Ghid Erasmus

ALINA DUMITRAȘCU LILIANA VASILE
VALERIA IONESCU MARIA VASILE
STRATEGII ȘI TEHNICI
DE PREVENIRE ȘI COMBATERE
A FENOMENULUI DE BULLYING
G
H
I
D
D
E
B
U
N
E
P
R
A
C
T
ISBN 978-630-316-090-0 I
C Editura La Fontaine
I 2023
ALINA DUMITRAȘCU LILIANA VASILE
VALERIA IONESCU MARIA VASILE
Editura La Fontaine
2023
Programul Erasmus+
Acțiunea-cheie 1
Mobilitatea persoanelor în scopul învățării
„Pregătim profesori pentru copiii viitorului”
Numărul de referință
2022 – 1 - RO01 - KA122 - SCH000079169
Beneficiar: Liceul Tehnologic

„Alexandru Macedonski”-Melinești-Dolj
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Strategii şi tehnici de prevenire şi combatere a fenomenului
de bullying: ghid de bune practici / Alina Dumitraşcu, Valeria
Ionescu, Liliana Vasile, Maria Vasile. - Melineşti : Editura La
Fontaine, 2023
Conţine bibliografie
ISBN 978-630-316-090-0
I. Dumitraşcu, Alina
II. Ionescu, Valeria
III. Vasile, Liliana
IV. Vasile, Maria
37
159.9
Informațiile din acest ghid reflectă numai punctul de vedere al autorilor, Agenția
Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării
Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru eventuala utilizare
a informațiilor pe care le conține.
ISBN 978-630-316-090-0
CAPITOLUL I
PROIECTUL ERASMUS+
„Pregătim profesori pentru copiii viitorului”
Participarea la proiecte Erasmus+ este un foarte

mare câștig pentru orice școală, însă, se poate spune că
pentru Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski” din
comuna doljeană Melinești, aceste proiecte au devenit
deja o tradiție. Iată și motivul pentru care ne-am dorit să
adunăm în această cărticică o parte din gândurile și
trăirile noastre, ca mărturie a unei experiențe de neuitat
care ne-a îmbogățit spiritul și mintea, o cărticică care să
conțină atât amintirile noastre ocazionate de cursul la
care am participat, cât și noțiunile care sperăm să fie de
un real ajutor tuturor cadrelor didactice în relația pe
care și-o doresc cu elevii.
Așadar, povestea noastră a început în anul 2022
când am primit vestea aprobării proiectului „Pregătim
profesori pentru copiii viitorului” în cadrul Programului
Erasmus+, Acțiunea-cheie 1 - Mobilitatea persoanelor în
scopul învățării, cu numărul de referință 2022 – 1 -
RO01 - KA122 - SCH000079169. Cu această ocazie,
cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic “Alexandru
Macedonski” din Melinești li s-a oferit oportunitatea de
a participa la formări în domeniul educației în țări
precum Turcia, Cipru, Malta și Grecia.
Prima mobilitate a proiectului nostru avea să se
desfășoare în orașul Istanbul din Turcia în perioada 22-
30 octombrie 2022, unde trei cadre didactice din școala
1
Informațiile din acest ghid reflectă numai punctul de vedere al autorilor, Agenția Națională
pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia
Europeană nu sunt responsabile pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.
noastră au participat la cursul “Non formal for
inclusion” dobândind astfel competențe de aplicare a
metodelor de educație nonformală în context formal
pentru a crește incluziunea, a asigura echitatea în
educație și a preveni bullying-ul.
A doua mobilitate a avut loc în orașul Larnaca din
Cipru, în perioada 17-25 februarie 2023, unde trei colege
de la noi din școală au participat la cursul „Inclusive
classroom through ICT” reușind astfel să-și
îmbunătățească competențele digitale și de utilizare a
TIC în activitatea curentă (face to face, hibrid sau
online).
În perioada 7-13 mai 2023, a avut loc cea de-a
treia mobilitate a proiectului, activitate desfășurată în
St. Julian’s, Malta, iar beneficiarii acestei frumoase
experiențe am fost noi, autoarele acestui ghid:
Dumitrașcu Alina, profesor de informatică, Ionescu
Valeria, profesor de matematică, Vasile Liliana, profesor
de biologie și Vasile Maria, profesor de limba franceză.
2
Cu această ocazie, am dobândit competențe
necesare pentru a preveni toate formele de agresiune în
mediul educațional și școlar, competențe de învățare
electronică privind recunoașterea și prevenirea
agresiunii cibernetice, ne-am sporit abilitatea de a folosi
tehnici dramatice pentru a crește empatia, respectul,
încrederea și abilitățile de ascultare activă a elevilor.
Ultima mobilitate s-a desfășurat în perioada 18-
25 august 2023, în insula grecească Evia, unde cadrele
noastre didactice au luat parte la cursul „Online school”
îmbunătățindu-și astfel competențele digitale.
Revenind la cea de-a treia mobilitate la care am
participat, aceasta a fost organizată de Euducate
Association Spain și a găzduit cursul„Bullying-
prevention and intervention”la care au participat cadre
didactice din țări precum Italia, Spania, Suedia,
Germania și România.
3
Cursul și-a propus derularea unor activități
concentrate pe atingerea țintelor strategice identificate
în urma analizei de nevoi realizate la nivelul unității
noastre școlare și a priorităților UE în domeniul
educației școlare.
Organizatorii au avut drept scop creșterea
gradului de conștientizare a participanților cu privire la
fenomenul de bullying, achiziționarea de metode și
instrumente pentru a construi un mediu pozitiv în
școală și clasă și pentru a planifica strategii și politici pe
termen lung pentru a preveni, reduce și opri agresiunea
în școli.
În cadrul cursului s-au purtat discuții asupra
impactului pe care îl are comportamentul de intimidare
și care sunt pașii concreți pe care putem să îi facem
pentru a stopa, dar și pentru a preveni fenomenul de
bullying. Cu această ocazie, s-au câștigat tehnici noi,
metode și programe care ne vor ajuta în procesul de
consiliere a elevilor.
S-au desfășurat numeroase activități precum:
discuții despre icebergul cultural, exerciții de depășire a
barierelor mentale, activități interactive de grup pe tema
stereotipurilor culturale, discuții despre bullying, tipuri
de bullying, metode de prevenire și intervenție, exerciții
practice de descoperire a unor preferințe comune, de
depășire a zonei de confort, de încurajare a unor
persoane marginalizate de a participa activ la activități
de grup, tipuri și exerciții de comunicare, căi de depășire
a barierelor comunicării.
4
Activitățile s-au desfășurat astfel:
ZIUA 1
 Prezentarea participanților, a țărilor și a

instituțiilor de proveniență
 Introducere în educația non-formală
5
 Realizarea unei misiuni în echipe
6
ZIUA 2
 Împărtășirea temerilor, contribuțiilor și

așteptărilor fiecăruia de la participarea la acest
curs, sarcină realizată prin „umplerea unui
rucsac”.
7
 Discuții despre icebergul cultural.
8
ZIUA 3
 Exercițiu de depășire a barierelor mentale:

„Ce poți face cu o agrafă de hârtie?”
9
 Vizionarea videoclipului „Tuckman’s stages of
group development”.
 Activități interactive de grup pe tema
stereotipurilor culturale.
10
 Masă tradițională interculturală.
11
12
ZIUA 4
 Discuții despre bullying, tipuri de bullying,

metode de prevenire și intervenție.
13
 Exerciții practice de descoperire a unor preferințe
comune, de depășire a zonei de confort, de
încurajare a unor persoane marginalizate de a
participa activ la activități de grup.
14
ZIUA 5
 Vizită culturală în Malta

 Hagar Qim-templu megalitic
15
 Grota Albastră-pe coasta malteză
16
 Marsaxlokk-vechi sat pescăresc
17
 Mdina-cetate medievală
18
 GOZO-insula nimfei Calypso
19
 LA VALLETTA-capitala cu parfum medieval
20
 Cină culturală malteză
21
 Produse tradiționale malteze
22
 Dansuri tradiționale malteze
23
ZIUA 6
 Informații despre proiectarea activităților de

diseminare a proiectului.
24
25
 Realizarea în echipe a unui proiect Erasmus+.
26
ZIUA 7
 Importanța comunicării
 Tipuri de comunicare
 Căi de depășire a barierelor comunicării
 Exerciții de comunicare
 Festivitatea de înmânare a diplomelor de
participare
27
28
CAPITOLUL II
„BULLYINGUL -PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE”
Participarea noastră la cursul „Bullyingul -

prevenție și intervenție” din St. Julian’s, Malta ne-a adus
foarte multe beneficii în ceea ce privește înțelegerea
fenomenului de bullying atât de răspândit în rândul
elevilor, informații pe care dorim să le împărtășim în
paginile care urmează.
2.1.Bullyingul - aspecte etimologice, definiție,

