CamScanner 2024-03-29 12 - 58

As.
Liliana Nǎdǎşan
Dr. Valentin Nǎdǎşan
Retete
culinare
vegetariene
Casa de Editurǎ Viatǎ si Sǎnǎtate , Bucuresti

1995
Tipǎrit la IDEA PRINT srl Cluj
Supraalimentatia,
o problemǎ la fel
Flagelul foametei bîntuie încă prin țǎrile Africii. Miile de africani, copii, tineri sau adulti care mor zilnic,
demonstreazǎîn modul cel mai tragic cît de mult depinde viata omului de hrană. De fapt nu e nevoie sǎ
mergem pe alte continente.Experientele prin care trecem în ultimii ani în urma schim-bǎrilor economice
care au avut loc în țară, ne aratǎ fǎrǎ nici o urmǎ de îndoială cǎ alimentaţia este o problemǎ.
de gravǎ ca și
foametea
Cuvînt înainte
Şi totuși, amenintarea care planeazǎ asupra celor mai mulți dintre noi
nu este moartea prin inanitie. Tǎrile puternic dezvoltate din punct de
vedere economic si nu mai putin tǎrile în curs de dezvoltare (aşa cum este
cazul României), sînt subiectul și obiectul unei drame de o
Ce ne ofera civilizatia?
amploare mult mai mare decît aceea a populațiilor din ţǎrile lumii a treia.
Civilizația, industrializarea, bunăstarea mate-rială, comfortul
șialimentația abundentă, nu înseamnǎîn mod automat condiţii mai
favorabile sǎnătății.
Spitalele
nu rezolvǎ
problema sǎnǎtǎtii
5
Retete culinare vegetariane
S-a crezut multǎ vreme cǎ pentru a asigura o asistentǎsanitară bunǎ este nevoie de spitale cît mai multe și mai moderne
și de specialiști cît mai bine pregǎtiti. În zilele noastre, în ultimii ani, medicina descoperă un adevǎr extrem de simplu care a
fost uitat și desconsiderat. Modul de viaţǎ al oamenilor este mai important decît instituțiile medicale,sănătatea noastră
depinde mai mult de noi înșine decît de medicul nostru.
Bolile
de inimǎ -
Ministrul sănătăţii a arǎtat în Raportul cǎtre Parlamentul României din iulie 1991 cǎ 59% din totalul deceselor din ţara
noastră, adică mai mult de jumătate, se datoreazǎ bolilor cardiovasculare. Zeci, sute și mii de vieți scurtate în fiecare zi de cel
mai mare criminal al omenirii: bolile inimii și vaselor de sînge.
prima cauzǎ de
deces în România
Sînt cifre impresionante, o situație teribilǎ pe care nu o realizăm pe deplin decît atunci cînd victima este o
persoanǎapropiată sau noi înșine. Însă în realitate, faptul cu adevǎrat
Arma
celui mai
6
Cuvînt înainte
impresionant este că dintre toate cauzele incriminate pentru cele 59% dintre decese, cea mai importantǎ este
alimentația!Iată care este arma criminalului număru 1 din țările europene si nord-americane: hrana nesănătoasă
consumată zi de zi de cǎtre cei mai multi dintre noi.
mare criminal-
alimentatia
Jumǎtate din totalul cancerelor datorate alimentatiei
Dacă luăm în considerare cancerul - care este a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare-ne vom izbi
din nou de aceeași problemă: alimentatia nesǎnǎtoasǎ. Desi-gur,aceasta nu este singura cauzǎ de cancer totusi este o
cauzǎdeosebit de importantǎ. Personalitǎți medicale cu autoritate în materie de epidemiologie a bolilor canceroase
apreciazǎ cǎ30 pînă la 50 % din totalul cancerelor sînt produse de factorul alimentatie. Iatǎ deci cǎ și cancerul se
folosește în mare mǎsurǎ de aceeași armǎ. Defapt, o serie întreagǎ de bolifoarte răspîndite și nu mai puțin grave cum
sînt hipertensiunea arterialǎ, obezitatea, diabetul zaharat, au legǎturi strînse cu hrana noastră "cea de toate zilele".
Regimul
7
Cuvînt înainte Retete culinare vegetariane
vegetarian - vegetarian echilibrat este

recunoscut atît ca un important
Al doilea Congres Internationalfactor
de Nutritie Vegetarianǎdesfǎsuratla
de prevenire cît și un factor Arlington, Virginia, în Statele Unite ale
Americii,la care am putut participa în major
iulie 1992,
de avindecare
fost un indiciu evident al interesului manifestat de cercurile medicale
în nenumǎrate
și o dovadǎconcretǎ a schimbărilor radicale ce se petrec. Regimul
îmbolnǎviri.
Specialiștii nu sînt nici primii și
în atentia Interesul nici singurii care manifestǎ un interes
faţă de subiectul alimentaţiei
crescînd al
specialiştilor sănǎtoase si este natural sǎ fie asa,
consumatorilor pentru că cei care suferă din cauza
greșelilor în alimentație sîntem noi
toti,consumatorii. Tocmai avînd în
vedere receptivitatea crescîndǎ fatǎ
de alimentația sǎnǎtoasă în general
și față de vegetarianism în
special,volumul de față își propune
să pună la Alimentaţia vegetarianǎ
dispozitia celor interesațieste un
deoarece
termen relativ
un număr în realitate
imprecis
de rețete care să
existǎfoarte multe tipuri distincte
constituie un punct de pornire de în
regimuri
bucătăriaconsiderate vege-tariene
vegetarianului.
Variante nu pentru cǎ alimentele de origine
ale regimului animalǎ ar fi cu totul excluse ci
pentru cǎ se acordǎun loc
vegetarian
preferențial alimentelor de origine
vegetalǎ. În sens strict, regimul
vegetarian este
7
8
Cuvînt înainte
Cuvint înainte
un regim compus exclusiv din alimente de origine vegetalǎ.Regimullacto-vegetarian include pe lîngǎ alimente de
origine vegetalǎ laptele și produsele lactate. Regimul ovo-vegetarian includepe lîngă vegetale, ouăle
șipreparatele din ouă. Regimul lacto-ovo-vegetarian include pe lîngă vegetale, atît laptele si derivatele sale, cît și
ouăle și derivatele sale. Existǎ regimuri preponderent vegetariene care adaugă în plus fatǎ de ouǎ și lapte, pestele
si preparatele din peste. Deasemenea, alte variante includ și carnea de pasăre. Pe de altǎ parte, regimul
vegetarian nu trebuie confundat cu asa numitele regimuri de cruditǎti (Bircher-Benner,Günter), unele din ele
includ produse de origine animală ca de exemplu laptele și ouǎle cu condiţia consumării lor în stare crudǎ
(netratate termic), în timp ce exclud alimentele de origine vegetalǎ tratate termic (fierte, prǎjite, coapte).
Majoritatea retetelor incluse în volumul de fată se încadrează în regimul ovo-lacto-vegetarian.

Deasemenea,existǎ un număr de rețete strict vegetariene și de cruditǎți.
de retete culinare
Retetele strict vegetariene sînt marcate cu simbolul O paletǎ largǎ(spic). Cele lacto-vegetariene,
ovo-vegetariene si ovo-lacto-vegetariene sînt marcate cu simbolul (ou).
Deasemenea,existǎ retete care se pot pregǎti la alegere, fie cu

lapte vegetal, fie cu lapte obișnuit, de vacă; acestea sînt marcate cu ambele simboluri.
Grupul celor care cunosc și apreciază beneficiile unei alimentații vegetariene este în continuǎ crestere totuși
este nevoie de mai multă informație în această privintǎ, de aceea,rețetele culinare sînt însoțite de un volum
considerabil de informații care prezintă avantajele regimului vegetarian în lumina celor mai recente studii și
cercetǎri.
9
Retete culinare vegetariane
Cunostinte
de anatomie,
fiziologie, nutritie
Deasemenea, ca în orice domeniu, existǎ multǎ confuzie,prejudecăți, neclarități și nu puține exagerări,

mituri si idei pseudoștiintifice fără un suport real și rațional.Acestea se datorează în principal lipsei sau ignorǎrii
unor cunoștinte relativ elementare de anatomie, fiziologie, nutritie, etc. și tendinței de preluare și aplicare
mecanică aunorrecomandǎri.Iatǎ de ce am introdus-fǎrǎ a urmǎri o prezentare sistematicăsau completă- unele
noțiuni legate de alcătuirea și functionarea organismului omenesc, care sǎ ajute la o înțelegere a princi-piilor care
stau la baza unei alimentaţii sǎnǎtoase.
Autorii
Cuprins
Cuvînt înainte. 5
10
Cuprins
Masa de dimineaţǎ. 17
Micul dejun o problemǎ mare. 19
Lapte de nucǎ. --------19
Lapte de soia ·· ..19
Brînzǎ de soia - Tofu 20
Lapte de orez · 21
Lapte de ovǎz ··· ..21
Lapte de migdale 22
Unt de nuci ······· 22
Unt de alune ·········· ················· .23
Pateu de nuci ····· ······· 24
Pateu de soia. ·· ········· 24
Pateu din brînzǎ de vacǎ. ··········· 25
Pateu cu morcovi. 26
Pateu cu pǎtrunjel 27
11
Cuprins
Pateu cu telinǎ.. 27
Pateu cu pǎstîrnac 28
Omletǎ din tofu.. 29
Granola. 30
Müsli 30
Cafeaua.. 30
Piine delicioasǎ 31
Sos de mere. .32
Cremǎ de căpsuni .32
Sos de pere si piersici .33
Terci de ovǎz .·························... 33
Terci de grîu .·.. .34
Budincǎ de mere I 35
Budincǎ de mere II 36
11
Retete culinare vegetariene
Budincǎ de banane I 37
Budincǎ de banane II ····37
Budincǎ de piersici. 38
Budincǎ de orez cu stafide 39
Budincă de orez cu nucǎ 40
Budincǎ de orez cu prune uscate 40
Budincǎ de macaroane cu mere 42
Budincǎ de tǎiţei cu brînzǎ de vaci 42
Budincǎ de morcovi ···43
Crisp de piersici. .44
Clǎtite umplute cu mere 44
Prînz -Felul II.. 47
Vegetarienii-un grup mai sănătos decît restul populatiei. 49Drob de morcovi 49
12
Conopidǎ pane 66
Fasole verde scǎzutǎ. 66
Iahnie de fasole 67
Sufleu de dovlecei 68
Tocǎniţǎ de ciuperci 69
Sarmale vegetariene .70
Sos de rosii ······ .71
Sos de usturoi 71
Maionezǎ din soia ..72
Prinz - Supe si ciorbe. 73
Digestia bucalǎ. .-- 75
Supǎ cu conopidǎ .75
Supǎ de linte.. 75
Supǎ de mazǎre ·· .77
Supǎ de legume I ...77

14
Supǎ de legume II .78
Digestia gastricǎ ..78
Supǎ de cartofi ..79
Supǎ de ciuperci 80
Deserturi. .83
Zahărul - cu cît mai puțin, cu atît mai dulce. --- 85
Budincǎ de cǎpsuni 85
Budincǎ cu mere ....... 86
Prǎjiturǎ cu mere .87
Cuprins
Desert cu morcovi 88
Desert cu nucǎ. 89
Mere coapte. ····· 90
Cornulete cu nucǎ ·· ·· 91
14
Piine - Pizza. .93
Piine cu banane ··· 98
Piine cu stafide -100
Piine de mǎlai ···· ------101
Pizza vegetarianǎ. ····· 102
Probleme legate de prepararea pîinii. 102
Principiile schimbǎrii alimentației. 107
Motive pentru schimbare. 109
Bibliografie 115
Masa
de
dimineatǎ
Masa de dimineatǎ
obișnuiau sǎ mǎnînce dimineafa. Femeile care nu serveau micul dejun au

avut și ele un risc
In anul 1972,doctorul Breslow a

studiat influenta unor obiceiuri
alimentare sia altor componente ale
modului de viată asupra stǎrii de
sănătate și asupra duratei de viafǎ.El a
constatat că bărbafii care nu serveau
micul dejun au avut un risc relativde
mortalitatecu 40%maimare decît cei care
19
Masa de dimineatǎ
Peste nuca mǎcinatǎ se toarnǎ apa fierbinte, se amestecǎ, se

strecoarǎ si se adaugă restul ingredientelor. Se mixeazǎpînă se
Lapte de nucǎ obține un amestec omogen si cremos.
8 linguri nucǎ mǎcinatǎ
1 canǎ de apǎ fierbinte
1 lingurǎ de miere
Lapte de soia
1/4 linguriţǎ de sare
Se înmoaie 1 canǎ de boabe de soia uscată în 2 căni de apă timp de 12-
puţinǎ vanilie 24 ore.Se mixeazǎ sau se dă prin mașina de tocat carne și se trece prin
strecurǎtoare. Se poate adauga 1/2 de canǎ de nucǎ de cocos (optional). Se
1 bananǎ fierbe timp de 30 minute.
Se mixeazǎ pînǎ la omogenizare.
Apoi la 1 cană de compoziție se adaugă :
3 linguri de miere
1/4 de linguriţǎ de sare

Brînzǎ de soia - Tofu
puţinǎ vanilie Se înmoaie 1 canǎ de boabe de soia
uscată în 2 căni de apă timp de 12-24
1 canǎ de apǎ
ore. Se mixează sau se dă prin mașina de
1 bananǎ tocat carne și se trece prin
strecurǎtoare. La 1 canǎ de compoziție
19
se adaugǎ 1 cană de apă și se fierbe ca laptele obișnuit. Cînd laptele relativ de mortalitate mai mare
este fiert se stoarce în el 1/2 de lǎmîie pentru coagulare. Se lasǎ sǎ se cu30%decit femeile careserveau
răcească și apoi se trece prin tifon pentru separarea zǎrului de brînzǎ. miculdejun în modregulat.Acest studiu a
fost fǎcut în Alameda,
Tofu se poate folosi la prepararea pateurilor sau omletei din
tofu.
California. Concluziile luiau fost

confirmate şide un altstudiu fǎcut mai
recent, tot în SUA, în statul Michigan.
Fǎrǎ sǎ exagerǎm putem săspunem cǎ,
cu cît micul dejun este mai mic și mai rar,
cu atit vom trăi mai puțin și vom fi
maiexpușianumitor neplăceriși boli.
Care sînt aceste probleme si cine

este afectat de ele? În primul rînd ele
apar la copii.Cercetǎri fǎcute pe grupe
de scolari au evidentiat cǎneservirea
mesei de dimineafǎ
20
Masa de dimineatǎ
duce la aparifia senzatiei de foame în memorie deficitarǎ si eficientǎ mai scǎzutǎ la calcule aritmetice. Ín
timpul orelor, senzafie care este plus, acesti copii au manifestat un
însotitǎ de scǎderea atentiei,neliniste,
neastimpǎr, iritabilitate,nervozitate.
Copii care plecau la scoalǎ nemîncafi au
avut în general rezultate mai slabe la
învǎtǎturǎ,
Copiii care nu servesc micul
dejun au rezultate mai slabe
la învǎtǎturǎ
21
Retete culinare vegetariene Masa de dimineatǎ
Lapte de orez interes mai scǎzut pentru
5 linguri de orez fiert Lapte de migdale învătăturǎ.

