
să rezulte că studentul în cauză şi-a desfăşurat efectiv practică în perioada specificată la societatea
respectivă.
Colocviul de practica constă în susţinerea proiectului întocmit conform metodologiei date
(anexa1) şi a evaluarea orală a cunoştinţelor dobândite în timpul efectuării practicii economice.
_______________________________________________________________________________________
3
_______________________________________________________________________________________
CUPRINS
1. Prezentarea de ansamblu a unităţii economice

1.1. Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii (număr de
salariaţi, capacitatea de producţie/desfacere, unităţi proprii, activităţi desfăşurate, venituri
realizate);
1.2. Obiectivele de dezvoltare şi modernizare a unităţii economice;
1.3. Studiul sistemului actual de management;
1.4. Fluxul tehnologic pentru produsele şi/sau serviciile obţinute;
1.5. Tendinţele evolutive ale activităţii unităţii economice.
2. Cunoaşterea şi studiul principalelor activităţi şi unităţi componente

2.1. Structura organizatorică de ansamblu a firmei. Organigrama;
2.2. Principalele organe şi posturi de conducere;
2.3. Principalele interdependenţe dintre activităţi, compartimente şi posturi;
2.4. Rolul funcţional al fiecărui compartiment şi post de conducere, obiectivele şi limitele sale;
3. Studierea principalelor domenii şi problemele de specialitate

3.1. Observarea şi aprecierea modului de exercitare a procesului de management în
cadrul firmei :
• previziunea şi planificarea;
• organizarea;
• coordonarea;
• motivarea;
• controlul;
• adoptarea deciziilor.
3.2. Politicile CNE Cernavodă

• Politica de mediu
• Politica de securitate nucleara
• Politica de sănătate şi securitate a personalului
• Politica de calitate
_______________________________________________________________________________________
4
_______________________________________________________________________________________
3.3. Contabilitatea de gestiune a CNE Cernavoda

• Organizarea compartimentului financiar contabil
• Descrierea programelor de contabilitate şi gestiune utilizate
• Organizarea contabilitaţii imobilizărilor şi a amortizarii
• Contabilitatea decontarilor cu Furnizorii, Clienţii si cheltuielilor cu personalul
• Contabilitatea activelor circulante
• Evidenţa contabila a cheltuielilor şi a veniturilor si inchiderea conturilor
3.4. Analiza rentabilitatii in baza ratelor

• Calcul indicatori
• Analiza SWOT
• Concluzii
4. Contractul de vânzare cumpărare
4.1 Noţiunea, caracterele juridice si condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-

cumpărare
4.2 Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare
4.3 Efectele contractului de vânzare-cumpărare
5. Societăţile comerciale
5.1 Noţiune si clasificare si evoluţie istorica

5.2 Formele societatilor comerciale
5.3 Contractul de societate
5.4 Constituirea societatilor comerciale
5.5 Funcţionarea societatilor comerciale
5.6 Modificarea societatilor comerciale
5.7 Dizolvarea societatilor comerciale
5.8 Lichidarea societatilor comerciale
_______________________________________________________________________________________
5
_______________________________________________________________________________________
1. Prezentarea de ansamblu a instituţiei (unităţii) în care se desfăşoară practica
1.1. Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii

(număr de salariaţi, capacitatea de producţie/desfacere, unităţi proprii, activităţi
desfăşurate, venituri realizate)
Profilul de activitate si statutul juridic
SN "Nuclearelectrică" SA este înregistrată din 27 iulie 1998 la Registrul Comertului al

Camerei de Comerţ şi Industrie. SN "Nuclearelectrică" SA este subordonată Ministerului
Economiei şi Comertului, statul detinand 100% din acţiuni.
SN "Nuclearelectrică" SA are doua sucursale, fără personalitate juridică:

• CNE Cernavodă, care exploatează Unitatea 1 şi Unitatea 2 şi serviciile
auxiliare;
• FCN - Piteşti, fabrica de combustibil nuclear.
Dimensiunea şi complexitatea activităţii (de ex.dacă este o societate comercială: capacitatea

de producţie şi/sau desfacere, subunităţi proprii, număr de salariaţi, activităţi desfăşurate,
venituri realizate etc.)
CNE Cernavodă - sursa ecologică de electricitate:

• produce energie electrică şi termică în condiţii de eficientă economică, sigurantă a
_______________________________________________________________________________________
6
_______________________________________________________________________________________
personalului, instalaţiilor, publicului şi mediului, pentru cel putin 30 de ani de

funcţionare.
• participă activ la programul de dezvoltare energetică al României.
Energia electrică produsă CNE Cernavodă reprezintă aproximativ 20% din producţia de
electricitate totală a ţării.
Anual CNE Cernavodă furnizează între 40-50 mii Gcal pentru încalzirea consumatorilor
de pe platforma industrială a centralei şi a orasului Cernavodă (circa 75% din necesar),
fără ca puterea electrică nominală a turboagregatului să fie afectată.
SN NUCLEARELECTRICA SA asigura peste 1650 locuri de munca.
Rezultatele CNE Cernavoda în anul 2014

Anul 2014 aduce din nou în istoria exploatării Unităţilor 1 şi 2 ale CNE Cernavodă
rezultate bune.
Factorul de utilizare a puterii instalate pe centrală în anul 2014 a fost 95%.
Unitatea 1 a avut o oprire planificată de 26 zile, insă au fost inregistrate şi opriri
neplanificate la ambele unităţi.
Producţia de energie electrică a fost realizată prin exploatarea în condiţii de securitate
nucleară a celor două unităţi, intr-un mediu de lucru sigur atât din punct de vedere al protecţiei
impotriva radiaţiilor cât şi al securităţii muncii.
Indicatorii de performanţă care reflectă aceste aspecte se situează la valori remarcabile,
plasând Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă printre cele mai bune centrale CANDU:
Număr de evenimente raportabile = 10
Accidente de muncă = O
Doza colectivă = 0.78 om-Sv
În anul 2014, în cadrul organizatiei CNE Cernavodă s-au derulat numeroase initiative de
îmbunătăţire în vederea pregătirii misiunii WANO Peer Review din noiembrie 2015, iar
concluziile pozitive ale acestei evaluări reprezintă o confirmare a rezultatelor bune obtinute de
echipa CNE Cernavodă. Este necesar un efort sustinut în continuare pentru creşterea eficienţei
organizaţiei, anul 2015 fiind considerat un an plin de provocări, pe care le va transforma în
reuşite.
_______________________________________________________________________________________
7
_______________________________________________________________________________________
1.2. Obiectivele de dezvoltare şi de modernizare a unităţii
o Exploatarea Unităţilor 1 şi 2 ale CNE Cernavodă în conditii de securitate nucleara, siguranta

şi eficienta economica;
o Promovarea unui sistem de lucru în industrie caracteristic economiei de piata: concurential şi
deschis privatizarii, cu management performant; crearea de oportunităţi pentru exportul de
energie electrică;
o Recunoasterea pe plan national şi european a energeticii nucleare ca o sursa sigura, eficienta,
competitiva şi curată, ecologica (fara emisii importante de carbon) de producere industriala a
electricitatii;
o Realizarea unui dialog permanent, transparent şi deschis cu populatia, direct şi prin
intermediul mass media, pentru cresterea gradului de incredere şi acceptare privind energetica
nucleara, în beneficiul dezvoltarii durabile a intregii societati;
o Mentinerea de contacte stranse în cadrul industriei nucleare nationale şi al comunităţii
internationale de profil.
1.3. Studiul sistemului actual de management

Sistemul de management al SNN SA este autorizat de Comisia Nationala pentru
Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) - autoritatea de reglementare nationala în domeniul
nucler.
Nivelurile de autoritate, responsabilitatile şi relatiile organizatorice în cadrul CNE
Cernavodă sunt documentate în Manualul de Management Integrat, precum şi în celelalte
proceduri ale centralei.
Directorul CNE Cernavodă, şi prin delegare Directorul Operare (Directorul de
Centrala), au intreaga responsabilitate şi autoritate pentru implementarea elementelor de
executie şi verificare din procedurile sistemului de management pentru a asigura
functionarea în conditii de securitate a centralei.
Directorul CNE Cernavodă deleaga autoritatea necesara Sefului Serviciului
Managementul Calitatii şi Mediului pentru monitorizarea, verificarea şi evaluarea
independenta a modului în care sunt respectate cerintele Sistemului de Management al
Calitatii şi identificarea masurilor necesare cresterii continue a performantelor CNE
Cernavodă.
_______________________________________________________________________________________
8
_______________________________________________________________________________________
1.4. Fluxul tehnologic pentru produsele şi/ sau serviciile obţinute etc.
PREZENTAREA GENERALA CANDU

Industria energiei nucleare s-a dezvoltat initial ca o sursa potentiala de energie mai ieftina
decat cea bazata pe combustibilii fosili (carbune, gaze naturale, etc.).
Una din filierele utilizate în obtinerea energiei electrice pe baza fisiunii nucleare a
uraniului este filiera CANDU - CANadian Deuterium Uranium.
Avantajul economic al unei CNE fata de o centrala pe combustibili fosili consta în
cheltuielile reduse cu combustibilul (uraniu natural).
În prezent cheltuielile cu combustibilul nuclear reprezinta aproximativ 10% din
cheltuielile echivalente cu combustibili fosili. Explicatia consta în faptul ca mult mai multa
energie se produce dintr-un kg de uraniu decat dintr-un kg de carbune sau petrol.
1 Energia specifică generată de diferite tipuri de combustibil
Tipul de combustibil Energia specifica [kWh/kg]
Cărbune 3
Petrol 4
Uraniu natural 164.000
Dezavantajul economic consta în costurile ridicate de investitie (aprox. de 3 ori mai mari
decat cele pentru o centrala clasica de aceeasi marime).
Intr-o centrala nucleara, reactorul are aceeasi functie pe care un cazan pe carbune, gaz sau
pacura o are intr-o centrala clasica - el produce caldura necesara pentru transformarea apei în
abur, care apoi roteste turbine.
Reactorul nuclear este un sistem controlat în care caldura este produsa prin fisiunea
(divizarea) nucleelor de uraniu.
Reactorul CANDU de tipul celui de la CNE Cernavodă este prezentat în urmatoarea figura:
_______________________________________________________________________________________
9
_______________________________________________________________________________________
1. Calandria;
2. Protectia de capat;
3. Barele de control şi de oprire;
4. Injectia cu otrava;
5. Ansamblele canal combustibil;
6. Conducte alimentare cu agent de racier;
7. Chesonul calandriei;
8. Moderatorul.
Dupa cum se observa, reactorul este de forma unui cilindru orizontal, denumit vas
calandria, confectionat din tabla de otel inox subtire (grosime 20-30 mm), din cauza ca suporta
presiuni scazute (mai mici de 2 atm).
Reactorul se afla în Cladirea Reactorului. în aceasta incapere presiunea este mai mica
decat presiunea atmosferica, pentru ca, în cazul în care apar scapari de material radioactiv,
acestea sa nu ajunga în atmosfera. Datorita acestei diferente de presiune, intrarea şi iesirea în
Cladirea Reactorului se face prin ecluza de echipament şi ecluza de personal.
Componentele caracteristice ale unui reactor sunt:
• combustibilul nuclear;
• moderatorul;
• agentul de racire.
_______________________________________________________________________________________
10
_______________________________________________________________________________________
Combustibilul nuclear folosit este uraniul natural, sub forma dioxidului de uraniu, cu
continut de 0,7% U-235, izotop fisionabil, şi 99.3% U-238, izotop nefisionabil în reactoarele tip
CANDU.
In interiorul vasului calandria sunt montate un numar de 380 canale de combustibil. în
aceste canale este introdus combustibilul sub forma de fascicule în care are loc reactia de fisiune.
Fasciculul de combustibil este format din 37 de creioane de combustibil, fiecare creion
continand cate 30 pastile de combustibil. Cate 12 fascicule sunt introduse în fiecare din cele 380
canale de combustibil ale vasului calandria.
Moderatorul este format din apa grea şi are rolul de a incetini (modera) viteza
neutronilor suficient ca ei sa produca noi reactii de fisiune.
Agentul de racire este format din apa grea care transporta caldura generata în
combustibil prin fisiune catre generatoarele de abur, realizand racirea combustibilului şi pastrarea
integritatii acestuia în generatoarele de abur caldura este transferata apei usoare (apa
demineralizata) continuta în acestea, în scopul producerii aburului pentru turbina.
La CNE Cernavodă, turbina este alcatuita dintr-un corp de inalta presiune şi trei de joasa
presiune.
Generatorul electric, cuplat direct cu turbina, este un generator de curent alternativ cu
conexiunea statorica în stea.
Turbo-generatorul, sistemul de preincalzire regenerativa, separatoarele de umiditate şi
supraincalzitoarele se afla în Cladirea Turbinei (Sala Masini).
Energia electrică produsa de generator, cu tensiunea de 24 V, este livrata în sistemul
energetic national (SEN) prin intermediul a doua transformatoare de 24/400 KV, legate printr-o
linie simplu circuit cu o statie de 400 KV amplasata în exteriorul incintei CNE.
Alimentarea normala cu energie electrică a serviciilor proprii ale unităţii se face prin doua
transformatoare 24/10/6 KV racordate la bornele generatorului. Alimentarea de rezerva se
realizeaza prin transformatoarele 110/10/6 KV racordate la statia de 110 KV.
Cantitatea de apa consumata pentru racirea diverselor procese tehnologice (in principal pentru
racirea condensatorului) este foarte mare şi în consenbinta CNE sunt amplasate langa surse mari
de apa. Apa preluata dintr-o sursa naturala este apa bruta. Intreaga cantitate de apa bruta folosita
la CNE este preluata din canalul Dunare - Marea Neagra şi este supusa unui tratament de filtrare
realizat în Casa Sitelor.
Apa de circulatie (apa de racire condensator) detine ponderea majora din debitul total de
apa de racire consumat de centrala; este utilizata pentru racirea condensatoarelor de abur ale
turbinei.
_______________________________________________________________________________________
11
_______________________________________________________________________________________
1.5. Tendintele evolutive ale activităţii unităţii economice

