Prezentare FMHorezu

FUNDAŢIA PENTRU
MEŞTEŞUGURI
AdultCraftEducation-ACE
www.crafts4u.ro
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta publicaţie (comunicare) reflectă numai poziţia
autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru utilizările date informaţiilor conţinute în aceasta.
FUNDAŢIA PENTRU MEŞTEŞUGURI
proiect finanţat de Comisia Europeană prin
programul Socrates-Grundtvig 1
Obiective:
Să promoveze iniţiativele educaţiei
permanente către persoanele şi
instituţiile interesate de meşteşuguri;
Să promoveze dezvoltarea, schimburile şi
diseminarea abordărilor inovative şi a
bunelor practici din domeniul educaţiei
adulţilor pentru sectorul meşteşugăresc;
Să promoveze şi să atragă atenţia
publicului şi a autorităţilor publice
asupra sistemelor flexibile de acreditare
şi certificare pentru a facilita mobilitatea
între sectoarele formal şi non-formal ale
educaţiei sau între educaţie şi muncă;
Să faciliteze schimburile dintre limbile şi
culturile europene pe baza dimensiunii
culturale a meşteşugurilor.
» Coordonatorul proiectului: Fundaţia pentru
Meşteşuguri –Romania
» Parteneri:
◘ Forum zur Förderung der Selbständigkeit –
Austria (FOFOS)
◘ Polo europeo della conoscenza – Casa

d’Europa di Cerea – Italia (EUROPOLE)
◘ Vuste Envis –Republica Cehă(VUSTE)
◘ Gesellschaft für e-learning und e-training

Gmbh Ed-lab – Germania (ED-LAB)
Rezultate:
1-un ghid de instruire pentru profesori/instructori şi

pentru beneficiari
2-un set de specificaţii pentru ghidul de instruire
3-o broşură cu rezultatele cercetării asupra situaţiei
educaţiei/instruirii adulţilor în domeniul
meşteşugurilor, realizată în fiecare ţară partener
4-o broşură conţinând “cele mai bune practici” din
fiecare ţară partener pentru educaţia/instruirea
adulţilor în domeniul meşteşugurilor
5-materiale de prezentare/diseminare
6-un site web conţinând cele prezentate de mai sus,
precum şi informaţii mai detaliate
Activităţi principale:
O cercetare asupra situaţiei educaţiei/instruirii adulţilor în

domeniul meşteşugăresc în fiecare ţară partener
Identificarea celor “mai bune practici” pentru educaţia/instruirea

adulţilor în domeniul meşteşugurilor care pot fi implementate în
fiecare ţară;
Dezvoltarea unor ghiduri virtuale pentru educaţia/instruirea

adulţilor în domeniul meşteşugăresc
Organizarea unor sesiuni de instruire pilot în fiecare ţară pentru

persoanele interesate în dobândirea de cunoştinţe meşteşugăreşti
Rezultate ale
Cercetării realizate în România asupra stării

educaţiei/instruirii adulţilor în domeniul
meşteşugăresc
(165 răspunsuri)
FUNDAŢIA PENTRU
MEŞTEŞUGURI
AdultCraftEducation-CE
Mentorul sau organizaţia în care aţi învăţat au fost autorizaţi
pentru a va instrui?
Da, a fost
autorizata
37% dintre respondenţi au fost instruiţi în
37%
cadrul unor instituţii autorizate. Dintre
aceştia, 34% au învăţat meşteşugul în
cadrul Şcolilor de artă şi Şcolilor populare
de artă
Nu a fost 30% 30% 4%
54%
Nu este cazul;
30%
Nu stiu 4% 30%
40%
30% reprezintă procentul 4%
meşteşugarilor care au învăţat singuri 2%
meşteşugul. 37%
• dintre cei 30% care au fost instruiţi de

instituţii/persoane neautorizate, 54% au fost
ucenici, 40% au învăţat în familie, 4% au
învăţat în cadrul comunităţii şi 2% în şcoala
profesională
FUNDAŢIA PENTRU
MEŞTEŞUGURI
Distribuţia meşteşugarilor care au învăţat meşteşugul de la/într-o
persoană/instituţie autorizată în funcţie de tipul instituţiei (37% dintre
respondenţi)
Au inva ta t m e ste sug ul in

c a d ru fo rm a l; 63%
•Majoritatea dintre cei •Majoritatea dintre cei

37% care au învăţat 63% care au învăţat
meşteşugul în cadru meşteşugul în cadru formal
informal au fost ucenici au învăţat în şcolile
populare de artă
Au inva ta m e ste sug ul in