caracteristici
Rădăcinile etimologice ale cuvântului bullying se
pot regăsi în secolul XVI, când “mybully” însemna
“dragul meu”, “iubitul meu”, venind din cuvântul danez
boele. Un secol maitârziu a apărut pentru prima dată cu
sensul actual, dar abia în secolul XX acest cuvânt a
dobândit definițiile academice folosite astăzi. Ca verb, to
bully înseamnă: a intimida, a speria, a domina, printre
altele. „Bully” este o persoană care își folosește puterea
și tăria sa pentru a speria sau rănipersoanele mai slabe
(Oxford Advanced Learners Dictionary, 2016).
Dan Olweus, un profesor cercetător în psihologie
din Norvegia este consideratpionier pe tema bullying-
ului, pe baza a aproape 40 de ani de cercetare,
implementare și evaluarea programelor de prevenire
(Hazelden Foundation, 2016). Definiția sa afirmă:„Un
elev este agresat atunci când el/ea este expus, în mod
repetat în timp, unor acțiuni negative din partea unuia
29
sau mai multor elevi.... O acțiune negativă este situația
în care o persoană provoacă intenționat, sau
intenționează să provoace, durere fizică sau discomfort
unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte
moduri.”
Bullying-ul este una dintre cele mai complexe
forme de comportament agresiv șiviolenţă. Cu toate
acestea, nu fiecare act de violenţă este o acțiune de
bullying.
Conform studiului Organizației Mondiale a
Sănătății privind comportamentul sănătos la copiii de
vârstă școlară, bullying apare atunci când un elev este:
„tachinat în mod repetat într-un mod care nu îi place…
Dar nu este bullying atunci când doielevi de putere sau
autoritate similară se ceartă sau se bat. Nu este bullying
nici atunci când unelev este tachinat într-un mod
prietenos și glumeț”.
Cea mai caracteristică trăsătură a bullying-ului
este relația de putere asimetrică și dezechilibrată dintre
cei care agresează și cei care sunt agresați. În plus, nu
este ocazional sau un eveniment singular, ci un tipar
comportamental care se repetă în timp împotriva
aceleași persoane cu o diferență evidentă de putere. Prin
diverse acte de bullying, elevul mai puternic țintește în
mod sistematic, intenționat și crud să rănească, să sperie
sau să intimideze persoanamai slabă.
După cum am menționat mai sus, nu este o
simplă tachinare. Contrar miturilor larg răspândite
30
despre autoapărarea victimei, victima nu se poate apăra
prin propriile eforturi.
Bullying-ul nu se oprește de la sine fără
intervenție din exterior (Gugel, 2014).
Olweus a făcut diferența între trei tipuri de bază
de comportament tip bullying:
● fizic: lovire, împingere, pocnire, ciupire,
constrângerea celuilalt elev prin contact fizic
● verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de
joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de zvonuri și
minciuni
● emoțional/psihologic: excluderea intenționată a
cuiva dintr-un grup sau activitate, manipulare,
ridiculizare
Ken Rigby este un alt cercetător renumit în
domeniul bullying-ului, un fost profesor, psiholog și
academician, care a lucrat pe tema aceasta timp de peste
25 de ani. În studiile și publicațiile sale ample, el
luminează natura dinamică a fenomenului de bullying.
Fenomenul bullying apare atunci când o
persoană/ un grup de persoane (elevi, profesori, părinţi,
directori, personal administrativ, persoane semnificative
din viaţa personală sau profesională, necunoscuţi):
• strigă pe nume într-un anumit fel (răstit sau
mieros) care deranjează, folosind un anume ton, un
anumit subînţeles sau poreclele;
• pune în încurcătură în mod intenţionat sau
neintenţionat (la lecţie, în afara şcolii, pe terenul de
sport, la discotecă, la magazin etc.);
31
• loveşte, împinge, şicanează, supără (în timpul
orei, pe holurile şcolii, pe terenul de sport, în activităţile
extraşcolare etc.);
• bârfeşte, ignoră, exclude, etichetează persoane;
• şantajează, minte, înşală, intimidează, fură bani,
obiecte, idei;
• produce teama de a se duce la şcoală şi preferă
să stea acasă sau să chiulească, să se ducă la şcoală din
cauza atmosferei conflictuale de acasă;
• contrazice în mod vehement, foarte agresiv,
atacă opiniile, punctele de vedere, credinţele,
convingerile, fără înţelegere şi toleranţă;
• îndepărtează cunoştinţele şi prietenii, practic
„rupe” reţeaua socială;
• postează mesaje nepotrivite pe Internet cu
adresă exactă, dă telefoane în mod abuziv;
• trimite mesaje inadecvate pe telefon;
• foloseşte un limbaj trivial şi vulgar sau păstrează
tăcerea;
• face pe ceilalţi să se teamă, pentru a se simţi mai
puternic.
Pe baza unor comentarii (cuvinte, remarci, glume
răutăcioase sau binevoitoare etc.) despre:
• aspectul fizic: greutate, înălţime, culoarea
părului, culoarea ochilor, vestimentaţie;
• familie: tip de familie (monoparentală), divorţ,
nivel de cultură (lipsa cărţilor din casă, educaţia
• părinţilor, durata şi calitatea petrecerii timpului
liber împreună), lipsa părinţilor (plecaţi la muncă în
32
străinătate, fără timp liber, decesul unuia dintre părinţi
etc.), apariţia unui nou membru în familie;
• activitatea şcolară: performanţe, prezenţa/
absenţă, abandon şcolar, interese, hobby/pasiuni,
• aptitudini, atitudini, evoluţie şcolară;
• comportament: specific adolescenţilor (piercing,
popularitate);
• nevoi speciale: dizabilităţi motorii, alte tipuri de
dizabilităţi, cum ar fi, dislexie, ADHD, sau sărăcie,
religie, etnie etc.
• alte diferenţe: stil de învăţare (vizual, auditiv,
tactil kinestezic), stil de muncă (rapid, lent, sintetic,
analitic, experienţial), stare de sănătate, obiective de
carieră, dorinţe
Situația de bullying rareori implică doar două
părți care interacționează, tradițional definite ca agresor
și victimă. De obicei este o situație de grup, implicând
mai mult de doi participanți în diferite roluri, lucru care
reflectă dinamica de la bază a statutului și relațiile
deputere din grup. În anumite definiri de rol, tiparul
bullying este prezentat ca un triunghi sau chiar un
dreptunghi, implicând agresorul, asistenții agresorului
(numiți și adepți), victima, martorii pasivi și posibilii
apărători, care sprijină activ victima, luând o poziție
clară și opunându-se agresorului (BPB, 2016).
Conform lui Olweus și altor oameni de știință,
într-un „cerc de bullying” tipic sunt implicați o gamă
întreagă de protagoniști (Olweus, 2001). Important de
notat este că distribuția rolurilor nu este statică, rolurile
33
se pot schimba în mod dinamic între elevii care
interacționează.
2.2.Tipuri de bullying
Bullying-ul fizic este cel mai evident tip de
comportament de hărțuire de observat și implică
vătămarea corpului sau a bunurilor unei persoane. Acest
lucru poate lua forma lovirii, lovirii cu picioarele,
împiedicarea, ciupirea, împingerea sau deteriorarea
proprietății altei persoane și poate provoca vătămări
fizice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Bullying-ul verbal presupune rostirea sau
scrierea de cuvinte răutăcioase și include insulte,
tachinări, intimidare, comentarii sexuale neadecvate,
remarci homofobe sau rasiste sau abuz verbal. În timp
ce comportamentul de agresiune verbală poate începe
inofensiv sau într-un context de glumă, poate escalada
rapid, provocând suferință emoțională.
Bullying-ul social este adesea mai greu de
recunoscut, deoarece implică afectarea reputației sau a
relațiilor cuiva. Denumit uneori hărțuire relațională,
acest tip de comportament de hărțuire implică
excluderea sau marginalizarea cuiva în mod intenționat,
a le spune oamenilor să nu fie prieteni cu acea persoană,
răspândirea de zvonuri neadevărate și/sau jenarea
intenționată în public.
Bullying-ul rasist sau rasial poate include toate
celelalte tipuri de hărțuire, chiar și atacuri fizice.
Include: batjocorirea sau intimidarea cuiva din cauza
34
rasei sale, devalorizarea originii rasiale a cuiva,
discreditarea practicilor religioase sau culturale ale
cuiva, insultarea discursului unei persoane, felul în care
se îmbracă sau obiceiurile sale.
Bullying-ul sexual include orice contact fizic
sexual nedorit, comentarii neadecvate sau hărțuire
online. Include: trimiterea sau postarea de fotografii,
mesaje sau videoclipuri cu caracter sexual explicit,
facerea de comentarii sexuale nepotrivite, glume sau
gesturi cu mâinile, răspândirea de zvonuri sexuale,
apucarea sau atingerea într-o manieră sexuală,
supunerea la presiuni pentru sex sau fotografii sexual
explicite.
Cyberbullyingul este un fenomen larg
răspândit în rândul adolescenților, care de cele mai
multe ori nu știu cum să reacționeze în asemenea
momente, cui să se adreseze sau cui să ceară ajutorul.
Considerăm că o astfel de temă este de un real
interes atât pentru copii, cât și pentru părinți pentru a
cunoaște ce presupune hărțuirea cibernetică și care sunt
modalitățile de a lupa împotriva acestui fenomen
periculos.
Deși este o problemă actuală majoră, din păcate,
în România, se acordă mult prea puțină atenție acestui
fenomen atât din partea școlilor, cât și a autorităților, iar
într-un cadru legal deficitar și în lipsa unor politici bine
definite ale unităților de învățământ, care să reglemeteze
acest fenomen, hărțuirea cibernetică continuă să se
35
manifeste, conducând la un număr tot mai mare de
victime.
Conform statisticilor, la nivelul Europei, România
înregistrează cea mai mare rată de incidență a
hărțuirilor în mediul online.
Agresiunea pe Internet, numită și agresiune
online sau cyberbullying, este hărțuirea cu ajutorul
calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc
pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS,
MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcarea unor
poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de
dreptul la viața privată a victimei. (Wikipedia)
Cyberbullying-ul se referă la o formă a hărțuirii
tradiționale, manifestată însă la nivel informatic, prin
intermediul internetului și altor tehnologii moderne.
Termenul a fost lansat de Bill Belsey, specialist canadian
în educație,definindu-l astfel: “Cyberbullying-ul implică
utilizarea tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale pentru a sprijini un comportament
deliberat, repetat şi ostil desfăşurat de către un individ
sau grup, care este destinat să aducă prejudicii altor
persoane.”
O altă definiție a cyberbullying-ului se referă la
„diferite forme de abuz psihologic comis prin acte de
hărțuire transmise prin tehnologiile de informare și
comunicare, cum ar fi Internetul, telefonul mobil sau
rețelele de tip wireless, ori bluetooth. Acestea sunt acte
de violență și se fac în scopul amenințării, intimidării
sau insultării victimelor. Ele au un caracter repetitiv
36
putând fi comise atât de către indivizi cât și de grupuri
de persoane.”
Totodată, conform siteului www.stopcy
berbullying.com, termenul de cyberbullying se folosește
doar atunci când părțile implicate sunt copii sau
adolescenți, în cazul adulților folosindu-se termeni
distincți, precum cyber-harrasment sau cyberstalking.
Hărțuirea pe internet este un fenomen complex,
având mai multe forme de manifestare.
Conform site-ului inițiat de Kaspersky pentru
siguranța copiilor pe internet, ,,Kids safety
byKaspersky”, există zece tipuri de cyberbullying, și
anume:
1) Gossip (bârfa) – presupune emiterea în mediul
online a unor declarații publice speculative, ce pot
denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în
a adopta un comportament restrictiv
2)Exclusion (excluderea) – excluderea din
grupuri sau activități online a anumitor persoane; de
exemplu, excluderea din grupul de messenger al clasei a
unui coleg, din pricina faptului că nu este considerat
suficent de bun pentru a face parte din același grup cu
alții
3)Harassment (hărțuire, sâcâială) – a lua în
batjocură constant și deliberat o persoană, de pildă prin
postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea
psihică a individului
4)Cyber stalking (urmărire online) –
comportament de hărțuire intimidant, cu scopul de a
37
aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când
necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/
adolescenților cunoscuți pe internet, amenințându-i de
data aceasta fizic
5)Trolling (întărâtare) – provocarea unor
persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită
6) Comments (comentarii) – postarea de
răspunsuri negative, denigrante la adresa unor
fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită
persoană pe internet
7) Dissing (insistență abuzivă) – postari sau
trimiteri permanenete de mesaje către anumite
persoane, în pofida refuzului lor de a comunica
8) Fake profiles (profiluri false) – profiluri create
de către agresorii pe internet ce împrumută identitatea
altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele
lor; sub protecția anonimatului, agresorii își amenință
victimele sau, alteori, își însușesc identitatea victimei în
discuțiile cu alte personae
9) Trickery (dezvăluire) – folosirea de trucuri
pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe
care agresorul urmează să le facă publice
10) Fraping (sabotarea) – actul de a schimba
toate detaliile de pe pagina personală acuiva atunci când
persoana respectivă uită să restricționeze accesul;
include și comunicarea în numele victimei
Pe lângă cele 10 tipuri de hărțuire online,
profesorul de psihologie Robin Kowalski de la
38
Universitatea Clemson identifică alte două modalități de
manifestare a cyberbullyingului :
11) Happy slapping (înregistrarea video a
atacurilor) – presupune ca agresorul să filmeze victima
în timpul atacului și să distribuie clipul video altor
persoane, pentru a-l vizualiza și comenta, în acest fel
sporind gradul de umilință la care este supusă victima
12)Sexting – distribuirea de materiale
pornografice minorilor utlizând mijloace electronice de
comunicație.
În opinia psihologului Lenke Iuhos, specializată
în psihologia adolescenților, fenomenul de cyberbullying
este de cel puțin 10 ori mai periculos decât hărțuirea la
școală, deoarece elementele de identificare a
abuzatorului lipsesc, drept pentru care nu va exista un
punct în care abuzatorul să înceteze acțiunile; ba din
contră, se va hrăni cu suferința celui abuzat, iar cu cât
teama acestuia este mai mare, iar controlul său devine
tot mai evident, cu atât abuzatorul va recurge la metode
și mai inventive pentru a-l traumatiza.
Psihologul Lenke Iuhoș afirmă că există câteva
acțiuni pe care adolescenții abuzați arputea să le
întreprindă atunci când sunt hărțuiți online de un cont
anonim:
1. Nu este vina ta!
“Tu doar ai simțit nevoia să comunici cu cineva,
să socializezi, să fii deschis către nou, așadar nu este
vina ta că ai avut ghinionul de a da peste o persoană care
nu ți-a apreciat sinceritatea, încrederea, ba chiar le-a
39
folosit împotriva ta. Ia-o ca pe o lecție de viață, deoarece
vei mai cunoaște oameni care nu merită încrederea ta și
vei învăța în timp să îi triezi”, explică psihologul Lenke
Iuhoș.
2. Nu mai răspunde celui care te hărțuiește și
blochează-i profilul. “Persoana care te hărțuiește online
se hrănește cu fricile tale, așadar cea mai greșită
strategie este să escaladezi discuțiile cu el. Dacă îi vei
întrerupe fluxul comunicațional, acesta se va plictisi și se
va îndrepta către altă victimă căreia să-i afle slăbiciunile
și să le exploateze. Atâta timp cât nu îi răspunzi, nu
reprezinți un interes pentru el. Ideal este să îi blochezi
profilul, astfel încât să nu te mai poată contacta”, declară
psihologul Lenke Iuhoș.
3. Salvează toată conversația!
“Vorbele se pierd, dar ce e scris rămâne. În cazul
în care te simţi atacat, poţi face un fişier cu acele vorbe
scrise. Salvează tot ceea ce este scris şi e deranjant, nu
lăsa să treacă timp, mai ales că sunt uşor de şters. E bine
să ştii că în cazul în care trebuie să reproduci
conversaţia, eposibil să nu poţi reda exact cum ţi s-a
adresat. În altă ordine de idei, când salvezi o discuţie,
aceea se salvează ca o cronologie cu dată şi oră, acestea
fiind elemente foarte importante în astfel de situații
ameninţătoare. Nu uita că are o importanţă aparte şi
numărul cuvintelor jignitoare, a pozelor care chiar nu
pot fi descrise cu exactitate. Salvarea celor scrise
respectă realitatea”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
4. Schimbă-ți parola, protejează-ți contul!
40
“A te proteja este deja un pas sigur spre
independenţă, iar autonomia personală se învaţă prin
experienţă. Află că e bine să ştii ce e periculos pentru
tine, prin discuţii simple cu adulţii din familie sau din
şcoală. Lumea online-ului e plină de efecte care nu sunt
bune pentru noi. Aşa sunt şi acele persoane care arată că
glumesc, însă intră direct în viaţa noastră umilind şi
jignind. E uşor de facut un pas foarte sigur, să schimbi
parola pentru a-ți proteja contul personal. Acest lucru
ţine de tine, de intimitatea ta. Schimbările, şi în cazul
parolei, reîmprospătează situaţia neplăcută”, este de
părere specialistul.
5. Nu îți fie rușine să ceri ajutor!
“Ajutorul se cere, e normal să nu ştii ce să faci în
situații deranjante, care pot fidăunătoare sau chiar
periculoase pentru viața ta. Orice moment de criză are
clipe în care oamenii decid şi acţionează mai bine
împreună. Acele atacuri de pe internet nu sunt nişte
mesaje normale, acceptate de societate, așadar să ceri
ajutorul atunci când simţi un abuz prin mesaje,
comentariila profil, înseamna că ești o persoană
responsanbilă”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.
2.3.De unde apare comportamentul de tip