În timpul anului scolar 1986-1987
1 cană de sîmburi de migdale fărǎ în reteaua scolilor publice din oraşul
3 linguri de nucǎ mǎcinatǎ coajǎ3 cǎni de apǎ caldǎ Lawrence din statul Massachusetts,
2 linguri de miere SUA s-a pornit un experiment al cǎrui
putinǎ vanilie Lapte de ovǎz obiectafostmiculdejun.Oamenii de
1/4 linguritǎ de sare
stiintǎ au comparat
1/4 linguritǎ de sare 2 cǎni de fulgi de ovǎz fiert
puţinǎ vanilie performantelescolare ale elevilor
2 linguri de miere 1 bananǎ2 linguri de miere cǎrora li s-a asigurat mincare
Se pun sîmburii de migdale în dimineata înainte de orele de clasă cu
2 cǎni de apǎ fierbinte puţinǎ vanilie
apǎfierbinte cîteva minute și apoi se ale celor care nu mîncau.Rezultatele
decojesc. Se mixeazǎ într-o1/2 cantitate testelor pentru aptitudini scolare de
Mai întîi se mixează linguritǎ sare
mică deorezul ș nuca
apă. Apoi se adaugǎ restul de bază au arătat cǎ cei care au primit
în puținǎ apă fierbinte, apoi se adaugǎ
ingrediente și apǎ. micul dejun au fǎcut progrese
3 cǎni de apǎ
restul ingredientelor și restul de apǎ. Se substantiale. Cu cît micul dejun este
mixeazădin nou pînǎ la omogenizare. Se mixeazǎ toate ingredientele pînǎ amai constant servit și mai bun calitativ
omogenizare.
Se strecoarǎ. cu atît creierul functioneazǎ mai bine.
Unt de nuci
Se ia cantitatea doritǎ de nuci
întregi,se pun într-o tavǎ la cuptor, la
foc foarte scǎzut și se lasǎ 1 orǎ, pînă Adulțiisuferășieiurmǎrile atunci cînd nu
se rumenesc puțin (dacǎ se lasă prea respectǎ legea mesei de dimineafǎ. Cercetǎrile
mult, untul va avea gust amar).În fǎcute în Carolina de Nord pe muncitori din
timpul rumenirii se amestecǎ des.
industria textilǎ au pus în evidență cǎ 75% din
Dupǎrumenire, nucile se macinǎ și se
accidentele de muncǎ se petrec
mixeazǎ cu puţină apă așa încît sǎ aibǎ
consistență. Se poate adǎuga sare sau
vanilie.
22
21
Masa de dimineatǎ
în rîndul celorcare nu obisnuiescsǎserveascǎ

micul dejun. Ba maimult,randamenul în muncă Unt de alune
scade foarte mult după orele 10-11, la cei care
Se folosește 1 canǎ de alune mǎcinate.Modul de preparare
nu mǎnîncǎ dimineata. Un alt fapt interesant:
identic ca la reteta de mai sus.
statistici provenite de la Consiliul Sigurantei
Rutiere a oraşului New York aratǎ cǎpersoanele
careservesc micul dejun acasă au un risc mai
scǎzut de a face accidente de circulatie în drum
spre servici decît cei care pleacǎ fǎrǎ sǎmǎnînce
nimic. Neservirea mesei de dimineafǎ duce la
cresterea timpului de reactie, ceea ce înseamnă
cǎ reacția la anumite solicitǎriva fimailentǎ,
maiintirziatǎ.
Calitatea, compozifia micului dejun are

deasemenea importantǎ.Doctorul Wurtman a
constatat cǎ un micdejunbogatinglucide
complexe (cereale) a furnizat mai multǎenergie,
a produs mai putinǎoboseală și mai puțină
somnolentǎ.La aceeași cantitate de calorii, un
mic dejun bogat în proteine (carne,mezeluri,
ouă, brînzeturi), a furnizat mai puțină energie, a
produs mai
75% din totalul accidentelor de muncǎ se întîmplǎ celor ce nu mǎnîncǎ

dimineafa
Pateu de nuci
23
6 linguri de nuci mǎcinate 4-5 cǎtei de usturoi
300 grame de brînzǎ de vacǎ 1 lingurǎ de pastă de ardei
4 linguri de smîntînǎ 1 lingură de pastă de roșii
1 linguritǎ de sare
4-5 cǎtei de usturoi
1 lingurǎ de pastă de roșii (sau 2 de bulion)
1/2 de linguriţă decoriandru mǎcinat
frunze de telinǎ mǎruntite
Se amestecǎ toate ingredientele pînǎ se obtine o pastǎ omogenǎ.

Dacǎ este prea uscatǎ, se adaugǎ 2 linguri de lapte.
Pateu de soia
1 canǎ de soia înmuiatǎ și fiartǎ
2 cepe tǎiate mǎrunt
24
multǎ obosealǎ si somnolentǎAceste fapte par a fi legate de

productia neurotransmifǎtorilor cerebrali, în special
serotonina.Deci,pentrucamasade dimineafǎsǎ fie sǎnǎtoasǎ cu
adevǎrat trebuie să fie bogată în glucide complexe, adicǎ cereale si
produse cerealiere, fructe
Micul dejun bogat in
carne,mezeluri,ouǎ,
brinzeturi, a produs mai
multǎ obosealǎ si
somnolentǎ
proaspete sau conservate sau

dezhidratate dupǎ posibilitǎfi,nuci
sau alte seminte oleaginoase.
Folosirea unei
24
Masa de dimineaţǎ
cantităfi rezonabile de lapte smînti-nit va

crește savoarea preparatelor din cereale.
pătrunjel verde tăiat mǎrunt
Problema neglijǎrii micului dejun a
fost atestată în cele mai di-versefǎri, 1 linguriţǎ de coriandru mǎcinat
deexemplu Franta, China,Islanda. De fapt,
însǎși denumirea mesei de dimineafă 1/2 de linguriţǎ de busuioc
reflectǎ aceastǎconceptie gresitǎ despre
2-3 linguri de ulei
importanta mesei de dimineafǎ. "Micul"
dejun artrebuisǎ fie de fapt cea mai impor-
1 linguriţǎ de sare
Soia înmuiatǎ și fiartǎ se dǎ prin mașina de tocat carne de cîteva ori

pînǎ se obţine o pastă finǎ. Se toarnǎ peste ceapa călită în ulei cu puţinǎ
apǎ Se adaugǎ restul ingredientelor. Se fierbe 10-15 minute și între timp se
amestecǎ.
Pateu din brînzǎ de vacǎ

tantǎ masǎ a fiecǎrei zile și numit în consecinfǎ,
"marele" dejun. Dacǎam întreba pe ceicare nu 200g brînzǎ de vacǎ proaspǎtǎ
obișnuiesc sǎ mǎnînce dimineata care sînt
motivele, cele mai frecvente răspunsuri ar fi 2 linguri de smîntînǎ
urmǎtoarele:
2 linguri de lapte
1. "Nu mie foame."
2 linguri de ulei
1 ceapă mică tǎiatǎ mǎrunt
25
Masa de dimineaţǎ
2 cǎţei de usturoi tǎiați mǎrunt 1 linguritǎ de sare
2 linguri de seminte de bostan (date
1 ceapǎ micǎ tǎiatǎ mǎrunt
2 cǎţei de usturoi tǎiați mǎrunt
prin rîsniţǎ) 1 linguriţă pastǎ de ardei roșii
frunze de pǎtrunjel tǎiate mǎrunt

coriandru sau măghiran dupǎ
coriandru sau măghiran după gust gust
Se amestecǎ toate ingredientele pînǎ se obtine o pastǎ. Se 1 linguriţǎ de sare

folosește pe pîine.
1/2 linguriţǎ suc de lǎmîie
Se amestecǎ toate ingredientele

pînǎ se obtine o pastǎ. Se folosește pe
pîine.
Pateu cu morcovi
2morcovi rași pe rǎzǎtoarea micǎ
150-200 g brînzǎ de vacǎ proaspǎtǎ
2 linguri de smîntînǎ
2 linguri de ulei
2 linguri de lapte (se omite dacă brînza este apoasǎ)
25
2."Nu am timp."
3."Vreau sǎ slǎbesc."
Deobicei,lipsasenzatieide foame dimineata la sculare se

datorează obiceiului de a minca
mult seara tirziu. Introducerea

obiceiuluideaserviocinǎușoarǎcu
multe ore înainte de culcare (în jurul
orei 18) sau renunfarea la cinǎ, va
rezolva problema foamei în decurs de
cîteva zile sau sǎptǎmîni.
A doua piedică în calea mesei de

dimineafǎ poate fi
înlăturată prin modificarea orarului si A treia problemǎ are la bază o cunoastere insuficientǎ a
vointă, solutia constînd în desteptarea la o fiziologiei.Caloriile mîncate dimineata sînt consumate, cheltuite de
orǎ mai matinalǎ. organism maiuşordecîtcelemincate în a doua parte a zilei. Şi este firesc sǎ
fie aşa
26
Masa de dimineaţǎ
Pateu cu pǎtrunjel
2 rǎdǎcini de pǎtrunjel rase pe
rǎzǎtoarea micǎ
150-200 g brînză de vacǎ proaspǎtǎ
2 linguri de ulei
2 linguri de lapte (se omite dacǎ
brinza este apoasǎ)
1 ceapă mică tăiată mǎrunt

deoarece cea mai mare parte a
activitǎtilor fizice și intelectuale sînt 2 cǎței de usturoi tǎiați mǎrunt
efectuate în prima jumǎtate a
zilei.Caloriile introduse în organism 1 linguriţă pastǎ de ardei rosii
coriandru sau mǎghiran după gust
1 linguriţă de sare
Se amestecǎ toate ingredientele pînǎse obtine o pastǎ. Se foloseste

pe pîine.
27
Masa de dimineaţǎ
Pateu cu telinǎ rǎzǎtoarea micǎ
2 rǎdǎcini de ţelinǎ rase pe 150-200g brînzǎ de vacǎ proaspǎtă
2 linguri de ulei 150-200 g brînzǎ de vacǎ

proaspǎtǎ
2 linguri de lapte (se omite dacă brînza este apoasǎ)
1 ceapă mică tǎiatǎ mǎrunt
2 linguri de ulei
2 cǎţei de usturoi tǎiati mǎrunt
2 linguri de lapte (se omite dacǎ
1 linguriţǎ pastǎ de ardei roșii
brînza este apoasǎ)
1 ceapǎ micǎ tǎiatǎ mǎrunt
Se amestecǎ toate ingredientele pînǎ se obţine o pastǎ. Se folosește pe

pîine.
Pateu cu pǎstîrnac
2 rǎdǎcini de pǎstîrnac rase pe rǎzǎtoarea micǎ

27
seara,oricit de putine, se vor depune mult mai rapid avînd in vedere nivelul serveau micul dejun erau obezi iar
foarte scǎzut de activitate în orele tirzii sau noaptea in somn. Un studiu cei care aveau greutate corporalǎ
desfasurat în Franta pe copii între 7 și 12 ani, s-a constatat cǎcei care nu normalǎmîncau un micdejun
substantial.
2 căţei de usturoi tăiați mărunt
1 linguriţă pastă de ardei rosii
1 linguriţă de sare
1/2 linguritǎ suc de lǎmîie
Se amestecǎ toate ingredientele pînǎse obtine o pastǎ. Se folosește pe

pîine.
Omletǎ din tofu
250g tofu
28
Masa de dimineatá
1 ceapǎ tǎiatǎ mǎrunt
1 lingurǎ de vegeta
pǎtrunjel verde
2 linguri de ulei
Se zdrobește tofu în tigaie și se adaugărestul ingredientelor. Se acoperǎ cu un

capac și se lasă pe foc pînă ce se înmoaie ceapa. Se servește caldă cu pîine și salatăde
rosii.
1 linguriţǎ de vanilie
Granola 1/4 pahar de ulei
4 pahare de fulgi de ovǎz 1/4 de pahar de apǎ
1 pahar de nuci tǎiate Se amestecǎ mierea, vanilia,

uleiul și apa și se toarnă peste fulgii de
1/2 pahar de sămînţă de bostan sau de ovăz. Se amestecăbine și se pune într-
o tavă la copt la foc potrivit. Se
floarea soarelui amestecǎ din 20 în 20 de minute.Cînd
fulgii de ovǎz încep să se rumenească
1 linguritǎ de sare se adaugă nucile și semințele. Se mai
lasǎ în cuptor încǎ 20 minute la foc
4 linguri de miere
mic.
29
Müsli
2 pahare fulgi de ovăz se pun într-o tigaie pe foc, fǎrǎ
apǎ și fǎră ulei și se lasă cîteva minute pînǎ se rumenesc. Se servește cu
un
Alǎturide alcool
sinicotina,cafeina face parte dintre
cele mai folosite drogurilegale.
Aproape 97% din populatia lumii
consumǎzilnic cafeinǎ sub o formǎ
sau alta. Farmacologii au stabilit
cǎ100 mg de cafeinǎ-confinute într-o
singurǎ ceaşcǎ de cafea-modificǎ
functiile organismului,în special ale
sistemului nervos.
Cafeina modificǎ starea de

dispozitie și lasǎ celui care o consumǎ
impresia unui efect energizant. In
realitate efectul excitant inifial este
urmat de o deprimare a
30
functiilorsistemului nervos central datoritǎ epuizǎrii rezervelorde neurotransmifǎtori.
Foarte frecvent, senzatia de duodenal. Deasemenea, s-a

obosealǎcareseaccentueazădupǎ terminarea
efectului cafeinei, il determinǎ pe consumator
să-și administreze din nou o nouă doză în felul
acesta ajun-gindu-se la dependentǎ fatǎ de
drog.Cafeina produce o creștere a tensiunii
arteriale, a glucozei din sînge și a
colesterolului, toti acestia fiind recunoscuti ca
factori de risc pentru aterosclerozǎ respectiv
boli de inimǎ și vase de sînge. Cafeina,
este un stimulent puternic al

secrefieiacide a stomaculuifapt care
crește riscul aparitiei ulcerului gas-tric si
30
Masa de dimineatǎ
pahar de lapte în care se înmoaie fructe 1 lingurǎ de fǎinǎ

proaspete rase sau tăiate în cuburi
mǎrunte. Pentru gust se poate adǎuga sucul de la 1 portocalǎ
miere, vanilie sau coajǎ de lǎmîie.
1 bananǎ (optional)
Pîine delicioasǎ Se mixeazǎ ingredientele pînǎ devin un amestec cremos.