c a d ru info rm a l
37%
Aţi primit vreun certificat la finalizarea cursurilor?
Da ; 31%
Dintre cei 31% care au primit
un certificat 41% au absolvit
Şcoala populară de artă.
Nu e ste c a zul; 43%
Nu
26%
93% dintre cei 26% care nu

au primit un certificat au
43% reprezintă procentul meşteşugarilor care au învăţat ca ucenici
învăţat singuri sau în familie, şi de aceea nu au
putut primi un certificat.
Certificatul primit are recunoaştere
naţională?
Certificatul primit are recunoaştere
europeană?
Da 72%
Nu
8%
Da 8%
Nu 26%
Nu stiu
2%
Nu stiu 84%
Concluzii şi recomandări:
•Majoritatea meşteşugarilor tradiţionali au învăţat

meşteşugul în mod informal de la mentori locali, care
reprezentau “un nume” în comunitaţile respective şi chiar la
nivel naţional . De aceea, lipsa unor certificate formale
reprezintă principalul obstacol întâmpinat de meşteşugari
pentru înregistrarea acestora ca afaceri.
•Înregistrarea oficială a afacerilor meşteşugăreşti va

contribui nu numai la continuarea meşteşugurilor, şi deci la
dezvoltarea şi recunoaşterea culturii din România, ci va avea
şi implicaţii semnificative asupra economiei naţionale (în
termeni de venituri şi oportunităţi reale pentru combaterea
şomajului).
•Majoritatea instituţiilor furnizoare de instruire în

domeniul meşteşugăresc sunt instituţii publice
(Şcoala Populară de artă, Palatul Copiilor, Şcoala
de Meserii). Pe lângă aceste intituţii publice se
numără şi furnizori privaţi de instruire în domeniul
meşteşugăresc: maiştrii individuali, societăţi
comerciale, ateliere individuale.
•Cele mai furnizate cursuri la nivelul instituţiilor
chestionate sunt cele în domeniul prelucrării
lemnului, textilelor, mobilier de interior şi accesorii,
ceramică.
•Mai mult de jumătate din furnizorii de cursuri chestionaţi

declară că nu oferă certificat de atestare a cursurilor şi nu
posedă autorizaţie pentru furnizarea acestor cursuri.
Majoritatea furnizorilor chestionaţi nu cunosc în ce anume
constă şi care este procedura prin care poate fi obţinută
autorizaţia pentru cursurile furnizate.
•2/3 din cei care nu posedă autorizaţie (48%) nu ştiu că
oferta de instruire trebuie să corespundă unei curricule
naţionale, iar un sfert din respondenţii fără autorizaţie
consideră că nu este nevoie ca oferta de instruire să
corespundă unei curricule naţionale pentru a putea obţine
autorizaţie.
•Lipsa de informaţie este generală, cei mai mulţi dintre
furnizori nu cunosc faptul că pentru a putea oferi certificate
de recunoaştere a instruirii este nevoie de autorizaţie din
partea unei instituţii de educaţie naţională. De asemenea,
nu se cunoaşte faptul că pentru recunoaşterea naţională şi
europeană a certificatului oferit este nevoie de o serie de
proceduri administrative.
•Aprecierea furnizorilor cu privire la utilitatea certificatelor
pe care le furnizează cursanţilor demonstrează că aceste
certificate nu pot servi drept atestate recunoscute de către
o instituţie abilitată ci ele sunt de fapt certificate care atestă
absolvirea unor cursuri şi deprinderea unor abilităţi
specifice.
•În ceea ce priveşte opinia furnizorilor în
legătură cu prezentul sistem de certificare
subliniem că nici unul dintre furnizori nu a putut
aprecia acest sistem ca fiind flexibil ceea ce
dovedeşte o nemulţumire reală faţă de ceea ce se
întâmplă cu actuala procedură de certificare. Pe
de altă parte, atragem atenţia că există un procent
semnificativ de furnizori care nu au putut
caracteriza sistemul de certificare din România,
ceea ce subliniază încă o dată lipsa de informaţie
necesară în acest domeniu.
• Infrastructura folosită de instituţii pentru furnizarea şi
promovarea cursurilor ne pune în faţa unui mediu destul
de tradiţional din punct de vedere al practicilor de
atragere a cursanţilor, de promovare a instituţiei şi ofertei
de cursuri. Nu putem vorbi de un sistem modern la
nivelul acestor instituţii prin care cursanţii să aibă la
dispoziţie materiale pe suport multimedia, acces la
calculator, posibilitatea de promovare a produselor prin
internet, etc. Acest lucru nu poate decât să limiteze
accesul celor interesaţi la aceste instituţii prin deficitul de
informaţie care se creează şi prin lipsa facilităţilor pe
care cursanţii le-ar putea obţine. Puţini sunt acei furnizori
care oferă de exemplu un certificat care să îi faciliteze
cursantului accesul pe piaţa muncii fie prin angajare, fie
prin iniţierea unei afaceri.
Concluzii generale:
•fiecare ţară îşi fundamentează cadrul legal
pentru meşteşuguri pe cutumele culturale. A se
vedea, de exemplu, Germania cu o istorie culturală
bazată pe oraşe şi România cu istorie culturală cu
caracter rural.
•dezvoltarea educaţiei adulţilor în general, şi
pentru meşteşuguri în special, exprimă importanţa
dată de fiecare ţară acestui domeniu.
•mărimea şi distribuţia teritorială a furnizorilor de
CVT este aflată în legătură directă cu dezvoltarea
economică a fiecărei ţări.
Concluzii generale:
•principala caracteristică a sistemelor CVT şi

