1

L 1 1 1
1 1
 III. Stănescu, Iulia-Ioana

612

Petronella Andrei
0771600120

https://www.facebook.com/designingall/
 METABOLISMUL

Bibliografie
 a.111ne1:tte: un centru alimentar hipotalanric al foamei,
un centru hlpotalamic al saţietăţii
""''""',.P'1 şt
1'n paraventriculari.

Localizarea centrilor foamei saţietăţii

peristalticii gastrice, din timpul perioade lor ....... ._..,..........,.., .."._, . . .
cu ..:JVAL4c4Yk\:J.AJl...,
care ace,as1ta
 AL"'""""" ...,,:IALAVAVji:.,Jt"""· Motit(aţia psihoafectivă

"'"",.,""'"'"'""""' (.iistemuJ limbic, hipocampul,

girul cingular) ao~r:JaFJrtln~a, neurotensina).

cu microelec~®. a hipotalamusului medial produc o stare IJIJ.I.Jl .......,""' cu

ceuULLL~~,~~-~LL.LV~~~L,~U~V~U~L

....................... ,. . . ,.... -pedepsire şi oprirea alimentaţiei.

N'N'al-~UZ:Ve~'J.r•rll anterior talamic şi co!'pii striaţi au un
.... ..".".,~....u . .."__ n:lc~t{~t'll alimentare. Decizia de a acţiona printr-un program motor .............................. u ...

nucr:teJ'lt caudat. Nucleul amigdal(Jlian

 o cale antiingestie,

Obezitatea h,l~'Ot~llf!:!?1!f~fJ
Sindromul qt}i]!J!8_()g(;!n}tal r n'Jnflcn ..,"_,."..." .......
 Pereţii cavităţii bucale
musculare, cutanate şi -::\"t"'U"'\n"'·'rrl"'\1--tr•""'

Peretele superior

frenul lingual şi orificiile de excreţie

V'L,.O.JLLLdc.L.LJl"" se gasesc .U.J.U..,,,n.JL.I..L Y'U'V'\.T.I.U.I.V'.I.J.

Peretele posterior este TP"t"'\TP.'7PT1t<:lt

ŞI cu
..........,.... "j'"".. numeroşi receptori.
Tipuri de oeluzie dentară
1. Oeluzia eentrieă, normală

celor~~~~·-~~illft•piiu~;:ş;;;!il~il
Oeluzia habiiuală,.de obişnuinţă- este vUI..lLoUI~U

4. OelRzii traumatogenă
 Rădăcina,

tară.
 alveolo-dentare, mucoasa cement.

dentară,

faţa maxilarului. Sunt incluse în aceeaşi criptă osoasă vasele şi nervii alveolari.
se dezvoltă de fapt doar în timpul erupţiei ~'~""""''"'=' 1~""" nrorlnii-z:1se.
Odată cu pierderea dinţilor are

Cotnpozifia dintelui

calciului este de a coopera cu anionii fosforici pentru constituirea şi men-

MineraHzarea dinţilor
 Vitamina

Avitaminoza
decalcificărilor.

• Parathormoaul, st<:~retat,(l~'~mlttf4~1lll, e~;te :flri3rleî1r'al1r.d JllOrttlon;'nttJetc~al-

cresc

earia deatară

Este rezultatul
inflamatorii tipice, necroza """"'.:~- .. u..~.
pulpei dentare şi a parodonţiului apical.
zarea ţesutului dentar dur şi distrugerea matricei '-''"F·""·'-'·''""'""''
ramolire dentinară. Apariţia şi

ş1 ~--, 1Wiic41i~·şi~l-&ol~_,; •~•iii~~ttrc~'flfort~~~~-~~tiflttJ~el&~za

Stările fiziologice particulare:

ŞI
 sunt situate în lojele parotidiene, inferior de conductul
extern şi cântăresc doi lobi care este constituită o
glandă parotidă sunt separaţi de ramurile nervului facial, care se ramifică în interi-
glandei între aceasta şi muşchiul maseter.
..........r+,..·nt-r.. v.u..LJ.i""'" deosebită deoarece 61N~lW;~. 0~~~~~Jp)~:<~,~-ti~i6Jlffă m.}oJbuJ
....................... BartlloliB care se deschide în ve<~tnlata:tea ..,..,.T, ... n~ .. n 'A'"''M-""n

structură tubulo-acinoasă. '"'~D·~"""·a. ftlif"l"nf't<:l

mul de ducte.
 numeşle ''salivă urima-
ră" se

------.. . .---- în perie aşezate perpendicular pe membrana

bazală) la polul bazal; microvilozităţile şi marginea în perie măresc

faţa de schimb, facilitând procesele reabsorbţie şi ce au

acest nivel;
= celule mioepiteliale)
 vaseularizate

ductelor (mai bogat) şi unul în jurul acinilor. Irigaţia se realizează în cea mai mare

secreţiei salivare (asemănător cu formarea

;~'RI~J)jitl~~~-~~~itf colectează în
lo-:aciJnar şi apoi se deschid venele mari.

tiei regionali.
 sex.

FIIIXlll (de1Jîtu1) salimr

repaus (nestimulat) de bitul salivar este 0,3-0.,5 mllmin,

locali iritativi sau factori generali, legaţi de apetit, foame, deshidratare, agitaţie,

etc.
Şl

.u.... ""'"V'-~'""' . . ""' ""J..l.J.L;U."""' pentru stimulare şi

Dispariţia influenţelor locale şi nervoase
să scadă minime de 0,05 mllmin.
ore ,....._ .._. ................,.,..., . . . ., ......" ..
 Factorii psihici.

• În Sarcinâ_, fluxul este SCăzut, Ca ŞÎ COltlCt:~ntlraţJla u ...J>.................... "on-.Tor

substanţe farmacodinamice,

Şl
 Compoziţia salivei

organismului.
care
anorganice şi substanţe organice.
CoiDpoeente salivare anorganice
• Sediul
 Biearbonatul

• Fosfatul
 • Floorul

adult şi canopro-
tector.
• Magneziul salivar este concentraţie cu cea
• Tioeianatul (sulfoeianatul)'de sodiu şi de potasiu
rol antibacterian, fiind cofactor al bactericidinei;
lizozim şi determină liza acestora . ...._".._,A.J.'-''··"'·L"L ..... \-.L'-"
mare decât cea plasmatică: 1.
Secreţia în salivă a tiocianatului creşte
 tere a """'"......... ""'"' .,. ...
striate parotidiene şi se
transepitelial.
~SW~Be-·sunt~~~.~n~,?~~~""'u~a

lto~eottau;e şi grupări glucidice, """'i!L""'''~'-. . . . . lubrifierea mucoasei şi formarea bolului

alimentar, precum şi în protecţia mucoasei bucale şi a dinţilor diverşi factori
iritanţi. Se prezintă sub
me~nt1.ne1rea valorilor normale ale pH -ului salivar.
parotidiană şi crescute în saliva glandelor accesorii din mucoasa vălului palatin şi a
luetei. Substanţe de grup sangvin sunt prezente la din indivizi,
.nn,n-r-a·~,..,...,~,,_,"" acestora caracterul de secretor
Factorul de creştere a epidermei (EGF- epidermal n-rn,n~rth

1956 extracte submandibulare

om este secretat glandele parotide. un rt.n.!llrl~"'rl1",•rl ...,.;.._ ........... ..