bullying?
Oricine poate fi agresat; nu există o corelare
directă între aspectul fizic, caracteristicile personalității
și riscul de expunere la bullying. Victimele ar trebui să
nu aibă niciun fel de răspundere sau vină pentru situația
41
în care sunt implicați și nu pot fi găsiți vinovați pentrua
ceasta. Cum putem recunoaște că un copil este agresat
sau este implicat în bullying ca agresor?
Bullying-ul este, în primul rând, un tipar de
comunicare și interacțiune socială, care le costă foarte
mult pe ambele părți.Copiii care agresează alți copii sunt
de obicei nesiguri, se tem și au în istoric traume interne,
care nu sunt gestionate adecvat în familiile lor
(LISTEN!, 2016). Mediul emoțional de acasă este
menționat de mulți autori ca un factor important în a
deveni agresor sau victimă. Astfel, lipsa căldurii dintre
părinți sau dintre părinți și copii, utilizarea oricărui tip
de violență(dar în special fizică) și abuz în familie,
combinat cu lipsa unor reguli clare și fiabile de
îndrumare a copilului, pot cataliza adoptarea
comportamentului de tip bullying.
La rândul său, Olweus (1993) a afirmat că părinții
foarte protectori pot crește riscul de expunere la bullying
pentru copiii lor, care devin victime ale bullying-ului
mai des decât semenii lor. În profilurile victimelor sale,
Olweus a evidențiat anumite caracteristici
intrapersonale și interpersonale asociate cu
probabilitatea crescută de a suferi din cauza bullying-
ului, spre exemplu: timiditatea, nesiguranța, pasivitatea,
o stimă de sine scăzută, lipsa prietenilor (Pregrad 2015).
În general, a fi diferit de majoritate semenilor, pe motiv
de etnie, credință, identitate sexuală, orientare sexuală,
poate duce la un risc sporit de victimizare. De asemenea,
copiii cu nevoi educaționale speciale, cu dizabilități fizice
42
sau dificultăți de învățare pot prezenta riscul special de a
fi agresați.
Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor
înclinați să îi agreseze pe alții (Olweus, 1993, Taglieber,
2008, Pregrad, 2015 etc.) sunt: o nevoie de un statut, de
putere mai mare, odorință puternică de a controla și
domina, impulsivitate, lipsa empatiei, căutarea
recunoașterii statutului lor de persoane care dau tonul,
plăcerea provocată de vederea victimei oprimate(Rigby,
2002). Adesea, atât agresorii cât și victimele au peisaje
interne similare. Unii copii pun o„armură de agresor”
pentru a-și ascunde slăbiciunile și pentru a evita să
devină victime. Masca unui agresor este un scut care îi
ascunde interiorul vulnerabil. Majoritatea agresorilor
altor persoane au fost victime ale violenței în copilărie
(LISTEN, 2016).
Bullying-ul este întotdeauna un proces în care, în
timp, se mărește dezechilibrul de putere, cu frecvență și
intensitate care variază.
Se pot distinge câteva faze (Taglieber, 2008;
Gugel, 2014; Ebner, 2014):
Faza 1: Conflictele zilnice
Faza 2:Începutul bullying-ului (faza de explorare)
Faza 3: Escaladarea (faza de consolidare)
Faza 4: Excluderea (faza de manifestare)
Faza 5: Ieșirea (faza finală)
43
2.4.Consecințele bullying-ului
Mulți cercetători au pus în lumină impactul
negativ pe termen scurt și lung al bullyingului ce
afectează atât victimele cât și agresorii. Sanders et al.
(2004) a furnizat o recapitulare extinsă a consecințelor
multiple ale bullying-ului: respingerea semenilor
(Deater-Deckard, 2001), comportament delincvent
(Rigby & Cox, 1996), criminalitate (Eronet al., 1987),
tulburări psihice (Kumpulainen, Räsänen, & Henttonen,
1999), violență ulterioară în școală (Galinsky &Salmond,
2002).
Copiii care acționează ca agresori sunt expuși la
riscuri mai mari de comportament antisocial și
delincvent ca adolescenți și tineri și la implicarea în
infrancțiuni penale ca adulți (Olweus, 1992).
Depresia este considerată cea mai comună
problemă de sănătate mintală, consecință a bullying-ului
(Kaltiala-Heinoet al., 1999). Copiii agresați sunt
defavorizați, nefericiți și suferă de probleme legate de
stima de sine și încrederea în propria persoană. Ei se
simt adesea anxioși, simt rușine și se simt chiar vinovați
pentru ce li s-a întâmplat. În școală, ei sunt de obicei
intruși ără prieteni, singuri și abandonați (Olweus,
1993). Relațiile lor de prietenie sunt adesea afectate din
cauza unei frici sporite de a avea încredere în semenii
lor.
Consecințele negative afectează nudoar sănătatea
lor mintală, ci și rezultatele academice și pot scădea
44
motivația lor de a merge la școală și de a învăța.
2.5. Strategii antibullying ce se impun a fi