La ora actuala, Unitatea nr.1 are un factor de capacitate peste 93.1% iar indexul WANO,
un index compozit care reflecta securitatea nucleara, a situat Unitatea 1 la sfarsitul trimestrului I
2008 pe primul loc la nivelul CNE afiliate la WANO - centrul Atlanta.
Integrarea operationala a Unităţii nr.2 a fost un succes recunoscut deja pe plan national şi
international.
Rezultatele de productie şi de securitate nucleară au fost sustinute şi de o performanta
economica care a satisfacut necesitatile de dezvoltare a centralei, a multumit actionarii centralei
şi nu în ultimul rand a permis o imbunatatire semnificativa a veniturilor angajatilor.
Tintele stabilite pentru 2015, odata atinse, vor situa CNE Cernavodă între cele mai bune
organizatii nucleare din lume. Trebuie insa sa se tina seama ca şi "competitorii" se vor dezvolta şi
transforma continuu, asa ca organizatia isi propune sa incerce sa depasesca aceste tinte.
2. Cunoaşterea şi studiul principalelor activităţi şi unităţi componente
2.1. Structura organizatorică de ansamblu a firmei. Organigrama
Componenta a Societatii Nationale "Nuclearelectrică" SA, sucursala CNE

Cernavodă are o structura organizationala de tip functional, centrata pe principalele
functii ale acesteia: de productie, tehnica, de planificare şi control al lucrari1or, de
securitate nucleara, de radioprotectie, economica şi de resurse umane, incluzand totodata
şi componente organizationale specifice unor functii asociate celor principale: asigurarea
calitatii, tehnologia informaţiei, protectie fizica etc.
Astfel, în perioada relativ scurta de la momentul intrarii în exploatare comercială a
primei unităţi ia centralei (2 Dec 1996), respectiv de la infiintarea Societatii Nationale
"Nuclearelectrica" SA (iulie 1998) structura organizationala a Sucursalei CNE Cernavodă
a evoluat de la una specifica pentru etapa de realizare a investitiei şi punerea în functiune
a acesteia, catre o formula de organizare aliniata cerintelor etapei de exploatare ( initial cu
o singura unitate operationala, iar din a doua parte a anului 2007 cu 2 unităţi
operationale), care este apropiata de modelele utilizate în alte organizatii care opereaza
centrale nucleare.
_______________________________________________________________________________________
12
Structura Organizatorică de ansamblu a firmei. Organigrama
_______________________________________________________________________________________
2.2. Principalele organe şi posturi de conducere
Cooperare Internationala
Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA)

Compania pentru Energie Atomica din Canada (AECL)
Ansaldo Energia
Compania de Electricitate Ontario (OPG)
FORATOM, asociatia comerciala a industriei nucleare Europene
Societatea Nucleara Europeana (ENS)
Asociatia Nucleara Mondiala
Femeile din Nuclear (WIN)
Agentia pentru Energie Nucleara
Comisia de Reglementari Nucleare a SUA
Comisia Canadiana de Securitate Nucleara
Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari
Grupul Detinatorilor de Sisteme CANDU (COG)
Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA)
Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA) serveste ca for mondial inter-
guvernamental pentru cooperarea stiintifica si tehnica in domeniul nuclear. AIEA incurajeaza
folosirea energiei atomice de catre statele semnatare, oferindu-le asistenta tehnica necesara si
punandu-le la dispozitie experti in domeniu, respectiv baza logistica necesara. Totodata AIEA
supravegheaza ca energia atomica sa fie folosita in scopuri pasnice si nu militare. Ca agentie
specializata din sistemul Natiunilor Unite, AIEA isi are sediul la Centrul International din Viena
- Austria.
Compania pentru Energie Atomica din Canada (AECL)
Compania pentru Energie Atomica din Canada (AECL) este un mare furnizor de reactori nucleari
energetici. AECL vinde reactorii energetici CANDU, reactorii de cercetare MAPLE si sistemul
de stocare a combustibilului ars MACSTOR. AECL desfasoara activitati de cercetare si
dezvoltare intr-un domeniu larg si ofera servicii si produse nucleare clientilor din toata lumea.
_______________________________________________________________________________________
14
_______________________________________________________________________________________
Ansaldo Energia
Ansaldo Energia este unul din actorii importanti pe piata afacerilor din domeniul producerii de
energie electrica asigurand o gama larga de produse si servicii. Ansaldo Energia are sediul
central in Genova si face parte din grupul pentru tehnologie avansata Finmeccanica, proprietate
comuna a investitorilor privati, Guvern si banci italiene. Este cel mai mare producator de centrale
termoelectrice din Italia. Performantele companiei in domeniu sunt concretizate printr-o
capacitate de peste 156.000 MW in 89 de tari. A finalizat mai mult de 1700 de proiecte din
intreaga lume, oferind o gama larga de solutii. Compania este prezenta in Romania de peste 23
de ani.
Ansaldo Energia a fost implicata in constructia si punerea in functiune a Unitatii 1 a CNE

Cernavoda si in prezent este de asemenea implicata in finalizarea Unitatii 2.
Compania de Electricitate Ontario (OPG)
Compania de Electricitate Ontario (OPG) este o firma din Ontario avand ca domeniu principal
producerea si vanzarea de electricitate catre clientii din Ontario si din pietele interconectate.
FORATOM
FORATOM, este asociatia comerciala a industriei nucleare Europene ce promoveaza folosirea

pasnica a energiei nucleare, actionand ca purtator de cuvant al industriei in discutiile de politica
cu Institutiile Europene. FORATOM actioneaza pentru intarirea relatiilor dintre industrie si
institutiile Europene, in special Parlamentul European si Comisia Europeana si are un rol
important in comunicarea cu publicul.
Societatea Nucleara Europeana (ENS)
Obiectivul Societatii Nucleare Europene este acele de a promova si de a contribui la dezvoltarea

stiintei si tehnologiei din domeniul folosirii pasnice a energiei nucleare prin toate mijloacele
posibile.
Asociatia Nucleara Mondiala
Asociatia Nucleara Mondiala este o organizatie comerciala globala neguvernementala si non-

profit care are ca obiectiv generarea energiei nucleare si toate aspectele ciclului combustibilului
_______________________________________________________________________________________
15
_______________________________________________________________________________________
nuclear, inclusiv mineritul, conversia, imbogatirea, fabricarea combustibilului, fabricarea

uzinelor, transportul si depozitarea finala in siguranta a combustibilului ars.
Femeile din Nuclear (WIN)
WIN este o asociatie mondiala a femeilor care lucreaza in domeniul energiei nucleare. Este
condusa de un Presedinte si un Consiliu Director. Obiectivul WIN este de a contribui la
informarea obiectiva a publicului asupra energiei nucleare.
WIN este o organizatie globala ce sprijina si incurajeaza femeile care lucreaza in industria
nucleara. Este condusa de un Presedinte si un Consiliu Director. Are in prezent 2500 de membri
in 68 de tari. Obiectivul WIN este de a contribui la informarea obiectiva a publicului asupra
energiei nucleare.
Agentia pentru Energie Nucleara
Agentia pentru Energia Nucleara (NEA) este o agentie specializata din cadrul Organizatiei pentru
Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), o organizatie interguvernamentala a tarilor
industrializate cu sediul la Paris in Franta.
Comisia de Reglementari Nucleare a SUA
Comisia de Reglementari Nucleare (NRC) este o agentie independenta infiintata prin Legea de
reorganizare a energiei din 1974 pentru a rglementa si controla utilizarea in scopuri civile a
materialelor nucleare. Misiunea NRC este de a reglementa utilizarea pe plan national a
subproduselor, surselor si materialelor nucleare speciale, in scopul de a asigura protectia
corespunzatoare a sanatatii si securitatii publicului, asigurarea protectiei si securitatii si protectia
mediului.
Comisia Canadiana de Securitate Nucleara
Comisia Canadiana de Securitate Nucleara (CNSC) poate fi descrisa cel mai bine drept cainele
de paza pentru folosirea energiei nucleare si a materialelor nucleare in Canada. Pe langa
centralele nuclere si facilitatile nucleare de cercetare, CNCS controleaza numerosi alti utilizatori
de materiale nucleare. Ca exemplu mentionam utilizarea radioizotopilor in tratamentul
cancerului, exploatarea minelor de uraniu si a uzinelor de rafinare, folosirea surselor radioactive
pentru explorari petrolifere si la instrumente precum cele de masurare a precipitatiilor. CNSC
_______________________________________________________________________________________
16
_______________________________________________________________________________________
este o agentie independenta a Guvernului Canadei si functioneaza intr-o maniera transparenta.

Functionarea ei este deschisa pentru controlul din partea publicului.
Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari
Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari (WANO) este o asociatie a tuturor detinatorilor de

centrale nucleare din lume. Ea faciliteaza schimbul de informatii in domeniul experientei de
exploatare a centralelor nucleare, in acest fel membri WANO lucrand impreuna pentru realizarea
celor mai inalte standarde in domeniul exploatarii centralelor nucleare in conditii de securitate
nucleara si fiabilitate ridicate. Prin intermediul WANO toti detinatorii de centrale nucleare pot
comunica si schimba informatii intre ei in mod deschis si cooperant. Acest mod de lucru permite
fiecarui membru WANO sa beneficieze si sa invete din experienta celorlalti membri, sa se
alinieze la cele mai bune practici mondiale in domeniu, toate avand ca scop final sporirea
gradului de securitate in exploatarea centralelor nucleare pe care le detin.
Grupul Detinatorilor de Sisteme CANDU (COG)
Grupul detinatorilor de sisteme CANDU este o corporatie privata, fara profit.
In prezent COG include 5 grupuri din Canada si 6 grupuri din Argentina, China, India, Korea,
Pakistan si Romania. Activitatea COG este gupata in general pe baza unui program de
reglementare, cercetare, intretinere, dezvoltare, asistenta tehnica, schimb de informatii intre
membri.
2.3. Principalele interdependenţe dintre activităţi, compartimente şi posturi
Exploatarea centralei este asigurata de o echipa mixta de operatori si reparatori care lucreaza
impreuna pentru indeplinirea misiunii Centralei , de a produce energie electrica si termica intr-un
mod eficient, in conditii de siguranta pentru personal, instalatii si mediul inconjurator.
Atributele de baza ale membrilor echipei :
• isi indeplinesc sarcinile efectuand lucrari de calitate
• isi stabilesc standarde inalte
• sunt organizati, pregatiti din punct de vedere fizic si psihic pentru indeplinirea sarcinilor
• se considera parte dintr-o echipa de profesionisti ce indeplinesc obiectivele centralei
• sunt respectati de sefii lor pentru abilitatile pe care le au
• isi asuma toata raspunderea pentru lucrarile executate
_______________________________________________________________________________________
17
_______________________________________________________________________________________
• manifesta profesionalism
• au respect fata de colegii de echipa
• sunt deschisi fata de critica constructiva a colegilor
• lucreaza impreuna cu echipa pentru rezolvarea problemelor
• sunt autocritici, cautand cai de imbunatatire a performantelor
• sustin lucrul in echipa actionand prompt fie pentru apreciere fie pentru indreptare
• invata sa se maturizeze, se dezvolta profesional, invata cum sa faca fata la sarcini
suplimentare si lucreaza la capacitate maxima.
2.4. Rolul funcţional al fiecărui compartiment şi post de conducere, obiectivele şi limitele

sale
Directia de Productie
Misiunea principala a Directiei de Productie este producerea de energie electrica si termica in mod
eficient, in conditii de siguranta pentru personal, instalatii si mediul inconjurator.
Personalul etaleaza profesionalism si competenta in efectuarea sarcinilor desemnate din care
rezulta permanent lucrari de calitate.
• Intretinerea este efectuata de catre sau sub directa supraveghere a personalului care poseda
calificarea pe deplin aplicabila sarcinilor ce urmeaza a fi efectuate.
• Personalul cauta indrumarea adecvata inainte de a trece la lucru, atunci cand pot sa apara
conditii nesigure sau neasteptate.
• Personalul Directiei transmite cu precizie informatii corecte in timpul transferurilor de
responsabilitate.
• Personalul identifica si urmareste actiunile corective referitoare la performantele umane si
deficientele centralei cu scopul de a mentine performantele echipamentelor si conditia
materiala..
• Lucrarile de intretinere sunt autorizate corespunzator, controlate si documentate.
Documentatia include suficiente detalii despre conditiile cum s-a gasit si cum s-a lasat ale
echipamentelor si despre munca desfasurata.
• Activitatile sunt efectuate in concordanta cu proceduri, instructiuni si desene controlate.
Aceste documente prevad instructuni si detalii adecvate, sunt precise din punct de vedere
tehnic si sunt folosite consecvent pentru a efectua intretinerea intr-o maniera sigura, corecta
si eficienta.
_______________________________________________________________________________________
18
_______________________________________________________________________________________
Testele postmentenanta si testele de punere in functiune dupa modificari sunt efectuate atunci
cand sunt cerute, rezultatele sunt revizuite si sunt luate actiuni corective dupa cum este necesar,
inainte ca echipamentul sa fie redat pentru exploatare.
Directia Tehnica
Departamentul Proiectare si Suport Tehnic are ca functie principala aceea de a fi expertul centralei
in gestionarea activitatilor de inginerie. Principalele domenii de activitate ale DPST sunt:
• Asigurarea mentinerii configuratiei proiectului centralei in limitele bazelor de proiectare si
autorizare;
• Elaborarea solutiilor de proiectare in cadrul modificarilor de proiect in scopul imbunatatirii
performantelor sistemelor;
• Evaluarea si aprobarea modificarilor temporare necesare asigurarii mentinerii in exploatare a
sistemelor si componentelor;
• Elaborarea documentatiei tehnice privind inlocuirea componentelor obsolence;
• Activitati suport departamente operare, intretinere, inginerie de sistem, procurare,etc;
• Coordonarea proiectelor si programelor tehnice pe centrala;
• Asigurarea derularii programelor de inspectie in-service in conformitate cu standardele si
codurile aplicabile;
• Coordonarea activitatilor de supraveghere in exploatare a constructiilor civile si hidrotehnice
• Coordonarea activitatilor de autorizare a personalului si a componentelor in conformitate cu
cerintele PT-ISCIR.
Departamentul Proiectare si Suport Tehnic este format din:
• Serviciul Proiectare Mecanica, Conducte si Constructii
• Serviciul Proiectare Electric si Automatizari
• Serviciul Inginerie pentru Procurare
• Biroul Control Documente si Administrare Desene
• Serviciul Suport Proiectare
Departament Planificare si Coordonare Lucrari