- inhibă secreţia gastrică şi are rol protector

leziunile ulcerative superficiale comeene a grăbit vindecarea;

şoareci a şt probabil, se
intraneuronal;
hipotalamus are
secreţia hipofizară

- injectarea sa la şobolan ~"'~ 831rP1"'1:"n 1 ""'t:l

rea
 factor glucagou-like

Peptldele

Glucidele salivare

naza
 Amoniaeul

mare
Citratul se

Aeidul laetie

Aeidul urie şi ereatinina

Alcoolul etilic se

Hormouii salivari de pro:venienţă plasmatieă

eliminaţi prin salivă,
'"'-""''"' -' -' ' . . . ~"·""" trec
cu cele salivare. Hormonii "1-""'.... "' 1 " ' ' conjugaţi au . . '"'._ .... . ., ...... ~.. .,. ,... ŞI

mare trec
Elemente celulare salivare
 Ritmul circadian

Dieta

alimentar vegetarian
consum ............ . . , .... . ,
Factorii psihici

Acţiunea unor hormoni

 Rolul salivei în deglutiţie

Rolul salivei în stimularea gustativă

• Rolul salivei în fonaţie

Rolul salivei în termoreglare

Este prezent la animalele cu

~n;:~rcll~ prin creşterea evaporării apei şi T"'-''''T"~-'"-'

• Rolul salivei în menţinerea echilibrului hidric al organismului

deshidratări rt-:.1-.nrai-o

..........~.......,... severe
debitul salivar scade până 1
 vaso-
active intestina/ polypeptide,

Rol protector al structurilor bucale

Flora microbiană orali mecanisme imune de apărare locală

Flora microbiană orală conţine:

regiunea istmului buco-faringian.

r:istatinele

Mijloacele nespecifice de apira.re

 o

salivare

asociat tubului digestiv) şi BALT

spre ŞI

,Rolurile imunoglobulinelor salivare:

• neutralizează enzimele şi ._...... ,. ......._.. , . ._
•
S. mutans.
mare
Şl au
o de viaţă scurtă de
F,.H..U . .lU~.lU\..l.l Şl
Rolul salivei în protecţia antifungică
 Structura unui salivon

Formarea salivei primare. Schimbul ionic la nivelul celulelor acinare

 de

Principalele schimburi ionice

na
- Pompa

cală.
Transportul tonic la
Reglarea secreţiei salivare

nu
Ca++

salivă

Controlul formării salivei la nivelul celulelor acinare

 care scoate

Reftexnl secreţiei salivare

deie salivare.
 testos-
teron.
Modificări ale secreţiei salivare
Modificări cantitative ale secreţiei salivare
• Hiposalivaţia fiziologică

Hiposalivaţia patologică
 bucal.
Salivar parotidiană se
formă . ,_. . . ". . . . .
u.

prevăzut cu
Stenon

ale canalelor Wharton şi Rivinius.

prin care este drenată saliva spre exterior (cavitatea bucală).
~~$U~aFea~;secFefreisalivarese

de parafină. Se utilizează şi stimularea cu se pensează şi se

..."'"'"U~~ pe Uscăciunea mucoaseillimcirea sti-i
mul secretor. o metodă fiziologică nu influenţează compoziţia
Examenul microscopic salivar
neze
 IDIIuenta temperaturii asupra actiVităţii amilazei

un cu apă
- al doilea pahar cu

za
Modul de
 Mişcările şi muşehii mastieatorl

creşterea fluxului sanguin. Masticaţia este ne,;es,ara

Introducerea
 re-

după rapiditatea şi gradul de fărâmiţare contact

şi de
.., ..........f.""· dar
simultan);
 în
.U..U.L.UA·'\"AA.,L'-J.i. seu-
prin
sau
a
geminal,
Şl
Şl
 apneea de deglutiţie.