Se toarnǎ într-un vas adînc. Se iau 4-5 felii de pîine, se înmoaie
1 canǎ de apǎ
în cremă și se pun la cuptor într-o tavă unsăcu ulei. Se coc pînă cînd se
1/2 canǎ nuci mǎcinate rumenesc. Se întorc și pe partea opusă pînă se rumenesc din nou. Se
servește cu sos de mere sau fructe proaspete.
1-2 linguri de miere
1/2 linguritǎ sare
Sos de mere
Cremǎ de cǎpsuni
Se curǎtǎ 4-5 mere și se taie felii. Se pun într-un 11/2 canǎ de apǎ
vas cu apă puțină (să acopere merele)și se fierb dupǎ
care se mixeazǎ. Se adaugǎmiere și vanilie dupǎ gust. Se poate servi 1/2 canǎ de nuci tǎiate mǎrunt
dimineața pe o felie de pîine, cu granola sau cu müsli.
1/2 canǎ de orez fiert
Pentru sezonul de iarnǎ se poate conserva în borcane.
1 canǎ de cǎpșuni
3 linguri de miere

31
1 linguriţǎ de suc de lǎmîie pus în evidentǎ faptul cǎ prin

consumul de cafea se accen-tueazǎ
Se mixeazǎ toate ingredientele, se pune în frigider pentru 1 orǎ pierderile de calciu prin
și se servește cu granola sau terciuri de cereale. urinǎastfelfavorizindu-seaparitia
osteoporozei.
Copiii sînt mult mai sen-sibilila

cafeinǎ decîtadulfii. Este important de
știut lucrul acesta deoarece cafeina se
aflǎ în multe
32
"Nu sînt ceea ce para fi." Masa de dimineatǎ
alte produse comercializate în afarǎde cafea. Sos de pere și piersici

Asemenea produse sînt:unele ceaiuri,
ciocolata, bǎuturile rǎcoritoare CokaCola. 2 cǎni de piersici din compot
Statisticile demonstreazǎ cǎ femeile gravide 2 cǎni de pere din compot
care consumă cafea sau bǎuturi cu confinut 3 linguri de miere
de cafeină sînt predispuse la tulburări ale
sarcinii și naşterii.Procentul de avorturi 2 linguri de amidon
spontane şi prematuritatea sînt mai Se scurg fructele de zeamǎ, se
frecvente la femeile consumatoare de cafea. mixeazǎ1/2 canǎ de piersici și 1/2 canǎ de
pere cu zeama din compot cu mierea și
amidonul.Se pune pe foc pînă cînd se
îngroasǎ. Apoi se adaugǎ restul
Cafeaua decafeinizatǎ, cu toate că are ingredientelor.
un conținut scăzut de cafeinǎ,nu pare sǎ fie
un înlocuitor lipsit de riscuri. Extractia este de
fapt incompletă și ceea ce este mai
grav,substantele chimice folosite pentru
extractia cafeinei (tricloretilena si clorura de Terci de ovǎz
metilen) sînt cunoscute pentru efectele lor
cancerigene.Aceste substante chimice nu pot 1 pahar de fulgi de ovǎz
fi îndepărtate în totalitate din produsul final.
2-3 pahare de apǎ
Se fierbe la foc mic 30-40 minute
dupǎcare se adaugǎ:
1/2 de pahar de nuci tǎiate

2 linguri de miere 1 pahar
3 linguri de stafide de lapte
32
Se consumǎ cu fructe proaspete sau conservate, dupǎ Se consumă cu fructe proaspete

posibilitǎtile sezonului. sau conservate, după posibilitățile
sezonului.
Terci de grîu
1 pahar de grîu
2-3 pahare de apǎ
Se fierbe la foc mic 1 orǎ sau chiar mai mult, dupǎ care se
adaugǎ:
1/2 de pahar de nuci tǎiate
2 linguri de miere
3 linguri de stafide
1 pahar de lapte
34
În ultimele douǎ
decenii,investigafiile stiintifice au
scos la ivealǎ numeroase informafii
despreinfluenta moduluide
viatǎasupra sǎnǎtǎfii. Aceste
informatii ne ajutǎ sǎ vedem efectele
fumatului, consumului de alcool,
cafea sau alte droguri,consecintele
sedentarismului şi altor obiceiuri
nesǎnǎtoase.
34
Masa de dimineaţǎ
Dacǎ eliminǎm din calcul îngroasǎ.

fumatul și consumul de alcool,cel Budincǎ de mere I
maiimportantfactorcareare urmǎri
5-6 mere tǎiate felii
2 banane tǎiate felii
1/2 canǎ de stafide (optional)
1/2 canǎ de nuci tǎiate mǎrunt
(optional)
5-6 felii de pîine tăiate în cuburi
1/4 de canǎ nucǎ de cocos (optional)
1 canǎ sos de ananas (reteta mai jos)
Se aseazǎ merele și bananele, ambele
tǎiate felii, stafidele și nucile într-un
vas.Desupra se aşează cuburile de pîine. Se
toarnă sosul de ananas și se mai pun cîteva
stafide. Se coace la foc potrivit 30-
45minute. Dupǎ coacere se poate orna cu
nucǎ de cocos. Variante
decisive și durabile asupra stǎrii de sǎnǎtate Sos de ananas
este alimentafia. Pe mǎsurǎce rǎspîndirea 1.
2 căni de suc de ananas (sau suc de mere) Înlocuiti
bolilor datorate lipsei unor elemente nutritive a
scǎzut,frecventa şigravitatea bolilorcauzate de merele
abuzul şi dezechilibrul alimentar au crescut tot 2 linguri suc de lǎmîie și
mai mult.
4 linguri de amidon
Se amestecǎ și se fierbe pînǎ se
34
bananele cu bucǎți de ananas
2. Folositi diferite combinatii de fructe:mere cu afine sau mere Problemele cu care se confruntǎ
cu zmeurǎ, mere cu piersici,mere cu pere, sau orice alte fructe majoritatea populatiei din țǎrile
proaspete sau din compot. dezvoltate în ceea ce priveste
alimentatia sint urmǎtoarele:
1. Confinutul excesiv de grǎsimi,

Budincǎ de mere II in special colesterol și grǎsimi
saturate.
6-8 mere tǎiate felii
2. Aportul excesiv de calorii.
1/4 canǎ seminte de sesam (optional)
3. Continutul scǎzut de glucide
1/2 canǎ nucǎ de cocos
complexe (de tipul amidonului din
1 lingurǎ suc de lǎmîie cereale si cartofi).
1/2 linguriţǎ sare 4.Confinutul insuficientde fibre

alimentare
1 linguriţǎ de coriandru
5. Consumul excesiv de sare.
1 1/2 canǎ suc de mere
6. Consumul de bǎuturi alcoolice.
1 canǎ de granola (vezi reteta de granola) sau fulgi de ovăz sau
orez fiert 7. Consumul excesiv de zahǎr
rafinat
Se pun merele într-un vas. Se amestecǎcelelalte ingrediente și
se toarnǎ peste mere.Se coace la foc potrivit pînǎ merele se moaie Inconvenientele alimentafiei
iar deasupra se formează o crustǎ maronie. încetǎtenite la noi corespund în linii
mari cu problemele alimentatiei
majorității populației din fǎrile
36
dezvoltate. O statisticǎ
prezentatǎîn cadrulceluide-al VI-lea tigǎri

Congres National de igienǎ,medicina
munciiși medicinǎ socialǎaratǎ cǎ 50,7%
din populafia cercetatǎconsumau o
cantitate excesivǎ de grǎsimi animale,
41,9% consumau zahǎr în cantitǎti
exagerate,la 69,3%s-a constatat folosirea
zilnicǎ de sosuri și rîntașuri pregǎtite în
mod nesǎnǎtos, 44,5% consumau zilnic
prajeli si 49,4% foloseau zilnic condimente.

La aceasta se adaugǎdesigur abuzul de
alcool (36,3%consumǎ zilnic bǎuturi
alcoolice) şi grava problemǎ a fumatului
(47,8%din cei chestionafi erau
fumǎtori,dintre care 83% fumau peste 10
36
Retete culinare vegetariene Masa de dimineatǎ
Se amestecǎ bine primele 6 pe zi, cei mai multi aflîndu-se la virstǎ

3 linguri de amidon
3 linguri de stafideși se fierb. Se adaugǎ bananele tinǎrǎ).
Budincǎ de banane I ingrediente
2 banane Toate aceste probleme sînt de
3 linguri de miere tǎiate felii și nuca de cocos. Deasupra se fapt “atributele”alimentafiei
Se mixeazǎ și se mai adaugǎ încǎ 1
tradifionale în care produsele de
canǎde
1/4 canǎ de sîmburi de migdaleapǎ. Se tapeteazǎ
tǎiate orneazăun vas cu
cu nuca de cocos și fructe
origine animală (în primul rind carnea
pesmet (sau biscuiti) și se așează un
mǎrunt proaspete dupǎ sezon. și preparatele din
strat de banane tǎiate felii peste care
carne)ocupăloculprincipalîn alcǎtuirea
se toarnǎ compozitia de mai sus. Apoi
1/2 canǎ de fǎinǎ
se asează deasupra încă un strat de
1 canǎ de apǎ banane tǎiate felii. Se lasǎ în frigider
cîteva ore și se servește.
1/2 linguritǎ de sare Budincǎ de banane II
7 banane 1/2 canǎ nuci mǎcinate
1/4 canǎ nucǎ de cocos Budincǎ1 canǎ

de de apǎ fierbinte
piersici
1/2de
51/2 cǎni linguritǎ
cuburide
desare
pîine
3 linguriputinǎ
de nucǎ de cocos
vanilie
1/2 canǎ de suc de portocale Suprematia cǎrnii
1 borcan de 500 g compot de
piersici
2 banane meniului zilnic în timp ce vegetalele
1 canǎ de stafide ocupǎ un locsecundar si sînt
considerate un adaos.
Se amestecă cuburile de pîine cu
nuca de cocos. Se mixeazǎ restul Aceste inconveniente nu sînt cum
ingredientelor. Se așează în straturi ar putea părea la prima vedere niste
într-o tavă în următoarea ordine: sosul probleme teoretice.Factorii
de piersici, cubuletele de pîine, mentionati mai sus au
38 37
Masa de dimineatǎ
profunde repercursiuni asupra rǎs- stafidele. Deasupra se pune încǎ un strat de cubulete de pîine. Se coace la foc
pîndiriicelormai importante boliale lumii potrivit 70 minute sau pînǎ cînd se rumeneste. Se servește caldǎ.
industrializate. Cu toate cǎexistǎ un decalaj
economic semnificativ şi diferente mari in
ce priveste nivelul de trai din tara noastrǎ și
respectiv fǎrile puternic industrializate,
consecintele negative ale unui mod de
viafǎmodern sînt vizibile, ba chiarextrem de
alarmante și la noi.
Iatǎo observatie a Organizatiei

Mondiale a Sǎnǎtǎtii cu privire la situafia Budincǎ de orez cu stafide
fǎrilor în curs de dezvoltare:“Schimbǎri
2 cǎni orez fiert
chiar modeste în prosperitate sînt însotite
de schimbǎri majore în obiceiurile 1/4 canǎ stafide
alimentare side o crestere dramaticǎîn
incidența bolilor legate de 3 linguri de miere
alimentatie."(OMS,Raportexecutiv pe
1991). 1 linguritǎ de sare
Iatǎ cîteva date care ilustreazǎaceste coajǎ de lǎmîie

cresteri dramatice datorate
schimbărilormai multsau mai putin 1 canǎ de lapte
modeste în stilul de viafă, în special în
puţinǎ vanilie
alimentatie.
Cînd orezul este aproape fiert se
Numǎrul de decese datorate bolilor
cardio-vasculare era de 144
adaugǎ stafidele, coaja de lǎmîie și laptele.
Se pune la cuptor 30 minute.
39
Masa de dimineatǎ
Budincǎ de orez cu nucǎ 1/2 linguritǎ de sare
2 cǎni de orez fiert 1 canǎ de orez nefiert
1 1/2 canǎ de lapte
2 linguri de miere
2linguri de nucǎ mǎcinatǎ
2 linguri de nucǎ de cocos
1 vîrf de cutit coriandru
putinǎ vanilie
1/4 linguritǎ sare
Se amestecǎ toate ingredientele si se pune la cuptor 10-20 minute.
Budincǎ de orez
cu prune uscate
1/4 kg prune uscate

40
Masa de dimineatǎ
la 100.000 de locuitori în anul 1938.Pe parcursulaniloraceastǎcifrǎ a

crescut extrem de mult ajungînd în 1985 la 630,6 decese la 100.000
delocuitori. In ceea ce priveste bolile canceroase s-au înregistrat cresteri
la fel de
Schimbǎri modeste
in prosperitate =
cresteri dramatice în
rǎspindirea bolilor
spectaculoase. De la numai 47de

decese la 100.000 de locuitori în anul
1938 s-a ajuns în 1988 la 142 de
decese la 100.000 de locuitori. Iatǎ
care este fata realǎ
40
Masa de dimineatǎ
a alimentafiei noastre moderne. 1 lingurǎ de unt
Organizafiile medicale natio-nale grǎsimilorsaturatesia colesterolului

șiinternafionale şiau manifestat
îngrijorarea fafǎ de o astfel de stare de
lucruri și au început săelaboreze
planurişirecomandǎripentru alimita
rǎspindirea în continuare a acestor boli
cauzate de un mod de viafǎnesănătos.
Iată o sinteză a normelor trasate in ceea
ce priveste alimentafia de cǎtre
principalele organizafii cu cea mai înaltǎ
autoritate în materie (Organizatia
Mondialǎ a Sǎnǎtǎfi,
Asociafia Americanǎ de Cardiologie si

Societatea Americanǎ de Oncologie):
A. Reducerea cantitǎfii de grǎsimi

totale, si în special a
41
Masa de dimineatǎ
adǎugat mirodeniile. Orezul curățat și spǎlat, se pune la

fiert în apa în care s-au fiert prunele împreună cu sarea. Se
3 linguri de miere fierbe la foc mic pînǎ cînd zeama scade aproape
complet.Albușurile se bat spumǎ, se adaugă 2linguri de
2 ouǎ miere și 1 linguritǎ zeamǎ de lămîie; se bate în continuare.
Cînd orezul este aproape rece, se amestecă cu
untul,gǎlbenuşurile, prunele strecurate de zeamǎ, fǎina și
la urmǎ cu spuma. Se toarnǎîn cratiţa unsă cu margarina.
putinǎ scortisoarǎ
Se coace la foc potrivit 30-40 minute. Se serveste caldǎsau
Se spalǎ bine prunele uscate în rece.
apǎcǎlduţă. Se înmoaie de seara într-un
litru de apǎ caldă. A doua zi se fierb în
cîteva clocote în aceeași apă în care s-au
Budincǎ de macaroane o cratiţǎ de 2 kg cu margarină sau cu

ulei, se tapetează cu pesmet.Se toarnǎ
cu mere compoziția și se pune in cuptor 30-45
minute pînǎ se rumenește. Se
250g macaroane
consumǎcaldǎ.
4-5 mere
2 ouǎ
Budincǎ de tǎiței
3 linguri de zahǎr
cu brînzǎ de vaci
Se fierb macaroanele, se strecoarǎ și se clǎtesc. Merele se
250g tǎitei
curǎtă de coajă și se taie felii. Se pun într-un vas mai mare și se
amestecă cu ouăle, albușele bǎtute spumǎ și cu zahărul. Se unge 400 g brînzǎ de vaci
41
2 ouǎ alimentar
B. Limitarea aportului caloric în

aşa fel încít sǎ se pǎstreze o greutate
corporalǎidealǎ
C. Cresterea cantitǎtii de glucide

complexe
D.Reducerea cantitǎfii de
sare consumate
E.Evitarea consumuluide alcool
F. Limitarea consumului de zahǎr

rafinat
42
Este evident cǎ alimentafia care îndeplineste în cel mai înalt vegetarianǎ. Aplicarea
grad aceste recomandǎri este o alimentatie preponderent recomandǎrilor de mai sus în
cadrul alimentației obişnuite ar pretinde strǎduinte.

modificǎri radicale a proceselor de prelucrare a
produselor, adicǎ o revolufionare a industriei
alimentare. Aceasta depinde însǎ de societate
șide aceea este un proces lent, greoi dacă nu chiar
iluzoriu. Din fericire,alimentatia vegetarianǎ
poate fi introdusă mult mai rapid la nivelul unor
grupuri mai mici cum este familia. Edrept, aceasta
presupune un efort personal
suplimentar,informare continuǎ și aplicare
perseverentǎ a cunostintelor.Oricum,
beneficiile rǎsplǎtesc toate aceste
42
Masa de dimineatǎ
4 linguri de zahǎr Budincǎ de morcovi
coajǎă de lǎmîie, stafide, sare 3 morcovi mijlocii rǎzuiti
Brînza de vaci se zdrobește cu 3 felii groase de pîine tǎiate în cuburi
furculița. Se ameštecă cu gǎlbenușele, 1 canǎ de stafide

zahărul, tăițeii fierți și strecurati,coaja de
1 linguriţǎ coajǎ de portocale
lămîie ,stafidele și albușele bătute
1 canǎ lapte de nucǎ
spumǎ.
1 lingurǎ de miere
Se toarnă în cratiţa unsǎ cu
margarinǎ,se pune în cuptor la foc Se amestecǎ toate ingredientele și se pun în cuptor 30 minute. În loc
potrivit 20-30minute. Cînd este gata se de pîine se pot folosi, 2 cǎni de orez fiert, sau grîu fiert.
rǎstoarnǎ pe o farfurie, se decoreazǎ cu
stafide.
Crisp de piersici
1/2 kg piersici tǎiate felii
3 linguri de miere
1/2 linguriţǎ de coriandru
1/2 canǎ suc de portocale

