Universitatea Tehnică de Construcții București

Facultatea de Inginerie a Instalațiilor

PROIECT

INSTALAȚII DE ÎNCĂLZIRE

Student:

Scarlat Ionel

An IV, seria B, Grupa 3

0
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAȚIILOR

Departamentul de sisteme termice, hidraulice și protecția atmosferei
Numele și prenumele studentului: Olaru Liviu Ionut
Anul de studiu și grupa: ANUL 4 GRUPA 3. n=26 z= 2 u= 6

TEMA PROIECTULUI DE INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

PARTEA I: INSTALAȚII INTERIOARE

Se vor proiecta instalațiile interioare de încălzire pentru o clădire S+P+ 7 E

având următoarele caracteristici:

A1. Amplasamentul clădirii

Localitatea Predeal zona climatică IV-21ºC; zona eoliană IV;
altitudinea terenului 1030m). Orientarea intrării principale este

A2. Descrierea clădirii

Proiectul prevede realizarea unui imobil de locuinte cu urmatoarea compartimentare a
functiunilor:

Subsol
Suprafața utilă subsol= 495 mp
Subsolul va avea urmatoarele funcțiuni:
• adăpost protecție civilă
• spații tehnice

Parter
Suprafața utilă parter = 462 mp
Parterul va avea urmatoarele funcțiuni:
• locuire

Etajele 1- 7
Suprafațe utile = 1459 mp
Etajele 1 - 7 vor avea urmatoarele funcțiuni :
• Locuire

1
Caracteristicile elementelor de construcție
- acoperiș tip terasă: conform tabelului nr. 1
- perete exterior: conform tabelului nr. 2
- tâmplăria exterioară: profile de pvc si geam termopan sau tripan(R TE =0.77
m 2 K/W)
- perete interior: conform tabelului nr. 3
- planșee: conform tabelelor nr. 4 și 5
- tâmplaria interioară:usi lemn stratificat la fata cu peretele(RTI=0.392 m 2 K/W),
,culoare alb ,usi metalice pentru accesul în apartamente;

A3. Parametrii de calcul

- aerul exterior: temperatura exterioară convențională de calcul te= -21 ºC
umiditatea relativă Φe=80%
- aerul interior: temperatura interioară convențională de calcul
(conform SR1907/97) ti=20 ºC
umiditatea relativă Φi= 0,55+(z/20)= 0.65

A4. Alte date

-tSS=10 ºC
-perete interior-B.C.A 20 cm

CONŢINUTUL PROIECTULUI
Borderou de piese scrise și desenate
PIESE SCRISE
Tema proiectului
Memoriu explicativ – justificativ
Note detaliate de calcul
Anexe : Fişe tehnice echipamente
PIESE DESENATE
Planşa 1 Plan amplasare radiatoare şi reţea de distribuţie P (scara 1:50)
Planşa 2 Plan amplasare radiatoare şi reţea de distribuţie EC/UN (scara 1:50)
Planşa 3 Plan reţea de distribuţie subsol (scara 1:50)
Planşa 4 Schema coloanelor (scara 1:50)
Planşa 5 Schema funcțională si detaliu a MTH (scara 1:20)

Data primirii temei ............................

Semnatura cadrului didactic...................................................

2
TABEL NR 1 COMPOZIȚIA ACOPERIȘULUI TIP TERASĂ

Acoperis terasa tabel nr 1

R
material δ [cm] λ [W/mK] [m2k/w] S24 [w/m2k]
1 tencuiala din mortar de var 1.5 0.7 0.021 8.24
2 beton 12 1.62 0.074 15.36
3 sapa de egalizare 6 0.46 0.130 5.79
4 Bariera contra vaporilor 0.8 0.17 0.047 3.28
5 Izolatie XPS 15 0.03 4.545 0.3
6 sapa mortar ciment 3 0.93 0.032 10.08
7 hidroizolatie 1.5 0.17 0.088 3.28
8 pietris 3 0.26 0.115 3.77
42.8 5.052

TABEL NR 2 COMPOZIȚIA PERETELUI EXTERIOR

Perete exterior tabel nr 2
R S24
material δ [cm] λ [W/mK] [m2k/w] [w/m2k]
Tencuiala din mortar
1 var 1.5 0.7 0.021 8.24
2 Zidarie(Porotherm) 37.5 0.75 0.5 8.95
3 Izolatie termica EPS 6 0.035 1.558 0.3
Tencuiala din mortar
4 de var- ciment 3 0.93 0.032 10.08
48 2.11

TABEL NR 3 COMPOZIȚIA PERETELUI INTERIOR

Perete interior tabel nr 3
R S24
material δ [cm] λ [W/mK] [m2k/w] [w/m2k]
Tencuiala din
1 mortar de var 1.5 0.7 0.021 8.24
2 zidarie(BCA) 20 0.35 0.571 4.61
Tencuiala din
3 mortar si var 1.5 0.7 0.021 8.24
23 0.864

3
TABEL NR. 4 COMPOZIŢIA PLANŞEULUI CU PARDOSEALĂ CALDĂ (stratul de izolaţie termică 4 apare
numai in cazul planşeului dintre parter şi subsol)
Pardoseala calda(parter) tabel nr 4
R
material δ [cm] λ [W/mK] [m2k/w] S24 [w/m2k]
1 parchet lemn 2 0.14 0.143 3.56
2 dale prefabricate 1.5 1.39 0.011 13.57
3 Placa beton armat 12 1.62 0.074 15.36
4 Izolatie 11 0.035 2.857 0.3
5 Tencuiala ciment 3 0.93 0.032 10.08
29.5 3.117