adoptate de educatorii din școală și depărinți
Ideea de bază este că un copil care este victimă a
bullying-ului are nevoie de sprijinul adulţilor din jurul
lui.
Cu ajutorul nostru, copiii învaţă cum să facă faţă
comportamentelor de tachinare, poreclire sau a altor
forme mult mai grave. Fiecare copil are nevoie să
primească mesajul că aceste tipuri de comportamente
sunt inacceptabile. Deoarece bullying-ul apare de obicei
în comunităţile de copii, acest mesaj trebuie să fie
promovat şi întărit atât la şcoală, cât şi acasă. Pentru că
bullying-ul afectează pe toţi elevii din grup, nu se reduce
doar la copilul care agresează şi la victimă și este
important să îi învăţăm pe copii ce să facă dacă sunt
martorii unui asemenea eveniment.
Martorii bullying-ului, care sunt de obicei ceilalţi
copii, de multe ori se simt în secret uşuraţi că nu sunt ei
ţinta bullying-ului şi tind să evite agresorul, nefiind
dispuşi să intervină în apărarea copilului agresat.
Bullying-ul creează o atmosferă de intimidare,
frică şi tăcere printre copii. Bullying-ul nu poate fi
întotdeauna prevenit, iar noi nu putem controla ceea ce
spun sau fac ceilalţi. Ce putem face într-o astfel de
situaţie este să îl învăţăm pe copii cum să îşi controleze
propriile reacţii, deoarece multor copii le lipsesc
45
abilităţile sociale necesare pentru a face faţă glumelor,
etichetărilor şi farselor colegilor lor.
2.5.1.Măsuri (politici) antibullying de adoptat la

nivelul școlii
1. Preocuparea tuturor cadrelor didactice pentru
realizarea unei educații raționale motive și
comportamentale adecvate, în contextul căreia să fie
valorizate toate calitățile copiilor, iar aprecierile și
recompensele să fie acordate nu doar pentru
performanțele cognitive, ci și pentru cele artistice,
sportive, religioase ș.a., promovând ideea că fiecare copil
este valoros și nu este permis să fie stigmatizat și
marginalizat. În acest sens, subiecții propun ca la sfârșit
de an să se acorde diplome pentru toate performanțele
obținute, indiferent de domeniu, inclusiv pentru gesturi
de altruism, omenie, fair-play etc..
2. Promovarea unei culturi a școlii, bazată pe
comunicare directă, permanentă și sinceră, respect
pentru alții, între cadre didactice, pe de o parte, între
elevii din clasă și cu cei din alte clase, dar și între elevi și
profesori; reguli clare, stricte, fără excepție, discutate
într-un consiliu al școlii, în ideea de a evidenția că avem
cu toții nevoie de ajutor.
Este necesară cultivarea ideii conform căreia
școala trebuie să se adapteze nevoilor reale ale copiilor,
să-i asculte pe fiecare, valorizând pozitiv așteptările sale,
să nu promoveze tratamente diferențiate în funcție de
criterii individuale sau sociale. Dacă nu se întâmplă
46
astfel, copiii izbucnesc în pauză și își rezolvă singuri
problemele.
3. Promovarea unui număr mai mare de activități
de cunoaștere a fiecărui copil, a calităților și riscurilor
comportamentale. Extinderea spectrului de grupuri din
care copilul să facă parte. Să înțeleagă că sunt și alte
medii care valorizează alte calitățiale copilului, în cazul
fiecărui tip de activitate accentuând-se doar abilitățile
specifice activității respective. Unii copii nu au prieteni,
nu interacționează cu vecinii, au nevoie de sprijin în
vederea incluziunii în grupuri, alții au stimă de sine
supraevaluată, fiind necesare activități de cunoaștere
prin comparație cu ceilalți care pot excela în alte
domenii.
4. Proiectarea, în cadrul diverselor discipline de
studiu și a orelor de dirigenție a unor activități educative
care să dezvolte sentimente, atitudini și comportamente
altruiste, empatice. Subiecții au formulat exemple în
acest sens, dintre care reproducem câteva: vizionarea
unor filmulețe despre cultura unor popoare în care se
pune accent mai mare pe toleranță și respect față de
ceilalți, comparativ cu cultura noastră; jocuri de rol pe
tema comunicării asertive; prezența în fiecare clasă a
două mascote animale (șacalul și girafa) care să
reprezinte două părți ale fiecăruia din noi – șacalul
(partea agresivă, care înțelege lucrurile doar din
perspectiva lui) și girafa (reprezintă toleranța,
asertivitatea, partea din noi care e capabilă să caute și să
înțeleagă și perspectiva celuilalt) și utilizarea lor de către
47
profesori, oricând situația ocere; Activități de tipul
„Școala în pădure”, care să presupună ieșirea în natură,
cât de frecvent se poate și realizarea de activitățide
observare, relaxare, meditație, introspecție, cooperare în
grupuri mici sau mari, autoanaliză și feedback sincer și
constructiv oferit celorlalți colegi, în urma unor
activități, pornind de la ideea că natura și frumusețile ei
stimulează dezvoltarea calităților umane.
5. Organizarea de discuții zilnice cu copiii, în care
să analizeze comportamentele acestora, iar în cazul
abaterilor, inclusiv a celorde tip bullying, sancționarea
promptă a actelor de agresiune și descurajarea fermă a
acestora.
6. Constituirea de regulamente de comportare, cu
reguli clare, urmate de sancțiuni specifice, care să fie
aplicate cu fermitate. Constituirea de structuri
organizaționale vii, lipsite de formalism, din care să facă
parte profesorii, elevii și părinții, în cadrul cărora să fie
analizate comportamentele deviante și să fie sancționate
în conformitate cu regulamentele, fără excepții, inclusiv
prin scăderea notei la purtare sau exmatriculare.
Evaluarea și sancționarea să vizeze toate tipurile de
roluri implicate în bullying, respectiv atât agresorii, cât
și victimele și suporterii, în funcție de modul concret de
implicare.
7.Elaborarea de programe de intervenție specifice
în funcție de tipul de comportament deviant și
cuprinderea în mod obligatoriu a copiilor cu probleme
48
de comportament în programe de consiliere psihologică
dedicate fenomenului de bullying.
8. Implicarea agresorilor în proiecte de muncă în
folosul comunității (de exemplu bully să îndeplinească
rolul de elev de serviciu o perioadă îndelungată);
implicarea copiilor în proiecte de voluntariat, des, mult,
constant; participarea copiilor la cercuri de dezvoltare
socio-emoțională; implicarea în centrele de cercetași din
orașul lor; participarea copiilor la acțiuni caritabile,
vizita în diferite locații în care ei pot intra în contact cu
situația grea în care se află unii dintre semenii lor: casa
de bătrâni, orfelinat, copii cu dizabilități, comunități de
rromi, groapa de gunoi a orașului etc.
9.Organizarea de cursuri de pedagogie
experiențială la care să participe cât mai mulți profesori,
pentru ca ulterior, la orele de dirigenție să realizeze
activități cu scopul de autoanaliză și autocunoaștere.
10.Cooperare reală între familie și școală în
scopul realizării unei evaluări adecvate pentru
preîntâmpinarea actelor de bullying.
11.Atragerea comunității în monitorizarea
permanentă a comportamentului copiilor.
2.5.2.Măsuri (politici) antibullying de adoptat la

nivelul familiei
1.Asigurarea unui mediu familial adecvat,
securizant, construit de membrii familiei în mod explicit
și deliberat, prin preocuparea acestora pentru a se
49
informa continuu și a face apel la specialiști, ori de câte
ori consideră că este cazul;
2.Valorizarea copilului în familie: accentuarea
ideii că el are calități, este capabil să și le dezvolte în
sensul în care dorește; comunicare deschisă, suportivă;
consultarea copilului în luarea tuturor deciziilor;
relaționarea permanentă cu școala; oportunități de a
cunoaște cât mai multe tipuri de grupuri și activități
pentru a conștientiza diversitatea calităților umane și a
deveni tolerant; evaluarea de specialitate a aptitudinilor
copilului pentru a le cultiva și dezvolta în mod adecvat;
unitate în aplicarea regulilor în cadrul familiei, pe de
oparte și, în familie, în raport cu școala;
3.Oferirea unei atmosfere plăcute, calme,
echilibrate acasă, dar exigente și constante, în sensul în
care, în familie să se manifeste toleranță zero în raport
cu încălcarea regulilor stabilite și cu manifestarea unor
comportamente violente, agresive sau de înjosire și
stigmatizare a celorlalți;
4.Adulții din jur să evite comportamentele de
tachinare, indiferent în cel fel se realizează acestea:
direct, indirect, prin modul în care se relaționează cu
ceilalți adulți, având permanent în atenție nevoia de
aoferi exemple pozitive propriilor copii;
5. Accent pe cooperare și nu pe competiție, de la
grădiniță până la facultate;
6. Valorizarea tuturor caracteristicilor personale
ale copiilor;
50
7. Cultivarea de responsabilități față de diferite
viețuitoare. Un copil care este învățat să își hrănească
pisica, câinele, peștii sau broscuțele țestoase, să ude
florile etc., în mod sigur se va dezvolta spiritual și va
avea respect mai mare și față de semenii lui.
8. Preocuparea familiei pentru includerea
copilului în grupuri de copii angajați în diferite activități
utile și care respectă normele sociale concordante cu
normele societății;
9. Cuprinderea părinților în cursuri de formare de
tip parenting. Disponibilitatea de a participa, împreună
cu cadrele didactice și, ulterior, de a include și copiii în
cursuri privind comunicarea interpersonală;
10. Intervenție promptă a părinților în situația în
care sunt informați cu privire la participarea copilului,
în orice rol (bully, victimă sau suporter), prin
recunoașterea și discutarea problemei, fără a o
minimaliza și prin sancționarea imediată a
comportamentului copilului în funcție de situația reală,
astfel încât riscul de reiterare a comportamentului să fie
eliminat.
51
CAPITOLUL III
STRATEGII ȘI TEHNICI DE PREVENIRE ȘI
COMBATERE A FENOMENULUI DE BULLYING
Activitățile desfășurate în școală având ca temă