43
Se mixeazǎ toate ingredientele cu
exceptia piersicilor. Siropul rezultat se toarnǎ
peste piersici. Compozitia se toarnǎ într-o
cratiţă. Deasupra se așează un strat gros de
granola sau pesmet amestecat cu nucǎ tǎiatǎ
mǎrunt. Se coace pînǎ se rumenește.
Clǎtite umplute cu mere
6 clǎtite groase
8 mere
1/2 canǎ de apǎ
putinǎ vanilie
1-2 linguri de miere
44
Se taie merele în cubulețe. Se amestecǎcu apa, stafidele și

mierea și se pun la fiert
pînă ce merele se înmoaie. Se unge o tavǎ cu
ulei, se umple clǎtitele cu amestecul de mai sus și se așeazǎ în tavǎ. Deasupra se toarnǎ2 cǎni de lapte, sau
un sos format din 2 cǎni de suc de mere, 4 linguri de amidon. Se pune la cuptor la foc potrivit pentru
30minute. Se ornează cu nucă de cocos
înainte de servire.
44
Masa de dimineaţǎ
"Poti sǎ mǎnînci dupǎ
plǎcere din orice pom
din grǎdinǎ" Genesa2,16
Prînz
Felul II
45
Prînz- Felul II
Drob de morcovi
2 cǎni de orez fiert
2 cǎni de morcovi daţi prin rǎzǎtoare
1 canǎ de pesmet
2 cepe mari tǎiate mǎrunt
3 linguri de ulei
11/2 canǎ de apǎ caldǎ
1/2 linguriţǎ de sare

Foarte multi oameni se
îndoiescșiastǎzicǎarfiposibilsǎse 1/2 linguriţǎ de cimbru uscat,
trǎiascǎ fǎrǎ carne. De fapt,lucrul
acesta nu trebuie sǎ ne uimeascǎ de pǎtrunjel, ardei.
vreme ce chiar nutritioniştii,
Se amestecǎ uleiul cu apa. Se amestecǎapoi restul ingredientelor. Se coace
specialiștii care studiază alimentația
într-un vas acoperit 45 de minute. Se descoperă și se mai coace 10 minute.
omului pe baza probelor stiinfifice,
abia au început cu aproximativ10 sau
15ani în urmǎ sǎ
înteleagǎsuperioritatea regimului
vegeta-rian. Drob de soia
49
Prînz- Felul II
1 canǎ de soia carne de cîteva ori și apoi se adaugǎ:
Retete culinare
Se înmoaie 12-24vegetariene
de ore și se 2-3 cepe mari tǎiate mărunt, cǎlite
fierbe bine.Se dǎ prin mașina de tocat
6-7 cǎtei de usturoi tǎiaţi Iată doar cîteva declarafii
mǎrunt
2 felii de pîine înmuiatǎ ale unor personalitǎti din
domeniul medicalcare
1/2 canǎ de fǎinǎ ilustreazǎschimbarea de
mǎrar,cimbru atitudine, de la contestare si
Se unge tava cu ulei, se negare la rezervǎ,apoi la
amestecǎ toate ingredientele și acceptare parfialǎ și pru-dentă
se toarnă în tavă. Se coace 30- și în sfirșit la recunoaştere
40minute. deschisă a avantajelor
multiple."Respingem cu
desǎvirşire propa-ganda cu
Drob de ciuperci privire la unitatea regimului
vegetarian, deoarece el nu
1 canǎ de orez fiert în 2 cǎni
asigurǎ totdeauna
de apǎ
1/2 de kg de ciuperci cǎlite necesitǎtilecalorice ale orga-
cu 1 Se
ceapǎ
amestecá cu orezul și se nismului.." a afirmat în 1953,
M.I. Pevzner, savant emerit
adaugǎ: din
1 canǎ de nuci mǎcinate
1 lingurǎ de fǎinǎ
2-3 linguri de pastǎ de roșii
sau o canǎ de bulion
1 canǎ de pesmet
pǎtrunjel, 1 lingurǎ de 49
vegeta
1 linguriţǎ de busuioc uscat
Prînz- Felul II Prî
cǎrei identitate nu o mai divulgǎm.

Profesorul I.Mincu,adoptǎ o pozifie
mai avansatǎatunci cînd afirmǎ Chiftelute
urmǎtoarele:"regimul vegetarian nu 3 cartofi cruzi de mǎrime mijlocie dati
ridicǎobiectiidin partea nutritionistilor prin rǎzǎtoare
fiind chiar recomandat persoanelor
peste 40 de ani şi celor cu diferite 2 felii de pîine înmuiate în apă și
dismetabolii.."W.Castelli,directorul stoarse
2 linguri de ulei
celui mai faimos studiu asupra bolilor 2 cepe mari tǎiate mǎrunt
cardiovasculare,Framingham Heart
Study, s-a exprimat astfel:"Sîntem 6-7 cǎţei de usturoi tǎiaţi mǎrunt
tentați să rídem de 8 linguri de nucǎ mǎcinatǎ
2 lingurite de sare
1 lingurițǎ de busuioc uscat
1/ linguriţǎ de coriandru mǎcinat
pǎtrunjel verde.
Se amestecǎ bine toate
ingredientele, se lasǎ să stea 5-10
minute, se formează chifteluţe
rotunde, cît o nucă. Se coc la cuptor 30
-45minute.
Drob de nucǎ
2 cǎni de orez fiert

1 1/2 canǎ de nuci mǎcinate
vegetarieni.. dar adevǎrul este cǎ 2 cǎni de pesmet
ei o duc mult mai bine decit noi." Iatǎ
pozifia Asociafiei 1/2 canǎ de semințe de floarea
soarelui
49
2 linguri de fǎinǎ 2 linguri de ulei sau fǎinǎ de in
2 felii de ţelină sau frunze tǎiate mǎrunt 2 ardei tăiaţi mǎrunt
1 1/2 canǎ de apǎ sau lapte sau 3 linguri de pǎtrunjel,

busuioc,
1 ceapǎ tǎiatǎ mǎrunt
2 morcovi fierti tǎiati mǎrunt
o linguriţǎ și jumǎtate de sare
1 linguriţǎ de busuioc
4-5 cǎţei de usturoi tǎiati mǎrunt
Se amestecǎ. Nu trebuie sǎ fie nici prea moale nici prea uscat. Se

pune într-o tavǎmijlocie și se ține la cuptor 30-45 minute.
Linte
11/2 canǎ de linte uscatǎ
Se macină lintea și se adaugǎ:
4 cǎni de apǎ fierbinte
5-8 căței de usturoi
52
Retete culinare vegetariene Prin
Dieteticecafea,
alcoolice, Americane, 0organizatie
cît șidin punctul de vederefoarte
al conservatoare:"O dietǎ
sare dupǎ gust. Dar sǎ lǎsǎm sǎ vorbeascǎfaptele.
totalobiceiurilor
vegetarianǎ poate fi planificatǎ
alimentare. In general înei aşa
sîntfel încît sǎ fie adecvatǎ din
Se fierbe compoziţia tot
Cercetǎri mai se
pînă numeroase fǎcute pe
cunoscufi pentru faptul cǎ nu consumǎ carne
punct de vedere nutritiv." Şiîn sfirşit, pozifia luiJ.Scharffenberg, diferite grupuri de vegetarieni scot la
de porc întǎrește.
toarnă Se mai mică unsă
într-o tavă
profesor de, nutrifie
dar realitatea este cǎ
aplicatǎ, deosebirile Loma
Universitatea Linda, California: iveală faptul că ei au risc scǎzut pentru
mergmultmaideparte.
"De fapt,o dietă vegetariană Certeste
estecǎmai ușor decuformulat,
guvernul ulei. mult mai usor cele mai frecvente boli care afecteazǎ
Statelor decît
de formulat, Unite
una cu acarne." cheltuitpeste societatea europeanǎ si americanǎ.
Drob de fasole
6milioanededolari
3 cǎni de fasole fiartǎ Cel mai studiat grup din punctul
2-3 cepe tǎiate mǎrunt al sănătǎtii sînt adventiştii
de vedere
de ziua a şaptea.Acestia sînt o
2 ardei graşi tǎiaţi mǎrunt
populatie care se deosebestede
2 linguri de uleipopulatia generalǎîn ceea ce privește
6 linguri de fǎinǎ obiceiurile lor de viata, atit în ceea ce
priveste fumatul,
2felii de pîine înmuitate în apă șiconsumul de bǎuturi
stoarse bine
1/2 linguriţǎ busuioc
4-5 cǎţei de usturoi
1/2 linguriţǎ sare
1 canǎ bulion
Fasolea se mixeazǎ sau se trece
prin mașina de tocat. Se adaugǎ
restulingredientelor se amestecă și se
toarnă într-un vas uns cu ulei.Se pune
pentru a descoperi care este
în cuptor pentru 1 orǎ. Deasupra se
secretul procentului scǎzut de
presarǎ puțin pǎtrunjel verde și se
bolicanceroase, de boli de inimǎsi
garnisește cu cîteva felii de rosii.
multe alte boli, în rîndurile
52
Mazidra 2-3 ardei capia roșii tăiați mǎrunt
2 cǎni de linte 1 canǎ de morcovi tǎiați mǎrunt
1 frunzǎ de dafin 1 canǎ de mazǎre fiartǎ
1 ceapă mică tăiatǎ mǎrunt
1 linguritǎ de vegeta
1 linguriţǎ de mǎghiran
1 vîrf de linguritǎ de cimbrişor
sare dupǎ gust
Se adaugǎ 4 cǎni de apǎ. Se amestecǎingredientele și se fierb 30-45

minute. La urmǎse adaugǎ 2 cǎni de orez fiert.
Macaroane cu legume
1/2 kg macaroane fierte
1 canǎ de nuci mǎcinate
4 cǎni de apǎ
2-3 linguri de fǎinǎ
54
adventiştilor. Aproximativ jumǎtate din populatia

adventistǎcuprinsăînstudiistatistice pentru o duratǎ de mai bine de 35 de
ani sînt vegetarieni.
Studiile de longevitate fǎcute peadventistiidin California arată cǎ

media de viafă estecu 8,9ani la bărbaţi și cu 7,5 ani mai mare la femei
comparativ cu bǎrbafii și femeile din populatia generalǎ Acestedatesînt
valabile nu doar pentru continentul american ciau fost confirmate de
studiifǎcute în Olanda, Norvegia si Polonia. În toate aceste fǎri,adventistii
trǎiesc mai mult decît
restul populatiei. ratǎ cu 61% mai micǎ, iar cei strict vegetarieni (care nu consumau nici ouǎ sau
lapte) cu 86% mai micǎ. Toti vegetarienii adoptaserǎ acest regim de mai pufin
Dacă adventiștii au fost comparati de 5ani. Dacǎei ar fi trecut la alimentatie vegetarianǎ de mai multi
cu populatii de ani,reducerea ratei de mortalitate prin boală coronariană ar fi fost probabil și
nefumǎtori,diferentelesau redus cu mai importantă. Din aceste date se poate trage concluzia că boala coronarianǎ
50%. Se întelege deci cǎjumǎtate din
avantajele modului de viată al
adventiştilor se datorează faptuluică nu
fumeazǎ.Cealaltă jumătate se explicǎ
prin regimul alimentar.
Rata mortalitǎfii prin

boalǎcoronariană la bărbafiiadventisti
este cu 65% mai micǎ decît cea a
bǎrbatilor neadventişti.Adventistii
lacto-ovo-vegetarieni aveau aceastǎ
54
Prinz-Felul II
Chiftelute din ovǎz
1 canǎ de rosii tǎiate felii 1/2 canǎ de nuci mǎcinate
Macaroanele se fierb separat. Într- 3 cǎni de fulgi de ovǎz

un alt vas se amestecǎ restul
ingredientelor cu excepția legumelor, 1 ceapǎ tǎiatǎ mǎrunt
se mixează și se pune pe foc pînă de
îngroașă; se amestecă în continuu. 1 linguritǎ de sare
Morcovii,roșiile, ardeii și mazărea, se
fierb înǎbușit 10-15minute. La sfirșit de
amestecǎ macaroanele.sosul și 1/4 linguritǎ de cimbrişor
legumele. Se pune la cuptor 45 minute
într-un vas uns cu ulei. 1/4 linguriţǎ de mǎghiran
4-5 cǎței de usturoi
2 cǎni de lapte de nucǎ (sau lapte de vacă)
Se înǎbușe ceapa într-o cantitate mică de
apășiuleipînăce ceapa se înmoaie. Se amestecǎtoate ingredientele. Se fierb cartofil și se curǎță de

Dacǎ compozitia este prea moale se mai adaugă făină. Se lasă să stea coajǎ. Se taie felii și se pun într-o tavă
15minute. Se unge o tavǎ cu ulei, se formeazǎchiftele rotunde sau plate. Se unsă cu ulei.Deasupra se presarǎ 2
pune la cuptor vreo 40 minute cepe tăiate mǎrunt și puţină sare.
Deasupra se rade brînzǎ (sau caș).Se
coace la cuptor 30 minute.
Cartofi cu brînzǎ la cuptor
55
Refete culinare vegetarienc
Salatǎ de fasole
1 canǎ de fasole boabe fiartă (de preferat tǎrcatǎ) poate fi redusă prin adoptarea
unei diete corespunzátoare cu
1 ceapǎ verde tǎiatǎ felii aproximativ 90%.
1 roșie tǎiatǎ mǎrunt Comparatiile fácute în cadrul

grupului de adventisti
2-3 linguri de pǎtrunjel tăiate mǎrunt nevegetarieniauarátatcábárbatii care
au mîncat carne de 6 sau de mai multe
Seamestecă și se punîntr-un vas. Separat se preparǎ:
ori pe săptăminǎ, au
56
Refete culinare vegetarienc
avut de 4 ori mai multe infarcte miocardice fatǎ de cei lacto-ovo- vegetarieni. În general,cu cît consumul
de carne era mai
mare cu cît și riscul pentru boalăcoronariană în evidenfǎ în urma studiilor pe adventistii de ziua a saptea este
era și el mai mare. legatdediabetulzaharat Bǎrbafii care consumau carne de 6 sau de
maimultde 6oripesăptǎmînǎau prezentat un risc de mortalitate prin diabet
Un alt avantajsurprinzǎtor
de aproape 4 ori mai decît
al alimentafiei vegetariene pus
mare bǎrbatii
56
Prînz-Felul II
1/4 litru bulion (sau 1/2 kg roșii tǎiate)
2 linguri suc de lǎmîie 3/4 de canǎ de apǎ
2-3 cǎţei de usturoi tǎiat mǎrunt 1 ceapǎ tǎiatǎ mǎrunt
1/4 linguriţǎ de sare 1 ardei gras tǎiat mǎrunt
2 linguri de ulei 1/2 linguriţă de busuioc
Se amestecǎ și se toarnǎ peste 1/2 linguriţǎ de sare

fasole. Se pune la frigider 3-4 ore. Se
serveste ca garniturǎsau salatǎ. 2-3 cǎtei de usturoi
Orezul nefiert se coace într-o tigaie pînǎse rumenește puțin. Peste orez
se toarnǎ restul ingredientelor. Se fierbe la foc mic, fǎrǎ sǎ se amestece timp
de 1 orǎ. Se poate adǎuga 1 canǎde fasole boabe fierte, măsline tăiate
Orez spaniol mărunt.
1 canǎ de orez nefiert
Pireu picant 1/2 linguriţǎ sare
4 cartofi fierti 1/2 lingurǎ pǎtrunjel verde
2 cǎni de apǎ Se mixează pînă se obtine o

pastǎomogenǎ. Se încǎălzește și se
serveste. 57
1 ceapǎ mare tǎiatǎ mǎrunt
Prînz-Felul II
lacto-ovo-vegetarieni.
Faptele sînt la fel de