TABELUL NR. 5 COMPOZIŢIA PLANŞEULUI CU PARDOSEALĂ RECE (stratul de izolaţie termică 4 apare
numai in cazul planşeului dintre parter şi subsol)
pardoseala rece(parter) tabel nr 5
R
material δ [cm] λ [W/mK] [m2k/w] S24 [w/m2k]
1 Placi de gresie 0.8 2.03 0.004 17.99
2 Sapa suport 2.7 0.4 0.068 5.79
3 Placa beton armat 12 1.62 0.074 15.36
4 Izolatie term 11 0.035 2.857 0.3
5 Tenc ciment 3 0.93 0.032 10.08
29.5 3.035

TABEL NR. 6 MATERIALE PENTRU IZOLAŢIE TERMICĂ

NR Material ρ λ S24 b
CRT [kg/m3] [W/m*K] [W/m2*K] [-]
A Poliuretan rigid 30 0,042 0,36 1,10
B Polistiren celular 32 0,030 0,30 1,10
(extrudat) XPS
C Polistiren celular 0,035 0,30 1,10
(expandat) EPS
D Plăci semirigide de vată 250 0,044 0,56 1,15
minerală
E B.C.A. 600 0,23 2,71 1,00
TABELUL NR. 7 MATERIALE PENTRU ZIDĂRIE
NR Material ρ λ S24 b
CRT [kg/m3] [W/m*K] [W/m2*K] [-]
A Porotherm (25) 840 0,202 10,30 1
B Cărămidă cu goluri 1700 0,75 8,95 1
verticale (tip I)
C Cărămidă cu goluri 1250 0,55 6,21 1
verticale (tip II)
D B.C.A. 1000 0,35 4,61 1

4
 Important !!!
➢ Stratul de izolaţie termică va intra în componenţa elementelor de construcţie numai dacă din calcul
rezultă ca necesar; materialele care se pot utilizata pentru acest strat sunt indicate in tabelul 6.
➢ Tipul zidăriei rezultă (în absenţa altor precizări) din tipul construcţiei:
- pentru construcţia cu pereţi portanţi se va considera zidărie din cărămidă plină sau cărămidă cu goluri tip I.
- pentru structură cu pereţi neportanţi (cu stâlpi şi grinzi) se va considera zidărie din cărămidă cu goluri tip II sau
zidărie din BCA.
➢ Grosimea pereţilor se va determina prin măsur area pe planuri.
Caracteristicile termotehnice pentru materialele de zidărie sun indicate in tabelul 7.

DATE DE CALCUL

❖ Temperaturi interioare:
- Living ti = +20 ºC
- Dormitor ti = +22 ºC
- Bucatarie ti = +20ºC
- Baie ti = +22 ºC
- Holuri si spatii comune ti = +18 ºC

Desccriere sistem
Încalzirea spatiilor de loacuit la nivelul de temperatura precizat în standarde (1907/2-2014),
se va realiza cu ajutorul unei instalatii de incalzire cu radiatoare plate din otel, tip panou.
Instalatia de incalzire cu radiatoare a fost dimensionata tinandu-se cont de temperatura
agentului termic 90/60˚C si de temperaturile interioare.
Distributia agentului termic pentru radiatoare se va realiza ramificat, la plafon,dintr-un
circuit de incalzire dedicat pentru acestea, prin conducte din otel, izolate cu vata minerala caserata
pe folie de aluminiu, conform specificatiilor din proiect.
Fiecare radiator va fi echipat cu cap termostatic pe tur, robinet de inchidere pe retur si va
avea robinet de golire si robinet automat de aerisire.
Distantele între conducte, perete si finisaj vor fi în conformitate cu prescriptiile
producatorului. Montarea lor se va face dupa probarea lor prealabila la o presiune de 6 bar si se va
realiza cu ajutorul sistemului de fixare furnizat de producatorul conductelor.
La principalele ramificatii ale retelelor de distributie agent termic se vor monta vane de
sectorizare si de golire.

5
 Aerisirea instalatiei se realizeaza prin dispozitive automate de aerisire montate în punctele
cele mai ridicate ale coloanelor si la radiatoare.
Golirea instalatiei se va realiza prin robinetele de golire amplasate la radiatoare si la
principalele ramificatii.
La trecerea conductelor de la distributie, prin pereti se vor monta (tevi) mansoane de
protectie. Strapungerile prin peretii rezistenti la foc se vor izola cu materiale cu aceiasi rezistenta
la foc cu cea a elementului strabatut.

A5. Breviar de calcul

5.1 Terasa
Calculul rezistentei termice :
𝑘
𝑅0 = 𝑅𝑖 + ∑ 𝑅𝑗 + 𝑅𝑒 = 0.125 + 0.507 + 0.042 = 0.674 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Rezistenta termica corectata datorata puntilor termice

𝑘
𝑅′0 = 𝑅0 ∗ 𝐶𝑐𝑝𝑡 = 0.674 ∗ 0.75 = 0.506 [𝑚2 ∗ ]
𝑊

Determinarea rezistentei termice corectate

𝑅′0 = max (𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 )

𝑡 −𝑡 20+21 𝑘
𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ ∆∅𝑖𝑚𝑎𝑥
𝑖 𝑒
= 0.125 ∗ 3
=1.708 [𝑚2 ∗ 𝑊]

