Stabilire valori si dimensiuni imobile 164/2014

Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr.164/2014 „Valoarea bunurilor imobile pentru care
se acordă despăgubiri potrivit Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se
stabileşte de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr.
290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la valorile şi limitele
prevăzute în anexa nr. 1.” Potrivit art. 11 din Hotărârea nr. 1120/30.08.2006 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau
compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau
rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării
Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie
1947, cu modificările şi completările ulterioare: „Cuantumul despăgubirilor prevăzute la art. 10
se stabileşte în conformitate cu prevederile cap. III „Criteriile şi metodologia de evaluare a
locuinţelor, inclusiv a anexelor gospodăreşti aferente" şi ale cap. IV „Criteriile şi metodologia de
evaluare a construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă şi a anexelor gospodăreşti
aferente" din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de
compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma
aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 753/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
458 din 30 noiembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod
corespunzător.”
Contrar dispozițiilor obligatorii din decizia civilă nr. 805/07.11.2019 a Curţii de Apel
Suceava, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, nu s-au acordat despăgubiri pentru
construcțiile cu altă destinație decât cea de locuință: gater cu hala mare construit din lemn și
acoperit cu tablă, moară pentru măcinat grâu și porumb, construită din lemn și acoperită cu
tablă, atelier mecanic construit din cărămidă și acoperit cu tablă, reținându-se că din înscrisurile
depuse la dosar nu pot fi identificate suprafețele acestora, potrivit mențiunilor din raportul
tehnic de evaluare al comisiei, deși conform art. 26 alin. 2 din Normele metodologice pentru
aplicarea Legii nr. 9/1998, aprobate prin HG nr. 753/1998, în această situație, aria desfăşurată
clădirilor şi a construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri se stabileşte ipotetic.
Astfel, potrivit art. 26 alin. 2 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998,
aprobate prin HG nr. 753/1998: „După depunerea cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele
îndreptăţite să primească despăgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clădirilor şi a
construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, conform prezentelor norme metodologice,
după cum urmează:
a) se determină aria desfăşurată a clădirilor şi construcţiilor, folosindu-se elementele
furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau arii desfăşurate determinate,
aria desfăşurată a clădirilor şi a construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri se
stabileşte ipotetic;

1
 b) pentru determinarea ipotetică a ariei desfăşurate a clădirilor şi construcţiilor pentru
care urmează a se acorda despăgubiri, solicitanţii vor furniza prin înscrisurile prevăzute în
actualele norme metodologice date despre mărimea clădirilor şi a construcţiilor respective.De
asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv
tipul construcţiei (structura şi natura materialelor folosite), gradul de dotare şi de finisaj,
vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de
construcţie;
c) prin aria desfăşurată (Ad) a clădirii sau construcţiilor se înţelege suprafaţa orizontală a
clădirii, măsurată imediat deasupra soclului în cuprinsul perimetrului exterior, iar la clădirile cu
mai multe niveluri, este suma ariilor tuturor nivelurilor (etajelor sau caturilor) măsurate la un
metru deasupra pardoselii etajului respectiv;
d) podul, subsolurile şi planşeele parţiale nu se consideră niveluri (etaje). Suprafaţa
podului nu intră în aria desfăşurată;
e) la clădirile în ale căror fişe existenţa subsolului este indicată la termenii de corecţie,
suprafaţa subsolului nu se include în calculul ariei desfăşurate a clădirii respective;
f) nu intră în aria desfăşurată: copertinele, brâurile, cornişele, rampele de încărcare,
terasele, golurile mai mari de 4 m2 - fiecare în parte , scările exterioare de acces, deschise;
g) pentru stabilirea valorii de înlocuire la clădire un element important îl constituie
înălţimea acesteia;
h) la clădirile cu un singur nivel (parter) înălţimea se măsoară de la cota feţei superioare a
pardoselii până la cota feţei de reazem al acoperişului; în cazul în care înălţimea nu este uniformă
pe toată întinderea clădirii, se va considera înălţimea medie ponderată;
i) la clădirile cu mai multe niveluri (etaje) înălţimea unui etaj se măsoară de la cota feţei
superioare a pardoselii etajului respectiv până la cota superioară a feţei pardoselii etajului
superior;
j) volumul podului nu se ia în considerare la stabilirea volumului total.

Potrivit art. 10 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, aprobate prin
HG nr. 753/1998:
(2) După depunerea cererilor, în condiţiile Legii nr. 9/1998, de către persoanele
îndreptăţite la acordarea de compensaţii se va proceda la stabilirea valorii locuinţelor respective
şi a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:
a) se determină suprafaţa utilă a locuinţei folosindu-se elementele furnizate de solicitanţi. În
cazul în care aceştia nu au planuri sau suprafeţe utile determinate, suprafaţa utilăa locuinţelor
pentru care urmează a se acorda despăgubiri se stabileşte ipotetic în limita suprafeţelor minimale
înscrise în anexa nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată;
b) pentru determinarea ipotetică a suprafeţei utile a locuinţelor pentru care urmează a se
acorda despăgubiri, solicitanţii vor furniza, prin înscrisurile prevăzute în actualele norme
metodologice, date privind mărimea locuinţei, respectiv numărul camerelor, al dependinţelor şi
anexelor gospodăreşti aferente.
S-a reţinut imposibilitatea obţinerii de documente de către reclamantă, imposibilitate care nu a
împiedicat recunoaşterea în mod definitiv a dreptului părţii la despăgubiri sau compensații pentru
bunurile ce au fost deținute de autor în localitatea Seletin.