Cartofi umpluti impresionate în ceeace priveste
diferitele forme de cancer. Sa
2 cartofi mari
2 cǎni de brînzǎ de vaci
1 lingurǎ de margarinǎ
1 linguritǎ sare
1/2 felie de pîine înmuită în apǎ și stoarsǎ
1 ou crud
Cartofii se fierb în coajă cu puțină sare timp de 30-40 minute. Apoi se

curǎţă de coajǎ și se taie în jumǎtăți pe lungime și se scobesc la mijloc.
Separat, se freacă cu furculița brînza de
constatat cǎ în comparatie cu
populatia generalǎ, adventistii
vegetarieni au avut rata mortalitǎtii
58
Prînz-Felul II
prin cancer de prostatǎ cu 27% mai micǎ, rata mortalității prin cancer de sîn cu 27% mai micà, rata mortalitǎfii
prin cancerdestomaccu 37%mai

mică, rata mortalitații prin can-cerde
pancreas cu 47%maimicǎ,rata
mortalității prin cancer de ovar cu
51% mai micǎ, iar rata
mortalitătiiprin cancerde intestin
gros cu 97% mai micǎ.
Studiile efectuate pînǎ în

prezent sugereazǎ o
cauzǎcomunǎpentru cancerul de
colon,
sîn, prostatǎ.și ovar și se
58
Prînz-Felul II
1/2 kg cartofi
vaci, oul, margarina, sarea și pîinea 1/2 canǎ de lapte

înmuitată.Se umple scobiturile
cartofilor cu aceastǎumplutură și se 5 linguri de smîntînǎ
pun într-o cratiță unsă cu ulei.Se
prepară un sos de usturoi din 2 1/4 kg telemea rasǎ
linguri de fǎinǎ albǎ, 5 cǎtei de
usturoi zdrobiţi, 1/2 canǎ apărece, 1 1/2 linguritǎ sare
lingurǎ vegeta și se fierbe pînǎ se Cartofii curățați de coajă, tăiați în cuburi mai mari, se pun în apă clocotită, puțin
îngroasǎ. Se toarnă peste cartofii
umpluți și se pune la cuptor 20 sǎrată și se fierb 15 minute. Apoi se scurg de apă și se pun într-o cratiţă unsă cu ulei.
minute. Laptele rece se freacǎcu 2 linguri de făină apoi se adaugă smîntîna, se amestecǎ și se
toarnǎ peste cartofi. Deasupra se presară brînză sau telemea rasă. Se pune la
cuptor 15 minute.
Cartofi cu smîntînǎ
Cartofii se spalǎ bine și se coc în

Cartofi dublucopti cuptor.Cînd sînt gata, se taie în
6 cartofi mari jumǎtate pe lungime și se scobesc.
Miezul scobit se zdrobeste și se
1 lingurǎ de margarinǎ adaugă margarina, sarea. Dacǎ
compozitia este prea uscată se
1 linguritǎ sare adaugă puțin lapte. Se umple cartofii
cu aceastǎ compozitie. Se garnisesc
1 ceapǎ verde tǎiatǎ mǎrunt
cu ceapă, boia și brînza rasǎ. Se pune
1 lingurǎ boia de ardei la cuptor 30minute.
2 felii de cas ras 59

suspecteazǎ cǎaceastǎ cauzǎ ar fi un

Cartofi americani regim alimentar cu un confinut mare de
6 cartofi grǎsimi de origine animalǎ.
3 linguri de margarinǎ Acestea sînt doar o parte infimǎ

din informatiile furnizate de cele
3 linguri de fǎinǎ peste 200 de studii stiinfifice în care a
fost cuprinsǎpopulafia adventistǎ. Ele
1 linguritǎ de sare pot sǎconstituie o bază sigurǎ pentru
elaborarea unor recomadǎri noi în
21/2 cǎni de lapte
ceea ce priveste alimentatia
sǎnǎtoasǎ. Nu s-a gǎsit încǎrăspunsul

la toate întrebǎrile dar un lucru este
cert: existǎ un stil
60
de viață real și posibil de aplicat prelungeste durata de viafǎ. Alimentatia idealǎpresupune o alimentafie
care promovează bazatǎîn principal pe produsele de origine vegetalǎ, cereale
sănătatea,re integrale,legume, fructe, nuci şi
duce în mod incredibil riscul pentru

majoritatea bolilor cronice care
afecteazǎ lumea noastră modernă
și care nu în ultimul rînd,
60
Prinz-Felul II
1 ceapă micǎ tǎiatǎ mǎrunt
Cartofi se spală și se curăță de Budincǎ de conopidǎ

coajă; se tai în felii subțiri.
Margarina se topește și se 1/2 kg de conopidǎ
amestecă cu făina, sarea și laptele.
1-2felii depîine înmuiate în apǎ și stoarse
Se fierbe 1minut amestecînd. Într-
un vas uns cu ulei se așează un strat 1 canǎ de lapte
de felii de cartofi peste care se
pune ceapa tǎiatǎ și 1/4 din sosul 150 g brînzǎ telemea
preparat ca mai sus. Se aşeazǎ în
1 lingurǎ de margarinǎ
continuare încǎ douǎ straturi de
cartofi, ceapǎ și sos. În loc de sos se 4 linguri de fǎinǎ
poate folosi brînzǎ.
1ou
Vasul se acoperă și se pune în
cuptor.Dupǎ 30 minute se ia Conopida tǎiatǎ buchețele se fierbe 15
capacul și se lasă în cuptor încǎ 1
orǎ.
minute în apǎ clocotitǎ. Se

strecoarǎ iar cînd se rǎceste se
trece prin mașina de tocat. Se
61
adaugǎrestulingredientelor,sepune compozitia într-un vas uns cu alte seminte, evitarea consu-mului

ulei și se lasǎ la cuptor 30-60 minute. de carne și reducerea
substanfialǎagrǎsimiloranimale.
Musaca de vinete
4-5 ardei grasi
2 vinete mari
1/2 kg pǎtlǎgele rosii
2 cepe mari
sare
Se coc ardeii si vinetele, se curǎtǎ, se rup fişii. Rosiile și ceapa se

taie felii. Într-un vas uns cu ulei se pune un rînd de roșii, un rînd de
vinete, apoi iarăși roșii, ceapă, ardei și iarăși rosii. Printre straturi se
pun 4-5 cǎței de usturoi și puţină sare. Vasul se pune la cuptor pentru
15-25 minute.
62
experientǎ. Intr-unul din
Condimentele sînt
ingredientealimentare de origine
absolut vegetalǎ. Ele sînt un mijloc
deosebit de eficient de a aduce
variatie si de a îmbogǎti gustul unor
preparate culinare.Totuși nu toate
sînt cu totul inofensive, ba chiar unele
sînt dǎunǎtoare.
Oricine cunoaste efec-tele

neplǎcute ale ardeiului iute sau ale
piperului însǎ pufini realizeazǎ
gravitatea unui regim condimentat în
mod abuziv.Oamenii de stiinfǎ au
cercetat efectele diverselor
condimente asupra mucoasei
gastrice si
comportamentuluianimalelorde
63
Ardei umpluti puțină apă, 1 lingură de ulei și sare. Apoi,se toarnă orezul spălat și 2
pahare de apă. Se lasǎsǎ fiarbă aproape complet, se pune pătrunjel
10 ardei mici și se lasă să se răcească puțin. Ardeii se umple pe trei sferturi, se
pune un capac dintr-o felie de roșie și se pun într-o cratită cu puțin
ulei.Se lasă să se înăbușească puțin fără apă dupăcare se pune apă,
3 morcovi mari rasi cu 1-2 degete peste nivelul ardeilor. Cratița se pune la cuptor, se
scoate din cîndîn cînd și se întorcardeii. Cînd apa a scăzut pe
sare jumătate, se pun 2-3 straturi de roșii tăiate.Se lasă la cuptor încă 30
minute.
pǎtrunjel
Ardeii se curǎtă de cotor și

semințe, se spală și se lasă cu gura în
jos. Ceapa se toacămărunt și se
călește împreună cu morcovii în
Dovlecei umpluti și se scot cu lingura de

spumǎ.Separat se pregătește brînza
4-5 dovlecei mici cu ouǎ și pǎtrunjel.Se umple dovleceii
1 ou cu vîrf. Se pun la cuptor într-o cratiţǎ
unsă cu ulei 30-40 minute. Se servesc
brînzǎ telemea sau caş cu smîntînǎ.
pǎtrunjel
Se curǎtǎ dovleceii de coajǎ, se taie în lungime și se scoate

miezul cu lingurita. Se pune apă într-o oală cu puțină sare. Cînd
Ghiveci de legume
apa clocotește se pun dovleceii, se lasă sǎ fiarbǎcîteva minute 2-3 cepe mari tǎiate mǎrunt
63
2 castraveti experimente,sobolanii din grupa de

control au primit o alimentatie fǎrǎ
2 ardei graşi mari condimente. Ceilalti au primit
aceeasialimentatie dar cu adaos de piper.
3 rosii Dupǎ sase sǎptǎmini,s-a examinat
mucoasa stomacului și s-a constatat
3 cartofi mijlocii cǎmucoasa şobolanilor care au
1 dovlecel mare
64
Prînz-
sare,pǎtrunjel
Ceapa tǎiatǎ mǎrunt, castravetii
curǎtati
de coajă și tăiaţi mărunt, ardeii
tăiați,curǎţat
dovlecelul
de sîmburi și de coajǎ,
cartofii curǎtaţi și
tǎiaţi cubulete, se pun într-o
cratiţǎ
decuulei,
2-3 linguri
puținǎ apă și sare și se
lasă să fiarbă
complet.
primitalimentafia piperatǎ a avut

leziunipe o suprafafǎ de 7,1 m㎡,în Dovlecel pane
timp ce aceia care au primit 2 dovlecei mijlocii
alimentafia necondimentatǎ nu aveau
leziunidecît pe o suprafafǎde 1,2 m㎡, 2 ouǎ
aceasta datoritǎstresului. Alte 3 linguri de fǎinǎ
experimente au demonstrat efectul
iritant al muştarului, ardeilor iufi, si sare
chiar al usturoiului. Interesant de Dovleceii se curǎtă de coajǎ, se
remarcat cǎ leziunile mucoasei taie felii degrosime potrivitǎ, se
stomacului nu au fost singurele presarǎ cu sare și se lasǎ10
modificǎri. S-a observat minute.Apoi, fieare felie se trece prin
cǎsobolaniiperegimulcondimentat fǎinǎ,ou și se așează într-o tavă unsă
erau mult mai agitafi, mai agresivi, se cu ulei. Se pune la cuptor 10 minute
speriau mai uşor şi aveau tendinfǎ după care se scot și se întorc feliile pe
maiaccentuatǎ de cealaltǎ parte și se mai pun 10 minute
la cuptor.
64
Conopidǎ pane
Conopida se curăță și se spală, se separǎîn a muşca.

buchețele de mărime potrivită după care se fierbe
Din fericire, existǎcondimente
avîndu-se grijă să nu se facă prea moale.Modul de preparare în
bune, nu doarpentru gust dar și
continuare este identic cu cel descris mai sus, la dovlecei pane.
pentru sănătate iar gustul se poate
reeduca. Defapt,
Fasole verde scǎzutǎ
1 kg fasole verde
2 cepe mari
3 morcovi mari tǎiati rondele
1/2 litru bulion
1 ardei gras tǎiat mǎrunt

Ceapa și ardeiul tăiate mǎrunt şi morcovii tǎiaţirondele se cǎlescîn 3 linguri
de ulei, puţinǎapă și sare. Fasolea verde se spală, se curăță și se rupe în bucăți
de mărime potrivită. Se pune în cratiță peste legumele călite, se lasă cîteva
minute să se înăbușe și apoi se adaugă apă ca săacopere fasolea. Se fierbe pînă
ce fasolea este fiartǎ bine. Separat, se amestecǎ 3 linguri de fǎinǎ cu puțin renuntarea la condimentele
bulion. Se toarnă peste fasole iupi,permite o mai bunǎ savurare a
gustului natural al alimentelor,a
texturii lor. Iatǎ cîteva din
condimentele a căror utilizare este
beneficǎ:busuioc,
66
pǎtrunjel,coriandru, cimbru, mǎrar,chimion, anason, mǎgheran.

Loc pentru retete personale
dupǎ care se adaugă restul de bulion. Se mai dǎîncǎ odatǎ în clocot. Dacǎ este prea subțire
se poate îngroșa cu fǎină. Dacă este prea gros, se poate adǎuga bulion.
Iahnie de fasole
1/2 kg fasole boabe
2-3 cepe
2 linguri de ulei
2 foi de dafin
2 ardei
4 cǎtei de usturoi
1 lingurǎ de boia
1/4 litru de bulion
Cu o searǎ înainte, se alege fasolea, se spalǎ și se pune la muiat în apă călduță. Dacăfasolea
nu este veche, se poate pune la muiat și numai cu 2 ore înainte. Dacă este nouă, nu se
punelamuiat. Se aruncă apa în care s-a înmuiat.Se toarnǎ apǎ rece cît sǎ acopere fasolea și se
66
Prînz- Felul II
pune la fiert. Cînd apa începe sǎ clocotească, se scurge și se toarnă altă apă fierbinte în aceeași
cantitate. Separat,în timp ce fasolea se fierbe, se
înǎbușă în 2 linguri de ulei și 3 linguri de apă,legumele spǎlate, curățate și tǎiate mǎrunt. Peste ele se toarnǎ bulionul, 4
lingurite de sare. Cînd fasolea s-a fert, se toarnǎ legumele înǎbușite peste fasole, se pun 2 foi de dafin și se lasǎ sǎfiarbǎ
împreună 10-15 minute.
Sufleu de dovlecei
2-3 dovlecei mijlocii
3 linguri de fǎinǎ
1 lingurǎ de ulei
1 ou
2-3 linguri de brînzǎ rasǎ
1 canǎ de lapte
2 lingurite de sare
67
Se curǎţǎ dovleceii de coajǎ, se rad prin rǎzǎtoarea mare și se călesc înăbușit în propria lor zeamǎ cu 2 lingurițe de sare
pînă se înmoaie bine. În acest timp se face un sos din lapte cu 3linguri de fǎină. Sepune pe focpînă se îngroașă.Apoi se adaugă
brînza rasă și oul. Se amestecăcu dovelceii înăbușiți și se pune într-un vas uns cu ulei. Se presarǎ deasupra cu brînzǎ sau
cașcaval ras. Se pune la cuptor 30 minute pînăse rumeneste.
Tocǎnitǎ de ciuperci
1/2 kg de ciuperci
4 cepe
2 linguri de ulei
2 lingurite de sare
3 linguri de pǎtrunjel verde tǎiat mǎrunt
Se aleg ciupercile, se curǎțǎ, se spalǎbine, se taie în felii sau bucățele. Ceapa se taie mărunt,
se pune într-o cratiță cu 2linguri de ulei și puţină apă și se lasă să se înăbușe puțin. Se adaugă
ciupercile, se pune puțină apă și se lasăsǎ fiarbă înăbușit pînă scade toată apa din ele.Separat, se
amestecă 2 linguri de făină cu puținăapǎ, se toarnǎ peste ciuperci cînd acestea sînt bine fierte. Se
lasă să dea în clocot de mai multe ori,sepunepătrunjelul deasupra. Se potadăuga 1-2 linguri de
68
Prinz-Felul II
smîntînǎ.
Sarmale vegetariene Loc pentru retete personale
1 varzǎ mai mare
1 canǎ de orez nefiert
3 linguri de ulei
2 cepe mari
3 morcovi mari
1/2 kg de rosii
sare, pǎtrunjel
1 canǎ de ciuperci cǎlite în ceapǎ
Se spală și se curăță varza iar apoi se opǎrește. Ceapa se toacă mărunt și se călește împreună
cu morcovii în puțină apă, 1 lingură de ulei și sare. Apoi, se adaugă orezul spălat și 2pahare de
apă. Se lasă să fiarbă aproape complet,se pune pǎtrunjel și se lasǎ sǎ se rǎceascăpuțin. Se pun
ciupercile călite în ceapă și se amestecǎ. Sefac sarmalele și se aseazǎ în cratiţăpe fundul căreia s-a
pus varză tăiată mărunt și ulei. Între straturile de sarmale se pun roșii tǎiate felii. Deasupra se
pune deasemenea varzǎtǎiatǎ mărunt și un strat de roșii tăiate felii. Se acoperǎ cu apǎ, se lasǎ sǎ
fiarbă pînă cînd apa scade. Se pot servi cu smîntînă.
69
Prinz- Felul II
Sos de rosii
2 cǎni de bulion
1 ceapă mare tăiată mǎrunt
3 linguri de ulei
4 cǎtei de usturoi
1 ardei gras tǎiat mǎrunt
1 lingurǎ de miere
1/2 lingurǎ suc de lǎmîie
1/4 linguriţǎ de coriandru (sau 1 foaie de dafin)
Se amestecǎ toate ingredientele şi se lasǎsă fiarbǎ 10-15 minute.
Se poate servi cu pizza, cu dovlecei sau conopidǎ pane.
71
Prinz- Felul II
Sos de usturoi
5 căței mari de usturoi tăiați mǎrunt
1 linguritǎ de boia
puţinǎ apǎ rece
Se amestecă fǎina cu putinǎ apǎ rece. Se adaugǎ usturoiul, vegeta și pudra de boia și uleiul. Se mai
adaugǎ 1/2 de canǎ de apǎ rece. Se pune pe foc și se amestecă pînă se îngroasǎ.
Maionezǎ din soia