𝑡 −𝑡𝑒 20+21 𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ 𝑡 −(𝑡
𝑖
= 0.125 ∗ 20−(13.2+1) = 0.884 [𝑚2 ∗ 𝑊]
𝑖 𝑇 +1)

𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 5 [𝑚2 ∗ 𝑊]

valuarea influenței punţilor termice

prin coeficienţii globali de corecţie a rezistenţelor termice în câmp curent

(conform C 107/1-2005):
• pentru pereţi exteriori: ccpt=20…45%
• pentru terase şi planşee sub poduri: ccpt=15…25%
• pentru planşee peste subsoluri şi sub bowindouri: ccpt=25…35%
• pentru rosturi: ccpt=10…20%

6
 Determinarea grosimii izolatiei termice

λiz conductivitatea termica

a materialului de izolatie 0.03
biz 1.1

𝛿𝑖𝑧 = λiz ∗ biz(𝑅0 𝑛𝑒𝑐 − 𝑅0′ ) = 0.148 <=> 0.15 m – grosime izolaatie terasa

𝐹 𝛿 𝑘
𝑅𝑖𝑧 = 𝑖𝑧 =4.545[𝑚2 ∗ ]
λiz∗biz 𝑊

𝐹 𝑘
𝑅0𝐹 = 𝑅0′ + 𝑅𝑖𝑧 =5.051 [𝑚2 ∗ 𝑊]

𝑘
𝑅0𝐹 = 5.051 > 5 [𝑚2 ∗ 𝑊] - rezistenta termica corectata a terasei

❖ Centralizarea datelor: Material ales polistiren extrudat de conductivitatea 0.03

Acoperis terasa
∑Rj 0.507 Ccpt 25
Re 0.042 tτ 13.2
Ri 0.125 ΔT 3
R0 0.674 λiz 0.03
R'o 0.506 biz 1.1
Ronec CO 0.884 R''0NEC
Ronec CF 1.708 R'0NEC
Ronec EC 5 R'''0NEC
RonecMax 5
δiz 0.148302 δiz 0.15 m
RoF 5.051

7
5.2 Perete exterior
Calculul rezistentei termice :
𝑘
𝑅0 = 𝑅𝑖 + ∑ 𝑅𝑗 + 𝑅𝑒 = 0.125 + 0.042 + 0.553 = 0.720 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Rezistenta termica corectata datorata puntilor termice

𝑘
𝑅′0 = 𝑅0 ∗ 𝐶𝑐𝑝𝑡 = 0.720 ∗ 0.55 = 0.396 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Determinarea rezistentei termice corectate

𝑅′0 = max (𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 )

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+21
𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ = 0.125 ∗ =1.281
∆∅𝑖𝑚𝑎𝑥 4

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+21 𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ 1 = 0.125 ∗ 20−(13.2+0.5) = 0.884 [𝑚2 ∗ 𝑊]
𝑡𝑖 −(𝑡𝑇 + )
2

𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 1.8 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Determinarea grosimii izolatiei termie

𝛿𝑖𝑧 = 𝑏𝑖𝑧 ∗ 𝜆𝑖𝑧 ∗ (𝑅𝑜𝑛𝑒𝑐𝑀𝑎𝑥 − 𝑅 ′ 𝑜) = 0.054 <=> 0.6 cm – grosime izolaatie peretelui

𝑅0 = 1.558
𝑘
𝑅0 𝐹 = 1.558 + 0.396 = 1.954 > 1.8 [𝑚2 ∗ 𝑊] - rezistenta termica corectata a peretelui

Centralizarea datelor: Material ales polistiren expandat de conductivitate 0.035

Perete exterior
Rj 0,553 Ccpt 45
Re 0,042 tτ 13,2
Ri 0,125 ΔT 4
R0 0,720 λiz 0,035
R'o 0,396 biz 1,1
Ronec CO 0,884 R''0NEC
Ronec CF 1,281 R'0NEC
Ronec EC 1,8 R'''0NEC
RonecMax 1,8
δiz 0,054054 δiz 0,06
RoF 1,954

8
5.3 Pardoseala rece
Calculul rezistentei termice :
𝑘
𝑅0 = 𝑅𝑖 + ∑ 𝑅𝑗 + 𝑅𝑒 = 0.167 + 0.178 + 0.084 = 0.429 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Rezistenta termica corectata datorata puntilor termice

𝑘
𝑅′0 = 𝑅0 ∗ 𝐶𝑐𝑝𝑡 = 0.279 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Determinarea rezistentei termice corectate

𝑅′0 = max (𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 )

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+10
𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ = 0.167 ∗ =0.835
∆∅𝑖𝑚𝑎𝑥 2

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+10 𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ 1 = 0.167 ∗ 20−(13.2+0.5) = 0.288 [𝑚2 ∗ 𝑊]
𝑡𝑖 −(𝑡𝑇 + )
2

𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 2.9 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Determinarea grosimii izolatiei termice

𝛿𝑖𝑧 = 𝑏𝑖𝑧 ∗ 𝜆𝑖𝑧 ∗ (𝑅𝑜𝑛𝑒𝑐𝑀𝑎𝑥 − 𝑅 ′ 𝑜) = 0.1009 <=> 0.11 cm – grosime izolaatie pardoselei

𝑅0 = 2.857
𝑘
𝑅0 𝐹 = 2.857 + 0.279 = 3.136 > 2.9 [𝑚2 ∗ 𝑊] - rezistenta termica corectata a pardoselei

❖ Centralizarea datelor: Material ales polistiren expandat .conductivitate termica