2
În aceste condiţii, dacă recunoaşterea dreptului la despăgubiri a fost făcută în lipsa unor
înscrisuri doveditoare, lipsă care nu a împiedicat în niciun fel validarea acestui drept, ea nu mai
poate fi invocată în litigiul în care se aduce spre cercetare şi dezlegare procesul de evaluare a
acestor despăgubiri, sub forma unui impediment care să nu permită acordarea compensaţiilor,
pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la a lipsi total de substanţă dreptul recunoscut în mod
definitiv printr-o hotărâre judecătorească, a-l transforma într-un drept iluzoriu şi, într-un final, a-i
nega existenţa.
În condiţiile în care dreptul la obţinerea măsurilor reparatorii a fost recunoscut printr-o
hotărâre judecătorească definitivă, în procesul de stabilire a întinderii acestui drept, invocarea
imposibilităţii de stabilire a acestei întinderi, în lipsa unor înscrisuri din care să rezulte date cu
privire la mărimea gaterului, morii şi atelierului mecanic, lipsă care, repetăm, nu a împiedicat
recunoaşterea dreptului în favoarea părţii reclamante, ar echivala practic cu o repunere în discuţie
a însăşi existenţei dreptului, ceea ce nu este posibil.
În acest context specific ce caraterizează pricina de faţă, trebuie să observăm că, potrivit
dispoziţiilor art.7 alin.6 din Legea nr. 164/2014, stabilirea valorii bunurilor neevaluate iniţial în
dosarele constituite în temeiul Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se
face potrivit art. 5.
Art. 5 alin.1 din acelaşi act normativ ne spune că valoarea bunurilor imobile pentru care
se acordă despăgubiri potrivit Legii nr. 290/2003 se stabileşte de comisia municipiului Bucureşti
pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin raportare la valorile şi limitele prevăzute în anexa nr. 1.
În anexa nr.1 a Legii nr. 164/2014 sunt stabilite valorile bunurilor imobile pentru care se
recunoaşte dreptul la despăgubiri, prin raportare la categoria de folosinţă a imobilelor şi suprafaţa
acestora.
Cuantumul acestor despăgubiri se stabileşte în conformitate cu prevederile cap. IV „Criteriile şi
metodologia de evaluare a construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă şi a anexelor
gospodăreşti aferente” din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind
acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului
bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie
1940, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 753/1998, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 458 din 30 noiembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare,
care se aplică în mod corespunzător (art.11 din HG nr. 1120/2006).
Prevederile art. 26 alin.2, cap. IV din HG nr. 753/1998, prevederi invocate şi de pârâta
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, stabilesc în sensul că, după depunerea
cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri, se va
proceda la stabilirea valorii clădirilor şi a construcţiilor respective, conform acestor norme
metodologice, după cum urmează:
a) se determină aria desfăşurată a clădirilor şi construcţiilor, folosindu-se elementele
furnizate de solicitanţi. În cazul în care aceştia nu au planuri sau arii desfăşurate determinate, aria
desfăşurată a clădirilor şi a construcţiilor pentru care urmează a se acorda despăgubiri se
stabileşte ipotetic;
b) pentru determinarea ipotetică a ariei desfăşurate a clădirilor şi construcţiilor pentru
care urmează a se acorda despăgubiri, solicitanţii vor furniza prin înscrisurile prevăzute în
actualele norme metodologice date despre mărimea clădirilor şi a construcţiilor respective.
Or, pentru considerentele pe care mai sus le-am arătat, în condiţiile în care în cauză nu mai poate
fi adusă în discuţie necesitatea existenţei unor înscrisuri pe baza cărora să poată fi certificat

3
dreptul la despăgubiri al părţii, drept care trebuie privit ca fiind recunoscut în toate
componenetele sale, inclusiv sub aspectul obligativităţii stabilirii întinderii lui, a necesităţii
evaluării acestor despăgubiri, care odată recunoscute în mod definitiv de o instanţă de judecată
este imperios necesar a fi acordate titularului dreptului, în mod corect prima instanţă a pornit în
procesul de evaluare de la datele furnizate de reclamantă, date la care fac trimitere şi prevederile
art. 26 alin.2, cap. IV din HG nr. 753/1998.
În cazul în care se constată că persoana îndreptăţită are dreptul la despăgubiri, valoarea
bunurilor pentru care a fost recunoscut acest drept trebuie stabilită, tocmai efect al obligativităţii
care însoţeşte o hotărâre judecătorească, hotărâre în raport de care partea pârâtă apelantă trebuie
să-şi conformeze conduita corespunzător, pentru a putea să acorde beneficiarului dreptului
despăgubirile care au fost stabilite în favoarea lui.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8601