Hefaistos sau Vulcan

Maestru fierar și meșteșugar al zeilor. Zeul focului și metalelor. Simbolurile

sale includ focul, nicovala, ciocanul si cleștii de fierărie. Este a 2-a generatie de zei.
parintii sai fiind Zeus și Hera iar sotia sa a fost Afrodita
Hefaistos avea un fiu, uriașul Perifete. Zeul și-a crescut fiul în vulcanul Etna și
i-a făurit o ghioagă turnată în bronz.
Hefaistos este fiul Herei și al lui Zeus sau după o altă variantă a mitului nașterii
este doar al Herei. La naștere a fost aruncat din Olimp de către mama sa pentru
urâțenia și fragilitatea corpului său și a rămas șchiop. Hefaistos cade în ocean şi timp
de nouă ani este crescut, într-o peșteră, de către zeitățile marine, Tethys și Eurynome.
Căderea în ocean reprezintă întoarcerea la origini, la apele primordiale unde are loc
disoluția formelor și reîntoarcerea la starea germinativă a existenței. Aici începe să se
contureze capacitățile sale creative și făurește bijuterii și obiecte de ornament în semn
de recunoștință pentru cele două nereide protectoare ale sale.
Pentru a se răzbuna pe mama sa, Hefaistos i-a făurit un jilț fermecat pe care l-a
trimis în Olimp și în care aceasta a rămas imobilizată. Ea cere ajutorul celorlalți zei,
iar singurul care reușește să-l aducă pe Hefaistos în Olimp este Dionysos care îl
convinge să bea băutura sa sacră, vinul, și-l cară cu ajutorul unui măgar. Nu
întâmplător este Dionysos, deoarece pentru a putea reveni în ceruri este nevoie de o
transformare interioară, de un proces de maturizare și o apropiere de identitatea
profundă, divină.
Hefaistos o va elibera pe Hera cerând drept răsplată căsătoria sa cu Afrodita.
Unirea dintre cei doi zei este arhetipală și reprezintă armonizarea principiilor opuse,
dar complementare, etapă obligatorie în drumul spre realizare și perfecțiune.
Unul dintre principalele centre de cult ale zeului este la Atena, în
templul Hephaisteion, unde era celebrat alături de zeița Atena, amândoi fiind
protectori ai meșteșugarilor. Templul adăpostea două statui din bronz ale zeilor și
basoreliefuri ce reprezentau muncile eroilor Tezeu și Heracle.
Un alt centru important este la Lemnos, unde se spunea că se găsește și atelierul lui
Hefaistos pe pământ.
 Se pare că iniţial Hefaistos a fost doar zeul focului, dar pentru că focul este
indispensabil în prelucrarea metalelor, ulterior a fost considerat un meşteşugar sau un
artist. Palatul său din Olimp strălucea asemenea unei stele. În palat se afla atelierul
său, cu nicovala şi cele douăzeci de foale ce lucrau la porunca sa. Şi celelalte palate
ale zeilor din Olimp erau opera lui Hefaistos.
Printre realizările celebre ale atelierului său se numără armele lui Ahile,
colierul Harmoniei, taurii lui Eetes, regele Colhidei, care scuipau foc (Apollonios din
Rodos, Argonauticele, 3.228), sceptrul lui Agamemnon etc. Printre operele sale
unele izvoare o amintesc şi pe Pandora, prima femeie (Hesiod, Teogonia, 70), şi
chiar întregul neam omenesc (Lucian).
Trei legende, din epoci diferite, caracterizeaza rolul atribuit acestui iscusit
mester, cum il numeste Homer: el ar fi ajutat la nasterea Atenei, inchisa in creierul lui
Zeus, deschizandu-i acestuia capul cu o lovitura de secure; la porunca lui Zeus, l-a
pironit pe Prometeu pe o stanca in Caucaz; in sfarsit, ar fi plamadit din lut trupul
Pandorei, prima femeie. Foarte cunoscuta este si scena intoarcerii lui Hefaistos in
Olimp, singurul zeu exilat care s-a intors vreodata.