0.035
Pardoseala rece
Rj 0,178 Ccpt 35
Re 0,084 tτ 13,2
Ri 0,167 ΔT 2
R0 0,429 λiz 0,035
R'o 0,279 biz 1,1
Ronec CO 0,288 R''0NEC
Ronec CF 0,835 R'0NEC
Ronec EC 2,9 R'''0NEC
RonecMax 2,9
δiz 0,1009085 δiz 0,11
RoF 3,136

9
5.4 Perete interior
𝑘
𝑹𝑷𝑰 = 0.864 [𝑚2 ∗ ] – izolatie termica perete interior
𝑊

5.5 Pardoseala calda

Calculul rezistentei termice :
𝑘
𝑅0 = 𝑅𝑖 + ∑ 𝑅𝑗 + 𝑅𝑒 = 0.167 + 0.260 + 0.084 = 0.511 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Rezistenta termica corectata datorata puntilor termice

𝑘
𝑅′0 = 𝑅0 ∗ 𝐶𝑐𝑝𝑡 = 0.383 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Determinarea rezistentei termice corectate

𝑅′0 = max (𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 ; 𝑅0𝐼𝐼𝐼𝑛𝑒𝑐 )

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+10
𝑅0𝐼 𝑛𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ = 0.167 ∗ =0.835
∆∅𝑖𝑚𝑎𝑥 2

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+10 𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 𝑅𝑖 ∗ 1 = 0.125 ∗ = 0.288 [𝑚2 ∗ ]
𝑡𝑖 −(𝑡𝑇 + ) 20−(13.2+0.5) 𝑊
2

𝑘
𝑅𝑜𝐼𝐼𝐼𝑚𝑒𝑐 = 2.9 [𝑚2 ∗ 𝑊]

Determinarea grosimii izolatiei termice

𝛿𝑖𝑧 = 𝑏𝑖𝑧 ∗ 𝜆𝑖𝑧 ∗ (𝑅𝑜𝑛𝑒𝑐𝑀𝑎𝑥 − 𝑅 ′ 𝑜) = 0.0969 <=> 0.11 cm – grosime izolaatie pardoselei

𝑅0 = 2.857
𝑘
𝑅0 𝐹 = 2.857 + 0.383 = 3.24 > 2.9 [𝑚2 ∗ 𝑊] - rezistenta termica corectata a pardoselei

10
 Centralizarea datelor Material ales polistiren expandat .conductivitate termica 0.035

Pardoseala calda
Rj 0,260 Ccpt 25
Re 0,084 tτ 13,2
Ri 0,167 ΔT 2
R0 0,511 λiz 0,035
R'o 0,383 biz 1,1
Ronec CO 0,288 R''0NEC
Ronec CF 0,835 R'0NEC
Ronec EC 2,9 R'''0NEC
RonecMax 2,9
δiz 0,0969 δiz 0,11
RoF 3,240

A6. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare termica

Coeficientul global de izolare termică, G, reprezintă suma pierderilor de caldură
realizate prin transmisie prin anvelopa clădirii, pentru o diferență de temperatură între interior
și exterior de 1K, raportată la volumul clădirii și la care se adaugă aportul de aer proaspăt din
exterior, necesar din condiții fiziologice.
Calculul coeficientului global de izolare termică, G, se face conform C107. Pentru a fi
asigurat nivelul de izolare termică globală pentru o clădire de locuit trebuie la G calculat să fie
mai mic decat un G normat.

(A∗τ)
∑n
j=1R∗
G= V
+ 0.34 ∗ n =
Unde:
G – coeficientul global de izolare termica [W/m3K]
A – aria totala a anvelopei (calculata cu ajutorul dimensiunilor din planul de arhitectura) [m2 ]
τ – factor de corectie a temperaturii pentru elementul de constructie pentru care se face calculul []
ti – temperatura aerului interior (conform SR1907-2/97) = 20 [°C]
te – temperatura aerului exterior (conform zonei climatice) = -25 [°C]
tu – temperatura spatiului neincalzit, in cazul nostrum din subsol, =10 [°C]
R*– rezistenta termica corectata a elementului de constructie [m2K/W]
V – volumul cladirii [m3 ] (calculata cu ajutorul dimensiunilor din planul de arhitectura)
n – permeabilitatea la aer a cladirii (numarul minim de schimburi de aer) = 0.5 [h-1]

𝐴𝑓𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 = 567 𝑚²

11
Apereti exteriori = 1931 𝑚²

Aterasa=462 𝑚²

Apardoseala peste subsol=462 𝑚²

Atotal=3421 𝑚²

𝑅𝑓𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 = 0.77

Rpereti exteriori = 1.954

Rterasa=5.051

Rpardoseala peste subsol=3.24

𝑡𝑖 −𝑡𝑢 20−10
𝜏= = = 0.23
𝑡𝑖 −𝑡𝑒 20+21

𝐴𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 𝑒𝑥𝑡 ∗𝜏 1931∗1

= = 988
𝑅𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑖 𝑒𝑥𝑡 1.954

𝐴𝑓𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑒𝑥𝑡 ∗𝜏 567∗1

= = 736
𝑅𝑓𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑒𝑥𝑡 0.77

𝐴𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠𝑎 ∗𝜏 462∗1
= = 91
𝑅𝑡𝑒𝑟𝑎𝑠𝑎 5.051