bullyingul, activități care se pot desfășura în cadrul
orelor de consiliere, în cadrul programelor extrașcolare,
a proiectelor, au un rol foarte important în dezvoltarea
emoțională a elevilor. De aceea, acest gen de activități ar
trebui să se desfășoare într-un număr cât mai mare și să
implice cât mai mulți elevi.
După părerea noastră, aceste activități îi ajută pe
elevi să-și consolideze conștiința de sine, conștiința față
de ceilalți din grup și să dezvolte empatia, să identifice
tipurile de bullying, să distingă între rolurile și dinamica
bullying-ului într-o situație, să identifice impactul
potențial al bullying-ului, să stabilească reacții eficiente
și sănătoase la bullying, cu atenție pe rolul important al
spectatorilor observatori, să utilizeze deprinderi de
cerere de ajutor, prevenire și intervenție pentru a
gestiona bullying-ului, să reducă incidentele de
absenteism și bullying, să sprijine și să lucreze în
vederea creării unui climat neviolent, favorabil
incluziunii și pozitiv la nivelul întregii școli.
La fel cum fenomenul de bullying apare ca un
model în cadrul școlii, climatul social al grupului poate fi
eficient în înlocuirea bullying-ului cu o dinamică
pozitivă și cu clădirea unor relații. Munca elevilor în
52
grup nu doar încurajează majoritatea pasivă să-și
înceteze atitudinea de acceptare tacită a fenomenului de
bullying, ci și să susțină victimele în mod activ și să
reducă efectele violenței.
Iată câteva exemple de activități pe care putem să
le facem cu copiii în școală, la orele de consiliere sau în
cadrul altor proiecte.
3.1.Crearea regulilor de bază

Obiective
• Să îi implice pe elevi în discutarea și convenirea
unor reguli comune de comportament în grup/clasă care
să fie respectate mutual.
• Să creeze un mediu sigur și de sprijin pentru
prevenirea bullying-ului.
Pregătire
Flipchart cu hârtie sau o foaie de hârtie A4 pentru
fiecare elev , Marker, creioane colorate/carioci.
Explicați de ce Regulile de bază sunt utile, spre
exemplu, permiteți-le tuturor să se simtă ascultați și în
singuranță atunci când își împărtășesc gândurile și
părerile, mai ales atunci când abordează subiecte
delicate cum ar fi bullying-ul și violența.
Întrebați-i pe elevi: Care sunt Regulile de bază pe
care ați vrea să le stabiliți și să le respectați, pentru a vă
simți în siguranță aici?
Invitați-i pe elevi să se gândească și să-și scrie
ideile pe flipchart.
53
După aceea, arătați flipchart-ul pregătit dinainte
și comparați-l cu lista grupului. Puteți sugera Reguli de
bază pe care elevii nu le-au spus. Întrebați-ipe toți dacă
sunt de acord cu regula înainte de a adăuga o regulă la
lista grupului.
La final, puneți Regulile de bază ale grupului într-
un loc vizibil și faceți referire la ele mai târziu în timpul
activităților de prevenire a bullying-ului.
Sugestii pentru Regulile de bază pe care le puteți
folosi și/sau adapta:
Spirit de echipă: Toți lucrăm ca o echipă.
Egalitate și respect: Respectăm părerile celorlalți,
chiar dacă sunt diferite deale noastre.
Permiteți-le și celorlalți să vorbească: Ascultați cu
atenție, fără a întrerupe vorbitorul.
Nu există întrebări greșite: Simțiți-vă liberi să
puneți întrebări.
Nu este obligatoriu să împărtășiți detalii
personale: Nimeni nu trebuie să se deschidă.
Nu există atacuri la persoană: Nimeni nu poate fi
insultat.
Informațiile sunt confidențiale: Orice spuneți și
împărtășiți rămâne aici.
Participarea este voluntară: Toată lumea are
dreptul de a sări peste o activitate.
Respectați durata stabilită.
SFATURI
Alternativ pentru elevi mai mici (6-12 ani) -
“Mâna mea, regulile mele”.
54
Dați-i fiecărui elev o coală de hârtie și un creion
colorat/cariocă
Fiecare va desena conturul palmei pe foaie
scriindu-și numele în mijloc. Apoi, fiecare va scrie câte o
regulă pe fiecare dintre degete pe care toată lumea
trebuie să le respecte.
Toți stau pe un scaun într-un cerc și prezintă
desenul lor cu cele cinci reguli.
În final, scrieți toate regulile comune pentru
clasă/grup pe un flipchart separat.
Puneți toate desenele și regulile grupului într-un
loc vizibil în sală.
Aveți în vedere că acest exercițiu poate dura până
la 30 de minute
3.2.Treci în cerc
Obiective
•Să pregătească grupul/clasa pentru subiectul
bullying.
•Să crească nivelul de conștientizare și să
consolideze empatia față de copiiicare pot fi excluși sau
agresați.
Pregătire
Spațiu suficient în clasă pentru a te mișca liber.
Găsiți un voluntar pregătit să părăsească clasa o
vreme.
Dați instrucțiuni restului grupului/clasei în timp
ce voluntarul este afară: Elevii trebuie să se țină de mână
și să formeze un cerc închis. Odată ce voluntarul revine,
55
sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl/o
lase în cerc în niciun fel, decât dacă el/ea le cere acest
lucru.
Cereți-i voluntarului să revină și dați
instrucțiunea: Acum ai sarcina de aintra în cerc,
găsindu-ți propria cale.
Lăsați elevii să joace jocul o vreme, având grijă ca
nimeni să nu fie rănit.
Jocul se încheie atunci când voluntarul reușește
să intre în cerc.
Dacă voluntarul nu reușește să intre în cerc după
câteva încercări, opriți jocul.
Invitați-i pe elevi să vorbească despre cum s-au
simțit în timpul jocului.Cereți-i întâi primului voluntar
și apoi celorlalți elevi.
Alegeți/adaptați în mod flexibil din următoarele
întrebări:
Pentru voluntar/intrus:
Cum a fost pentru tine să fi exclus din grup?
La ce strategii te-ai gândit ca să intri în cerc?
Cum s-a comportat grupul? Te-a ajutat cineva din
cerc?
Ce a funcționat în final? Cum te simți acum?
Pentru grup:
Cum te-ai simțit să faci parte din grup?
Ce ai simțit pentru cineva care a fost exclus?
Cum a făcut față respectării/ încălcării
instrucțiunilor?
Cum te simți acum?
56
SFATURI
Folosiți această activitate într-un grup/clasă în
care s-a stabilit un nivel de încredere bun.
Rezervați suficient timp pentru a reflecta la
sentimentele elevilor astfel ca toți să aibă șansa de a
împărtăși și de a fi ascultați.
Încurajați-i pe elevi să discute similitudinile
dintre sentimentele pe care le-au împărtășit și cele ale
copilului care poate fi exclus și/sau agresat.
Faceți referire la sentimentele majorității într-un
grup/clasă, unde are locbullying-ul și discutați posibilele
moduri de a acționa și de a rezolva situația într-un mod
constructiv și nedăunător. Numiți-le și discutați despre
sentimentele pe care atât victima cât și grupul le poate
avea într-o situație reală într-o sesiune ulterioară.
3.3.Șoarecele și pisica
Obiective
• Să înțeleagă cum se simte să fi cel care vânează
și cel care este vânat, într-un mod neamenințător.
• Să pregătească grupul/clasa pentru subiectul
bullying.
Pregătire
Spațiu suficient în clasă pentru a te mișca liber.
La început, fiecare stă într-un cerc. Explicați-le
elevilor că aceasta va fi o activitate fizică, în care vor crea
un labirint cu punți cu brațele lor, în timp ce doi elevi,
care se vor oferi voluntari, vor juca leapșa în labirint.
57
Cereți-le elevilor, care doresc să se ofere voluntari
să joace rolurile vânătorului(pisica) și prăzii (șoarecele)
să vină în față.
Aliniați restul grupului în rânduri egale. Toată
lumea din rânduri întinde brațele pentru a-și atinge
vârfurile degetelor cu persoanele de lângă ei pentru a
crea o punte sau stă cu mâinile pe lângă corp pentru a
crea labirintul.
Faceți un semn când să înceapă jocul. Pisica și
șoarecele joacă leapșa, alergând printre perechile de
elevi și pe sub punțile pe care aceștia le-au creat.
Jocul continuă până când pisica prinde șoarecele
sau durează o anumită perioadă de timp (un minut).
Apoi, pisica poate alege elevi noi pentru a crea
mai multe pisici (până la trei) pentru a vâna șoarecele.
Dacă timpul o permite, pisica și șoarecele pot
alege noi perechi de elevi să alerge și să se vâneze până
când toată lumea a fost o într-unul din roluri.
Înainte ca jocul să înceapă, cereți-le elevilor să fie
conștienți de ce simt în fiecare situație și rol în timpul
jocului. La sfârșitul jocului, puneți aceste întrebări
pentrua începe discuția despre bullying:
Cum v-ați simțit să fiți alergați prin labirint?
Cum v-ați simțit să alergați pe cineva prin
labirint?
Cum v-ați simțit să fiți pereții străzilor și aleilor?
Ce a reprezentat persoana care era alergată?
Ce a reprezentat vânătorul?
Ce au reprezentat pereții?
58
Ați fost vreodată într-o situație care v-a făcut să
vă simțiți astfel?
SFATURI
Ideea este să extragem cum se simte să fii
izolat/exclus și atacat (să fiivânat - șoarece), și cum se
simte să fii persoana care atacă pe altcineva(vânătorul -
pisica) și cum se simte să fii observator (pereții &
punțile).
Pereții și punțile reprezintă observatorii pasivi,
elevii care văd bullyingul dar adesea se simt fără puterea
de a face ceva legat de acesta pentru căsunt îngrijorați că
li s-ar putea întâmpla și celor care se implică.
3.4.Cuvintele care rănesc

