Intr-o zi ma trezesc de dimineata si pornesc afara .Natura ma atrage cu magia ei , cu
mirosul florilor , cu acele insecte muncitoare . Merg cu grija pe poteca magica si pasesc incet este o lume nemaivazuta chiar si in povesti ,este o lume noua , o lume de vis . In fata mea ce vad ? O campie mare plina cu flori de diferite culori care imi incalzeau sufletul .Cu pasi marunti …inaintez si gasesc o lume a copacilor simt ca visez …dar nu e vis ,ma uit mai atent si vad ca nu erau doar simpli copaci ,ci pomii cu o multime de flori viu colorate ,simteam ca trebuie sa spun ceva ,dar cuvintele nu mai aveau loc …am tresarit si am spus . Am stiut! Au inflorit copacii!. Privind aceasta lume a minunatiilor incepusem sa visez dar ceva ma atinge de mana ,ma intorc si vad mii si mii de fluturasi nazdravani , erau colorati in multe culori si atunci m-au ridicat la cer , si acesti fluturasi magnifici m-a ajutat sa vizitez Soarele care a rasazit din norii iernii. Dupa aceasta calatorie ,fluturasi m-au dus la Zana Ghioceilor ,ea mi-a arata si mia povestit despre aceasta lume a lor a ghioceilor care in fiecare an in luna martie ei apar pt ca ei sunt vestitori primaverii . Nu am mai putut sta mult desi mi-as fi dorit sa stau cu fluturasi nazdravani , cu gingasi ghiocei albi precum perlele bunici , dar soarele tocmai apunea iar luna incepea sa isi arate fata ei cea potrocalie . Fluturasi amabili m-au asezat incet pe iarba cea fina si putin rece ,m-au invelit cu multe petale de trandafiri si au disparut dar nu am ramas singura natura era langa mine si licurici care imi lumina sufletul iar eu am inchis usor ochisori si visam la o alta zi de primavara . A doua zi cand m-am trezit , crezand ca am visat , am fugit in gradina si am vazut ghiocelul si mi-am dat seama ca nu a fost decat un vis .