Se înmoaie 1 canǎ de soia boabe timp de 12-24 ore. La fiecare canǎ de soia înmuiatǎ se adaugǎ
1/2 canǎ de apǎ, se mixeaxǎ de mai multe ori si se fierbe 15-20 minute. Se pune într-o tigaie neunsǎ
(preferabil teflon) la foc mic, se amestecă cu o lingură de lemn pînă nu mai iese abur și rǎmîne ca o
brînză stoarsă bine. La 1 canǎde compoziție se adaugǎ:
1 canǎ de apǎ

71
1/4 de ceapǎ tǎiatǎ mǎrunt
zeama de la 1/2 de lǎmîie
Se mixeazǎ toate dupǎ care se adaugǎtreptat ulei (1 cană). Se pune la frigider și se foloseste ca
maioneza obisnuitǎ.
Prînz
Supe şi ciorbe
72
Prînz - Supe/ciorbe
Digestia constǎ în prelucrarea Supǎ cu conopidǎ

mecanicǎ și chimicǎenzimaticǎ de
cǎtre organele aparatului digestiv a 4 cǎni de apǎ
substante-loralimentare astfel incît
3 cartofi tǎiati cubulete
acestea devinabsorbabile.Absorbfia
este etapa finalǎ a digestiei prin care 1 conopidǎ mijlocie tǎiatǎ
alimentele descompuse trec din
lumenul tubului digestiv prin 4-5 cǎtei de usturoi
mucoasǎ şi peretele capilarelor
sanguine sau limfatice în circulatie. 2 lingurite de sare
1 ceapǎ mijlocie tǎiatǎ mǎrunt
Digestia începe în gurǎ. 1 ceapǎ verde tǎiatǎ mǎrunt
Un fapt simplu dar de cele mai Se pun primele trei ingrediente într-o oală. Cînd dă în clocot se
face focul mic și se acoperǎ. Cînd cartofi și conopida s-au fiert, se
multe ori uitat. La nivelul gurii adaugă ceapa tăiată mărunt și usturoiul și se lasǎ sǎ mai dea în
clocot. Separat, se pun două linguri de făină, 3 linguri de suc de
roșii,se amestecǎ și se toarnǎ peste supǎ. Se adaugă sare și două
linguri de ulei. Se lasă sămai dea încă odată în clocot. Se ia de pe
foc și se adaugă pătrunjel verde tǎiat mǎrunt.
Supǎ de linte
2 1/2 cǎni de linte uscatǎ
10 cǎni de apǎ
75
Prînz - Supe/ciorbe
lintea e fiartă complet). Se

adaugăsuc de lămîie și pătrunjel
2-4 linguri de ulei chiar înainte de a fi servitǎ.
3 cǎtei de usturoi
2 cepe tǎiate mǎrunt
1 felie de ţelină tăiată mǎrunt
2 morcovi tǎiati mǎrunt
3 linguri de pastǎ de rosii
(sau 1/4 litru bulion)
1 foaie de dafin
21/2 lingurite de sare
2 lingurite suc de lǎmîie
pǎtrunjel verde tǎiat mǎrunt
Într-un vas mic se pune usturoiul,ceapa, uleiul și puțină

apă și se lasǎ sǎ se înmoaie puțin pe foc. Într-o oalǎ,
separat,se pune lintea la fiert în 10 cǎni de apǎ.Cînd dǎ în
clocot se face focul mai mic și se lasă să fiarbă 20
minute,pînǎ ce lintea e de jumătate fiartă. Apoi se adaugă
restul ingredientelor și se fierbe încă 30 minute (pînă ce 75
alimentele suferǎ un proces de prelucrare mecanicǎ,

de fǎri-mifare, cu ajutorul dintilor și o prelucrare chimicǎ
prin interventia enzimelor din salivǎcare este secretia
glandelor salivare.Deaceea,contrarpǎrerii
multora,sialimentelesemilichide sau lichide trebuiesc
mestecate.
Deseori se întimplǎ ca saliva sǎ fie diluatǎ si astfel

acfiunea ei chimicǎ sǎ fie mult diminuatǎ, prin consumarea
alimentelorlichide (de
exemplu:ceai,lapte, cafea cu lapte,
sucuri,apǎ), concomitent cu
alimentele solide. Acest obicei se
poate
corecta prin mestecarea separatǎ,pe Idealeste caalimentele introduse îngurǎsǎsetransforme înainte de a fi înghifite
rînd, a alimentelor solide şi lichide. într-opastǎomogenǎ. Aceasta presupune o masticatie mult mai
îndelungatǎdecît sîntem obisnuiti în general.Înplus este nevoiedeo menfinere
Mincarea în grabǎafecteazǎ în stare cît mai bună a danturii.
calitatea digestiei bucale, lǎsînd ca
mîncarea sǎ fie înghitită în bucăti mari Un alt neajuns al mîn-catului în grabǎ este cǎ gustul alimentelor nu este
ceea ce limiteazǎ mult contactul savurat în întregime. Senzafia de satietate apare mai tirziu iar aceasta
enzimelorcu alimentele rezultatul fiind o predispune la ingerarea unor cantitǎti maridealimente şiastfel la îngrǎsare.
digestie incompletǎ sau întirziatǎ
76
Retete culinare vegetariene Prînz- Supe/ciorbe
Supǎ de mazǎre 1/4 litru de bulion

busuioc și mǎghiran (optional)
2 cǎni de mazǎre verde Se fierbe mazărea în 1/2 litru de apă, 20-30minute. Se adaugă
2 cǎtei de restul
usturoiingredientelor și se fierbe.Se ia de pe foc și se adaugă
1/4 de litru de apǎ 1/2 linguriţǎ busuioc șitǎiat
fǎina,uleiul condimentele.
mǎrunt
pǎtrunjel
1 ţelină micǎ tǎiatǎ mǎrunt
2 lingurite de vegeta
2 cartofi tǎiati cuburi Supǎ
Se pune soia la înmuiat 12deore
legume I
apoi mǎrunt
2 morcovi tǎiaţi se fierbe. Macaroanele3 cǎni se fierb
de macaroane fierte
separat (lichidul nu se aruncă). În Urmǎtorul organ al cparatului
1 ceapǎ mare tǎiatǎ mǎrunt 2 cǎni dese
soia fiartǎ digestiv care continuǎprelucrarea
lichidul în care au fiert macaroanele
fierb alimentelor este stomacul. Elesteun
1 linguriţǎ de sare,restul legumelor
1 lingurǎ ulei pînǎ1 ceapă
cînd mare
se tăiată mǎrunt
moaie. Se ames-tecǎ fǎina cu apǎ rece organ cavitar,situat între esofag și
2 cǎţei de usturoi, 1 lingurǎ
și se adaugǎ fǎinǎ
soia 1 ţelinǎ
și macaroanele. Se mică
dă tǎiată mǎrunt intestinul subtire.
încă odată în clocot. 2 morcovi tǎiaţi mǎrunt Stomacul este delimitat
1 cartof tǎiat cuburiSupǎ de legume II
6 cartofi mijlocii tǎiati cuburi

2 morcovi mari tǎiaţi mǎrunt
1 ceapă mare tăiaǎ mǎrunt
1 lingurǎ pasta de ardei
1/2 telinǎ micǎ tǎiatǎ mǎrunt
1 ardei verde tǎiat mǎrunt
1/4 litru de apǎ
2 cǎni de lapte 77
de
78
Prinz-Supe/ciorbe
esofag printr-un inel sfincterian numit 1 linguritǎ vegeta, sare

cardia, care împiedecǎ întoarcerea
alimen-telordin stomac în esofag. 2 cǎtei de usturoi
Unele alimente, cum este de exemplu
cafeaua, pot sǎ afecteze functio- busuioc sau frunză de dafin
narea cardiei. Ca urmare,confinutul
2 linguri de ulei
acid al stomacului ajunge în contact
cu mucoasa esofagianǎ sio Se aseazǎ cartofi și morcovii și ceapa într-o cratiţă cu 1/2 canǎ de
erodeazǎdetermi-nind senzatia de apă, se pune pe foc și se înǎbuse pînǎ sînt fierte. Se adaugǎ restul
arsurǎ sau durere epigastricǎ. La ingredientelor și restul de apă. Se fierbe 30minute. Separat se amestecǎ 2
extremita-tea opusǎ, stomacul este linguri de fǎinǎcu 2 linguri de lapte rece și se toarnǎ peste supă. Se dă încă
delimitat de duoden, partea odată în clocot.
incipientǎ a intestinului subtire, printr
-un alt sfincter,
maiputernic,numitpilor.
Stomacul secretǎ sucul gastric un

lichid care contine pe lîngă enzimele Supǎ de cartofi
cu rol în digestia
chimicǎ,acidclorhidric. 2 cepe tǎiate mǎrunt
Datoritǎacestuia, sucul gastric este
puternic acid, distrugînd marea 1 ţelinǎ mijlocie tǎiatǎ mǎrunt
majoritate a bacteriilor care eventual frunze de pătrunjel tăiate mărunt
ajung cu alimentele in stomac. Perefii
stomacului sînt protejati de o 5 cǎni de apǎ
mucoasǎ care secretǎun mucus.
Existǎdiverse substante care 5 cartofi tǎiati cuburi
accentueazǎ
2 lingurite de sare
1 frunzǎ de dafin (optional)
79
Prinz-Supe/ciorbe
Primele trei ingrediente se linguri de ulei și 2 linguri de apǎ. Apoi, se

înǎbuse în 2
de pǎtrunjel tǎiat mǎrunt. Se lasǎ la
fiert 5-10 minute.
adaugă restul de apă și cartofi tǎiați cuburi.Se fierbe pînǎ cartofii
sînt fierti. Separat se amestecǎ 2 linguri de fǎinǎ, 2 linguri de smîn-tînă
și 1/2 canǎ de apǎ. Se toarnǎ peste supă se adaugǎ foaia de dafin și se
mai dǎ încǎ odatǎîn clocot.
Supǎ de ciuperci
2 cǎni de ciuperci proaspete tǎiate mǎrunt
1 lingurǎ de ulei
4 cǎni de apǎ
1 canǎ de lapte
2linguri de fǎinǎ
pǎtrunjel tǎiat mǎrunt
Ciupercile cu 2 linguri de apǎ, ulei și ceapa se înǎbușe la foc mic.

Cînd sînt fierte se adaugǎ restul ingredientelor, restul de apǎ și 1 mînǎ
79
astfel descoperit în fafa acfiunii

sucului gastric.
aciditatea sucului gastric predispunînd astfel la formarea
ulcerelor. Astfel de substante sînt alcoolul, cafeaua si con-dimentele Ca și în cazul digestiei bucale, si
iuti (piper,ardei iute,etc). Zahǎrul concentrat are desemenea digestia gastricǎ poate fi mult frînatǎ prin
proprietatea de a creste aciditatea în mod nedorit Alte substante consumarea de lichide în timpul
precum și ali-mentele solide nemestecate,predispun la ulcer prin dizol mesei.Obiceiul de a bea apǎ în timpul
-varea și înlǎturarea mucusului protector. Peretele stomacal rǎmîne meseisaula terminarea ultimului fel, oricit
ar fi de generalizat, nu promovează buna
functionare a digestiei. Mai ales cînd
meniul include o supă sau ciorbǎ, apa este
cu totul neindicatǎ. De
faptchiarsupelesau ciorbele este de
preferat sǎ aibǎ o consistentǎ
80
80
Budincǎ de cǎpsuni
Crusta
2 cǎni de fǎinǎ
1/2 canǎ ulei
o jumǎtate canǎ apǎ
Se amestecă bine și se întinde
aluatul între 2 foi de hîrtie cerată sau
celofan sau folii de plastic. Se pune pe un
vas de Jena rotund și se taie marginile. Se
înțeapă cu furculița și se pune la cuptor
15-20 minute pînă cînd crusta se face
Originea vegetalǎ a unui produs putin maro.
alimentar nu garanteazǎtotdeauna Separat se amestecǎ:
caracterul nevǎtǎ-mǎtor pentru
sǎnǎtate. Pe língǎalcoolsicafea,
zahǎrulrafinateste un exemplu grǎitor în 6linguri stafide
acestsens.Consumul de zahǎr în cantitǎfi o jumǎtate canǎ nuci mǎcinate
mari are nenumǎrate reper-cursiuni
2 lingurite esentǎ de vanilie
negative asupra sǎnǎtǎfii. El a apǎrut
odatǎ cu dezvoltarea 1/2 linguritǎ de sare
industrieialimentare si se înscrie în 2 cǎni de apǎ fierbinte
tendinta generalǎ 2 cǎni de cǎpsuni.
Sepune sǎfiarbǎpuţinpe sobǎ și se
amestecǎ
80
continuu. Cînd se îngroasă se toarnă peste crusta pe care s-a a alimentației moderne de a
tǎiat o banană felii.Sepune la cuptor 30 minute (sau pînǎ cînd consuma mari cantitǎti de produse
marginile crustei se rumenesc). Cînd se scoate din cuptor, se poate rafinate, concentrate în calori dar
presăra nucă de cocos. lipsite de multe elemente vitale cum
sînt fibrele si vitaminele
În loc de căpșuni se pot folosi (dupǎsezon) frǎgute,afine,zmeurǎ,
mure.
Budincǎ cu mere
3 cǎni de mere sau pere din compot
3 linguri nuci mǎcinate
3 linguri lapte praf

