Universitatea Tehnica ’Gh.

Asachi’, Iasi
Facultatea Constructii si Instalatii

Investigarea terenului şi exigenţe geotehnice

Determinarea greutatii volumice pe teren

Master: ing. Tanasa Adrian

Inginerie Geotehnica ing. Andries Adrian

Anul 2012
 DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE PE TEREN

STAS 1931/15-75

1.GENERALITATI
Prezentul standard stabileste metodele de determinare a greutatii volumice pe teren la
rocile care alcatuiesc terenul de fundare si terasamentele (din materiale locale) ale
platformelor, digurilor, barajelor etc, avand fractiuni cu diametrul peste 20 mm si anume:

1. Metoda determinarii volumului cu nisip afinat, de regula, aplicabila la roci

coeziva (argile nisipoase....);
2. Metoda determinarii volumului cu apa si cu folie de material plastic, de
regula, aplicabila la roci necoezive (balast);
3. Metoda topografica, de regula, aplicabila la terasamente din ancoramente si
balast cu dimensiunea maxima peste 100mm.

2. PRINCIPIUL METODELOR
Se determina volumul unei gropi sapate in terenul de fundare sau in terasamente cu
ajutorul nisipului, apei sau masuratorilor topografice.
Alegerea metodei se face in functie de caracteristicele pamanturilor sau rocilor si de precizia
necesara.

DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE PE TEREN, PRIN METODA

DETERMINARII VOLUMULUI DE NISIP AFINAT

Nisipul uscat are proprietatea de a-si mentine volumul si in consecinta de a-si pastra
greutatea volumica.
Procedura se aplica in cazul rocilor coezive.
1. Aparatura utilizata:
- volumenometru metalic
- bidon de 20L
- cilindru gradat de 2L
- cantar
- cutit, spatula
- lopata
- site
2. Materiale pentru efectuarea incercarii:
a) epruvete, materiale supuse încercării:
- materiale locale ce alcatuiesc terenul de fundare si a terasamentelor cu fractiuni cu
diametrul <20 mm.
b) materiale consumabile utilizate pentru efectuarea încercării:
- nisip cu fractiuni de 0,6….1,5 mm sau fractiuni de 2,5….5 mm curat, uscat.
 3. Mod de lucru:
-se niveleaza prin separare o suprafata circulara cu diametrul min de 60 cm;
-pe suprafata nivelata se aseaza sablonul sapindu-se in interiorul acestuia la diametrul
interior al sablonului, o groapa;
-in interiorul inelului (ramei) se sapa o groapa cu diametrul interior al inelului cu
adincimea de 40-60 cm sau egala cu stratul compactat;
-materialul rezultat din sapatura se cintareste imediat, inainte ca acesta sa-si modifice
umiditatea naturala;
-pe sablon se monteaza vasul tronconic si la partea superioara a acestuia rezervorul de
nisip cu suberul inchis;
-se toarna nisipul pina la ultima gradatie superioara a acestuia, inregistrindu-se volumul
de nisip;
-se deschide suberul, nisipul din rezervor umple groapa sapata si vasul tronconic al
carui volum este cunoscut;
-se inchide suberul dupa care se inregistreaza volumul nisipului ramas in rezervor,
determinarea considerindu-se incheiata;
-operatiunea se repeta de cel putin 2 ori si in puncte diferite, apropiate.
 4. Interpretarea rezultatelor:
-pentru fiecare incercare se determina volumul gropii;
-pentru fiecare incercare se determina greutatea volumetrica cu relatia

[daN/dm3]
g-acceleratia gravitationala (g= 9,81 m/s2)
-valoarea finala a greutatii volumetrice, reprezinta media celor 2 marimi calculate.

DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE PE TEREN, PRIN METODA

DETERMINARII VOLUMULUI CU APA SI FOLIE DIN
MATERIAL PLASTIC
Procedura se aplica in cazul rocilor necoezive si consta in inlocuirea cu apa a volumului de
pamant scos dintr-o groapa dupa ce peretii gropii au fost mulati cu o folie subtire din
material plastic; gropii i se da o forma apropiata de semisfera.
1. Aparatura utilizata:
- folie de material plastic, flexibilă, cu dimensiuni minime:
250x250x(0,01…0,03) cm
- inel de lemn, cu diametrul interior 60…100 cm sau ramă pătrată de lemn
cu latura de 2…4 cm
- cîntar
- pungi de material plastic
- găleţi
- casma, lopată, tirnacop
- vase calibrate cu capacitatea de 5 şi 10 l
- cilindru gradat de 1000 ml.