Serviciul planificare coordoneaza procesul de control lucrari cu Centrala la Putere, prin care
activitatile sunt identificate, selectate, evaluate, planificate, executate, inchise si analizate. In
scopul atingerii excelentei, toata organizatia trebuie sa fie implicata si sa suporte total acest
proces. Eficienta implementarii procesului de control lucrari rezulta dintr-o varietate de conditii
_______________________________________________________________________________________
19
_______________________________________________________________________________________
asociate cu comportamentul si actiunile conducerii, precum si din procesele si valorile

organizatiei.
Atingerea excelentei in procesul de control lucrari depinde de urmatoarele:
• 100% Aderenta la Planul Zilnic de Lucru;
• 100% Stabilitate Plan;
• Nici o cerinta de intretinere preventiva pe echipamente critice a carui executie sa depaseasca
data maxim admisibila;
• Nici un test obligatoriu al carui executie sa depaseasca data maxim admisibila.
Departament Radioprotectie
Radiatiile ionizante reprezinta un pericol caracteristic asociat exploatarii unei centrale nucleare.
Preocuparea majora a conducerii pentru protectia (securitatea) si sanatatea angajatilor si a
populatiei impune ca toate aspectele legate de pericolele potentiale ale exploatarii CNE
Cernavoda sa fie coordonate si controlate corespunzator.
Succesul in exploatarea unei centrale nucleare depinde de mai multi factori. Un factor important
este stabilirea si mentinerea unui program de radioprotectie efectiv si eficient. Politica si
principiile de radioprotectie stabilite de conducerea CNE Cernavoda au avut ca punct de plecare
politica de securitatea muncii si radioprotectie a Societatii Nationale "Nuclearelectrica" ce a
reprezentat primul pas in dezvoltarea unui astfel de program. Programul se bazeaza pe experienta
in exploatare a diferitelor centrale nucleare, inclusiv cele de tip CANDU si include prevederile
Normelor Fundamentale de Securitate Radiologica emise de CNCAN si recomandarile
organismelor internationale, ca AIEA - Agentia Internationala pentru Energie Atomica, INPO -
Institute for Nuclear Power Operations, ICRP - International Comission on Radiological
Protection.
Programul de Radioprotectie stabileste standardele interne in cadrul carora trebuie sa se actioneze
in vederea asigurarii unui inalt nivel de siguranta pentru activitatile ce se desfasoara in prezenta
radiatiilor. Standardele stabilite pentru fiecare domeniu acoperit de program au fost detaliate in
documente de referinta si in instructiuni pe centrala.
Documentele de referinta si instructiunile specifice au fost elaborate si sunt actualizate de catre
Directia Radioprotectie, in concordanta cu reglementarile nationale aplicabile si cu cele mai bune
practici actuale mondiale in radioprotectie.
Conformitatea cu standardele stabilite este asigurata prin dezvoltarea si folosirea procedurilor de
radioprotectie.
_______________________________________________________________________________________
20
_______________________________________________________________________________________
Insusirea acestor proceduri, coroborata cu o instruire temeinica specifica activitatii fiecarui

angajat al centralei vor asigura faptul ca toate activitatile din centrala se desfasoara in conditii de
siguranta din punct de vedere radiologic.
Departament Securitate Nucleara & Autorizari – Imbunatatire Performante

In conformitate cu prevederile Legii 111/ 1996 (republicata in 1998, modificata si completata prin
Legea 193 in 2003), Lege privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, art. 2.a,
functionarea unei Centrale NuclearoElectrice necesita autorizatie din partea Comisiei Nationale
pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN).
In prezent, CNE Cernavoda Unitatea 1 functioneaza in baza Autorizatiei de Functionare si
Intretinere nr. SNN U1 01/ 2013, valabila pana la data de 30. 04. 2023, iar Unitatea 2 functioneaza
in baza Autorizatiei de Functionare si Intretinere nr. SNN U2 - 2/ 2013, valabila pana la data de
30. 10. 2020.
Performanta umana este definita ca o serie de comportamente ale unui individ ce isi insuseste o
anumita stare de responsabilizare fata de actiunile sale si, aplicand un set special de deprinderi
(tehnici pentru evitarea erorilor), reuseste sa maximize rezultatul actiunilor precum si calitatea
executiei prin evitarea erorilor, comune dealtfel naturii umane. Eroarea umana este o actiune care
involuntar / neintentionat se abate de la asteptarile conforme standardelor.
La CNE Cernavoda este implementat Programul de Imbunatatire a Performantei Umane,
necesitatea acestuia fiind sustinuta de atingerea, mentinerea si perfectionarea standardelor
fundamentale de exploatare a centralei:
• SIGURANTA functionarii;
• CALITATEA lucrarilor;
• PRODUCTIA de energie electrica.
Exploatarea centralei nucleare se bazeaza pe aceste fundamente, iar mentinerea acestora se face
printr-o munca de echipa, in care performanta fiecaruia contribuie la performanta globala a
organizatiei.
Programul de imbunatatire performante umane se bazeaza pe 5 principii fundamentale:
• Oamenii sunt supusi greselilor si chiar si cel mai bun poate gresi;
• Situatiile in care se poate gresi sunt previzibile, controlabile si pot fi prevenite;
• Comportamentul individual este influentat de valorile si procesele organizatiei;
• Oamenii ating performante superioare bazandu-se in mare masura pe incurajarile si
indrumarile primite de la sefi, colegi si subordonati;
_______________________________________________________________________________________
21
_______________________________________________________________________________________
• Evenimentele pot fi evitate prin intelegerea motivului aparitiei erorilor umane si prin
aplicarea lectiilor invatate din experienta de exploatare.
Departament Pregatire si Autorizare Personal

Programele de pregatire a personalului din CNE contin doua componente:
• Pregatirea initiala - care asigura acumularea de cunostinte si formarea de competente cerute
pentru exploatarea centralei in conditii de maxima securitate nucleara.
• Pregatirea continua – pentru mentinerea si cresterea competentei personalului.
Programele de pregatire sunt structurate pe urmatoarele directii principale:
• Interna - cursuri teoretice si practice organizate la Departamentul Pregatire si Autorizare
Personal care au ca scop cresterea nivelului de pregatire si calificare a personalului CNE
corespunzator cu complexitatea activitatilor de executat, eliminarea unor posibile consecinte
cu efecte negative in securitatea nucleara, cresterea eficientei activitatii si reducerea duratelor
de indisponibilitate a centralei.
• La locul de munca - cursuri de pregatire practica, verificarea in instalatii, pregatire in
instalatii si pregatire practica sub indrumarea sefului direct.
• Externa - se realizeaza atat in tara, cat si in strainatate si este de regula pregatire specifica
necesara unor grupuri mici de persoane.
3. Observarea şi aprecierea modului de exercitare a procesului de

management în cadrul firmei (previziunea şi planificarea, organizarea,
coordonarea, motivarea, controlul, adoptarea deciziilor)
3.1. Studiul sistemului actual de management

Sistemul de management al SNN SA este autorizat de Comisia Nationala pentru
Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) - autoritatea de reglementare nationala în domeniul
nucler.
Nivelurile de autoritate, responsabilitatile şi relatiile organizatorice în cadrul CNE
Cernavodă sunt documentate în Manualul de Management Integrat, precum şi în celelalte
proceduri ale centralei.
Directorul CNE Cernavodă, şi prin delegare Directorul Operare (Directorul de
Centrala), au intreaga responsabilitate şi autoritate pentru implementarea elementelor de
executie şi verificare din procedurile sistemului de management pentru a asigura
functionarea în conditii de securitate a centralei.
_______________________________________________________________________________________
22
_______________________________________________________________________________________
Directorul CNE Cernavodă deleaga autoritatea necesara Sefului Serviciului

Managementul Calitatii şi Mediului pentru monitorizarea, verificarea şi evaluarea
independenta a modului în care sunt respectate cerintele Sistemului de Management al
Calitatii şi identificarea masurilor necesare cresterii continue a performantelor CNE
Cernavodă.
CNE Cernavodă (responsabil de exploatarea Unităţilor 1 şi 2 Cernavodă şi depozitului
intermediar de combustibil ars) - Sistem de Management Integrat care se conformeaza
prevederilor Legii 111/1996 şi normelor nationale de management al calitatii în domeniul
nuclear (NMC) aplicabile. Sistemul de management al CNE Cernavodă este autorizat de
CNCAN. Sistemul de Management al CNE Cernavodă este certificat şi de SRAC Romania,
atestând conformitatea cu standardele ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 1800l.
FCN Pitesti (Fabricantul combustibilului nuclear) - Sistem de Management Integrat care

se conformeaza prevederilor Legii 111/1996 şi normelor nationale de management al calitatii în
domeniul nuclear (NMC) aplicabile. Sistemul de management al FCN Pitesti este autorizat de
CNCAN. Sistemul de Management al FCN Pitesti este certificat şi de TUV Thuringen Germania,
atestand conformitatea cu standardele ISO 900 şi ISO 4001.
Previziunea şi planificarea:
In 2010 s-a decis extinderea implementarii sistemului informaţic de gestionare a
proceselor desfasurate la CNE Cernavodă. în acest an s-au implementat modul de gestionare a
procesului de asigurare a protectiei la executia activitatilor de intretinere ( Tag Out), modul de
gestionare a calificarilor personalului angajat, corelat cu activitatea de pregatire şi cu cerintele de
executie a lucrarilor ( Personnel Qualification Data). De asemenea a inceput implementarea
modului care gestioneaza procesul de control configuratie ( Engineering Change Control). Toate
activitatile necesare implementarilor mai sus mentionate s-au desfasurat fara intarzieri şi cu
incadrarea în bugetul stability prin contract.
S-a stabilit şi definitivat modul de calcul şi interpretarea indicatorului Stabilitate Plan,
indicator generic pe tot procesul de planificare şi programare lucrari. S-a aplicat de proba, s-a
prezentat grupurilor implicate şi s-a emis procedura de urmarire a acestuia, IDP-CL-035: “
Procesul de control stabilitate Plan/ Plan Stability”.
S-a imbunatatit modul de raportare a stadiilor planurilor de lucru pee tape şi s-a monitorizat atent
executia acestora în timpul opririi planificate a U1 din 2010.
_______________________________________________________________________________________
23
_______________________________________________________________________________________
Organizarea:
Nivelurile de autoritate şi responsabilitatile personalului CNE Cernavodă au fost periodic evaluate
în cadrul diferitelor evaluari interne efectuate în centrala ( audit şi autoevaluari).
In 2010 s-au stabilit obiective specifice la nivelul fiecarei directii sau fiecarui department, pe
structura celor stabilite la nivel CNE Cernavodă. Aceste obiective s-au aliniat obiectivelor
generale şi planului stategig, sustinad politica CNE Cernavodă.
Ref. la Pregatirea şi calificare personal au fost realizate 3 autoevaluari focalizate care au vizat:
o Programul de pregatire a personalului contractor (10-SAF-001);
o Modul de asumare a responsabilitatilor de catre sefii de compartimente privind activitatea
de pregatire a personalului din subordine (10-SAF-012);
o Procesul de urmarire şi verificare a calificarilor personalului CNE Cernavodă (10-PAF-
025).
Rezultatele celor 3 autoevaluari focalizate au evidentiat faptul ca activitatile evaluate se
desfasoara conform cerintelor procedurale si, de asemenea, au fost identificate actiuni de
imbunatatire.
Coordonarea:
Sedintele de pregatire a opririlor (planificate/ neplanificate) U1 şi U2 s-au desfasurat conform
“Programului de Sedinte al CNE Cernavodă la Nivelul Conducerii” (IDP-CL-010, rev.6), aprobat.
Procesele de “Observare a Conducerii în Centrala”, precum şi “Procesele de Observare şi
Indrumare” a sefilor de compartimente sau “Performante Umane” s-au axat pe urmarirea
aspectelor care conduc la consolidarea culturii de securitate şi mentinerii performantelor de
exploatare la standardele stablite de conducerea CNE Cernavodă.
Motivarea:
Triada motivare – calitatea muncii – performante exprima importanta motivarii în
antrenarea fiecarui salariat pentru a-si utiliza integral potentialul de cunostinte, experienta şi
creativitate în munca depusa, ceea ce are efecte benefice asupra calitatii muncii şi asupra
performantelor individuale şi de grup.
Actiunea de antrenare (motivare), pentru a declansa adeziunea, nu se poate realiza decat
pornind de la un numitor comun al aspiratiilor, unde satisfacerea nevoilor persoanei este perceputa
ca facand pereche cu dezvoltarea intreprinderii.
Controlul:
_______________________________________________________________________________________
24
_______________________________________________________________________________________
Conform Manualuilui de Management Integrat, procedurile centralei contin cerintele specifice

