În vizită la Arpacaș

Fă cunoștință cu.......

under CC BY-NC-ND

Zbor de Veveriță Gheară de Mărăcine Arpacaș

Labă
under CC BY-SA-NC Neagră

Începe povestea.......
E o frumoasă zi de iarnă. Fulgii de nea se aștern
peste pădure, aceasta devenind argintie;puii
animalelor se uimesc de asemenea minune.
 Zbor de Veveriță s-a trezit mai devreme decât
celelalte pisici. Avea chef să viziteze pe cineva, dar
nu știa pe cine. Numerotă toate pisicile care nu fac
parte din Clanuri și constată că nu i-a mai văzut de
mult pe Arpacaș și pe Labă Neagră. Labă Neagră era
un fost războinic care nu a terminat în clan stadiul de
ucenic, pentru că a plecat să locuiască într-un hambar,
împreună cu Arpacaș.
Pisica roșcată s-a dus la vânătoare, a mâncat ceva
și a așteptat să se trezească toate pisicile. Apoi s-a
dus la tatăl său, liderul Stea de Foc, să îi spună unde
merge, iar acesta a fost de acord. Dar nu putea să
meargă singură un drum așa de lung, deci trebuie să
fie însoțită de cineva, și îl alesese pe cel mai bun
prieten al ei, Gheară de Mărăcine. Acesta își luase o
zi liberă de la treburile de secund, așa că putea să
meargă cu Zbor de Veveriță.
În timpul călătoriei, Zbor de Veveriță l-a
înnebunit pe Gheară de Mărăcine cu celebra întrebare
„Când ajungem?”. La un moment dat s-au
oprit să se odihnească, iar pisica a
„vânat” frunze.
 Cei doi prieteni ajung la fermă, unde se află și
hambarul. Aceștia intră și văd o încăpere mare, plină
de baloți, grămezi de fân și cutii. Arpacaș iese dintr-o
cutie și spune:
-Salut, prieteni! Nu ne-am mai văzut de mult.L-ați
găsit pe Dungă Cenușie, secundul dispărut?
-Nu, răspunde Zbor de Veveriță. Dar noul secund
este chiar aici! zice ea arătând cu coada spre Gheară
de Mărăcine. Azi are liber, astfel nu putea să mă
însoțească.
-Ăla e un cadavru de șobolan? întreabă Gheară de
Mărăcine. Ce urât miroase!! Scapă de el!
Un șobolan mort stătea lângă o cutie plină cu fân.
Arpacaș le explică că era micul dejun al lui Labă
Neagră, care a uitat de el și a adormit în cutia de

alături.
-Unde e Labă Neagră? întreabă Gheară de
Mărăcine.
-Aici! se aude o voce.
Dintr-o cutie iese un motan negru, cu vârful cozii
alb. Acesta spune:
-Bună! Sunteți din Clanul Tunetului?
-Da, răspunde Zbor de Veveriță. Ne cunoști,
suntem Gheară de Mărăcine și Zbor de Veveriță.
-Tu ești fiica lui Stea de Foc? Ce mai face
liderul? întreabă Labă Neagră.
-Este bine, zice pisica. Da, eu sunt.
După ce au mâncat niște șoareci gustoși, cei patru
prieteni au mers în curtea fermei. Acolo s-au jucat
„leapșa” și „de-a v-ați ascunselea”. Apoi au râs cu
poftă, pentru că Arpacaș alesese cea mai ciudată
ascunzătoare: pe gard!
A venit seara. Pisicile trebuie să își ia rămas-bun.
După o călătorie lungă ca asta, aveau nevoie de odihnă.
-La revedere! spune Gheară de Mărăcine.
-Pa!

Sfârșit