Obiective
•Să aibă sensibilitate și să înțeleagă impactul
emoțional al cuvintelor.
• Să experimenteze puterea cuvintelor.
Pregătire
Frânghie sau bandă adezivă, bilețele care se lipesc
/ Post-it-uri, pixuri.
Dați foi care se lipesc și un pix fiecărui elev.
Cereți-i fiecăruia să scrie comentariile abuzive și
nepoliticoase sau poreclele ofensatoare pe care le-au
auzit despre alți elevi pe foile care se lipesc (fără a indica
nume).
Puneți banda adezivă pe podea în clasă, marcând
următoarea grilă-scară:
Insultă dureroasă
59
Tachinare/glume ușoare
Glumă umilitoare
Insultă foarte dureroasă
Cereți-le elevilor să lipească foile lor pe scară,
luând în considerare cel mai adecvat loc după părerea
lor. Cereți-le să nu vorbească unul cu altul și să nu
comenteze foile în timp ce fac acest lucru.
Lăsați-i pe toți să se uite mai bine la scară. De
obicei sunt cuvinte care se repetă, de obicei plasate în
poziții diferite pe scară de diferiți elevi.
Atunci când toți elevii s-au așezat la loc, întrebați-
i ce au observat la scară, în timp ce ghidați analiza lor și
discuția cu următoarele întrebări:
Ați văzut anumite cuvinte în mai multe locuri pe
scară?
De ce credeți că unii dintre voi au decis că un
anumit cuvânt este mai puțin/nu este ofensator, în timp
ce alții îl consideră dureros sau umilitor?
Contează modul în care cuvântul a fost utilizat
sau de către cine?
De ce folosesc oamenii astfel de cuvinte?
A provoca durere altora folosind astfel de cuvinte
este o formă de bullying saunu? De ce?
Întrebați-i pe toți dacă pot vedea vreo
similitudine între cuvintele de pe foi.
Există, spre exemplu, cuvinte legate de aspectul
fizic, abilitățile mentale, etnie,sex, etc.
Există cuvinte care sunt folosite doar pentru fete
și alte cuvinte doar pentru băieți?
60
În care grup sau temă se află cele mai ofensatoare
cuvinte?
Ce categorie/temă a primit cele mai multe foi?
Cum explicați acest lucru?
SFATURI
Este important să se ia în considerare nu doar
cuvintele, ci și modul în care sunt exprimate, intenția cu
care este spus un cuvânt; tonul cu care este pronunțat;
expresia feței – toate acestea influențează modul în care
un anumit cuvânt va fiperceput ca pozitiv sau negativ
(bun sau rău).
3.5.Semaforul
Obiective
• Să crească nivelul de autoconștientizare și să
explore părerile și nevoile elevilor privind siguranța și
bunăstarea la școală, și percepția și înțelegerea
indivizilor cu privire la bullying și violență.
• Să faciliteze discuția într-o atmosferă de clasă
sigură, fără bullying.
Pregătire
Cartonașe în patru culori: verde, galben,
portocaliu și roșu, marker pentruflipchart, bandă
adezivă, foarfece, o foaie de flipchart cu un semn de
STOPdesenat în mijloc sau unul similar
Invitați elevii să lucreze individual. Arătați
cartonașele colorate și explicați întrebările
corespunzând fiecărei culori. Scrieți întrebările și pe o
foaie deflipchart.
61
Verde: Ce ar trebui ceilalți (elevi sau profesori) să
facă să mă simt bine și însiguranță în clasă/școală, în
relațiile cu colegii mei de clasă?
Galben: Ce mă face să mă simt prost sau supărat
în relațiile cu ceilalți dinclasă/școală?
Portocaliu: Ce mi se pare foarte rău, ofensator și
dureros în relațiile cu ceilalțidin clasă/ școală?
Roșu: Care mi se pare cel mai rău lucru în relațiile
cu ceilalți, un „respinge”pentru mine?
Fiecare elev ia unul sau mai multe cartonașe din
fiecare culoare, scriind câte un răspuns pe un cartonaș -
tot ce contează pentru ei e să se simtă însiguranță la
școală. Nimeni nu este obligat să-și scrie numele pe
cartonaș.
Acordați-le aproximativ 10 minute pentru această
sarcină.
Când toată lumea este gata, colectați cartonașele
și împărțiți-le pe culori. Citiți cu voce tare și puneți
cartonașele pe flipchart grupate pe culori.
Dacă un răspuns apare de mai multe ori pe
aceeași culoare (ex. roșu), puneți-l doar o dată. Dacă
apare pe cartonașe de culori diferite (ex. unii elevi
galben, alții roșu), atunci puneți toate cartonașele. În
discuție, adresați-vă diferitelor percepții cu privire la
disguranță și bullying.
Concentrați discuția pe bulying și nevoile privind
siguranța
Ce situații din școală/clasă vă imaginați atunci
când vă gândiți la aceste afirmații?
62
De ce aveți nevoie pentru a vă simți în siguranță?
De ce aveți nevoie pentru a vă proteja granițele?
Cum vreți să fiți tratați de ceilalți? Și cum îi tratați
pe ceilalți?
Ce înseamnă bullying-ul pentru tine? Înseamnă
bullying-ul același lucru pentru noi toți?
SFATURI
Elevii mai mici pot avea nevoie de o îndrumare
mai atentă pentru această sarcină.
Dacă timpul nu o permite, împărțiți elevii în patru
grupe (pe culori). La final, fiecare grup va raporta
rezultatele.
3.6.Barometrul violenței
Obiective
• Să indentifice atitudinele și comportamentele
cotidiene care susțin dominarea, inegalitatea de putere,
bullying-ul și violenţa.
• Să crească nivelul de conștientizare cu privire la
stereotipurile de sex și rolul lor în dezechilibrul de
putere în rândul fetelor și băieților și potențialul pentru
bullying pe bază de sex.
• Să exploreze diferențele dintre sexe în actele de
bullying și percepția lor subiectivă.
Pregătire
1.Setul de cartonașe „barometrul violenței”
furnizat la FIȘA DE LUCRU 1. – poate fi adaptat sau
completat.
63
2.Cartonașele pentru băieți și fete tipărite în
culori diferite și decupate.
3.Puneți cartonașele într-un șir neîntrerupt pe
două părți ale băncilor (două):unul pentru fete și unul
pentru băieți.
4.Pregătiți două seturi de patru cartonașe
suplimentare: “cel mai dureros”(cartonaș roșu), “cel mai
puțin dureros” (cartonaș verde), “deloc dureros” și “nu
se întâmplă niciodată”.
5. Cartonașele “cel mai dureros” și “cel mai puțin
dureros” vor fi amplasate la cele două capete ale
șirurilor. Cartonașele “deloc dureros” și “nu se întâmplă
niciodată” vor fi amplasate în afara șirurilor.
Ridicați cartonașele și prezentați exercițiul,
împărțind clasa în două grupuri, pe sexe (fete și băieți).
Dați fiecărui grup respectivul set de cartonașe, cu
o afirmație scrisă cu privire la atitudine sau
comportament.
Invitaţi fiecare grup să pună fiecare cartonaș într-
un rând, undeva de-a lungul șirului între „cel mai
dureros” și „cel mai puțin dureros”.
Asigurați o înțelegere clară a sensului cuvântului
dureros – atunci când spunem că un comportament este
dureros, înseamnă că acel comportament doare, este
ofensator sau deranjant.
Dacă grupul consideră un anumit comportament
ca nedureros sau „deloc dureros” acesta ar trebui pus
deoparte, la cartonașul „deloc dureros”. În cazul în care,
conform grupului, un anumit comportament nu apare,
64
acesta ar trebui pus la „nu se întâmplă niciodată”, în
afara șirului.
Arătați-le elevilor cum ar trebui să pună
cartonașele pe băncile pe care le-ați pregătit deja.
Spuneți-le elevilor că există și cartonașe
necompletate, pe care ei pot scrie afirmații suplimentare
și/ sau comportamente pe care ei le consideră
dureroase/ ofensatoare/ deranjante.
Acordați fiecărui grup 10 minute pentru a aranja
barometrul violenței.
Spuneți-le grupurilor că dacă nu sunt de acord cu
locul unui anumit cartonaș, ar trebui să discute
împreună și să ajungă la o decizie comună cu privire la
poziția finală a cartonașului. Subliniați faptul că nu
există răspunsuri corecte sau greșite, ci că părerea și
perspectiva fiecărui grup este ceea ce contează în acest
exercițiu.
După 5 minute plimbați-vă printre grupuri pentru
a vedea cum progresează și informați-i cu privire la
timpul rămas. Când grupurile sunt gata, invitați grupul
fetelor să se uite la șirul băieților și vice versa.
Adunați grupurile la un loc și începeți prezentarea
barometrelor violenţei.
Câte un reprezentant al fiecărui grup va citi șirul
alcătuit de grupul său.
Urmăriți discuțiile: Ce ați discutat în timp ce
alcătuiați șirul? Au fost momente când nu ați fost de
acord? Dacă da, care au fost acestea?
65
La sfârșit, scrieți pe un flipchart principalele
diferențe dintre barometrul fetelor și al băieților.
Comparați și reflectați la posibilele diferențe de
gen în percepția/ actele debullying:
De ce credeți că fetele consideră că acest
comportament este mai mult sau mai puțin dureros
decât îl consideri tu ca băiat (și viceversa)?
Este ceva în această activitate care te-a surprins?
Ce?
Ce ați învățat din această activitate ce puteți
aplica în clasa voastră și în relațiile cu colegii?
SFATURI
Puteți modifica activitatea împărțind elevii în
grupuri mixte, care vor trebui să discute și să decidă cu
privire la barometrul violenței pentru fete și băieți.
Astfel, aspectele și diferențele de gen vor apărea
în discuțiile de grup.
Le puteți cere elevilor să extindă lista de
cartonașe cu comportamente/moduri „masculine” și
„feminine” de a îi răni sau agresa pe alții.
3.7.Cuvintele dor
Obiective
• Să sublinieze puterea pe care o are fiecare de a
interveni în situațiile de bullying.
• Să identifice moduri de a interveni în situații de
bullying și hărțuire.
• Să identifice resursele de ajutor.
Pregătire
66
Flipchart, marker.
Citiți-le elevilor următoarele studii de caz:
„La școală, un grup de patru băieți au început să
șoptească și să râdă de un alt băiat din școală, despre
care credeau că e homosexual. Au început să comenteze
atunci când treceau pe lângă el pe coridor. În curând, au
început să folosească calomnii anti-homosexualitate.
Până la finalul lunii, au ajuns cu hărțuirea la un alt nivel,
punându-i piedică atunci când trecea pe lângă ei și
împingându-l în vestiar în timp ce îl luau peste picior. În
următoarea lună, ei au crescut gravitatea atacurilor lor -
l-au înconjurat și doi băieți l-au ținut de brațe în timp ce
alții îl loveau. În final, unul dintre băieți a amenințat că
va aduce arma tatălui său la școală a doua zi și îl va
ucide. În acest moment, un alt elev a auzit amenințarea
și a anunțat poliția.”
Întrebați-i pe elevi dacă ceva similar s-ar putea
întâmpla sau s-a întâmplat înșcoala lor? Cum cred ei că
o astfel de situație ar putea afecta întreaga școală?
Spuneți-le elevilor că au discutat despre o situație
care a început ca „șoapte și râs” și a devenit mai intensă,
escaladând la violență.
Trasați o linie dreaptă pe o hârtie de flipchart sau
pe o tablă albă. Puneți „șoapte” și „râs” la un capăt și
„amenințări cu moartea” la celălalt capăt.
Cereți-le elevilor să completeze liniile de pe linia
respectivă cu comportamentele care au avut loc între
aceste două puncte. Ordinea ar trebui să arate astfel:
67
Comentarii Piedici Îmbrânceli Lovituri
______________________________________________
Bârfe și râsete Insulte Hărțuială Amenințări cu moartea
Scrieți următoarele întrebări pe hârtia de