Cei mai mulfi dintre noi stim cǎ
1/2 de linguriţă de suc de lǎmîie sau vanilie "bomboanele stricǎdinții". Într-adevăr,
relatia dintre consumul de zahǎr și
Se amestecǎ cu mixerul pînǎ devine cremos. Se pune la frigider aparitia cariilordentare este bine
(sau congelator)pentru o orǎ. studiatǎsi stabilitǎ. Cu cît cantitatea de
zahǎr din alimentație este mai mare, cu
Se consumă ca si îngheţata.
atít numǎrul de carii dentare la
populatia respectivǎeste mai mare.
Rata de aparitie a
86
Deserturi
cariilor dentare este

influenfatǎsideconsistenta
dulciurilorşide frecventa cu care se
consumǎ.Cucîtdulciurilesîntmai
viscoase,maiaderente,sidecipersistǎ
mai mult în cavitatea bucalǎ, și cu cît mai
frecvent se consumă, cu atit cariile
aparcu frecventǎmaimare.
O altă problemǎ legatǎ
de zahǎreste favorizarea marcatǎ
a obezitǎfii. Zahǎrul este un
87
Deserturi
Prǎjitură cu mere smîntînă. Se întinde ca foaia de tǎiţei. 1/2 de canǎ de fǎinǎ se

amestecǎcu margarina. Se împarte în 3 pǎrti egale. Peste foaia
2 cǎni de fǎinǎ întinsă se pune margarină și se împăturăîn 4 apoi se întinde
iarăși. Se unge cu cea de-a doua parte, se împătură. Se întinde.
1 ou
Seunge din nou cu a treia parte de margarinǎ.
1 margarinǎ
Ce a rezultat se împarte în 2. Se întinde separat pe dosul
puţinǎ sare unei tăvi de prăjitură. Se coace pe rînd pînă se rumenește. Între
foi se pun mere rase cǎlite cu puţină scortisoarǎ și zahăr vaniliat.
puţinǎ apǎ
O canǎ și jumătate de fǎină se

amestecă cu apǎ, 1 ou și 2 linguri de
Zahǎrulfavorizeazǎ
ingrǎsarea
1/4 canǎ de apǎ
Desert cu morcovi 1/2 canǎ de miere
Se amestecă urmǎtoarele ingrediente: 2 linguri de ulei
2 morcovi mari rași prin rǎzǎtoarea micǎ 1 linguriţǎ de vanilie (sau extract
de migdale)
87
Apoi se adaugǎ: produs care furnizeazǎ sub o

formǎ concentratǎ, într-un volum
1 canǎ de nucǎ de cocos redus, o cantitate foarte mare de
calorii. Astfel, organismulajunge foarte
uşorla surplus de energie.Aceasta va fi
1/2 linguriţǎ de sare transformatǎ si depozitatǎ sub formǎ
de grǎsimi.Zahǎrul sub diferitele lui
Selasǎ sǎ stea 10 minute. Dacǎ compozitia eprea moale,se forme de aparitie este un mare
maiadaugǎ 1 canǎ de nucǎde cocos, sau de fǎinǎ. Se formeazǎ contributorla răspîndirea tot mai largă
bilute mici și se aplatizează după care se pun într-o tavăunsă cu a obezităfii. Adulții cu greutate
ulei. Se pun în cuptor timp de 30minute. corporalǎ excesivǎ se dovedesc a avea
riscul mǎrit pentru boli de inimă, hiper-
tensiunearterialǎ,anumite forme de
cancer, diabet zaharat
Obezitatea la copii nu este deloc

mai pufin primej-dioasă, mai ales cǎ un
procent mare din copiii care sînt obezila
vîrsta de 10 ani, rǎmin obezi pentru tot
restul viefii.
Existǎ deasemenea multe studii

care aratǎ o legǎturǎîntre alimentația
înalt caloricǎdatoratǎ unei cantitǎti
mari de zahǎr în rafia alimentarǎ și
bolile de inimǎ.
În afarǎ de faptul cǎzahǎrul este o sursă foarte unilaterală, fiindtotallipsitde alte elemente nutritive cum
sursǎ concentratǎde calorii, el este o sînt vitaminele, fibrele și mineralele.S-a constatat cǎ un consum mare
88
Deserturi
de zahǎr duce la dezechilibru vitaminic Desert cu nucǎ

și mineral,in special este vorba de
vitaminele B. 1 canǎ de miere
Se discutǎ mult, despre 1 canǎ de nucǎ mǎcinatǎ

posibilitatea unei legǎturi între
consumul masiv de produse zaharoase 1/4 canǎ de ulei
și hipoglicemia reactivǎ (o scǎdere
2 lingurite de vanilie
bruscǎ a nivelului de glucozǎ din sînge
ca urmare a epuizǎrii rezervelor de 3 lingurite de sare
insulină). Hipoglicemiaeste înso-titǎ de
simptome cum sînt:nervozitatea, 1/2 linguriţǎ extract de lǎmîie
anxietatea, foame,palpitafii, dureri de
cap. 1 canǎ de fǎinǎ de grìu
Cîteva studii sugereazǎo relatie 1 canǎ de fǎinǎ de ovǎz (sau tot de grîu)
între consumul de zahǎr si
comportamentul agitat,necontrolat, Ingredientele se amestecǎ bine și compoziția se pune cu lingura
hiperactiv, al copiilor. Analiza de cǎtre într-o tavă unsă cu ulei dîndu-se bucăților o formă rotundă și plată.
specialisti a înregistrǎrilor video ale
Se coc în cuptor pînǎ devin
unui grup de copii hiperactivi
maronii.
Bomboanele
nu
89
Deserturi
inseamnǎ ci
dragoste ignoranfǎ.
1 portie jeleu 25g zahǎr
1 ciocolatǎ (40g) 13g zahǎr

Mere coapte
Se spalǎ merele,se scobesc de cotor, se umplu cu cîte 1
linguriţă de dulceată, miez de nucă și puțină scorțișoară. Se pun într-o tavă
unsă cu margarină și se lasă în cuptor pînǎ se coc.
180 ml CokaCola 17,5g zahǎr
Patiserii 25g zahǎr
1 înghetatǎ 17g zahǎr 89

a atras atentia asupra asocierii aportului de zahăr și comporta- Organizatia Mondialǎ a

mentului agresiv si distructiv la copiii hiperkinetici. Sǎnǎtǎtiirecomandăcaprocentul de
caloriifurnizatde zahărșialte produse
Consumul exagerat de zahǎr pare sǎ aibǎ efecte şi asupra rezistentei echivalente sǎ nu depăsească 10% din
organismului lainfecfii. Capacitateaglobulelor albe de a fagocita bacteriile a totalul caloriilor. Pentru o persoanǎ cu un
scǎzutproportional pe mǎsurǎce s-a administrat o cantitate crscîndǎ de regim de viafǎ
zahǎr. relativsedentar,practicaceasta înseamnǎ
o limitǎmaximǎ de 20-30 grame pe
zi.Problema este cǎ foarte frecvent
zahărul intră în compoziția unor
preparatesau produsealimentare fără ca
aceste produse sǎ mai fie considerate
surse de zahǎr. In tabelul alǎturat se aratǎ
cîteva surse mascate de zahǎr care
90
Retete culinare vegetariene Piine
Pîine integralǎ
1 canǎ (250 ml) apǎ caldǎ

1 lingură miere
1 lingurǎ drojdie uscatǎ granule
1 linguritǎ sare
2 linguri de ulei
Una din tendintele artei culinare
moderne a fostfolosirea pe scară largǎ a 3 cǎni (600g) fǎinǎ (1/2
produselor rafinate. Dupǎ cum am integralǎ,1/2 albǎ)
amintit mai înainte, din sfecla de Se dizolvă mierea în apa caldă și
zahǎr,sau trestia de zahǎr se extrage apoi se adaugă amestecînd drojdia. Se
zahărul aproape pur. Din semintele de lasă puțin la dospit, 5-6 minute. Se
floarea soarelui,sau alte plante cu un adaugă uleiul și sarea.
confinut oarecare de grǎsimi, se extrage Se adaugă jumǎtate din cantit atea
ulei și se rafineazǎ. Un alt exemplu estede fǎinǎşi se mestecă cu o lingură
viguros. Se adaugătreptatrestul de făină.
utilizarea parfialǎ a cerealelor sub formǎ
de fǎinǎalbǎ. Se frămîntă bine 5minute.
Se pune aluatul într-un vas
încǎpǎtor uns cu ulei și se lasă să crească
pînă se dublează(30-45minute).
Sefrămîntă din nou 1-2 minute).Se dă o
S-a crezut multǎ vreme cǎ toateformă aluatului și se pune în tava de
aceste intervenfii sint controlabile sinucozonac unsă cu ulei. Se acoperă cu un
voravea urmǎri semnificative asupra prosop și se lasă să crească încă 30-45
sǎnǎtǎfii consumatorului.Darlucrurile nu minute.
sînt atît de simple. Se coace la cuptor timp de 35-40
minute pînă coaja devine maronie.
Cuptorul să fie
90
încălzit cu cel puțin 10 minute înainte. După ce se scoate pîinea

din cuptor se scoate pîinea din tavă, se acoperă cu un prosop și se lasă
la răcit 3ore. Se consumǎ a doua zi.
"Piinea noastrǎ cea de toate zilele,
dǎ- ne-o nouǎ astǎzi."
96
Retete culinare vegetariene Piine-Pizz
chiar aUna
altordin
functii ale organismului
substantele nutritivedupă
care creazǎ multe probleme considera cǎ ne putem lipsi de ele.
cum vom vedea în continuare. Pîine New-Mexico
datorită neglijǎrii ei sînt fibrele alimentare. Fibrele alimentare fac
parte din marea categorie a glucidelor dar au o particularitate Azi se stie cǎ pentru a avea o
Iatǎ bolile asociate cu o alimentafie
interesantǎ:fibrele alimentare nu se digerǎ de cǎtre alimentafie rationalǎ, nu este suficient sǎ
sǎracǎ în fibre ali-mentare: 2 cǎni de apǎ caldǎ asigurǎm caloriile necesare, nu este
organismulomului. Ele parsǎfie pur și simplu un balast care se eliminǎ
4 linguri
odatǎ cu celelalte reziduri rezultate în urma procesului de miereși
de digestie suficientsă asigurăm
-constipatia
fermentatie -diverticuloza 3 linguri drojdie
din intestine. Tocmaideaicis-aajuns la greseala de a uscatǎ proteinele,grăsimile,
granule glucidele și nici chiar
4linguri ulei să asigurăm vitaminele sau mineralele
-hernia hiatalǎ
-hemoroizii 8 linguri de nucǎ mǎcinatǎ extrem de importante pentru mentinerea
-varicele vietii. Fibrele,oricît de inutile ar pǎrea,
-cancerul de colon si rect sînt şi ele esentiale pentru buna
5 cǎni de fǎinǎ albǎ
funcfionare a tubului digestiv şi
- boala coronarianǎ 3 cǎni de fǎinǎ integralǎ
-diabetul zaharat Se amestecǎ apa caldǎ, mierea si drojdia
Unele dintre și se lasǎ la dospit 5 minute. Se adaugă uleiul.
aceste
Se amestecă făina albă cu cea intégrală și
asocierisîntevidente, de exemplu constipatia,
pe cînd altele pot pǎrea surprinzǎtoare.pune
De într-un vas. Peste fǎinǎ se adaugă
exem-plu varicele gambiere, sau bolilelichidele
de preparate ca mai sus. Se amestecă și
se întinde într-o tavă de prăjitură și se coace
inimǎ. Care sǎ fie legǎtura lor cu fibrele
alimentare al cǎror traseu prin organism pentru o jumǎtate de orǎ sau pînă cînd devine
selimiteazǎstrict la canalul digestiv? de culoare maronie.
Cu cît alimentafia este mai sǎracǎ în

fibre, cu atît confinutul intestinului gros va fi
maidens, maidurşimaiaderent. Pîine cu
banane
96
Totîn acecașimǎsurǎ va finevoie de o
presiune și de un efort mai intens pentru
eliminarea bolului fecal. Presiunea crescutǎ
din interiorul intestinului gros va favoriza
11/2 canǎ de apǎ caldǎ formarea diverticulilor,a hemoroizilor.
Presiunea va fi crescută și în interiorul abdo-
2 linguri de miere menului, ceea ce va favoriza formarea
herniilor abdominale in general și a celor
11/2 lingurǎ drojdie uscatǎ hiatale, in special.
2 linguri de ulei Deasemenea, pentru

cǎpresiunea intraabdominală mǎri-
tǎ se transmite mai departe în
3 cǎni de fǎinǎ albǎ sistemulvenos,putem vedea cum
fibrele alimentare au o legǎturǎpînă
1/2 canǎ de tǎrîţe și cu varicele gambiere.
4 banane zdrobite Alimentafia sǎracǎ în fibre are
ca urmare nu numai cresterea
1/2 cană de nuci măcinate (sau seminte de floarea
densitǎtii continu-tului intestinal dar
soarelui mǎcinate)
si o scǎdere marcatǎ a vitezei de
Se dizolvǎ mierea în apa caldǎ și apoi se adaugă eliminare.Bolul fecal va stagna mult
amestecînd drojdia. Se lasă puțin la dospit, 5-6 minute. Se mai mult timp în intestin. Scǎde-rea
adaugǎ uleiul și sarea. Se adaugă jumătate din cantitatea de tranzitului intestinal va prelungi
fǎinǎ și se mestecǎ cu o lingurǎ viguros. Se adaugǎtreptat restul durata de contact a diferitelor
de fǎină. Se adaugă bananele și nucile. Se frǎmîntă bine 5 substante
minute. Se pune aluatul în tava unsă cu ulei și se lasǎ sǎ creascǎ
10-15minute. Se coace la cuptor timp de 45-50 minute pînǎ
coaja devine maronie. Cuptorul să fie încălzit cu cel
98
Piine-Pizza
toxice şsicancerigenecu mucoasa puțin 10minute înainte. Dupǎce se scoate pîinea intestinului ducînd astfel la o din cuptor se scoate pîinea din tavǎ, se
acoperǎcrestere a risculuipentru aparitia cancerului la acest niyel. cu un prosop și se lasă la răcit. Se consumǎ a doua zi.
Multe studii aratǎ cǎpersoanele care consumǎ mai frecvent varza,conopidǎ, ceapǎ,salatǎ verde,castravefiprecum şi alte vegetale cu continut
semnificativ de fibre alimentare,au un risc mai scǎzut pentru cancerul de intestin gros şi rect,decît persoanele care consumǎmai rar aceste alimente.
Fibrele alimentare au proprietatea. de a modera Alimentatia semnificativ cantitatea de colesterol absorbitǎ din intestin
si astfel o alimentafie bogatǎ în bogatǎ în fibre fibre alimentare oferǎ o protectie importantă fafǎ de cresterea scade
riscul de nepermisǎ a colesterolului sanguin, respectiv fafǎ de boala cancer si boli coronarianǎ. Existǎexperimente si
studii numeroase care au demonstrat actiunea hipocole- de inimǎ.sterolemiantǎ a fibrelor alimentare.
3 cǎni de
fǎinǎ albǎ
Pîine cu stafide
1/2 canǎ de
tǎrîţe
1 canǎ de stafide
11/2 canǎ de apǎ caldǎ 1 lingură de coajǎ de portocală

uscatǎdatǎ prin rǎzǎtoare finǎ
2linguri de miere
Se dizolvă mierea în apa caldă și
11/2 lingurǎ drojdie uscatǎ apoi se adaugǎ amestecînd drojdia. Se
lasă puțin la dospit, 5-6 minute. Se
2 linguri de ulei adaugă uleiul și sarea. Se adaugă
jumǎtate din cantitatea de fǎină și se
1 linguriţǎ de sare amestecǎ cu o lingură viguros. Se
99
adaugătreptat restul de fǎinǎ. Se adaugă stafidele și coaja de

portocală. Se frămîntă bine 5minute. Se pune aluatul în tava unsă cu
ulei și se lasă săcreascǎ 10-15minute. Se coace la cuptortimp de 45- Un alt domeniu în care s-au
50minutepînǎcoaja devinemaronie. Cuptorul obfinut rezultate deosebite prin
introducerea uneialimentafii cu un
conținut mărit de fibre este diabetul
zaharat. Ín cazul acesta fibrele
alimentare modereazǎviteza de
absorbție a glucozeidin
intestinulsubtireînsîngeșiastfel
previne o creștere bruscǎ a glicemiei.
Motivulprincipalallipsei sau
insuficientei fibrelor din alimentația
noastră este simplu.Alimentafia
noastrǎestecompusǎînprincipaldinpr
odusedeorigine animalășidin
produsedeorigine vegetalǎrafinate.
Carnea,laptele,ouăle, brînzeturile NU
au fibre absolutdeloc!
Piineaşicerealele,ar putea în mod
normal să fie o sursǎ importantǎ de
fibre alimentare, cu o
conditie:cerealele sǎ fie utilizate
integral.Problema este cǎ fǎina din
care se preparǎ pîinea noastrǎ este
fǎinǎ albǎ. Orezul consumat de noi
este de regulǎ decorticat.Fibrele,
pretioasele fibre, sînt
100
Piine-Pizza
separate, îndepǎrtate iar

consecintele nu întîrzie sǎ aparǎ.
să fie încălzit cu cel puţin 10 minute înainte.Dupǎ scoaterea din cuptor,
In medie, avem nevoie de 30- pîinea se scoate din tavă, se acoperă cu un prosop și se lasǎ la rǎcit.Se
40g de fibre pe zi. Aceastǎcantitate consumǎ a doua zi.
se poate asigura foarte simplu și
uşor. Trebuie doar sǎconsumǎm
zilnic fruċte, zar-zavaturi,legume, cit
mai variate,dupǎ posibilitǎtile
sezonului.Deasemenea,
introducerea în alimentafie a piinii
integrale şi în general a produselor
din cereale integralearavea beneficii Pîine de mǎlai
inestimabile pentru sǎnǎtate.
1 canǎ de apǎ caldǎ
2 linguri de miere
11/2 lingurǎ drojdie uscatǎ
3 linguri de ulei
1 34 canǎ fǎinǎ de porumb
11/2 canǎ de fǎinǎ albǎ
Se dizolvă mierea în apa caldă și apoi se
101
Piine-Pizza
1/2 de litru suc de roșii
adaugă amestecînd drojdia. Se lasă puțin la dospit, 5-6 minute. 2-3 cepe tǎiate mǎrunt
Se adaugǎ uleiul și sarea.Se adaugă jumătate din cantitatea de
fǎinǎ și se amestecǎ cu o lingurǎ viguros. Se adaugǎtreptat 1 ardei tǎiat mǎrunt
restul de fǎină. Se frămîntǎ bine 5minute. Se pune aluatul în
1 lingură suc de lǎmîie
tava unsă cu ulei și se lasă să crească 10-15 minute. Se coace la
cuptor timp de 45-50 minute pînǎ coaja devine maronie.
Cuptorul să fie încǎlzit cu cel putin 10 minute înainte. După ce se
scoate pîinea din cuptor se scoate pîinea din tavǎ, se acoperǎ cu
un prosop și se lasă la răcit. Se consumǎ a doua zi.
Pizza vegetarianǎ
Sos pentru pizza:

101
1.Piine cu gust acru
*apa prea caldǎ
Probleme *dospirea prea lungǎ
legate de * temperatura prea mare în

timpul dospirii
prepararea
*drojdia prea slabǎ
pîinii şi
2.Pîine prea uscatǎ,
cauzele lor
fǎrîmicioasǎ
* prea multă fǎină în aluat
*coacere prea
îndelungatǎ
* fǎina prea slabǎ
* fǎinǎ prea veche
3.Piinea este prea grea * drojdia prea veche
frǎmîntare * drojdia inactivǎ
insuficientǎ * variații de tempera-turǎ în timpul dospirii
4. Pâine cu coaja crǎpatǎ

102
Piine-Pizza
* timp de dospire prea scurt
5. Piine umedǎ 1 lingurǎ miere
* prea mult lichid 1 linguritǎ de sare
* coacere insuficientǎ 2 linguri pǎtrunjel verde
* ambalare în pungǎ de 1/2 linguritǎ mǎghiran

plastic înainte dèrǎcirea pîinii
1/2 linguritǎ cimbrisor
6.Piine necrescutǎ
Se combinǎ ingredientele de mai sus și se lasǎ să fiarbă 20 minute. Se
* dospire prea lungǎ amestecǎ.
*frǎmîntare insuficientǎ
* aluat prea subtire Pentru aluat, se foloseste reteta de pîine integrală cu modificarea cǎ
drojdia se reduce la o lingurită și nu se frămîntă.
7.Piine cu goluri
Dupǎ ce se amestecǎ ingredientele, se întinde aluatul în tava unsă cu ulei,
* frǎmîntare se acoperăși se lasǎ la crescut 10-15 minute. Se pune în cuptorul gata încălzit
timp de 20 minute dupăcare se toarnă jumătate din sosul preparat ca mai sus.
insuficientǎ
Se pune la cuptor pentru încă 20minute dupǎ care se scoate si se pune
deasupra: brînzǎ,ciuperci, mǎsline și peste ele se toarnǎ restul de sos. Se mai
coace încǎ 15 minute.
103
Principiile schimbǎrii alimentatiei Piine-Pizza
1. Schimbarea trebuie sǎ fie

progresivǎ.
Alimentația este o problemă
Principiile
complexǎ, are multe componente și
foarte multe laturi. De aceea
schimbǎrii
schimbarea ei trebuie sǎ fie
totdeauna PROGRESIVA. Schimbǎrile
Este nevoie de timp pentru
Schimbarea
trebuiesc introduse treptat și alimentatiei
informare și întelegerea raţională a
alimentatiei
planificat.
schimbărilor necesare. Apoi, este se face
nevoie de timp pentru găsirea de progresiv
soluții practice, pentru adaptarea la
particularitățileindividuale sau ale
familiei. Factorul
103
economic,disponibilitatea unor
produse pe piaţǎ și respectiv costul
Piine-Pizza
multe ori un factor care limitează sau

încetineste schimbǎrile.
Alimentația pare sǎ fie cel mai
Reeducarea
greoi element al traditiei în general.
gustului cere Noiavem o imagine despre ce
timp înseamnǎ mîncarea bunǎ, despre ce
trebuie să fie o masă gustoasă.
Gusturile si opiniile individuale sînt
rareori în concordanță cu legile unei
alimentaţii sǎnǎtoase. Trecerea la o
alimentatie sǎnǎtoasǎpresupune de
cele mai multe ori și schimbarea
gustului.Educarea sau reeducarea
gusturilor presupune timp, încǎ un
motiv pentru2.Schimbarea trebuie
care adoptarea sǎ fie
unui
substitutivǎ
nou tip de alimentație este un proces
Modificǎrile în Existǎ șiunele
de durată nu o alimente
schimbarea acǎror
unui
alimentatie exludere
moment. este pe deplin îndreptăţită,
trebuie totuși conceperea schimbǎrii
alimentatiei numai în termenii
fǎcute prin
excluderii, este o greșeală care poate
înlocuire duce la un regim
Schimbarea aliementației
unilateral,neechilibrat, care nu
trebuie înţeleasǎ în primulrînd ca
acoperǎ toate nevoile organismului.
SUBSTITUIRE,deci ca înlocuire a unor
alimente mai putin sănătoase cu
altele mai sănătoase. În orice regim
alimentar rațional, trebuie să fie 103
108 asigurate surse suficiente de
proteine,
Principiile schimbǎrii alimentafiei
grǎsimi,glucide,fibre, vitamine, minerale. Schimbǎrile corecte înseamnǎ, de exemplu: înlocuirea proteinelor

animale -o sursă ce prezintă mai multe riscuri pentru sănătate- cu proteine de origine vegetală;
înlocuireagrǎsimilor care cresc riscul de ateroscleroză cu cele care îl reduc; substituirea pîinii albe -foarte săracă
în fibre- cu pîinea integralǎ, etc.
Motive pentru schimbare
Peste 21 de milioane de hectare din totalul terenurilor agricole de pe glob se transformǎ în desert în fiecare
an. Ecologia Principalele caze ale desertificǎrii sînt:
- pǎsunatul intensiv pledeazǎ pentru
-culturile intensive vegetarianism
-tehnici de irigare incorectǎ
- despǎduriri
Factorul promordial care contribuie la toate aceste cauze enumerate mai sus este creșterea animalelor!
Dezvoltarea zootehniei joacǎ un rol important în poluarea Zootehnia -apelor. Creșterea șeptelului animal
este paralelǎ cu cresterea o sursǎreziduurilor și dejecțiilor rezultate de la animale. Poluarea
109
de poluare
cauzatǎ de cresterea intensivǎ a animalelor este de multe ori la felsiuneori chiar mai gravǎ decîtpoluarea industrialǎ. Efectele
nu se limiteazǎ doar la zonele învecinate crescǎtoriilor. Se apreciază că imense cantităti de reziduri animaliere deversate în
rîuri și în final captate în apa oceanelor, suprafertilizeazǎalgele ducînd lao crestere rapidǎ a acestora ceea ce
determinǎepuizarea disponibilului de oxigen și sufocarea ecosistemelor acvatice. Sute de lacuri din Italia și în America de
Nord au fost înǎbuşite de dezvoltarea agresivă a algeloriar Marea Balticǎ si Marea Adriatică se îndreaptă în aceeași directie
sub încǎrcǎtura uriașă de poluanți animali și industriali.
Milioane de
Peste 38 de mii de copii mor zilnic din cauza malnutritiei.Peste 20 de milioane de oameni mor anual din cauza
foamei.Oare să nu existe suficient teren agricol pentru hrǎnirea întregii populatii a globului?
oameni mor din
cauza foametei
Teoretic terenul agricol, apa și energia existente în prezent ar trebui să asigure hrană pentru o populatie de 2,5 ori mai
numeroasă decît populația actuală a globului.
Din nefericire, suprafete imense de teren agricol sînt destinate cresterii intensive a animalelor. Transformarea
produselor vegetale în carne și produse animale este un proces uimitor de ineficient. Pentru a se obtine 1 kg de carne
109
de vită se utilizează 16 kg de cereale și soia. Prin ciclul animal se face o risipă de proteine și de glucide de 90%. Pentru
asigurarea unui regim adecvat din punct de vedere nutritiv,este nevoie de 7 ori mai mult teren dacăǎregimul include
carne faţă de terenul necesar pentru a asigura un regim vegetarian.
Grǎsimile animale
si carnea -
vinovate
Jumătate din totalul deceselor din lumea civilizatǎ este datorat bolii coronariene. Cel mai însemnat factor de risc
pentru aceastǎ boală este colesterolul sanguin crescut.Principala cauză a creșterii colesterolului sanguin este excesul
de colesterol și grăsimi saturate din alimentație. Unica sursăde colesterol: carnea și produsele animale. Cea mai
importantă sursă de grăsimi saturate: carnea și produsele animale. Alte boli strîns legate de alimentația în care carnea
ocupă locul principal: cancerul de sîn, cancerul de colon,cancerul de prostată, cancerul ovarian, obezitatea, diabetul
zaharat,osteoporoza, etc.
pentru
111
aterosclerozǎ,
boli de inimǎ
și cancer.
Numǎrul vegetarienilor din Marea Britanie s-a dublat în 1991 fatǎ de 1990. 25% din populatia acestei tǎri nu mai
consumă carne de vită. În fiecare săptămînă a anului 1991,28000 de britanici deveneau vegetarieni. Cauza? Epidemia
de
encefalopatie spongiformă a bovinelor care începuse sádecimeze septelul Marii Britanii. Boala a fost
confirmatǎ în Irlanda, Franta, Elvetia.
Frica
nu este 111
Teama de boalǎ, durere, groaza de moarte prematurǎ pot sǎ determine schimbări uneori chiarradicale
șiimediate. Însǎhotǎrîrile bazate pe emoții nu sîntlipsite de pericole. Se poate ajunge la exagerǎri, la pozitii
extreme, se pot omite elemente necesare, se pot neglija nutrienți vitali și nu în ultimul rînd, se mărește
nivelul de stres și de frustrare oricum destul de ridicat,al vietii moderne. Rareorifrica,
simţǎmintelenegative,constituie o motivație durabilǎ. Dorinta de a evita suferinta este șubredǎ în mǎsura în
care este reflectarea pur și simplu a instinctului de supravietuire.
cel mai bun
sfetnic
Cunoştintele nu
schimbǎ
Recunoasterea lucidǎ a dezavantajelor unui regim și respectiva avantajelor altuia este decisivǎ pentru
multi dintre cei care stau în pragul unei hotărîri. Și totuși, o multime de oameni,continuă cu bună știință un
mod de viață care le ruineazăcapacitățile fizice,intelectuale și morale.Cunoasterea consecintelor nu este
decît rareori suficientǎ. În conditiile unei vieţi nesigure, în condițiile sociale actuale, o mulțime de oameni
gîndesc cǎ e absurd să faci vreun efort pentru
112
atitudinea
fafǎ de
viatǎ
prelungirea vieții. Există vreo motivație care poate să ofere o altǎ perspectivǎ?
Motivatia care
Schimbǎrile autentice au la temelie mai mult decît dorința de a fi scutit de dureri, de chinuri, de
cheltuielile care vinodată cu orice boală, multmai multdecîtteama de suferinţăsau moarte. Dincolo de
schimbarea adevăratǎstǎ recunoasterea caracterului miraculos și nemeritat al vieții și - fie că sîntem
conștienți, fie că nu- respectul față de Dumnezeu,cel care a creat viaţa, a dăruit-o și redăruit-o oamenilor
prin sacrificiu.
rǎstoarnǎ
perspectiva
112
"Dumnezeu a făcut pe om dupǎ
chipul șiasemǎnarea Lui."
113

CamScanner 2024-03-29 12 - 58

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CamScanner 2024-03-29 12 - 58

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

As.

Casa de Editurǎ Viatǎ si Sǎnǎtate , Bucuresti

Jumǎtate din totalul cancerelor datorate alimentatiei

vegetarian - vegetarian echilibrat este

Majoritatea retetelor incluse în volumul de fată se încadrează în regimul ovo-lacto-vegetarian.

Deasemenea,existǎ retete care se pot pregǎti la alegere, fie cu

Deasemenea, ca în orice domeniu, existǎ multǎ confuzie,prejudecăți, neclarități și nu puține exagerări,

Micul dejun o problemǎ mare. 19

Lapte de nucǎ. --------19

Lapte de soia ·· ..19

Brînzǎ de soia - Tofu 20

Lapte de ovǎz ··· ..21

Unt de nuci ······· 22

Unt de alune ·········· ················· .23

Pateu de nuci ····· ······· 24

Pateu de soia. ·· ········· 24

Pateu din brînzǎ de vacǎ. ··········· 25

Omletǎ din tofu.. 29

Sos de mere. .32

Cremǎ de căpsuni .32

Sos de pere si piersici .33

Terci de ovǎz .·························... 33

Terci de grîu .·.. .34

Budincǎ de banane II ····37

Budincǎ de orez cu stafide 39

Budincă de orez cu nucǎ 40

Budincǎ de orez cu prune uscate 40

Budincǎ de macaroane cu mere 42

Budincǎ de tǎiţei cu brînzǎ de vaci 42

Budincǎ de morcovi ···43

Crisp de piersici. .44

Clǎtite umplute cu mere 44

Prînz -Felul II.. 47

Vegetarienii-un grup mai sănătos decît restul populatiei. 49Drob de morcovi 49

Fasole verde scǎzutǎ. 66

Sarmale vegetariene .70

Sos de rosii ······ .71

Maionezǎ din soia ..72

Prinz - Supe si ciorbe. 73

Digestia bucalǎ. .-- 75

Supǎ cu conopidǎ .75

Supǎ de mazǎre ·· .77

Supǎ de legume I ...77

Digestia gastricǎ ..78

Supǎ de cartofi ..79

Zahărul - cu cît mai puțin, cu atît mai dulce. --- 85

Budincǎ cu mere ....... 86

Prǎjiturǎ cu mere .87

Mere coapte. ····· 90

Piine cu stafide -100

Piine de mǎlai ···· ------101

Pizza vegetarianǎ. ····· 102

Probleme legate de prepararea pîinii. 102

Principiile schimbǎrii alimentației. 107

Motive pentru schimbare. 109

obișnuiau sǎ mǎnînce dimineafa. Femeile care nu serveau micul dejun au

In anul 1972,doctorul Breslow a

Peste nuca mǎcinatǎ se toarnǎ apa fierbinte, se amestecǎ, se

8 linguri nucǎ mǎcinatǎ

1 canǎ de apǎ fierbinte

Se mixeazǎ pînǎ la omogenizare.

Apoi la 1 cană de compoziție se adaugă :

1/4 de linguriţǎ de sare