referitoare la executia şi controlul activitatilor de operare.
- Controlul Chimic – activitatile de control chimic s-au desfasurat în conformitate cu
documentele associate procesului de control chimic (Manuale de Control Chimic, Manuale
de Operare şi proceduri de control chimic), documente ce contin informaţii clare şi
suficiente.
- Control mediu – activitatea de monitorizare şi control a activitatilor cu potential impact
asupra mediului s-a desfasurat în conformitate cu cerintele procedurii RD-01364-Q10 şi a
MMI Cernavodă coroborat cu respectarea implementarii cerintelor legislative din 2010.
- Control materiale- activitatea de administrare materiale s-a desfasurat conform cerintelor
inscrise în procedura RD-01364-S1 şi instructiunile associate acesteia, aprobate de
conducerea CNE Cernavodă şi transmise la CNCAN din 25.08.2010.
Adoptarea deciziilor:
În conformitate cu documentele RD-01364-L1 “Politici şi Principii de Operare” şi RD-01364-
L4 “ Politica de securitate nucleara”, autoritatea privind luarea deciziilor de operare a revenit
Dispecerului Sef Tura, sau Directorului Centralei, functie de tipul de decizie sau tipul de
eveniment.
Dispecerul Sef Tura a fost sprijinit în luarea deciziilor de catre membri ai Directiei Tehnice şi ai
Departamentului Securitate Nucleara, iar atunci cand a fost necesar au fost efectuate 3 analize de
tipul “ Evaluare Tehnica a Operabilitatii” (TOE) şi 6 de tipul “ Decizii Operationale” ( ODM).
3.2. Politicile CNE Cernavodă sunt unele speciale: de Mediu, de Securitate Nucleara, de
Sănătate şi Securitate a Personalului, de Calitate.
Politica de mediu
CNE Cernavodă este angajata sa ramana o sursa de energie sigura şi curată. CNE
Cernavodă urmareste realizarea acestui tel prin aplicarea principiilor unei dezvoltari
durabile în generarea şi livrarea energiei electrice, termice şi în activitatile asociate.
Imbunatatirea performantelor de mediu şi cresterea competitivitatii se realizeaza printr-un
proces continuu de evaluare a modului de implementare a cerintelor sistemului de
management de mediu şi identificare a masurilor de imbunatatire.
CNE Cernavodă se angajeaza sa asigure:
• Protectia ecosistemelor
_______________________________________________________________________________________
25
_______________________________________________________________________________________
• Utilizarea eficienta a energiei şi resurselor

• Prevenirea poluarii
• Comunicarea continua cu comunitatea locală
şi societatea civila.
CNE Cernavodă se angajeaza sa respecte principiile de protectie a mediului şi populatiei
prin:
• Implementarea cerintelor legislative de mediu în procesele centralei
• Implementarea, mentinerea şi continua imbunatatire a unui sistem de management
de mediu în conformitate cu cerintele standardului ISO 14001.
In etapa actuala, S.N. "NUCLEARELECTRICĂ" S.A. isi propune urmatoarele obiective

generale de mediu:
• Dozele anuale sub limitele legale
• Un impact radiologic neglijabil asupra mediului
• Impact neradiologic redus
• Gospodarirea eficienta a deseuri lor radioactive
Politica de securitate nucleara

o Securitatea nucleară are prioritatea maxima, în fata oricaror cerinte legate de
productie sau de respectare a termenelor planificate ale activitatilor. Toate deciziile
se adopta şi se implementeaza în conformitate cu aceasta politica.
o Conceptul de aparare în adâncime este implementat şi mentinut, pentru a compensa
potentialele erori umane sau defectari ale echipamentelor.
o Personalul implicat în activitatile care au un impact asupra securitatii nucleare este
pregatit şi calificat pentru a-si indeplini obligatiile intr-un mod corespunzator din
punct de vedere al securitatii nucleare.
o O structura organizatorică puternica cu responsabilitati bine definite la toate
nivelurile în ceea ce priveste securitatea nucleară este stabilita şi mentinuta continuu.
o Operarea centralei va fi condusa de personal autorizat în baza unor prevederi
administrative şi cu respectarea procedurilor aprobate.
o Toate modificarile de proiect vor fi analizate din punct de vedere al securitatii
nucleare inainte de implementare.
o Toate procedurile sunt respectate, iar în cazul aparitiei unor situatii neprevazute, se
va obtine asistenta de specialitate inainte de a continua lucrul. în asemenea situatii, se
_______________________________________________________________________________________
26
_______________________________________________________________________________________
va mentine intentia de securitate a procedurii.

o Pentru mentinerea în limitele de operare în siguranta a centralei, se defineste un set
de limite şi conditii de operare.
o Performanţele de securitate ale CNE Cernavodă se evalueaza fata de standarde de
securitate nucleară definite pe baza experientei internationale în domeniu.
Politica de sănătate şi securitate a personalului

CNE Cernavodă acorda o atentie deosebita asigurarii unui mediu de lucru curat şi sigur
pentru toti angajatii sai precum şi a personalului contractor care lucreaza permanent sau
temporar în centrala. Aspectele de sănătate şi securitatea muncii alaturi de cele de
securitate nucleara, calitate sau mediu vor fi luate în considerare la stabilirea strategiilor
de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, cu privire la personal.
Planificarea activitatilor de executie şi control se va face cu luarea în considerare a
tuturor riscurilor asociate efectuarii activitatilor. Prin documentele specifice de lucru vor
fi prevazute cerinte specifice de eliminare sau reducere a acestor riscuri la limite
acceptabile. Obiectivele referitoare la securitatea şi sănătatea personalului vor avea
alocat un inalt grad de prioritate şi vor fi evaluate periodic.Atunci cand se constata
degradarea în performanta a programelor de sănătate şi securitate se vor dispune masuri
corective imediate.
Politica de calitate
CNE Cernavodă stabileste şi implementeaza un Sistem de Management al Calitatii în
conformitate cu Normele de Management al Calitatii emise de CNCAN pentru domeniul
nuclear.
Cerintele din Normele de Management al Calitatii emise de CNCAN sunt transpuse în
procedurile de lucru ale CNE Cernavodă şi obligatoriu implementate şi respectate de intreg
personalul centralei cu resposabilitati de conducere, control si/sau executie.
Politica de calitate a CNE Cernavodă se bazeaza pe urmatoarele valori: profesionalism;

- performanta de a fi mereu competitivi în domeniu;
- atitudine integra, loiala, responsabila şi respectuoasa fata de parteneri şi colegi;
- spiritul de echipa şi respectul fata de toate partile implicate în atingerea obiectivelor;
- promovarea şi incurajarea personalului pentru o formare profesionala de inalt nivel;
- asumarea responsabilitatilor la nivel individual;
_______________________________________________________________________________________
27
_______________________________________________________________________________________
- respectarea procedurilor, regulamentelor, a bunelor practici, a deciziilor şi a

dispozitiilor;
- respectarea cerintelor de securitate nucleară.
Calitatea activitatilor de exploatare, proiectare/ inginerie, intretinere şi reparatii, precum şi
a altor activitati asociate operarii sistemelor, structurilor şi echipamentelor este
compatibila cu nivelurile specificate de securitate nucleară şi fiabilitate.
3.3. Contabilitatea de gestiune a CNE Cernavoda
Organizarea compartimentului financiar contabil

Compartimentul contabilitate al unităţii este organizat conform prevederilor articolului
11 din legea contabilitatii NR. 82/1991 pe compartimente distincte conduse de Directorul
Economic.
Inchiderea exercitiului financiar anual ( şi a decontarilor lunare) se face de catre SNN
SA, cu sediul în Bucuresti, iar Sucursalele CNE Cernavodă şi FCN Pitesti pentru verificare,
inchid Balante la sfarsitul fiecarei luni.
DIRECTIA ECONOMIC - STRUCTURA:
1) DEPARTAMENT ACHIZITII şi CONTROL MATERIALE

1.1) SERVICIUL ACHIZITII
BIROUL CONTRACTARI
BIROUL IMPORT
1.2) SERVICIUL ADMINISTRARE DEPOZITE
BIROUL ADMINISTRARE DEPOZITE
BIROUL RECEPTIE PRODUSE
2) SERVICIUL FINANCIAR
BIROU DECONTARI
3) SERVICIUL CONTABILITATE şi PATRIMONIU
4) SERVICIUL CONTROL MATERIALE

BIROUL CONTROL MATERIALE
5) SERVICIUL ANALIZE COST – BUGET
_______________________________________________________________________________________
28
_______________________________________________________________________________________
Descrierea programelor de contabilitate şi gestiune utilizate
CNE Cernavodă utilizeaza forma de inregistrare contabila adaptata la echipamentele

moderne de prelucrare a datelor, avand în dotare o retea de calculatoare şi un program
informaţic de contabilitate COFINOR, efectuat de SC SIVECO, proiectat pentru
calculatoare personale dotate cu diferite tipuri de sisteme de operare Windows (95, 98, NT,
2000, Me, XP ), este un instrument contabil pe module (Work Management), cu care se
poate rezolva contabilitatea financiară şi de gestiune într-o unitate economică. Aplicaţia are
la bază teoria contabilităţii în partida dublă şi urmăreşte mişcările din unitate, de la
documentele primare până la balanţa de verificare. Mişcările şi stocurile pot fi urmărite atât
cantitativ, cât şi valoric, atât în lei, cât şi în valută.
Datorită flexibilităţii şi modului de construcţie, aplicaţia are un domeniu larg de
utilizare, poate să ţină intreaga evidenţă contabilă utilizând conturi analitice pe clienţi,
furnizori, materiale, cheltuieli, drepturi băneşti ale angajaţilor etc.
Organizarea contabilitatii necesita folosirea de documente contabile care sa reflecte
operatiunile economice şi financiare efactuate de acestea. Orice operatiune economica
efectuata se consemneaza intr-un document care sta la baza Inregistrărilor în contabilitate,
dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele folosite în Serviciul Contabilitate CNE Cernavodă sunt:
6) documente de dispozitie ( dispozitia de plata, dispozitia de livrare, O.P., comanda);
7) documente justificative sau de executie, care servesc ca baza pentru inregistrarea
operatiunilor respective în conturi sunt: factura, chitanta, Bonul de consum în CNE
avem un document specific numit CERP = Cerere Eliberare/Returnare Produse, Nota
de receptie şi constatare diferente (NRCD), RMIN – Formular pentru evidenta la zi a
inventarului de apă grea;
8) documente intocmite pe formulare cu regim special ( chitantele şi chitante fiscale,
CEC, avize de insotire a marfii, facturi, foi de parcurs, buletine de cântărire – analiza
pentru valori materiale, cartelele şi bonurile de masa, borderourile de achizitii.
Operatiunile cuprinse în documentele justificative şi inregistrate în contabilitate trebuie sa se
regaseasca în registrele contabile obligatorii: registrul jurnal, registru inventar şi registru
Cartea Mare.
O alta aplicatie a SC SIVECO - “ ProcSys” ofera gestionarilor accesul la informaţiile
din baza de date ORACLE, care contine nu numai date specifice procesului de procurare bunuri şi
servicii, ci şi alte informaţii adiacente acestora: personal, BSI, echipamente, etc. Ofera informaţii
_______________________________________________________________________________________
29
_______________________________________________________________________________________
despre: PR = Cerere de procurare ( Purchase Requisition), PO = Purchase Order, CO = Cerere

oferta,
Documente pre PR ( SRF/ COT) = Supply Request Form/ Cerere de oferta tehnica, Coduri ale
materialelor SCN = Stock Cod Number, BSI = Basic Subject Index.
Studiu de caz :
În cadrul CNE Cernavodă, în luna IUNIE 2011 s-au efectuat urmatoarele înregistrări
contabile:
Organizarea contabilitaţii imobilizărilor şi a amortizarii
Intrari şi iesiri imobilizari necorporale