flipchart:
1. De ce credeți că această situație, care la început
putea părea nevinovată, a progresat la violență?
2.În ce moment pe linie, credeți că ar fi fost cel
mai ușor pentru cineva să intervină?
3.Care ar fi anumite moduri posibile de a
interveni în diferite momente pe linie?
Împărțiți elevii în grupuri de patru și dați fiecărui
grup o listă de flipchart cu întrebările. Acordați-le cinci
minute pentru a răspunde la cele trei întrebări și notați
răspunsurile lor pe hârtia lor.
Discutați în cadrul grupului mare fiecare din cele
trei întrebări de mai sus.
SFATURI
Toți avem puterea de a interveni în situații de
bullying și hărțuire. Studiile arată că atunci când un
observator intervine, agresiunea încetează de obicei în
10 secunde.
3.8.Harta ajutorului
Obiective
•Să identifice resurse utile în rețelele de elevi
formale sau informale.
68
•Să sporească nivelul de conștientizare și
comportamentele de căutare aajutorului în situațiile
problemă.
Pregătire
Hârtie de flipchart, coli de hârtie și
creioane/pixuri.
Dați fiecărui elev o coală de hârtie și cereți-le să se
deseneze pe sine(elevii mai mici) sau să-și scrie numele
în mijloc.
Încurajați-i să se gândească la toate persoanele,
grupurile sau serviciile/organizațiile diferite la care s-ar
duce/pe care le-ar contacta într-o situație dificilă.
Menționați și resursele ca Internetul (chat-uri,
helplinesetc.).
Cereți-le să deseneze linii de la numele lor la
capătul cărora vor scrie numele persoanei/ grupului/
serviciului unde pot cere ajutor și sprijin.
Cereți-le să scrie orice le vine în minte.
Drept rezultat, fiecare elev va fi creat o hartă a
ajutorului care arată ca un păianjen.
După aceea, cereți-le elevilor să formeze perechi
și să discute hărțile cu un coleg.
La final, cereți perechilor să-și prezinte hărțile,
desenând pe o hârtie de flipchart o hartă comună a
ajutorului pentru întreaga clasă, adăugând toate ideile
noi și resursele utile.
Atașați harta ajutorului într-un loc vizibil în clasă
și face referire la ea în situațiile dificile.
Gândiți-vă la altcineva care v-ar putea ajuta.
69
Ce credeți că se va întâmpla dacă vorbiți cu
(alegeți din rețelele de pe hartă) despre situația dificilă/
problema? Care ar putea fi reacția lor?
Ce ați face dacă un alt elev v-ar cere ajutorul?
Cum puteți contribui la rezolvarea problemei
sale?
Există diferențe între persoanele utile identificate
la care fetele și băieții se vor duce pentru ajutor? De ce
credeți că este așa?
SFATURI
Fiți atenți că uneori elevii se poate să nu se simtă
confortabil să se ducă la un adult (părinți, membri ai
familiei și profesori) ca resurse utile, dacă se simt jenați
sau dacă le este frică să nu fie acuzați că nu au acționat
corespunzător într-o situație dificilă.
Discutați cu copiii despre modul în care
persoanele/ grupurile/organizațiile/ instituțiile pot ajuta
în diverse situații. (ex. părinții, semenii, profesorii,
doctorii, poliția, liniile de telefon, psihologii școlari,
preoții, rudele, etc.)
Încurajați copiii să caute ajutor și să nu se simtă
singuri în problemele lor.
Promovați comportamentele de căutare a
ajutorului ca un punct forte și nu ca un semn de
slăbiciune personală.
70
3.9.Calitățile mele
Scop: Cultivarea sentimentului de competență
Obiective
 să identifice calități ale persoanelor
 să enumere calități personale
 să precizeze situații în care se manifestă calitățile
personale
Resurse procedurale
Imagini cu diferite calități, precum: bunătate,
curaj, încredere ș.a.m.d.
Descrierea activității (scenariul):

Copiii se vor așeza în cerc, iar pe jos vor fi așezate
imagini în care sunt ilustrate diferite calități. Profesorul
le va vorbi despre fiecare calitate în parte, prezentând
imaginile. Ulterior, fiecare copil va alege o imagine,
spunând când au manifestat acea calitate. La final
fiecare copil poate alege o calitate pe care să o manifeste
în acea zi.
3.10.Personajul de putere
Scop: Conștientizarea părții puternice din ei
Obiective
 să descrie calități ale persoanelor
 să interpreteze roluri în care se manifestă calități
personale
Resurse procedurale: Diferite pălării și măști de
personaje
Resurse de timp: 30 min
71
Copiii se vor așeza în cerc, iar pe jos vor fi așezate
mai multe pălării, sau măști, iar fiecare copil, pe rând, va
alege una dintre ele și va spune de ce a făcut alegerea
respectivă, cum este personajul acela (puternic, curajos,
frumos etc), va face o scurtă intepretare a lui (punere în
scenă).
3.11.Curcubeul emoțiilor
Scop: Dezvoltarea vocabularului emoțional
Obiective
 să recunoască emoții
 să enumere emoții
 să reprezinte prin desen emoții
Resurse procedurale
O fișă pe care să fie desenat un curcubeu
Creioane colorate

Fiecare copil va primi o fișă pe care este desenat
un curcubeu. Elevii vor desena curcubeul emoțiilor și va
spune ce emoții simte și cu ce culoare asociază fiecare
emoție.
72
3.12. Măștile emoțiilor
Scop: Exprimarea propriilor emoții într-un cadru
sănătos
Obiective
 să enumere emoții
 să precizeze situații în care a manifestat diferite
emoții
Resurse procedurale
Farfurii de unică folosință din carton
Creioane colorate

Copiii vor construi măști cu diferite expresii
emoționale. Fiecare va face patru măști cu următoarele
emoții: bucurie, tristețe, furie, frică. Ulterior fiecare va
spune când simte acele emoții (care sunt situațiile în
care s-a simțit astfel).
3.13. Respirații
Scop:Învățarea unor metode de respirație
eficientă
Obiective
 să exerseze diferite tipuri de respirație
Resurse procedurale
Fișe cu povești de respirație
73
Copiii vor fi învățați diferite tipuri de respirație.
Iată trei exemple de povești cu respirație:
Respirația Vulcan. Se pare că ai un vulcan în
interiorul tău. Măiculițăăăă! Este cod roșu, de ploaie cu
lavă. Feriți-văăăă! Ce-i de făcut acum, zici? Hai să
liniștim vulcanul din interiorul tău. Tragem aer adânc în
piept și apoi numără în gând:
1. Lava urcă,
2. Lava urcă, 3.
Lava iese – suflă puternic toată lava afară.
Și încă o dată, de această dată mai ușor: trage aer
în piept și suflă ca atunci când stingi lumânările de pe
tort. Grozav! Iar ultima dată trage aer în piept și suflă
foarte, foarte ușor, ca un vânt de primăvară.
Respirația floare-lumânare. Ne imaginăm că în
mâna dreaptă avem o floare și în mâna stângă o
lumânare. Mirosim floarea (tragem aer în piept) și
suflăm în lumânare să o stingem (expirăm). Repetăm de
trei ori împreună cu copilul.
Respirația plăcintă. Ne imaginăm că în mână, pe
un carton, avem o felie fierbinte-fierbinte de plăcintă.
Așa că o mirosim (tragem aer în piept) și apoi suflăm ca
să o răcim (expirăm). Repetăm de trei ori împreună cu
copilul.
74
3.14. Pânza prieteniei
Scop: Facilitarea unor comportamente sociale
sănătoase
Obiective
 să menționeze situații în care a fost un bun
prieten
Resurse procedurale
Ghem de sfoară
Copiii se vor așeza în cerc. Se va folosi un ghem
de sfoară pe care copiii îl vor da de la unul la celălalt și
vor povesti despre când au fost un bun prieten. Prima
dată începe profesorul și păstrează capătul sforii. Apoi
dă ghemul unui copil și îl roagă să spună când a fost el
un bun prieten/coleg. Acesta ține, la rândul său, de o
parte din sfoară și dă mai departe ghemul. Și tot așa
până se creează o pânză între copii. La final copiii pot
trece pe sub pânza formată.
75
CAPITOLUL IV
DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE
Inițierea și desfășurarea unor activități educative