𝐴𝑝𝑎𝑟𝑑𝑜𝑠𝑒𝑎𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙 ∗𝜏 462∗0.23

= = 33
𝑅𝑝𝑎𝑟𝑑𝑜𝑠𝑒𝑎𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙 3.24

𝐴𝜏
∑ = 794.219
𝑅∗

Vcladire=(2.7*7+2.7)*462=11219,31
(A∗τ)
∑n 𝑊
j=1 R∗
G= + 0.34 ∗ n = 0.335 < 0.37
V 𝑚3 𝑘

n=0.5

GN=0.37

12
 Calculul G

A τ R A*τ/R
DENUMIRE
mp - mp*k/w w/k
Pereti exteriori 1931 1 1,954 988
Ferestre exterioare 567 1 0,77 736
Plafon 462 1 5,051 91
Pardoseala subsol 462 0,23 3,240 33
3421 1848

τ subsol 0,23
n 0,5
G 0,335 V 11219,31
A/V= 0,30
GN 0,37

13
A7. Determinarea sarcinii termice de iarna pentru o incapere

14
 A8. Calculul necesarului de caldura utilizand metoda indicilor

Metoda indicilor foloseste indicele volumic al sarcinii termice calculat pentru incaperile de la
calculul utilizand metoda exacta.

Indicele volumic se aplica la o alta incapere asemanatoare cu cea cu cea pentru care a fost calculat
indicele daca sunt indeplinite conditiile:

• incaperea pentru care se face calculul sa fie la acelasi nivel;

• incaperea pentru care se face calculul are aceeasi destinatie (aceeasi temperatura interioara);

• incaperea pentru care se face calculul are acelasi numar de pereti exteriori.

CALCUL METODA INDICILOR - ETAJ CURENT

φHL,I
Incapere θi Nr PE V qv,i φHL,i nec indic φHL,i
1 2 3 4 5 6 7 8
E01 20 2 82,89 23,54 1951 1951
E15 20 1 40,53 17,54 711 711
E19 22 0 13,77 6,64 91 91
E02 20 1 40,64 17,54 713 713
E03 22 0 13,26 6,64 88 88
E04 20 1 35,51 17,54 623 623
E05 22 0 9,18 6,64 61 61
E06 22 0 9,18 6,64 61 61
E07 20 1 35,51 17,54 623 623
E08 20 2 81,97 23,54 1929 1929
E09 20 1 41,04 17,54 720 720
E10 22 0 12,96 6,64 86 86
E11 22 0 13,64 6,64 91 91
E12 20 1 17,82 17,54 313 313
E13 20 1 43,74 17,54 767 767
E14 22 0 8,78 6,64 58 58
E16 20 2 93,96 23,54 2212 2212
E17 20 2 82,70 23,54 1947 1947
E18 20 1 40,69 17,54 714 714

15
 CALCUL METODA INDICILOR - PARTER

φHL,I
Incapere θi Nr PE V qv,i φHL,i nec indic φHL,i
1 2 3 4 5 6 7 8
P01 20 2 82,89 24,68 2046 2046
P15 20 1 40,53 18,68 757 757
P19 22 0 13,77 8,01 110 110
P02 20 1 40,64 18,68 759 759
P03 22 0 13,26 8,01 106 106
P04 20 1 35,51 18,68 663 663
P05 22 0 9,18 8,01 74 74
P06 22 0 9,18 8,01 74 74
P07 20 1 35,51 18,68 663 663
P08 20 2 81,97 24,68 2023 2023
P09 20 1 40,55 18,68 758 758
P10 22 0 12,96 8,01 104 104
P11 22 0 1364 8,01 109 109
P12 20 1 17,82 18,68 333 333
P13 20 1 43,74 18,68 817 817
P14 22 0 8,78 8,01 70 70
P16 20 2 93,91 24,68 2318 2318
P17 20 2 82,70 24,68 2041 2041
P18 20 1 42,69 18,68 760 760

16
 CALCUL METODA INDICILOR - TERASA

φHL,I
Incapere θi Nr PE V qv,i φHL,i nec indic φHL,i
1 2 3 4 5 6 7 8
UE01 20 2 82,89 2654 2200 220
UE15 20 1 40,53 20,54 833 833
UE19 22 0 13,77 9,80 135 135
UE02 20 1 40,64 20,54 835 835
UE03 22 0 13,23 9,80 130 130
UE04 20 1 35,51 20,54 729 729
UE05 22 0 9,18 9,80 90 90
UE06 22 0 9,18 9,80 90 90
UE07 20 2 35,51 20,54 729 729
UE08 20 2 81,97 26,54 2176 2176
UE09 20 1 40,55 20,54 833 833
UE10 22 0 12,96 9,80 127 127
UE11 22 0 13,64 9,80 134 134
UE12 20 1 17,82 20,54 366 366
UE13 20 1 43,74 20,54 899 899
UE14 22 0 8,78 9,80 86 86
UE16 20 1 93,91 26,54 2493 2493
UE17 20 2 82,70 26,54 2195 2195
UE18 20 1 40,69 20,54 836 836

17
A9. Dimensionarea si alegerea corpurilor de incalzire

𝑞𝑛 Coeficienti de corectie

Incapere Tip CI φHL,i 𝑐𝑡 𝑐𝑣 𝑐𝑟 𝑐𝑚 𝑐ℎ 𝑐𝑐 𝛷𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙

1 W W/CI - - - - - - W
2051
E01 Purmo C 22x600x1200 1951 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 1969
855
E15 Purmo C 22x600x500 711 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821
200
E19 Thrmal Trend K 400x800 91 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
855
E02 Purmo C 22x600x500 713 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 821
200
E03 Thrmal Trend K 400x800 88 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
684
E04 Purmo C 22x600x400 623 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 657
200
E05 Thrmal Trend K 400x800 61 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
200
E06 Thrmal Trend K 400x800 61 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
684
E07 Purmo C 22x600x400 623 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 657
2051
E08 Purmo C 22x600x1200 1929 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 1969
855
E09 Purmo C 22x600x500 720 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821
200
E10 Thrmal Trend K 400x800 86 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
200
E11 Thrmal Trend K 400x800 91 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
684
E12 Purmo C 22x600x400 313 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 657
1025
E13 Purmo C 22x600x600 767 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 984
200
E14 Thrmal Trend K 400x800 58 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
Purmo C 22x600x700 + Purmo C
E16 22x600x800 2212 2563 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 2460
2051
E17 Purmo C 22x600x1200 1947 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 1969

E18 Purmo C 22x600x500 714 885 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 80

18
 Coeficienti de corectie
𝑞𝑛

𝑐𝑡 𝑐𝑟 𝑐𝑚
Incapere Tip CI φHL,i 𝑐𝑣 𝑐ℎ 𝑐𝑐 𝛷𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙
1 W W/CI - - - - - - W
2393
P01 Purmo C 22x600x1400 2046 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 2297
855
P15 Purmo C 22x600x500 757 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821
200
P19 Thrmal Trend K 400x800 110 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
855
P02 Purmo C 22x600x500 759 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 821
200
P03 Thrmal Trend K 400x800 106 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
855
P04 Purmo C 22x600x500 663 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821
200
P05 Thrmal Trend K 400x800 74 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
200
P06 Thrmal Trend K 400x800 74 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
855
P07 Purmo C 22x600x500 663 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 821
2393
P08 Purmo C 22x600x1400 2023 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 2297
855
P09 Purmo C 22x600x500 758 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821
200
P10 Thrmal Trend K 400x800 104 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
200
P11 Thrmal Trend K 400x800 109 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
684
P12 Purmo C 22x600x400 333 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 657
1025
P13 Purmo C 22x600x600 817 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 984
200
P14 Thrmal Trend K 400x800 70 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
Purmo C 22x600x700 + Purmo
2563
P16 C 22x600x800 2318 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 2460

P17 Purmo C 22x600x1400 2041 2393 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 2297

P18 Purmo C 22x600x500 760 855 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821

19
 𝑞𝑛 𝑐𝑚
Coeficienti de corectie

Incapere Tip CI φHL,i 𝑐𝑡 𝑐𝑣 𝑐𝑟 𝑐𝑚 𝑐ℎ 𝑐𝑐 𝛷𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑙

1 W W/CI - - - - - - W
2393
UE01 Purmo C 22x600x1400 2200 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 2297
1025
UE15 Purmo C 22x600x600 833 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 984
200
UE19 Thrmal Trend K 400x800 135 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
1025
UE02 Purmo C 22x600x600 835 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 984
200
UE03 Thrmal Trend K 400x800 130 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
855
UE04 Purmo C 22x600x500 729 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 821
200
UE05 Thrmal Trend K 400x800 90 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
200 0,91
UE06 Thrmal Trend K 400x800 90 0,96 1.00 0,95 0.96 1.00 159
855
UE07 Purmo C 22x600x500 729 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 821
2393
UE08 Purmo C 22x600x1400 2176 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 2297
1025
UE09 Purmo C 22x600x600 833 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 984
200
UE10 Thrmal Trend K 400x800 127 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
200
UE11 Thrmal Trend K 400x800 134 0.96 1.00 0.95 0.91 0.96 1.00 159
684
UE12 Purmo C 22x600x400 366 1,00 1.00 1,00 1,00 0.96 1.00 657
1025
UE13 Purmo C 22x600x600 899 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 984
200
UE14 Thrmal Trend K 400x800 86 0,96 1.00 0,95 0,91 0.96 1.00 159
Purmo C 22x600x800 + Purmo
2734
UE16 C 22x600x800 2493 1,00 1.00 1,00 1,00 0,96 1.00 2625

UE17 Purmo C 22x600x1400 2195 2393 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 2297

UE18 Purmo C 22x600x600 836 1025 1.00 1.00 1.00 1.00 0.96 1.00 984

20
A10. Dimensionarea conducte -retea de apartament

Corpurile de incalzire sunt racordate la coloanele de tur si retur prin intermediul unui modul
termohidraulic (MTH), amplasat pe casa scarii. Fiecare coloana alimenteaza un singur modul
termohidraulic,

Reteaua de alimentare a corpurilor de incalzire in apartament este de tip radial si se face prin
intermediul unei nise tehnice. Nisa tehnica este prevazuta cu un distribuitor si un colector.

Conductele de alimentare a corpurilor de incalzire sunt din cupru , izolate termic, pozitionate
intr-un tub de protectie si ingropate in sapa.

Se dimensioneaza reteaua termica de apartament cu toate circuitele corpurilor de incalzire, ale

unui apartament de la ultimul etaj.

Se stabileste consumatorul cel mai dezavantajat din fiecare apartament racordat la coloanal cea
mai incarcata termic (corpul de incalzire cu puterea instalata cea mai mare sau, daca sunt in
apartament doua corpuri de incalzire cu aceeasi putere instalata, pentru cel care are traseul cel
mai lung pana la NT) pentru apartamentul de la UN, EC si P.

Se vor dimensiona doua trasee: - traseul de la corpul de incalzire pana la nisa tehnica - traseul de
la nisa tehnica pana la intrarea in MTH Calculul se va face pentru apartamentul de la UN, EC si
P.