o În data de 04.06.2011 se cumpara licenta pentru utilizarea sistemului de operare Windows, în
valoare de 399 lei, conform facturii 101/04.06.2011, furnizor SC WIN SRL.
% = 404 399
205 322
4426 77
o Se scoate din evidenta cheluielilor un program informaţic amortizat complet
2805 = 205 480
Intrari şi iesiri de imobilizari corporale
o În data de 04.06.2011 se achizitioneaza mobilier, la cost de achizitie 200 lei, TVA 24%,
conform facturii fiscale nr.102/ 04.06.2011, furnizor SC MOBEXPERT SRL.
% = 404 248
214 200
4426 48
o În data de 04.06.2011 se caseaza un utilaj în valoare de 3.000 lei ( în baza PV nr.1 şi a
Deciziei nr.1).
6814 = 2131 3.000
o În data de 05.06.2011 se achizitioneaza un mijloc fix “ SPECTROFOTOMETRU” cu avizul
de expeditie 4025, în valoare nominala de 1900 lei + TVA 24%, furnizor SC MECRO
SISTEM.
_______________________________________________________________________________________
30
_______________________________________________________________________________________
% = 408 2.356
2132 1.900
4428 456
o În data de 07.06.2011 soseste factura fiscala nr.4050 – SC MECRO SISTEM SRL, în valoare
totala de 2.356 lei
408 = 404 2.356
4426 = 4428 456
o În data de 10.06.2011 se livreaza produse reziduale ( deseuri din lemn) cu Avizul de
Expeditie nr.251/10.06.2011, client Scoala Generala nr.1 Cernavodă.
418 = % 31.000
703 25.000
4428 6.000
o În data de 11.06.2011 se inregistreaza factura 251/11.06.2011, dupa intocmire şi a TVA
colectata:
411 = 418 31.000
4428 = 4427 6.000
o În data de 11.06.2011 se cumpara benzina fara plumb în valoare de 100 lei + T.V.A. 24%, cu
Fact.113 - PETROM.
% = 401 124
3022 100
4426 24
o Se efectuează plata facturii 113/11.06.2011 – PETROM în numerar din casierie, cu DP.6/
11.06.2011.
401 = 5311 124
o În baza (bonului de consum) CERP nr.100/ 11.06.2011 se da în consum benzina fara plumb
achizitionata.
6022 = 3022 100
Amortizarea imobilizarilor
Mijloacele fixe se inregistreaza în conformitate cu CATALOG din 30.11.2004, pentru
clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie şi duratele normale de functionare ale
acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de
amortizare liniar, intrare în vigoare în 13.01.2005. Mijloacele fixe cuprinse în catalog
sunt clasificate în general în grupe, subgrupe, clase şi subclase, iar pentru unele şi în
familii. Astfel mijlocul fix “SPECTROFOTOMETRU “ a fost inregistrat cf. Catalogului în
_______________________________________________________________________________________
31
_______________________________________________________________________________________
grupa a II-a, sugrupa 2.2 “ Aparate şi instalatii de masurare, control şi reglare 2.2.10 ” cu o durata
de normala de functionare între 8 – 12 ani, prin Decizie s-a stabilit durata de functionare de 10
ani.
Calculul amortizarii liniare fiind: 10 ani *12 luni = 120 luni, valoarea mijlocului fix este de 1.900
lei : 120 luni = 16 lei.
o În data de 30.06.2011 se inregistreaza amortizarea lunara a SPECTROFOTOMETRULUI,
16 lei.
6811 = 2814 16
Contabilitatea decontarilor cu Furnizorii, Clienţii si cheltuielilor cu personalul
Furnizori materiale:
o În data de 18.06.2011 se inregistreaza factura 1279/18.06.2011 - SC TYD ELAN Buc.cu “
Bile spongioase”, în valoare 26.685 lei.
% = 401 26.685
3021 21.520
4426 5.165
Furnizori APA şi ENERGIE:
o În data de 19.06.2011 se inregistreaza factura 5257862/19.06.2011 – ENEL ( în perioada
opririi planificate a Centralei) în valoare de 62.000 lei
% = 401 62.000
605 50.000
4426 12.000
o În data de 20.06.2011 se inregistreaza factura 5257860/ 20.06.2011 – RAJA, pentru apa în
valoare de 12.648 lei
% = 401 12.648
605 10.200
4426 2.448
Furnizori materie prima
o În data de 20.06.2011 se inregistreaza aprovizionarea cu materie prima - Apa Grea cu factura
66800/ 20.06.2011 – RA.A.N.ROMAG Drobeta Turnu Severin, în valoare de 434.000 lei
% = 401 434.000
301.02 350.000
4426 84.000
_______________________________________________________________________________________
32
_______________________________________________________________________________________
Furnizori intretinere şi reparatii

o Se inregistreaza factura 110116/ 21.06.2011 – ELCOMEX, pentru reparatii aparate aer
conditionat, în valoare de 421.600 lei
% = 401 421.600
611 340.000
4426 81.600
Furnizori Servicii telecomunicatii
o Se inregistreaza factura 9082689/22.06.2011 – ROMTELECOM în valoare de 31.000 lei
% = 401 31.000
626 25.000
4426 6.000
Furnizori materie prima
o În data de 25.06.2011 se inregistreaza aprovizionarea cu materie prima - Combustibilul
Nuclear cu factura 3012/ 25.06.2011 – FCN Pitesti, în valoare de 868.000 lei
% = 401 868.000
301.01 700.000
4426 168.000
La sosirea bunurilor acestea sunt receptionate de catre comisia de receptie, care

confrunta datele ( cantitatile) din factura cu bunurile sosite.
Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie care cuprinde şi
numarul facturii; gestionarul semneaza de primirea bunurilor şi intocmeste fisa de magazine.
De aici, factura merge la Serviciul Financiar, unde se inregistreaza pe furnizori şi termene
scadente, iar în baza NIR se inregistreaza bunurile în contabilitate.
Decontari cu Personalul
În data de 25.06.2011, CNE Cernavodă calculeaza şi inregistreaza salariile personalului.
Salariu de incadrare angajati în valoare de 3.000 RON.
Deducerea de baza este de 250 RON.
o Retineri din salariu angajatului:
CAS: 3.000 * 10,5% = 315
CASS: 3.000 * 5,5% = 165
Somaj: 3.000 * 0.5% = 15
Is = [3.000 - (315 + 165 )- 250] * 16% =283
_______________________________________________________________________________________
33
_______________________________________________________________________________________
o Obligaţiile ajatorului
o CAS : 3.000 * 20,8% = 624
CASS: 3.000 * 5,2% = 156
Somaj: 3.000 * 0,5% = 15
Contributie fond garantare creante: 3.000 * 0.25% = 7.5
Contributie asigurari boli, accidente: 3.000 * 0.15% = 4.5
o Inregistrare salarii
641 = 421 3.000
o Inregistrare retineri din salarii
421 = % 778
4312 315
4314 165
4372 15
444 283
o Inregistrare datorii salariale
6451 = 4311 624
6452 = 4371 15
6453 = 4313 156
645 = % 12
447.01 7,5
447.02 4,5
o În data de 25.06.2011 se inregistreaza plata Contributiilor patronale şi a

Retinerilor din salariu, prin virament bancar:
% = 5121 1.585
4311 624
4313 156
4371 15
447.01 7,5
447.02 4,5
4312 315
4314 165
4372 15
444
_______________________________________________________________________________________
34
_______________________________________________________________________________________
o În data de 26.06.2011 se inregistreaza Plata salariilor nete cu OP.104/26.06.2011 în

conturile salariatilor, în valoare de 2.222 lei:
421 = 5121 2.222
o În data de 30.06.2011 se incaseaza prin banca, cu OP.500, contravaloarea produselor

reziduale – deseuri din lemn ( F.251 /11.06.2011, valoare de 31.000 lei), client Scoala
Generala nr.1 Cernavodă.
5121 = 411 31.000
o În data de 30.06.2011 se incaseaza prin banca, cu OP.600, contravaloarea energiei

termice, ( F.250/01.06.2011, valoare de 1.488.000 lei), client Primaria Cernavodă.
5121 = 411 1.488.000
Contabilitatea activelor circulante
Inregistrări prin trezorerie

o În data de 11.06.2011 se acorda un avans de trezorerie în valoare de 300 lei unui salariat
pentru deplasarea în interes de serviciu cu DP.5/11.06.2011.
542 = 5311 300
o În data de 11.06.2011 casiera CNE Cernavodă depune numerar din casierie în contul de
la banca valoarea de 2.000 lei.
Ridicare din casierie cu DP.7/11.06.2011:
581 = 5311 2.000
Depunere la banca:
5121 = 581 2.000
o În data de 11.06.2011 se inregistreaza incasari prin Banca - energia electrică livrata, în
suma de 3.100.000 1ei, client SN TRANSELECTRICĂ SA.
5121 = 411 3.100.000
o În data de 14.06.2011 cu chitanta nr.100 se inregistreaza în Registrul de Casa diferenta de
restituit, conform decontului (O.Dnr.10), în valoare de 15 lei
5311 = 542 15
Inregistrări prin Banca

o În data de 20.06.2011 se inregistreaza achitarea furnizorilor - plati prin banca :
_______________________________________________________________________________________
35
_______________________________________________________________________________________
- cu OP nr.101/20.06.2011( S.C.TYD ELAN, Buc):

401 = 5121 26.685
- cu OP nr.102/20.06.2011 ( ENEL)
401 = 5121 62.000
- cu OP nr.103/20.06.2011 ( RAJA)
401 = 5121 12.648
Evidenţa contabila a cheltuielilor şi a veniturilor si inchiderea conturilor
Venituri din exploatare:

o În data de 01.06.2011 se inregistreaza productie de energie termica în valoare 1.200.000 lei
345.02 = 711 1.200.000
o În data de 01.06.2011 se inregistreaza vanzare de energie termica cu Fact.250/01.06.20011, în

valoare neta 1.200.000 lei + TVA 24%, client PRIMARIA Cernavodă.
411 = % 1.488.000
701.02 1.200.000
4427 288.000
o Se descarca gestiunea :
711 = 345.02 1.200.000
o În data de 03.06.2011 se inregistreaza productia de energie electrică pe luna iunie 2011

345.01 = 711 2.500.000
o În data de 30.06.2011 se inregistreaza Factura 252/30.06.2011- vanzare de energie

electrică produsa în luna IUNIE în valoare de 2.500.000 lei + TVA 24%, client SN
Transelectrică SA.
411 = % 3.100.000
701.01 2.500.000
4427 600.000
o Se descarca gestiunea:
711 = 345.01 2.500.000
Cheltuieli din exploatare:
Cheltuieli cu materia prima
o În data de 30.06.2011 se inregistreaza consumul de materie prima, cf. CERP
_______________________________________________________________________________________
36
_______________________________________________________________________________________
nr.100.
601 = % 140.000
301.01 35.000
301.02 105.000
Cheltuieli cu materialele auxiliare
o În data de 30.06.2011 se inregistreaza consumul de materiale auxiliare, cf. CERP
nr.100
6021 = 3021 21.520
Cheltuieli cu provizioanele
o În data de 30.06.2011 se constituie provizioane pentru pensii în suma de 900 lei.
6812 = 1515 900
Cheltuieli cu impozitele, taxele şi varsamintele asimilate
o În data de 30.06.2011 se achita din contul BCR, impozitul pe cladiri în valoare de 300 lei.
Inregistrarea impozitului:
635 = 446 300
Achitare impozitului cu OP.114/30.06.2011:
446 = 5121 300
Venituri financiare:
o În data de 30.06.2011 se inregistreaza dobanzi acordate de Banca, conform extrasului de cont
în suma de 2.000 lei.
5121 = 766 2.000
Cheltuieli financiare
o În data de 30.06.2011 se plateste dobanda aferenta creditului în suma de 300 lei.
666 = 5121 300
Decontarea TVA – Decontul de TVA se efectuează de catre SNN la Bucuresti.

Sucursalele trimit lunar Inregistrările contabile catre SNN regularizarea TVA ,a impozitelor,
Balanta de verificare lunara şi Situatiile financiare anuale efectuandu-se de catre SNN.
In urma completarii Jurnalului pentru Vanzari şi a Jurnalului pentru Cumparari, prin
diferenta dintre totalul sumelor de TVA ne dam seama daca avem de platit sau de recuperat
de la Satat. Regularizarea taxei pe valoarea adaugata se face cu ajutorul conturilor 4423 -
TVA de plata şi 4424 - TVA de recuperat.
Registrele de contabilitate precum şi documentele justificative care au stat la baza
Inregistrării lor în contabilitate se pastreaza în arhiva unităţilor timp de 10 ani, cu exceptia
_______________________________________________________________________________________
37
_______________________________________________________________________________________
statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.

