Sunteți pe pagina 1din 21

INCREDIBILA INCURSIUNE ÎN

ARTA CREŞTINĂ RENASCENTISTĂ


Conținuturi
GENERALITATI................................................................................................................1
1. Capela Sixtină are dimensiunea Templului lui Solomon..........................................1
2. La pictura Capelei Sixtine au lucrat cei mai buni artiști............................................3
3. Michelangelo și tavanul capelei.................................................................................3
4. Crearea lui Adam.......................................................................................................5
5. Judecata de Apoi........................................................................................................5
CAPELA SIXTINĂ – INCREDIBILA INCURSIUNE ÎN ARTA
CREŞTINĂ RENASCENTISTĂ....................................................................................................8
CAPELA SIXTINĂ
GENERALITATI

1. Capela Sixtină are dimensiunea Templului lui Solomon.

Capela Sixtină a fost concepută ca o structură defensivă, dar a servit și ca biserică de casă
pentru papi.

Clădirea are formă


dreptunghiulară și repetă exact
dimensiunile Templului lui
Solomon - 40,9 metri lungime
și 13,4 metri lățime. Așa scrie
în Vechiul Testament.
Biserica casa papală
are 3 etaje.
Primul etaj este foarte
solid și solid, cu ziduri groase
și înalte, tipice structurilor
defensive din acele vremuri.
La etajul doi, vedem
ferestre tip lancet, datorită
dimensiunii cărora există
întotdeauna suficient aer și
lumină în interiorul capelei.

Etajul al treilea era o cameră de gardă, așa că în loc de ferestre există multe lacune care
serveau drept găuri pentru a trage în țintă. Odată ce această încăpere nu mai avea acoperiș,

1
galeria a fost deschisă, dar de-a lungul timpului s-a decis construirea unui strat de protecție
pentru a fenomene naturale nu a stricat picturile neprețuite.
Celebrele picturi murale ale Capelei Sixtine... acesta este sufletul ei. Aceeași lume
interioară bogată din punct de vedere spiritual despre care am vorbit chiar la început. O urmă a
celor trei giganți ai Renașterii - Rafael, Botticelli și Michelangelo. Un cadou neprețuit lăsat nouă
ca moștenire. O legendă vie, un miracol păstrat cu atâta grijă timp de cinci secole, încât astăzi am
spune: „Da, minunile sunt acolo unde ei cred în ele, și cu cât cred mai mult, cu atât se întâmplă
mai des”.

Decoratiune interioara

Din exterior, capela pare


destul de nedescris, deoarece a fost
construită inițial ca structură
defensivă. Cu toate acestea,
dimensiunile sale (lățime - 13,41 m,
lungime - 40,93 m, înălțime - 20,70
m) repetă exact contururile
Templului lui Solomon din Vechiul
Testament.

2
2. La pictura Capelei Sixtine au lucrat cei mai buni artiști

În
ciuda

faptului că opera lui Michelangelo este numită încoronarea Capelei Sixtine, cei mai eminenți
artiști ai vremii au fost angajați în pictura sălii: Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio, Pietro
Perugino, Cosimo Roselli. Tapiseriile au fost create de însuși Raphael. Maeștrii au creat 16
fresce magnifice (doar 12 au ajuns la noi), care sunt compoziții destul de complexe pe teme
biblice.

3. Michelangelo și tavanul capelei

3
Inițial, tavanul Capelei Sixtine a fost proiectat de artistul Piermatteo d "Amelia. Fondul
albastru a fost presărat cu multe stele aurii. Dar din ordinul papei, acest tavan a fost pictat, iar
Michelangelo Buonarroti și-a creat capodopera în locul său.

Artistul a spus întotdeauna că este mai mult un sculptor decât un artist. Cu toate acestea,
maestrul a luat ca pe o provocare oferta papei și s-a pus pe treabă. Dar toți cei cinci ani pe care
Michelangelo i-a petrecut lucrând la pictură, maestrul s-a plâns prietenilor săi de faptul că ura
acest tavan. Artistul a spus că „i-a crescut gușă din cauza acestei torturi, iar stomacul i-a fost
zdrobit sub bărbie”. Credința populară că Michelangelo a lucrat în timp ce era întins pe spate nu
este adevărată. Stăpânul a dezvoltat un fel de schelă, pe care trebuia să stea, aruncând capul în
sus, apoi în jos, apoi în lateral.

4
4. Crearea lui Adam

Fresca centrală „Crearea lui Adam” merită o atenție deosebită. Oamenii de știință cred că
imaginea lui Dumnezeu pe un fundal roșu seamănă cu contururile creierului uman. În plus,
Atotputernicul este înfățișat aici ca un bătrân înțelept, cu barbă cenușie. Această imagine a
devenit arhetipală, iar după Michelangelo, aproape toată lumea a început să-L înfățișeze pe
Dumnezeu într-o ipostază similară.

5. Judecata de Apoi

5
La aproape un sfert de secol după ce a pictat tavanul, Michelangelo a fost din nou chemat
să facă o nouă frescă în Capela Sixtină, de data aceasta pe peretele altarului. Un fapt interesant
este că în acel loc existau deja fresce ale lui Perugino, dar acestea au fost distruse de dragul unei
noi capodopere. Michelangelo s-a pus pe treabă. Pe o suprafata de 200 mp. metri, urma să apară
scena biblică „Judecata de Apoi”.
În timpul (22 de ani) care a trecut între prima și ultima lucrare a lui Michelangelo, în
biserică au avut loc multe schimbări, a venit vremea Reformei. Judecata de Apoi a provocat nu
numai admirație, ci și critici acerbe. Imaginile nud de pe frescă au fost recunoscute ca obscene.