LLL pentru meşteşuguri din fiecare ţară este dată
de notorietatea scăzută a aspectelor legale şi
administrative specifice.
•oamenii sunt foarte interesaţi să participe la
cursuri de instruire în domeniul meşteşugurilor, dar
nu cunosc condiţiile administrative care trebuie
îndeplinite.
•oamenii doresc certificate cu recunoaştere
naţională/europeană dar nu cunosc ce condiţii
preliminare trebuie respectate pentru a le obţine.
Concluzii generale:
•există nevoia unei mai bune informări a furnizorilor de

instruire şi a potenţialilor furnizori de instruire în toate ţările
unde s-a realizat cercetarea
•publicul şi autorităţile guvernamentale ar trebui să
adopte o atitudine proactivă în ceea ce priveşte informaţia
publică. Simpla publicare a legilor şi a regulilor
administrative cu privire la autorizarea şi certificarea
sistemelor de instruire pare a nu fi suficientă
•în afară de situaţia Germaniei , în restul ţărilor acoperite
în cadrul cercetării , furnizorii de instruire sunt în principal
persoane juridice (fără deosebire de statutul lor legal,
public sau privat). Aceasta înseamnă că educaţia non-
formală sau informală în domeniul meşteşugurilor nu este
utilizata sau cel puţin este dificil de evaluat.
Concluzii generale:
•una din principalele cauze pentru procentele mici de

furnizori individuali rezultate poate fi considerata legislaţia
care reglementează protecţia informaţiei cu caracter
personal. Chiar daca statisticile oferă procente care descriu
căile formarii non-formale si informale in domeniul
meşteşugurilor, pe parcursul cercetării ACE am întâlnit
dificultăţi în a obţine informaţii valide cu privire la domeniu.
•- chiar dacă studiile efectuate în domeniul CVT şi LLL
ajung să formuleze o terminologie comună la nivel
European, aceasta nu poate fi considerată cunoscută în
rândul furnizorilor de instruire în domeniul meşteşugurilor. -
aceasta realitate face necesara o mai mare implicare a
autorităţilor publice Europene în educarea publicului,
simpla informare generală nefiind suficientă
Sunt disponibile două ghiduri de instruire

pentru domeniul meşteşugăresc.
Ghidul “ucenicilor”
Ghidul “meşterilor”
www.crafts4u.ro
office@crafts.ro
Tel: 021.4304280
Fax: 021. 4303440
Vă mulţumim!

Prezentare FMHorezu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare FMHorezu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAŢIA PENTRU

◘ Polo europeo della conoscenza – Casa

◘ Vuste Envis –Republica Cehă(VUSTE)

◘ Gesellschaft für e-learning und e-training

1-un ghid de instruire pentru profesori/instructori şi

O cercetare asupra situaţiei educaţiei/instruirii adulţilor în

Identificarea celor “mai bune practici” pentru educaţia/instruirea

Dezvoltarea unor ghiduri virtuale pentru educaţia/instruirea

Organizarea unor sesiuni de instruire pilot în fiecare ţară pentru

Cercetării realizate în România asupra stării

30% reprezintă procentul 4%

meşteşugarilor care au învăţat singuri 2%

• dintre cei 30% care au fost instruiţi de

Au inva ta t m e ste sug ul in

•Majoritatea dintre cei •Majoritatea dintre cei

Au inva ta m e ste sug ul in

Nu e ste c a zul; 43%

93% dintre cei 26% care nu

•Majoritatea meşteşugarilor tradiţionali au învăţat

•Înregistrarea oficială a afacerilor meşteşugăreşti va

•Majoritatea instituţiilor furnizoare de instruire în

•Mai mult de jumătate din furnizorii de cursuri chestionaţi

•principala caracteristică a sistemelor CVT şi

•există nevoia unei mai bune informări a furnizorilor de

•una din principalele cauze pentru procentele mici de

Sunt disponibile două ghiduri de instruire

Fax: 021. 4303440

S-ar putea să vă placă și