Avem: în contul 4426, în Debit suma de 359.818 lei
în contul 4427, în Credit suma de 894.000 lei
Deci, CNE are de platit catre Stat suma de 534.182 lei
o Inregistram TVA ( la CNE Cernavodă) de plata catre bugetul de Stat
4427 = % 894.000
4426 359.818
4423 534.182
Inchiderea conturilor de cheltuieli ( la CNE) la sfarsitul lunii:
121 = % 595.428
666 300
605 60.200
611 340.000
626 25.000
641 3.000
6451 624
6452 15
6453 156
645 12
6811 16
6814 3.000
6022 100
6812 900
635 300
625 285
601 140.500
6021 21.520
Inchiderea conturilor de venituri ( la CNE) la sfarsitul lunii:
% = 121 3.727.000
766 2.000
701.01 2.500.000
701.02 1.200.000
703 25.000
_______________________________________________________________________________________
38
_______________________________________________________________________________________
Calculul, inregistrarea şi varsarea impozitului pe profit

SN Nuclearelectrica este o societate pe actiuni şi este platitoare de impozit pe profit care se
determina prin aplicarea unei cote de 16% asupra veniturilor obtinute.
Dupa aceste Inregistrări la CNE Cernavodă, contul 121 are soldul creditor 3.131.572
lei, ceea ce reprezinta profitul impozabil (fiscal). Asupra acestui profit se calculeaza
impozitul datorat statului. (3.131.572*16%=501.052).
o Inregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit:
691 = 4411 501.052
o Varsarea impozitului:
4411 = 5121
La sfarsitul perioadei de gestiune se repartizeaza cheltuielile cu impozitul pe profit asupra
rezultatelor, respective se inchide contul 691, prin preluarea soldului debitor în debitul lui 121.
121 = 691 501.052
Dupa acesta inregistrare soldul contului 121 este de 2.630.520 lei şi reprezinta profitul net,
care urmeaza sa fie repartizat conform hotararii adunarii generale a actionarilor.
121 = 129 2.630.520
129 = 1061 2.630.520
Lucrarile pregatitoare în vederea intocmirii situatiilor financiare anuale

INVENTARIEREA – are drept scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului unităţii
EVALUAREA - reprezinta expresia baneasca a existentei şi miscarii elementelor patrimoniale în
intreprindere.
Procedura INVENTARIERII bunurilor depozitate în gestiuni la CNE Cernavodă:

Inventarierea reprezinta operatia de constatare faptică a existentei şi starilor elementelor
patrimoniale sub aspect cantitativ şi calitativ. Inventarierea la CNE Cernavodă. este efectuata la
sfarsitul fiecarui an şi ori de cate ori este nevoie în diferite cazuri ( constatari de lipsuri din
gestiuni).
Masuri organizatorice proprii luate la inceputul actiunii de inventariere a bunurilor

Conform procedurii SNN nr. CT-OO-04 rev.l privind inventarierea elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de catre comisii de inventariere, numite
prin decizie scrisa de catre conducatorul unităţii. Principalele masuri:
a) Inainte de inceperea inventarierii, se va lua gestionarului o declaratie scrisa de inceput de
_______________________________________________________________________________________
39
_______________________________________________________________________________________
inventar;
b) în cazul în care gestionarul nu s-a prezentat la data şi ora fixate, comisia de inventariere
sigileaza gestiunea şi comunica în scris, imediat, comisiei centrale de inventariere.
c) identifica toate locatiile în care exista bunuri ce urmeaza a fi inventariate;
d) asigura inchiderea şi sigilarea spatiilor de depozitare în prezenta gestionarului;
Desfasurarea actiunii:
Inventarierea imobilizarilor necorporale (programe informaţice şi licente) se efectuează

conform prevederilor procedurii SNN nr.CT-00-04 rev.1.
Inventarierea imobilizarilor corporale (terenuri, constructii, instalatii tehnice, mijloace de
transport, mobilier şi aparatura birotica şi alte active corporale) se efectuează conform
prevederilor procedurii SNN nr. CT-OO-04 rev.l.
Inventarierea faptică a activelor de natura stocurilor, depozitate în magazii se face prin

numarare, cântărire, măsurare sau cubare, dupa caz. Determinarea stocurilor.faptice se face astfel
incat sa se evite omiterea ori inventarierea de doua sau de mai multe ori a acelorasi bunuri. Pentru
desfasurarea corespunzatoare a inventarierii, la gestiunile unde programul de lucru este organizat
în ture, operatiunile de primire-eliberare a bunurilor nu pot fi suspendate. Acestea se efectuează
numai în prezenta comisiei de inventariere, care va inscrie pe documentele respective mentiunea
"primit în timpul inventarierii" sau "eliberat în timpul inventarierii", dupa caz, în scopul evitarii
inventarierii duble sau a omisiunii unor bunuri.
a) Bunuri depozitate în ambalaje sigilate (tamburi de cablu, lichide: uleiuri, glicol, diluanti,
acizi, etc). Cantitatea faptică se stabileste prin determinarea continutului unui singur
ambalaj (bucăţi, metri, kilograme, litri, etc); care se inmulteste cu numarul total de
amba1aje.
b) Bunuri desigilate ( corpuri de legatura şi fitinguri; tamburi de cabluri desigilati
c) Substanţe chimice
d) Gaze aflate în butelii pline ( azot, acetilena, argon, oxygen, Freon, bioxid de carbon)
e) Materiale de masa ( var praf, otel beton, nisip cuartos şi alte materiale pentru sablare)
f) Apa grea şi combustibilul nuclear
g) Ambalaje speciale ( butoaie pentru deseuri radioactive şi cosuri pentru combustibil ars)
h) Bunurile aflate în zona de decontaminare ( mijloace fixe, obiecte de inventar, etc)
Bunurile aflate în folosinţă angajatilor (mijloace fixe, scule, unelte, dispozitive, aparate de
masura şi control, echipament de protectie şi de lucru, cazarmament,etc) se inventariaza conform
_______________________________________________________________________________________
40
_______________________________________________________________________________________
prevederilor procedurii SNN nr. CT-OO-04 rev.1 privind inventarierea elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
Bunurile date în folosinţă temporară a angajatilor pentru anumite 'lucrari care se efectuează intr-o
perioada de timp relativ scurta, se vor inventaria scriptic, tinand cont de datele inregistrate în
Registrul de evidenta al bunurilor date în folosinţă angajatilor. Dozimetrele digitale care au fost
date în folosinţă personalului expus profesional, se inventariaza scriptic în baza datelor înscrise în
fişele.de folosinţă individuala.
Bunurile existente în cadrul sucursalei ce apartin altor entitati (inchiriate de la terti, primite
în concesiune, în administrare, în custodie, etc.) se inventariaza conform prevederilor procedurii
SNN nr. CT -00-04 rev.l privind inventarierea elementelor de batura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii.
Bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate se inventariaza conform prevederilor

procedurii SNN nr. CT -00-04 rev.1 privind inventarierea elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.
Stabilirea rezultatelor inventarierii, aplicarea eventua1elor compensari între plusuri şi minusuri

de inventar, acordarea scazamintelor, completarea listelor de inventariere, intocmirea procesului
verbal de inventariere şi inaintarea acestuia spre avizare şi aprobare catre conducerea sucursalei
se va efectua respectand prevederile procedurii SNN nr. CT -00-04 rev.1 privind inventarierea
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Inregistrări:
Procesele verbale întocmite de catre comisiile de inventariere şi de comisia centrala de
inventariere, conform acestei proceduri, sunt Inregistrări permanente şi reprezinta documente
justificative care vor sta la baza Inregistrării în evidenta tehnico-operativa şi în evidenta
contabila procesului.
EVALUAREA :
Evaluarea la iesirea din patrimoniu a bunurilor se efectuează la valoarea lor de intrare.In
cazul stocurilor, valorile contabile difera, practice, neexistand posibilitatea identificarii valorii de
intrare exacte, asa incat evaluarea se face alegand una din cele trei metode de evaluare a stocurilor
la iesirea din patrimoniu: FIFO, LIFO, CMP.
La CNE Cernavodă se foloseste metoda FIFO, înseamnă ca inregistrarea iesirilor
stocurilor se va face în ordinea vechimii loturilor, adica în ordinea în care au intrat, la costul de
achizitie ( productie) al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii intrarii ( lotului) respective,
_______________________________________________________________________________________
41
_______________________________________________________________________________________
bunurile iesite se evalueaza la costul de achizitie (productie) al intrarii (lotului) urmatoare, în

ordine cronologica.
In final, stocul este format din elementele evaluate la valorile cele mai recente.
Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre pozitia financiara a

intreprinderii, rezultatele ( performantele) şi modificarile pozitiei financiare ale intreprinderii, ce
sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice
BILANŢUL - SN NUCLEARELECTRICA SA la 31.12.2011
SITUATIA ACTIVELOR, DATORIILOR SI A CAPITALURILOR PROPRII

la data de 31.12.2011
- LEI -
Nr. Sold la
Denumirea elementului
rd. 31.12.2010 31.12.2011
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 38.261.781 66.153.864
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 8.110.693.831 7.877.749.941
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 100 10.044.195
ACTIVE IMOLIZATE - TOTAL 04 8.148.955.712 7.953.948.100
(rd.01+02+03+04)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI 05 931.484.670 1.299.496.831
II. CREANTE 06 144.785.783 209.911.031
III. INVESTITII PE TERMEN SCURT 07 20.000 20.000
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 394.258.698 494.680.677
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 09 1.470.549.151 2.004.108.539
(rd.05+06+07+08)
C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 10 6.601.967 5.160.940
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 11 400.224.430 320.176.829

PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA
_______________________________________________________________________________________
42
_______________________________________________________________________________________
Nr. Sold la
rd. 31.12.2010 31.12.2011
A B 1 2
UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII 12 1.076.926.688 1.689.092.650
CURENTE NETE ( rd.09 + 10 -11 - 19)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 13 9.225.882.400 9.643.040.750
CURENTE (rd.04+ 12)
14 2.307.249.730 2.356.518.135
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE
DE UN AN
15 21.286.320 32.384.208
H.PROVIZIOANE (ct. 151)
16 346.013 393.395
I. VENITURI IN AVANS ( rd. 17+18 +21), din
care:
17 346.013 393.395
Subventii pentru investitii ( ct.475)
18
Venituri inregistrate in avans (ct.472) – total
(rd.19+20), din care:
19
- sume de reluat intr-o perioada de pana la un an
20
- sume de reluat intr-o perioada mai mare de un
an
21
Fondul comercial negativ
J.CAPITAL SI REZERVE
22 2.536.823.610 2.536.823.610
I. CAPITAL ( rd.23+24+25), din care:
-capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 2.536.823.610 2.536.823.610
-capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 25
II. Prime legate de capital (ct.104) 26
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) 27 3.932.816.047 3.081.076.104
_______________________________________________________________________________________
43
_______________________________________________________________________________________
Nr. Sold la
rd. 31.12.2010 31.12.2011
A B 1 2
IV. Rezerve (ct. 106) 28 883.510.408 2.049.821.484
Actiuni proprii (ct.109) 29
Castiguri legate de instrumente de capitaluri 30
proprii (ct.141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri 31
proprii (ct. 149)
V. PROFITUL SAU PIERDEREA 32
REPORTAT (A)
SOLD C (ct. 117)
SOLD D( ct.117) 33
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA 34 103.039.781 49.358.088
EXERCITIULUI FINANCIAR SOLD C (ct.
121)
SOLD D 35 553.003.974 460.141.709
(ct.121)
Repartizarea profitului (ct. 129) 36 6.185.535 3.192.565
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 37 6.897.000.337 7.253.745.012
(rd. 22+26+27+28-29+30-31+32-33+34-35-36)
Patrimoniul public (ct. 1016) 38
CAPITALURI TOTAL (rd.37+38) 39 6.897.000.337 7.253.745.012
Tabel 1 – Sursa: Raport anual SNN - 2011
_______________________________________________________________________________________
44
_______________________________________________________________________________________
Contul de Profit şi Pierdere al SN Nuclearelectrica SA la 31.12.2011
În contul de rezultate, veniturile şi cheltuielile sunt evidenţiate potrivit principiului

independenţei exerciţiului, la angajarea lor, indiferent de data încasării veniturilor şi, respectiv, a
plăţii cheltuielilor. La nivel global, întreprinderea suportă cheltuiala cu impozitul pe profit, care
reprezintă remunerare a factorului stat în calitate de garant al interesului general.
Structurarea în contul de profit şi pierdere a informaţiilor privind activitatea unei
întreprinderi pe cele trei niveluri (exploatare, financiară şi excepţional) permite calcularea unor
indicatori valorici care caracterizează comportamentul economic al întreprinderii, cunoscuţi sub
denumirea de solduri intermediare de gestiune. Aceşti indicatori se prezintă sub forma unor
solduri denumite şi marje, care pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului în
concordanţă cu structurile de venituri şi cheltuieli aferente activităţii unei întreprinderi.
Deşi practica mondială în domeniu recomandă utilizarea soldurilor intermediare de
gestiune, în ţara noastră instituţiile de normalizare contabilă nu au prevăzut obligativitatea
întocmirii acestui document şi nici nu au creat posibilitatea unei opţiuni în acest sens
întreprinderilor. Cu toate acestea, modul cum este structurat contul de profit şi pierdere permite
întreprinderilor din ţara noastră întocmirea soldurilor intermediare de gestiune, fapt ce creează
largi perspective de investigare analizei economico-financiare, cât şi funcţionării sistemului
conturilor naţionale, considerat ca fiind una dintre finalităţile reformei contabile din ţara noastră.
_______________________________________________________________________________________
45
_______________________________________________________________________________________
CONTUL DE PROFIT ŞI PIEDERE