Diametrul minim al conductelor de cupru este de 15x1 mm.

21
 lech
Nr tronson φ G l d v R Σξ Σx=1 lech R*(l+lech) Σ(R*(l+Lech))
KW kg/h m mm m/s Pa/m - m m Pa Pa
1 2 3 4 5 6 7 9 10 11 12 13
2.un.1 1,91 82 10 15 0,177 42 17,8 0,338 6,016 673
2,1
2.un.2 5,75 247 4 15 0,479 233 0,45 0,45 1.129 1,802

2.ec.1 1,91 82 10 15 0,177 42 17,8 0,334 5,945 669,7

2,1
2.ec2 3,76 162 4 15 0,387 160 0,42 0,882 765,1 1,435

2.p.1 1,91 82 10 15 0,177 42 17,8 0,334 5,945 669,7

2,1
2.p.2 5,4 232 4 15 0,44 200 0,432 0,907 961,4 1.631

Robinet inchidere Robinet Corp

Nr. Tronson cot D/C ∑ζ
sferic radiator incalzire
1 2 3 4 5 6 7
2.un.1 1 2,8 1,5 10 2,5 17,8
2.un.2 0 2,1 0 0 0 2,1
2.ec.1 1 2,8 1,5 10 2,5 17,8
2.ec2 0 2,1 0 0 0 2,1
2.p.1 1 2,8 1,5 10 2,5 17,8
2.p.2 0 2,1 0 0 0 2,1

22
A11. Calculul hidraulic de dimensionare a coloanei

Pentru a determina consumatorul cel mai dezavantajat se calculeaza sarcina termica pe fiecare
coloana si se determina coloana cea mai incarcata termic (cea mai dezavantajata).

ETAJ ULTIMUL
PARTER CURENT ETAJ
AP1 3277 2949 3441 [W]
AP2 5400 3760 5568 [W]
AP3 4258 2780 4421 [W]
AP4 4258 2780 4421 [W]

C1 C2 C3 C4
37983 37983 30311 48136 [W]

Total 154413 [W]

Coloana cea mai dezavantajata este C4. Consumatorul cel mai dezavantajat este corpul de
incalzire cu sarcina termica cea mai mare racordat la coloana C4: corpul de incalzire de la
ultimul nivel din incaperea UE 04 (Φ=1910W).

Coloanele si racordurile de la coloana la MTH sunt realizate din conducte din otel.

Pentru coloana cea mai dezavantajata(C4), se realizeaza o schema de calcul si se numeroteaza

toate tronsoanele care compun traseul consumatorului cel mai dezavantajat pornind de la MTH-
ul cel mai sus plasat(MTH 1) spre baza coloanei.

23
24
Calculul de dimensionare a coloanei C4 se face in situatia in care nu se cunoaste disponibilul de
presiunela baza coloanei (in punctul de racord HH)

-Dimensionarea traseului consumatorului cel mai dezavantajat:

Se stabileste valoarea minimă a diferenței de presiune (provenită din efect de pompare) la baza
coloanei: ∆𝐻𝑃−𝑚𝑖𝑛 = (1,5 ÷ 2)𝐻𝑔 = (1,5 ÷ 2) ∆𝜌 ∗ 𝑔 ∗ ℎ [𝑃𝑎]

Unde:

∆HP-min : valoarea diferenței minime de presiune asigurată de pompă la baza circuitului

(coloanei) [Pa]

Δρ – diferenta de densitate a agentului termic (tr=70⁰C / tt=90⁰C) [kg/m3 ] (tabel 4.2.2 –

Manualul instalatorului, editia 2002)

h – inaltimea coloanei (de la baza pana la MTH 1) [m] (din schema de calcul)

Se calculeaza coeficientul de pierdere de sarcina liniara unitara medie (Rm):

𝑅𝑚 = (1 − 𝑎) ∗ ∆Hp, min ∑ 𝑙𝑗 𝑛 𝑗=1 [𝑃𝑎⁄𝑚]

Unde:

a – aproximare a pierderilor locale de sarcina = 0.33 [-] ∆HP-min :

valoarea diferenței minime de presiune asigurată de pompă la baza circuitului (coloanei) [Pa]

∑ 𝑙𝑗 𝑛 𝑗=1 – lungimea totala (tur+retur) a tronsonului (masurata in plan orizontal si vertical la

UN) [m]

Rm – coeficient de pierdere de sarcina liniara unitara medie [Pa/m]

In functie de sarcina termica a tronsonului si de viteza economica se alege diametrul si se

determina viteza reala a agentului termic prin tronsonul de conducta si coeficientul de pierdere
de sarcina liniara unitara real pentru fiecare tronson (tabelul 4.2.3 – Manualul instalatorului,
editia 2002).

Se calculeaza pierderea de sarcina liniara (Rj*lj)TR si pierderea de sarcina locala (ZTR) pentru
fiecare tronson.

-Scopul calcularii Rmin si Rmax este de a cunoaste o plaja de pierdere liniara unitara de sarcina
unde sa alegem diametrele conductelor. Este o plaja orientativa nu obligatoriu a fi respectata.