Etapa esofa&îană a de~lutitiei

mişcări peristaltice care .,............ ..,'"'.V ..

somac.
 o

- Câmpul receptor este

jJUdl...., .. .L.A-< Şl p . U. .t.VL.U.
t ICă

93
• oxintice (parietale)
secretoare

- secretoare
G

Şl
Sodiul, în concentraţie de 150 Şl

extravazare
a

sa este
trecerea
cavitatea bucală.
stomac
Aciditatea titrabilă se dozează titrimetric cu soluţie

este 8
Punerea în evidentă a acidului clorhidric liber în sucul ~:astric
 apă distilată.

care

- Precipitarea albumozelor primare:

este
trare de alcool, cafea, histamină.

de timp de câteva ore după ultima ingestie de hrană.

cunoscute 4

"""""""<:lllC motor.
pens'tallttc~ care cresc sto-
- Reflexul

- Influenţe
Funcţia biliară (biligenetică) a ficatului
 Compozitia secretiei biliare

care
Sărurile biliare ..""'...'~"",. . ,...,.+., Şl

taurocolatul de N a
veziculare şi se numesc şi colecistokinetice: va-
B este marcat
 de

se

Pentru a controla 4,
 can-
.....""'""'"'-"""'' ". necesa-
u.u..... LJ ..... .,.,._ ŞI

Modul de

o co-
Şl
suc

acinare sunt depozitate Zl-

tre care
• A
 Şl di,

nală.

mucus ŞI ....................,LI. ... .

nu se
vagală şi Uvl...,U.JLvVJ.J..LJ.U,

un
mucus
 ***

stomac.
Tehnica de lucru:
ubţ1r 1 1
 este

con-

nare.

bacterii, săruri de N a+,

zaharirle. Dizaharidele pot fi introduse

 şi

Reglarea umorală reprezintă un rna•.--.<:l,n~

filetele vagale sunt excitatoare, iar
_._._._.._,,_..__.._".,...'"'-'._. ""''L"'"""''"-'"'""'' aC(~Cit~fe~:tza şi
amplifică mişcările intestinale. Vagotomia H.,.U.A."M-'~VY
J.,U.... ln-
.U.U,.,"i".U.'-<1-J.V aaJrenler~~tc:a, "''1"'0_.,.......,'"' momentan

•
tori

•
•
•
•
•
de

se
• care
Căile de absorbtie la nivel intestina! sunt:
a crea
trec
Şl
 mare

ŞI

În
12
Absorbtia intestinală a sărurilor bilare
149
 can-

14,5 la 15,5°C. 1 kcal= 1Cal =

ale
2200
kcal/24 ore
ne
- pentru proteine:

pentru lipide: kcal/g

uree,
x cantitatea apă

care
se
 MB standard

1 m ŞI un

• Se compară valoarea metabolismului bazal real cu cea standard:

x=
este

Deviaţiile patologice
este
•

iar un cal de 440 kg -5000 kcal/24 ore.

te a: ,3
mare.
- insuficienţa gonadică, castrarea,
757 0,9408 0,9376 0,9343 0,9311 0,9279
758
759
760
761
762
763
764
 Pentru calcularea valorii a MB
TABELA: Calorii în raport cu greutatea corporală la bărbati
80
81
82
83

93
94
95
96
97
98
181
182
183
184
185
186
187
188
189
cm 41 ani 42 ani 43 ani 44 ani 45 ani 46 ani
151 479 472 465 458 452 445
161
162
163
164
165
166

168 501 494 488

169 506 499 493
170
61 ani 62 ani 63 ani 64 ani 65 ani 66 ani
185 514 507 500
186 505
187 510
188
189
190
191
62
63
64

74
75
76
77
78
79
80
 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani

153
154
155

161
162
163
164 205 200 196 191 182 177 172 168 163
165
166
167
168
169 214
170 216
171 218
178
179
180
181
182
183 189 184
184 191 186
185 193 188
186 190
187
188
189
187
188
189
190
191

196
197
198
199
200

cm 61 ani 62 ani 63 ani 64 ani 65 ani 66 ani 67 ani 68 ani 69 ani

152
153
154
155
 llANI
12ANI
ANI
14ANI
15ANI
16ANI
17ANI
18ANI
19ANI
20-24ANI
188