La data de 31.12.2011
(lei)
Nr rd. Exerciţiul financiar
Denumire indicator
2010 2011
A B 1 2
Cifra de afaceri (rd.02+03-04+05+06) 01 1.451.932.867 1.526.658.007
Producţia vândută 02 1.383.241.856 1.454.738.486
(ct.701+702+703+704+705+706+
708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03 68.691.011 71.919.521
Reduceri comerciale acordate (ct.709) 04
Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile 05
radiate din Registrul general si care mai au in
derulare contracte de leasing (ct.766*)
Venituri din subventii de exploatare aferente 06
cifrei de afacerri nete (ct.7411)
Venituri aferente costului producţiei in curs de
executie (ct.711+712)
-sold creditor 07
-sold debitor 08 5.528.807 4.665.898
3. Productia realizata de entitatile pentru 09 131.810 128.815
scopurile sale proprii si capitalizata (ct.721+722)
4. Alte venituri din exploatare 10 38.183.211 79.945.441
(ct.7417+758+7815)
- din care, venituri din fondul comercial negativ 11
(ct.7417+758+7815)
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 12 1.495.776.695 1.611.398.161
01+07-08+09+10)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele 13 100.816.782 154.330.189
consumabile (ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 14 2.142.843 14.141.261
_______________________________________________________________________________________
46
_______________________________________________________________________________________

Denumire indicator
2010 2011
A B 1 2
b)Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) 15 31.021.614 33.463.519
(ct.605-7413)
c) Cheltuieli privind marfurile (ct.607) 16 119.037.023 84.423.542
Reduceri comerciale primite (ct.609) 17
6. Cheltuieli cu personalul(rd. 19+20), din care 18 229.198.281 251.207.750
a) Salarii si indemnizatii 19 170.402.936 186.608.064
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 20 58.795.345 64.599.686
(ct.645-7415)
7.a)Ajustari de valoare privind imobilizarile 21 338.743.828 367.270.613
corporale si necorporale (rd.22-23)
a.1) Cheltuieli 22 338.803.987 367.270.613
a.2) Venituri 23 60.159 -
b) Ajustari de valoare privind activele circulante 24 331.173 1.402
( rd.25-26)
b.1) Cheltuieli 25 331.173 1.402
b.2) Venituri 26 - -
8.Alte cheltuieli de exploatare (rd.28 la 31) 27 351.347.708 370.155.145
8.1.Cheltuieli privind prestatiile externe 28 209.479.669 238.086.377
8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe si 29 82.605.904 95.586.901
varsaminte asimilate (ct.635)
8.3. Alte cheltuieli (ct.652+658) 30 59.262.135 36.481.867
Cheltuieli cu dobanzile de refinantare 31
inregistrate de entitatile radiate din Registrul
general si care mai au in derulare contracte de
leasing (ct.666*)
Ajustari privind provizioanele (rd.33-34) 32 2.600.207 11.094.157
-Cheltuieli (ct.6812) 33 2.600.207 11.097.888
- Venituri (ct.7812) 34 - 3.731
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 35 1.175.239.459 1.286.087.578
(rd.13 la 16-17+18+21+24+27+32)
_______________________________________________________________________________________
47
_______________________________________________________________________________________

Denumire indicator
2010 2011
A B 1 2
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:
- Profit (rd.12-35) 36 320.537.236 325.310.583
- Pierdere (rd.35-12) 37
9. Venituri din interese de participare 38
(ct.7611+7613)
- din care, veniturile obtinute de la entitatile 39
afiliate
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi 40
care fac parte din activele imobilizate (ct.763)
afiliate
11.Venituri din dobânzi (ct.766) 42 29.251.953 51.076.425
afiliate
Alte venituri financiare (ct.767+768) 44 70.747.682 18.292.365
VENITURI FINANCIARE – TOTAL 45 99.999.635 69.368.790
(rd.38+40+42+44)
12.Ajustari de valoare privind imobilizările 46
financiare şi investiţiile financiare deţinute ca
active circulante ( rd.47-48)
- Cheltuieli (ct.686) 47
- Venituri (ct.786) 48
13.Cheltuieli privind dobânzile (ct.666*-7418) 49 137.632.101 87.325.110
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile 50
afiliate
Alte cheltuieli financiare 51 159.194.061 243.502.961
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 52 296.826.162 330.828.071
(rd.46+49+51)
PROFITUL SAU PIERDEREA
_______________________________________________________________________________________
48
_______________________________________________________________________________________

Denumire indicator
2010 2011
A B 1 2
FINANCIAR(Ă):
- Profit ( rd.45-52) 53
- Pierdere (rd.52-45) 54 196.826.527 261.459.281
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT
(Ă):
- Profit ( rd.12+45-35-52) 55 123.710.709 63.851.302
- Pierdere (rd.35+52-12-45) 56
15. Venituri extraordinare (ct.771) 57
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 58
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:
- Profit ( rd.57-58) 59
VENITURI TOTALE (rd.12+45+57) 61 1.595.776.330 1.680.766.951
CHELTUIELI TOTALE (rd.35+52+58) 62 1.472.065.621 1.616.915.649
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit ( rd.61-62) 63 123.710.709 63.851.302
18. Impozitul pe profit (ct.691) 65 20.670.928 14.493.214
19. Alte impozite neprezentate la elementele de 66
mai sus (ct.698)
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit ( rd.63-64-65-66) 67 103.039.781 49.358.088
- Pierdere (rd.64+65+66-63) 68
Tabel 2 – Sursa: Raport anual SNN - 2011
_______________________________________________________________________________________
49
_______________________________________________________________________________________
3.4. ANALIZA RENTABILITATII IN BAZA RATELOR
Calcul indicatori
(lei)
Nr. INDICATORI Relaţie de ANUL
crt. calcul 2010 2011
1. Rata rentabilităţii 1,285 0,640
Pb x 100
economice, RRE Kp
Pn
x 100
financiare, RRF Kpr
Pn
x 100
resurselor consumate, Ct
RRRC
4. Productivitatea muncii, 87.995.931,33 92.524.727,696
CA
x 100
Wm NS
5. Rata profitului, RP 8,520 4,182
Pb x 100
CA
Tabel 3
Pentru exprimarea relaţiilor de calcul menţionate în tabelul nr.3 s-au folosit următoarele
notaţii: Pb = profit brut;
Kp = capital permanent;
Pn = profit net;
Kpr = capital propriu;
Ct = cheltuieli totale;
CA = cifra de afaceri;
NS = numărul mediu de salariaţi.
Ratele de rentabilitate măsoară eficienţa mijloacelor (materiale, financiare) alocate. Rata
rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei inflaţiei; de asemenea, trebuie să permită
reînnoirea şi creşterea activelor într-o perioadă cât mai scurtă.
Din analiza datelor prezentate rezultă că este satisfăcut acest criteriu.
Cel mai ridicat nivel al acestui indicator s-a obţinut în anul 2010.
Îmbunătăţirea ratei rentabilităţii economice a întreprinderii analizate, în condiţiile
economice actuale, se poate realiza prin promovarea politicii de preţuri scăzute, ceea ce înseamnă
_______________________________________________________________________________________
50
_______________________________________________________________________________________
o rotaţie accelerată a capitalului economic, concretizată prin creşterea vânzărilor, concomitent cu

reducerea cheltuielilor.
Rata rentabilităţii financiare exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.
Literatura de specialitate indică următoarele criterii de apreciere a ratei rentabilităţii financiare:
RRF > 5 - bun;
1 ≤ RRF ≤ 5 - satisfăcător;
RRF < 1 - nesatisfăcător.
Conform acestui criteriu rezultatele obţinute indică o rata arentabilitatii financiare
satisfacatoare. Se impun măsuri organizatorice de creştere a rentabilităţii prin maximizarea
rezultatului exerciţiului pe seama creşterii volumului de activitate.
Productivitatea muncii, calculată ca raport între cifra de afaceri şi numărul mediu de
salariaţi, reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori ai întreprinderii.
Analizând rezultatele se observă că în anul 2011 s-a înregistrat cel mai bun nivel al acestui
indicator, iar în anul 2010 mai scăzut.
Tendinţa de creştere a productivităţii muncii în anul 2011, comparativ cu anul 2010, este
rezultatul dinamicii accentuate a volumului cifrei de afaceri.
Rata profitului indică cota de profit brut conţinut de cifra de afaceri.
10
RRE
6
RRF
RRRC
4
RP
0
2010 2011
Figura 1. Variaţia indicatorilor RRE, RRF, RRRC şi RP (%) în perioada 2010 ÷ 2011
_______________________________________________________________________________________
51
_______________________________________________________________________________________
Analiza SWOT
Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica managerială utilizată pentru înţelegerea
poziţiei strategice a unei întreprinderi/ organizatii. Analiza SWOT începe cu scrierea unei liste cu:
puncte de forţă ( Strengths), puncte de slabiciune ( Weaknesses), oportunităţi ( Opportunities) şi
ameninţări (Threats) privind starea unei întreprinderi.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Creşterea rentabilităţii firmei în perioada - Scaderea profitului brut in anul 2011
2010 ÷ 2011; fata de 2010.
- A crescut productivitatea muncii in 2011 fata
de 2010
- dispune de resurse: financiare, umane, de
amplasare;
- Servicii oferite clientilor (Primaria
Cernavoda, locuitorii acestui oras);
- eficienta;
- Preturile practicate;
- Nu apar cheltuieli extraordinare;
- Experienta vasta a conducerii.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
Măsuri organizatorice de creştere a Insuficienţa resurselor financiare.
rentabilităţii prin maximizarea rezultatului
exerciţiului.
_______________________________________________________________________________________
52
_______________________________________________________________________________________
CONCLUZII
Reprezentarea grafică din figura 1 indică faptul că SN NUCLEARELECTRICA SA a

înregistrat profit în anii 2010 şi 2011 a reuşit obţinerea unor valori pozitive la toate ratele de
rentabilitate specifice activităţilor sale, dovedind astfel eficientizarea consumului de resurse, prin
folosirea raţională a potenţialului material şi uman disponibil.
Evidenţierea punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi riscurilor, din punct de

vedere al indicatorilor de rentabilitate.
Este demn de mentionat că CNE Cernavoda se situeaza permanent in topul centralelor

nucleare din lume din punct de vedere al performanţelor de operare ( factor de capacitate, doze
mici de radioactivitate încasate de către personal, volume mici de deşeuri radioactive, costuri mici
de producţie, etc).
Toate misiunile şi inspecţiile organismelor internaţionale de profil (AIEA – Agenţia
Internaţională pentru Energie Atomică, WANO – Asociaţia Mondială a Operatorilor Nucleari,
INPO – Institutul Operatorilor din Centrale Nucleare, etc) au apreciat pozitiv atât managementul
centralei şi performanţele angajaţilor cât şi nivelul de securitate nucleară al centralei.
Toate aceste aspecte ne îndreptăţesc să privim cu încredere spre viitor şi să exploatăm nu
două unităţi (câte sunt acum în funcţiune şi care furnizează aproximativ 20% din energia necesară
ţării) ci patru unităţi nucleare la Cernavoda. Pe lângă întemeierea unui pol de energie curată, care
să contribuie la independenţa energetică a României, dezvoltarea zonei prin crearea de noi locuri
de muncă şi prin aportul crescut la bugetul local şi cel naţional vor fi elemente care confirmă
necesitatea dezvoltării durabile a energiei nucleare româneşti.
_______________________________________________________________________________________
53
_______________________________________________________________________________________
4. Contractul de vânzare cumpărare
4.1 Noţiunea şi caracterele juridice
Notiunea
Este acel contract prin care o parte denumita cumparator se obliga sa transmita proprietatea unui
bun al sau unei alte parto denumita cumparator cu obigatia achitarii de catre cel din urma a unui
pret.
Esenta contractului de vanzare-cumparare este trensmiterea sau translatarea unei proprietati.
Caractere juridice
Caracterele juridice ale contractelor de vanzare-cumparare:
- Este un contract sinalagmatic si bilateral deoarece prin incheierea acestuia se neasc
drepturi si obigatii in sarcina ambelor parti ale contractului.
- Este un contract consensual deoarece ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor.
- Este un contract translativ de proprietate.
4.2 Condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare
Ca orice act juridic civil contractul de vanzare-cumparare trebuie sa indeplineasca conditiile de

fond ale actului juridic civil si in anumite cazuri conditiile de forma (forma scrisa a contractului.
Obligatiile vanzatorului:
- sa predea lucrul vandut
- sa-l garanteze pe cumparator impotriva viciilor si a evictiunii.
Evictiunea reprezinta pierderea partiala sau temporara a proprietatii bunului cumparat.
Obligatiile cumparatorului:
- sa plateasca pretul convenit si sa ia in primire bunul vandut
- pretul trebuie sa fie sincer si serios, determinat si in lei.
4.3 Efectele contractului de vânzare-cumpărare
Ca orice act juridic, după încheierea sa valabilă vânzarea produce efecte juridice (executarea
contractului).
_______________________________________________________________________________________
54
_______________________________________________________________________________________
Potrivit art. 1672 Noul Cod Civil, vânzătorul are următoarele obligaţii principale: să transmită
proprietatea bunului, să predea bunul şi să îl garanteze pe cumpărător (contra evicţiunii şi viciilor
bunului).
Proprietatea lucrului se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului,
chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă (art. 1674 Noul Cod Civil).
în materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este
supusă dispoziţiilor de carte funciară (art. 1676 Noul Cod Civil).
5. Societăţile comerciale
5.1 Noţiune si clasificare si evoluţie istorica
Notiune
O societate comercială (abreviat S.C.) reprezintă o asociație de oameni de afaceri alcătuită pe
baza unor investiții de capital, urmărindu-se obținerea unor beneficii comune. Societatea
comercială este uneori privită ca subordonată întreprinderii (companiei).
Clasificare
Societatile comerciale sunt clasificate astfel:
Societatea cu Raspundere Limitata (SRL) - Caracteristica principala este aceea ca raspunderea
asociatilor pentru datoriile sociale este limitata la aporturile la capitalul social subscris si varsat.
Societatea pe Actiuni (SA) - Capitalul social al SA reprezinta echivalentul in lei a sumei de
25.000 euro, calculate la cursul se sghimb valutar stabilit de BNR (Banca Nationala a Romaniei)
pentru ziua subscrierii si varsarii capitalului social, dar nu poate fi mai mic de 90.000 lei.
Societatea in nume colectiv (SNC) - Reprezinta un element de credit, oferind garantii
suplimentare tertilor care intra in contact cu firma; se caracterizeaza prin intrunirea a doua
elemente: asociatii raspund in mod solidar si nemarginit pentru datoriile societatii si isi exercita
comertul sub o forma colectiva, iar dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui
administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv; nu necesita capital social initial, dar
asociatii raspund cu tot ce poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Valoarea capitalului social
minim este de 200 lei. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati si
comanditari.
_______________________________________________________________________________________
55
_______________________________________________________________________________________
Societatea in comandita simpla (SCS) - Asociatii comanditati au dreptul exclusiv de a participa