25
 Dimensionare coloanei cea mai
dezavantajata 4.2.7 4.2.7
φ l d v R R*I Σξ Z R*l+Z Σ(R*l+Z)
Nr tronson
KW m toli m/s Pa/m Pa - Pa Pa Pa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2,3 5,57 6,2 1/2'' 0,33 111 688,2 19 1037,4 1725,6 1725,6
2.4 9,33 5,2 3/4'' 0,33 74,5 387,4 0 0 387,4 2113
2.5 13,09 5,2 3/4'' 0,45 147 764,4 0 0 764,4 2877,4
2,6 16,85 5,2 1 0,38 74 384,8 0,9 65,16 449,96 3327,36
2.7 20,61 5,2 1 0,47 110 572 0 0 572 3899,36
2.8 24,37 5,2 1 0,58 154 800,8 0 0 800,8 4700,16
2,9 2813 5,2 1,25 0,37 49 254,8 0 0 254,8 4954,96
2.10 33,53 4 1,25 0,44 65 260 3,5 336 596 5550,96

Coeficineti de pierdere de sarcina locala

coloana
Nr Robinet Clapeta
Robinet inchidere Cot Curba TTS TTI Contor Σξ
tronson echilibrare de sens
1 2 3 4 2 5 6 7 3 8
2,3 1,5 4 1 0 0 0 10 2,5 19
2.4 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.5 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2,6 0 0 0 0 0,3 0,6 0 0 0,9
2.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.8 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2,9 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.10 1 2 0,5 0 0 0 0 0 3,5

ΔHp-min 5113,4 Pa a 0,33

Δρ 12,47 kg/m3

Rm 82 h 20,2 m

g 9,81

∆𝑝𝑡𝑜𝑡−𝑐𝑐𝑚𝑑 = 7352,5 Pa

Se verifica indeplinirea conditiei: ∆𝒑𝒕𝒐𝒕−𝒄𝒄𝒎𝒅 > ∆𝑯𝑷−𝒎𝒊𝒏 [𝑷𝒂]

26
 Calculul de dimensionare a circuitelor in paralel

Σ(R*l+Z)2un1 2un1 2.3 2.4 2.5 4159 [Pa]

Σ(R*l+Z)2ec1 2ec2 1435 [Pa]
Σ(R*l+Z)2ec11 783,9 [Pa]
2219 [Pa]

Σ(R*l+Z)2un1 2un1 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 5601 [Pa]

Σ(R*l+Z)2p1 2p2 1.631 [Pa]

Σ(R*l+Z)2p11 1.032,9 [Pa]

2.664 [Pa]

27
Dimensionare racorduri la coloana

Disponibil
Nr de
tronson φ l d v R R*I Σξ Z R*l+Z Σ(R*l+Z) presiune
KW m toli m/s Pa/m Pa - Pa Pa Pa -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ΔHCC'=3960[Pa]

2,11 3,76 0,4 1/2'' 0,27 75,5 30,2 20,65 753,725 783,9 783,9
se va
consuma in
1940,3 robinetul
1,435 2.219
de reglare
din MTH 4

ΔHG'G=5402[Pa]

2,12 5,4 0,4 1/2'' 0,31 94 37,6 20,65 995,33 1032,9 1.032,9
se va
consuma in
2936,4 robinetul
1.631 2.664
de reglare
din MTH 8

Coeficienti de pierdere de sarcina locala racorduri la coloana

Robinet Robinet Clapeta
Nr tronson Cot Curba r/d=3 TTS TTI Contor Σξ
inchidere echilibrare de sens
- - - - - - - - - -
NOD CC'
2.11 1,5 4 1 - 3 1,15 10,0 2,5 20,65
NOD GG'
2.12 1,5 4 1 - 3 1,15 10,0 2,5 20,65

NOD CC' TTS 0,7

TTI 0,7

NOD GG' TTS 0,7

TTI 0,7

28
A12. Calculul retelei de distributie din subsol

-Dimensionarea traseului consumatorului cel mai dezavantajat si a racordurilor:

-In functie de sarcina termica a tronsonului si de viteza recomandata (v<0.8 m/s) se alege
diametrul si se citesc vitezele agentului termic prin conducta si pierderea de sarcina liniara
unitara pentru fiecare tronson
-Se calculeaza pierderea de sarcina pentru fiecare tronson in functie de lungimea acestuia si a
rezistentelor locale de pe tronson.

Nr.
φ l R di v R*l ∑ζ z Z R*l+Z ∑(R*l+Z)
Tronson
- KW m Pa/m mm m/s Pa - Pa Pa Pa Pa
S.1 48,7 1,8 120,5 35,75 0,6 216,9 2 180 360 576,9
S.2 78 6,1 141,9 41,25 0,7 865,59 5 245 1102,5 1968,09
7666
S.3 116,49 1,3 100 57,3 0,7 130 0 245 0 130,00
S.4 154,44 14,3 58,7 63 0,73 839,41 15,52 267,5 4151,6 4991,01

Nr. Robinet Robinet Clapeta

Cot v/Vx TTS TTI TDS TDI Contor ∑ζ
Tronson inchidere echilibrare sens
S.1 0 2 0 1 0 0 - = 0 0 2,00
S.2 0 0 0 1,17 3,5 1 - - 0 0 4,50
S.3 0 0 0 1,00 3,05 1,14 - - 0 0 4,19
S.4 1,5 2 0,3 1,04 - - - - 10 1,72 15,52

Nod AA' 576,9 158,3 RF5= 418,6

Nod BB' 2544,99 1026,4 RF6= 1518,59
Nod CC' 2674,99 810 RF7= 1864,99

S.5 30,31 1 46,3 35,75 0,37 46,3 5 16 80 126,3

S.6 37,98 0,7 80 35,75 0,48 56 5 80 400 456
S.7 37,98 0,9 80 35,75 0,48 72 5 61 305 377

29
30