centrate pe problematica violenței și a bullyingului
trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice școală.
Misiunea Liceului Tehnologic „Alexandru
Macedonski” este de a oferi elevilor din Melinești
oportunităţi pentru dezvoltarea unei personalităţi
armonioase, care să îmbine simţul propriei identităţi cu
respectul pentru diversitate, dezvoltarea autonomiei şi
responsabilităţii, consolidarea conștiinței față de sine și
de ceilalți, dezvoltarea empatiei, dar mai ales, educarea
și mobilizarea copiilor, prin implicarea în activități de
prevenire a bullying-ului.
Derulate pe parcursul întregului an, activitățile au
ca principal scop schimbarea comportamentului social
al elevilor, încurajarea comportamentelor pozitive,
exprimarea emoțiilor, dezvoltarea încrederii în sine,
dezvoltarea abilităților de comunicare și de negociere, de
rezolvare a problemelor.
Prezentate sub o formă atractivă, jocurile,
strategiile antibullying, filmulețele și fișele de lucru, îi
antrenează pe elevi să găsească modalități de a reduce
efectele devastatoare ale bullyingului, să accepte că pot
face schimbări în ceea ce privește grupul agresiv și să
învețe că pot interveni în oprirea actelor de violență.
Elevii participă cu interes la aceste proiecte,
lucrează în echipe, se descoperă unii pe alţii, află
76
informaţii noi, exersează metode de a comunica fără
violență, empatizează sau încearcă să depăşească
anumite stări, anumite trăiri.
Vă prezentăm în paginile următoare câteva
mărturii ale activităților desfășurate cu elevii noștri pe
parcursul anului școlar 2022-2023. Fotografiile au fost
realizate în cadrul a două proiecte desfășurate pe tema
bullyingului, proiecte coordonate de prof. Ionescu
Valeria și prof. Vasile Maria, iar desenele aparțin
elevilor de la clasa a X-a B și clasa a VII-a de la Liceul
Tehnologic „Alexandru Macedonski”-Melinești.
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
MESAJUL NOSTRU
Bullying-ul în școli reprezintă o problemă

internațională, oamenințare gravă la adresa dezvoltării
sănătoase a agresorului și avictimelor acestuia.
Manifestarea acestei forme de agresiune în rândul
copiilor de vârstă școlară poate avea consecințe negative
pe termen scurt și lung (care se pot manifesta chiar și la
vârsta adultă), afectând bunăstarea fizică, psihologică și
socială atât a agresorilor cât și a victimelor agresiunii.
Școala, prin rolul său important în dezvoltarea
copiilor și tinerilor, împreună cu familia și societatea,
trebuie să aibă în vedere monitorizarea permanentă și
accesul la cele mai bune modalități de prevenire,
identificare și intervenție în combaterea acestui
fenomen, în scopul menținerii unui nivel optim de
bunăstare pentru copii.
Uneori am putea crede că rolul nostru de cadre
didactice se reduce la a transmite informații academice
elevilor și la a exersa cu ei abilitățile prevăzute de
programă, însă, în realitate, constatăm adesea că
problemele de disciplină din clasă, comportamentele de
tip bullying, perturbă în mare măsură activitatea
didactică și nu ne permit să le oferim elevilor ceea ce ne-
am propus. Indiferent de pregătirea pe care o avem și de
informațiile pe care suntem doritori să le împărtășim cu
elevii, ceea ce contează la un moment dat sunt abilitățile
noastre de a crea în școală un mediu sigur și prietenos,
95
un mediu unde copiii îşi dezvoltă relaţii interpersonale
eficiente pentru viitorul lor, într-o lume mai bună şi mai
tolarantă.
Educatorul – modelator de suflete – are o menire
nobilă dar şi o responsabilitate uriaşă, acesta fiind ȋntr-o
permanentă căutare de strategii prin care să se asigure şi
să echilibreze dezvoltarea personalităţii copiilor.
În acest context, participarea noastră la cursuri de
formare pe tema bullyingului devine o necesitate. Prin
intermediul proiectelor Erasmus, avem minunata
oportunitate de a ne perfecționa pentru a da mai departe
societății de mâine adulți responsabili, toleranți,
echilibrați și capabili să se adapteze noilor schimbări.
Dacă ai îndrăznit să pășești pe acest drum, satisfacțiile
apar neîncetat pentru tine, profesorul, dar și pentru
micuții tăi învățăcei, care vor avea șansa să aibă în față
un profesor satisfăcut și într-o continuă dezvoltare.
Sperăm ca acest ghid să nască multe idei, să vă
inspire și să vă ofere niște direcții generale practice
pentru prevenirea bullying-ului în școală. Urăm succes
fiecărui profesionist care s-a angajat să lucreze pentru
un mediu școlar mai bun și mai sigur pentru copiii
noștri!
Nu uitați: bullyingul poate fi oprit, dar nu se va
întâmpla pur și simplu. Trebuie să te implici, să-ți faci
un plan care ți se potrivește. Asta este șansa ta de a
schimba ceea ce ți se întâmplă ție sau altcuiva și să faci
diferența. Începe prin a-ți crea propriul plan în a lua
măsuri împotriva bullying-ului!
96
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
 Abric, J.C. (2002), Psihologia comunicării, Ed.

Polirom, Iași.
 Anexa la OMECT 1409/2007, Strategia Națională
privind violența.pdf
 Ballantine, J. & Hammack, F. (2008), The
Sociology of Education, Englewood Cliffs,
Prentice-Hall, Ediția a VI-a
 Banciu, P.D., Rădulescu, M.S. (1999), Etiologia
infracțiunilor comise prin violență și agresivitate,
Sociologie Românească, 3-4, p. 225-235.
 Beldean-Galea, I.E. (2012) - Agresivitatea la elevi
- teză de doctorat,coord. prof. univ. dr. Jurcău N.,
Univ. Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
 Goleman, D. (2007), Inteligența socială, Ed.
Curtea Veche, București.
 http://arhiva.ise.ro/evaluare/VIOLENTA.studiu.
TOTAL.FINAL.27.04.2005.pdf
 http://learnwithoutfear.org/downloads/School_
Violence_in_OECD_countries.pdf (15/11/2008).
 http://www.cyberbully.org/cyberbully/docs/cbct
educator.pdf
 Jigău, M., Liiceanu, A, Preoteasa, L. (2005),
Violența în școală, Institutul de Științe ale
Educației.
97
 Neamțu, C. (2003), Devianța Școlară. Ghid de
intervenție în cazul problemelor de
comportament ale elevilor, Ed. Polirom, Iași.
 Olweus, D. (1989) The Olweus bully/victim
questionnaire, Mimeo, Bergen, Norvegia,
 Prevenirea și combaterea violenței în școală, ghid
practic pentru directori și cadre didactice, ISE,
2006.
 Radu, I. (coord.), Druțu, I., Mare, V., Miclea, M.,
Podar, T., Preda, V.(1191), Introducere în
psihologia contemporană, Editura Sincron,
ClujNapoca.
 Salmivalli, C., Kaukiainen, A., & Voeten, M.
(2005), Anti-bullying intervention :
implementation and outcome, British Journal
ofEdcational Psychology, 75, p. 465-487.
 Sillamy, N. (1996), Dicționar de psihologie
(trad.), Editura Univers Enciclopedic, București.
 Stănciulescu, E. (1997), Sociologia educației
familiale, Vol.I, Editura Polirom, Iași.
 Șchiopu, U., Verza, E. (1989) Adolescență,
personalitate și limbaj, Editura Albatros,
București.
 Șchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia
vârstelor. Ciclurile vieții, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
 Willard, N. (2006), Cyberbullying and
cyberthreats, Eugene, OR: Center for Safe and
Responsible Internet Use.
98
CUPRINS
Capitolul I. Proiectul Erasmus+„Pregătim profesori

pentru copiii viitorului”....................................................1
Capitolul II.„Bullyingul -prevenție și intervenție”....... 29
2.1.Bullyingul - aspecte etimologice, definiție,
caracteristici...................................................................29
2.2.Tipuri de bullying.....................................................34
2.3.De unde apare comportamentul de tip bullying?.. 41
2.4.Consecințele bullying-ului.......................................44
2.5.Strategii antibullying ce se impun a fi adoptate de
educatorii din școală și de părinți..................................45
2.5.1.Măsuri (politici) antibullying de adoptat la nivelul
școlii................................................................................46
2.5.2.Măsuri (politici) antibullying de adoptat la nivelul
familiei............................................................................49
Capitolul III. Strategii și tehnici de prevenire și
combatere a fenomenului de bullying............................52
3.1.Crearea regulilor de bază..........................................53
3.2.Treci în cerc..............................................................55
99
3.3.Șoarecele și pisica.....................................................57
3.4.Cuvintele care rănesc...............................................59
3.5.Semaforul..................................................................61
3.6.Barometrul violenței................................................63
3.7.Cuvintele dor............................................................66
3.8.Harta ajutorului.......................................................68
3.9.Calitățile mele...........................................................71
3.10.Personajul de putere...............................................71
3.11.Curcubeul emoțiilor................................................72
3.12. Măștile emoțiilor....................................................73
3.13. Respirații................................................................73
3.14. Pânza prieteniei.....................................................75
Capitolul IV. Din activitățile noastre .............................76
Mesajul nostru................................................................92
Referințe bibliografice....................................................94
100
Informațiile din acest ghid reflectă numai
punctul de vedere al autorilor, Agenția
Națională pentru Programe Comunitare
în Domeniul Educației și Formării
Profesionale sau Comisia Europeană nu
sunt responsabile pentru eventuala
utilizare a informațiilor pe care le
conține.
101

Ghid Erasmus

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Erasmus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALINA DUMITRAȘCU LILIANA VASILE

VALERIA IONESCU MARIA VASILE

„Pregătim profesori pentru copiii viitorului”

Beneficiar: Liceul Tehnologic

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Participarea la proiecte Erasmus+ este un foarte

 Prezentarea participanților, a țărilor și a

 Introducere în educația non-formală

 Împărtășirea temerilor, contribuțiilor și

 Exercițiu de depășire a barierelor mentale:

 Discuții despre bullying, tipuri de bullying,

 Vizită culturală în Malta

 Informații despre proiectarea activităților de

Participarea noastră la cursul „Bullyingul -

2.1.Bullyingul - aspecte etimologice, definiție,

2.3.De unde apare comportamentul de tip

2.5. Strategii antibullying ce se impun a fi

2.5.1.Măsuri (politici) antibullying de adoptat la

2.5.2.Măsuri (politici) antibullying de adoptat la

Activitățile desfășurate în școală având ca temă

3.1.Crearea regulilor de bază

3.4.Cuvintele care rănesc

Scrieți următoarele întrebări pe hârtia de

Descrierea activității (scenariul):

Descrierea activității (scenariul):

Descrierea activității (scenariul):

Inițierea și desfășurarea unor activități educative

Bullying-ul în școli reprezintă o problemă

 Abric, J.C. (2002), Psihologia comunicării, Ed.

Capitolul I. Proiectul Erasmus+„Pregătim profesori

S-ar putea să vă placă și