la administrarea societatii in comandita, datorita existentei raspunderii lor personale si solidare
pentru datoriile sociale; administrarea se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati;
asociatii raspund cu tot ce poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Valoarea capitalului social
minim este de 200 lei. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati si
comanditari.
Societatea in comandita pe actiuni (SCA) - Este o societate asemanatoare SCS cuprinzand doua
categorii de asociati: comanditari si comanditati; capitalul social este impartit in actiuni; legea
asimileaza SCA cu societatea pe actiuni fiind reglementata de dispozitiile legale referitoare la
societatea pe actiuni si se constituie prin: constituire simultana si constituire simultana sau prin
subscriptie publica. Valoarea capitalului social reprezinta echivalentul in lei a sumei de 25.000
euro, calculate la cursul se sghimb valutar stabilit de BNR (Banca Nationala a Romaniei) pentru
ziua subscrierii si varsarii capitalului social, dar nu poate fi mai mic de 90.000 lei.
Societatea Europeana (SE) - SE poate fi constituita la momentul inregistrarii in orice stat
membru UE in conformitate cu Regulamentul CE 2157/2001. Legislatia Europeana impune
statelor membre sa considere SE ca societate pe actiuni in conformitate cu legislatia statului
membru in care aceasta are inregistrat sediul social. Prin intermediul SE, activitatile derulate in
mai multe state membre pot fi controlate de o singura societate, in loc sa respecte diferite norme
pentru fiecare stat in parte in care detin filiale. SE sunt potrivite doar pentru societatile mari.
5.2 Contractul de societate
Ca orice contract, contractul de societate trebuie să îndeplinească condiţiile de fond şi condiţiile

de formă prevăzute pentru valabilitatea oricărei convenţii. De asemenea, contractul de societate
trebuie să cuprindă elementele specifice: aporturile asociaţilor, affectio societatis şi împărţirea
profitului.
In temeiul dispoziţiilor art. 1.179 Noul Cod Civil, condiţiile de validitate a contractului de
societate sunt următoarele: consimţământul valabil al asociaţiilor, capacitatea de a contracta, un
obiect determinat şi licit şi o cauză licită şi morală.
_______________________________________________________________________________________
56
_______________________________________________________________________________________
5.3 Constituirea societatilor comerciale
Prin art. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
stabilesc cinci forme de organizare a societăţilor comerciale româneşti şi anume:
1) societate în nume colectiv;
2) societate în comandită simplă;
3) societate pe acţiuni;
4) societate în comandită pe acţiuni;
5) societate cu răspundere limitată.
Primele două societăţi se constituie prin contract de societate, iar celelalte se constituie prin
contract de societate şi statut (art. 5).
Societăţile enunţate sunt persoane juridice distincte de persoana proprietarilor lor (asociaţi sau
acţionari). Ele îşi desfăşoară activitatea în nume propriu, au conducere şi sediu propriu.
5.4 Funcţionarea societatilor comerciale

Prin autorizarea funcţionării comercianţilor se înţelege obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi, după
caz, a acordurilor strict necesare pentru începerea activităţii acestora, exceptând comercianţii
persoane fizice, asociaţiile familiale, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi sezoniere în
târguri, pieţe şi oboare, care vor fi autorizaţi conform legii speciale.
5.5 Modificarea societatilor comerciale

Operaţiune prin care asociaţii unei societăţi comerciale aduc modificări pactului societar consacrat
în actul constitutiv iniţial.
Actul constitutiv poate fi modificat astfel:
a) prin hotărâre a adunării generale a asociaţilor sau, după caz, a Consiliului de administraţie,
respectiv directoratului (în ipoteza în care au fost delegate acestor organe competenţe în
acest sens, conform art. 114 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale);
b) prin hotărârea instanţei judecătoreşti, atunci când se dispune excluderea sau retragerea pe
cale judiciară a unui asociat în cazul societăţilor de persoane sau SRL; într-o asemenea
situaţie, instanţa este obligată să dispună şi cu privire la structura participării la capitalul
social a asociaţilor rămaşi.
5.6 Dizolvarea societatilor comerciale

Totalitatea operaţiunilor care pregătesc încetarea existenţei societăţii şi asigură premisele
lichidării patrimoniului social.
_______________________________________________________________________________________
57
_______________________________________________________________________________________
Pune capăt activităţii normale a societăţii, însă personalitatea juridică a acesteia subzistă până la
sfârşitul lichidării. Art. 227 Legea 31/1990 prevede exemplificativ cazuri generale de dizolvare,
respectiv:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; în acest caz, asociaţii trebuie să fie
consultaţi de către consiliul de administraţie, respectiv de directorat, cu cel puţin 3 luni
înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. în lipsa
consultării menţionate, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul poate dispune, prin
încheiere, efectuarea consultării. Dacă procedura consultării nu este îndeplinită, la
expirarea duratei menţionate în actul constitutiv, orice persoană interesată sau ON.R.C.
poate sesiza tribunalul pentru constatarea d. societăţii. Cererea de d. se soluţionează de
urgenţă şi cu precădere, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Sentinţa instanţei este
executorie şi este supusă numai recursului (art. 3 din O.U.G. nr. 116/2009).
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulităţii societăţii;
d) hotărârea adunării generale;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricămi asociat, pentru motive temeinice, precum
neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
f) falimentul societăţii;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.
5.7 Lichidarea societatilor comerciale

Totalitatea operaţiunilor necesare încheierii afacerilor unei societăţi, aflate în curs de desfăşurare
în momentul în care intervine dizolvarea acesteia, operaţiuni care au ca scop identificarea şi
cuantificarea activelor şi transformarea lor în numerar, stabilirea pasivului, plata creditorilor
sociali şi împărţirea rezultatelor lichidării între asociaţii acelei societăţi.
In principiu, lichidarea societatilor comerciale este succesivă dizolvării.
Lichidarea societatilor comerciale comportă derularea următoarelor operaţiuni mai importante:
a) înlocuirea administratorilor cu lichidatorii;
b) predarea gestiunii;
c) finalizarea operaţiunilor comerciale aflate în curs de derulare la momentul dizolvării;
d) stabilirea activului şi pasivului;
e) întocmirea şi aducerea la îndeplinire a bilanţului lunar;
f) radierea societăţii din registrul comerţului.
_______________________________________________________________________________________
58
_______________________________________________________________________________________
Operaţiunile pe care le comportă lichidarea sunt executate de către lichidatori.

In această fază (a lichidării) competenţa tribunalului se restrânge la numirea lichidatorilor şi la
soluţionarea opoziţiilor creditorilor sau asociaţiilor, în cazurile prevăzute de lege. Instanţa nu are
competenţa de a se subroga în atribuţiile lichidatorilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Spătariu E.C. – “Noţiuni de analiză economico-financiară la nivel microeconomic. Teorie,

teste grilă şi probleme”, Editura Ex Ponto, 2007
2. Işfănescu A. (coordonator) si colectiv – Ghid practice de analiză economico-financiară,
Ed.Tribuna Economică, 1999.
3. CNE Cernavoda – “Infoplus pentru vecini”, Trim.II/ Nr.2, 2012
4. Raport anual al SN Nuclearelectrica SA (SNN SA)/ 2011
5. Sistem de Management Integrat al SNN SA – Revizia, 20
6. Procedura SNN - RD-01364-L1 “Politici şi Principii de Operare”
7. Procedura SNN - RD-01364-L4 “ Politica de securitate nucleara”
8. Procedura SNN - RD-01364-Q10 – “Controlul de mediu”
9. Procedura SNN - RD-01364-S1 – “Control de calitate”
10. Instructiune department - IDP-CL-035 “Procesul de control stabilitate Plan/ Plan Stability”
11. Instructiune department - IDP-CL-010 “Programului de Sedinte al CNE Cernavodă la Nivelul
Conducerii”
12. Procedura contabila SNN SA– Nr. CT-00-04 – Revizia 1, 2011
13. Legea 31/ 1990 – Legea societatilor comerciale
14. Codul Civil
_______________________________________________________________________________________
59

Caiet de Practica Anul 3 IEDM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Practica Anul 3 IEDM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Ovidius din Constanţa

Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială şi Maritimă

Cadru didactic supervizor,

Activitatea de practică este o componentă importantă de învăţământ a facultăţii şi

Studentul va fi angajat efectiv în lucrările curente care formează sarcinile unităţii în

În acest fel studenţii vor avea posibilitatea :

Aprecierea finală asupra activităţii depuse de studenţi în perioada de practic va rezulta în

1. Prezentarea de ansamblu a unităţii economice

1.3. Studiul sistemului actual de management;

1.4. Fluxul tehnologic pentru produsele şi/sau serviciile obţinute;

1.5. Tendinţele evolutive ale activităţii unităţii economice.

2. Cunoaşterea şi studiul principalelor activităţi şi unităţi componente

3. Studierea principalelor domenii şi problemele de specialitate

3.2. Politicile CNE Cernavodă

3.3. Contabilitatea de gestiune a CNE Cernavoda

3.4. Analiza rentabilitatii in baza ratelor

4. Contractul de vânzare cumpărare

4.1 Noţiunea, caracterele juridice si condiţiile de validitate ale contractului de vânzare-

5.1 Noţiune si clasificare si evoluţie istorica

1. Prezentarea de ansamblu a instituţiei (unităţii) în care se desfăşoară practica

1.1. Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activităţii

Profilul de activitate si statutul juridic

SN "Nuclearelectrică" SA este înregistrată din 27 iulie 1998 la Registrul Comertului al

SN "Nuclearelectrică" SA are doua sucursale, fără personalitate juridică:

Dimensiunea şi complexitatea activităţii (de ex.dacă este o societate comercială: capacitatea

CNE Cernavodă - sursa ecologică de electricitate:

personalului, instalaţiilor, publicului şi mediului, pentru cel putin 30 de ani de

SN NUCLEARELECTRICA SA asigura peste 1650 locuri de munca.

Rezultatele CNE Cernavoda în anul 2014

1.2. Obiectivele de dezvoltare şi de modernizare a unităţii

o Exploatarea Unităţilor 1 şi 2 ale CNE Cernavodă în conditii de securitate nucleara, siguranta

1.3. Studiul sistemului actual de management

PREZENTAREA GENERALA CANDU

1 Energia specifică generată de diferite tipuri de combustibil

Tipul de combustibil Energia specifica [kWh/kg]

Uraniu natural 164.000

1.5. Tendintele evolutive ale activităţii unităţii economice

2. Cunoaşterea şi studiul principalelor activităţi şi unităţi componente

2.1. Structura organizatorică de ansamblu a firmei. Organigrama

Componenta a Societatii Nationale "Nuclearelectrică" SA, sucursala CNE

2.2. Principalele organe şi posturi de conducere

Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA)

Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA)

Compania pentru Energie Atomica din Canada (AECL)

Ansaldo Energia a fost implicata in constructia si punerea in functiune a Unitatii 1 a CNE

Compania de Electricitate Ontario (OPG)

FORATOM, este asociatia comerciala a industriei nucleare Europene ce promoveaza folosirea

Societatea Nucleara Europeana (ENS)

Obiectivul Societatii Nucleare Europene este acele de a promova si de a contribui la dezvoltarea

Asociatia Nucleara Mondiala

Asociatia Nucleara Mondiala este o organizatie comerciala globala neguvernementala si non-

nuclear, inclusiv mineritul, conversia, imbogatirea, fabricarea combustibilului, fabricarea

Femeile din Nuclear (WIN)

Agentia pentru Energie Nucleara

Comisia de Reglementari Nucleare a SUA

Comisia Canadiana de Securitate Nucleara

este o agentie independenta a Guvernului Canadei si functioneaza intr-o maniera transparenta.

Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari

Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari (WANO) este o asociatie a tuturor detinatorilor de

Grupul Detinatorilor de Sisteme CANDU (COG)

Grupul detinatorilor de sisteme CANDU este o corporatie privata, fara profit.

2.3. Principalele interdependenţe dintre activităţi, compartimente şi posturi

2.4. Rolul funcţional al fiecărui compartiment şi post de conducere, obiectivele şi limitele