2. Materiale pentru efectuarea incercarii:

a) epruvete, materiale supuse încercării:
- materiale locale ce alcatuiesc terenul de fundare si a terasamentelor
b) materiale consumabile utilizate pentru efectuarea încercării:
-.apa, folie de material plastic.

3. Mod de lucru:
- se niveleaza prin separare o suprafata circulara cu diametrul min de 150 cm;
- pe suprafata pregatita se aseaza inelul (rama) neadmitindu-se goluri la suprafata de
contact;
-in interiorul inelului (ramei) se sapa o groapa cu diametrul interior al inelului cu
adincimea de 40-60 cm sau egala cu stratul compactat;
 -materialul rezultat din sapatura - 3 -se cintareste imediat, inainte ca acesta sa-si
modifice umiditatea naturala;
-se controleaza suprafata interioara a gropii inlaturindu-se asperitatile
pronuntate;
-se aseaza folia de material plastic astfel incit sa se muleze pe suprafata interioara a
gropii; marginile foliei petrecându-se peste fata superioara a inelului (ramei);
-se toarna in groapa un volum (V1) pina la nivelul fetei superioare a inelului (ramei);
-operatiunea se repeta de cel putin 2 ori si in puncte diferite, apropiate.

4. Interpretarea rezultatelor:
-pentru fiecare incercare se determina volumul gropii;
-pentru fiecare incercare se determina greutatea volumetrica cu relatia:
[daN/dm3]
g-acceleratia gravitationala (g= 9,81 m/s2)
-valoarea finala a greutatii volumetrice, reprezinta media celor 2 marimi calculate.

DETERMINAREA GREUTATII VOLUMICE PE TEREN,

PRIN METODA TOPOGRAFICA

1. Aparatura si materiale utilizata:

- nivela topografică
- miră topografica
- ruletă metalică de 2,5 m lungime
- cîntar
- nivela
- tirnacop, lopată, ranga
- dulapi de lemn cu dimensiunile 250 x20 x2 cm (4 buc)
- platformă de lemn de aproximativ 10 mp
- lăzi de lemn cu dimensiunile 40 X40 x40 cm (3 buc).

2. Mod de lucru:
Pe terasamentul compactat se execută operaţiunile de mai jos.
-Se niveleaza o suprafaţa circulară orizontala cu diametrul minim de 400 cm corec-
tindu-i-se orizontalitatea şi planitatea cu lata şi nivela.
-Pe suprafaţa pregătită, se trasează şi se marchează forma gropii cu dimensiunile de
200 X300 cm, folosind dulapii de lemn.
 -in interiorul delimitat de dulapi se sapă o groapă cu adîncimea de 100…250 cm.
-La fragmentele (blocurile) rezultate din săparea gropii, de mărimi care nu permit
manevrarea lor manuală, se măsoară dimensiunea minimă, apoi se sparg, evacuîndu-se din
groapă, separat, materialul rezultat din spargerea fiecărui bloc în parte şi separat, restul
materialului (rezultat din săpătură).
-Dacă dupa evacuarea materialului, în pereţii gropii, rămîn părţi de blocuri
proeminente,acestea se înlătura împreună cu restul materialului (rezultat din săpătură).
-Materialul rezultat din săpatura, se cîntareşte pe rînd, masa totală (m) a probei fiind
suma cîntaririlor parţiale m1+m2+…
-Se face determinarea volumului (V) al gropii folosind nivela şi mira, prin executarea
de profiluri transversale şi longitudinale, din 10 în 10 cm (metode topografice). Golurile
rămaseîn pereţii gropii se măsoara separat.
-Numărul determinărilor pe aceleaşi strat (dig sau baraj) se stabileşte, funcţie de
importanta lucrarii si de calitatea executiei.
3. Interpretarea rezultatelor:
-pentru fiecare incercare se determina volumul gropii;
-pentru fiecare incercare se determina greutatea volumetrica cu relatia:

[daN/dm3]
g-acceleratia gravitationala (g= 9,81 m/s2)