6
Michelangelo a îndurat în mod surprinzător toate atacurile celor răi și a continuat să
lucreze. Singurul răspuns tăcut, dar vizibil la atitudine similară la opera sa era o frescă a unuia
dintre criticii zeloși Biagio da Cesena cu urechi de măgar. Un șarpe înfășurat în jurul lui
înseamnă că această persoană se va duce în iad după pofta lui.
Cu toate acestea, pontiful le-a ordonat altor artiști să „acopere” goliciunea cu frunze de smochin,
plante, animale și haine. Desigur, capodopera a fost deteriorată. În 1590, un alt papă, Clement al
VIII-lea, a decis să distrugă cu totul Judecata de Apoi, pentru că credea că fresca era încă prea
sinceră. Din fericire, a fost descurajat de la planul său.

Mulți artiști au abordat tema creștinismului în picturile lor. Fiecare dintre acestea poate fi
numită o adevărată capodoperă.
Poate că acesta este cazul când aspectul exterior nu corespunde deloc conținutului intern.
Contrastul dintre „ambalaj” și conținut este prea mare. După părerea mea, în toată Roma, și ce
este acolo la Roma, în toată Italia, nu vei găsi o asemenea disonanță, o asemenea încălcare a
armoniei, o combinație atât de incompatibilă... Reținere exterioară, aș spune chiar, urâțenie. ,
cuplat cu o splendoare internă cu adevărat neprețuită.

7
CAPELA SIXTINĂ – INCREDIBILA INCURSIUNE ÎN ARTA
CREŞTINĂ RENASCENTISTĂ

Capela Sixtină este cunoscută în special pentru două lucruri: locul unde au loc conclavele
papale şi magnificele picturi realizate de Michelangelo (plafon şi peretele din spate), existând şi
picturi ale altor artişti.
Michelangelo a pictat 1100 de metri pătraţi din tavanul Capelei între 1508 şi 1512.
Pictarea plafonului a durat patru ani şi şi-a lăsat amprenta pe sănătatea lui Michelangelo.
Lucrând pe spate, o cantitate mare de vopsea trebuie să fi intrat în plămânii lui.
După ce a terminat lucrările în 1512, Michelangelo s-a întors la sculptură, nepictând
aproape nimic până în 1536, când a început lucrul la Judecata de Apoi.
Vă prezentăm în cele ce urmează câteva imagini ale acestei minunate capodopere:
Harta motivelor pictate în Capela Sixtină

Plafon Capela Sixtină

8
Dumnezeu îl creează pe Adam

9
Capela Sixtină, plafon:
Partea de sus: Separarea luminii de
întuneric.
Partea de jos: Iona
Stânga sus: Jeremiah
Dreapta sus: Sibila Libiană
Colţul din dreapta jos: Moise ridică
serpanta de bronz.

Colţul din stânga jos: Haman este


denunţat şi ucis.
Partea de sus: Separarea
pământului din ape.
Partea de jos: Crearea Soarelui,
Lunii şi planetelor.

Partea de sus: Crearea Evei.


Partea de jos: Crearea lui Adam –
punctul central al plafonului.

10
Partea de sus : Noe şi familia sa aduc
jertfă lui Dumnezeu pentru salvarea de
la marele potop.
Partea de jos: Căderea şi expulzarea
din Grădina Edenului.

Partea de sus: Noe beat, căzut în


dizgraţie.
Partea de jos: Marele potop.

Centru sus: Zaheriah


Stânga sus: Judith îl ucide pe Olofern.
Dreapta sus: David îl ucide pe Goliat.
Dreapta jos: Iacov şi Iosif
Stânga jos: Eleaza şi Mathan

11
Peretele din spate – Judecata de Apoi (Michelangelo Buonarroti – datat 1539, când Michelangelo
avea 87 de ani).
Îngerii în mijloc suflă în trâmbiţe pentru a-i ridica pe cei morţi. Unul dintre ei ţine cartea în care
toate sunt scrise după care Iisus va face judecata.
În stânga, cei aleşi sunt escortaţi la cer de îngeri. La dreapta, condamnaţii merg în iad.
Iisus este aşezat în mijloc, cu mama sa, Maria, alături. Cele două figuri mari sunt Pavel (stânga)
şi Petru (dreapta, cu cheile în mână). Figura din dreapta jos dinspre Iisus este Sf. Bartolomeu,
care ţine în mână pielea unui mort (autoportret al lui Michelangelo).
Mai sus în lunete sunt simboluri ale Patimilor – crucea, coroana de spini, stâlpul de flagelare,
suliţa şi buretele inmuiat în oţet.

Tavanul Capelei Sixtine, peretele nordic: Profeţi şi Sibile (femei profet din antichitate
care conform bisericii au prevestit venirea lui Isus): de la stânga la dreapta: Sibila Libiană,
Daniel, Sibila din Cumae, Isaia, Sibila din Delfi.

Tava
nul Capelei Sixtine, peretele sudic: Profeţi şi Sibile de la stânga la dreapta: Joel, Sibila
Erythreana, Ezechiel, Sibila Persană, Ieremia.

12
13
Capela Sixtină, peretele de nord: Botezul lui Isus (pictat de Pietro Perugino, 1482).

Capela Sixtină, peretele de nord: Ispita lui Isus (pictat de Botticelli (Sandro Filipepi) 1481-
1482).

14
Capela Sixtină, peretele de nord: Chemarea primilor ucenici (pictat de Domenico Ghirlandaio,
1481-1482).

Capela Sixtină, peretele de nord: Predica de pe Munte (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

15
Capela Sixtină, peretele de nord: Isus predă cheile împărăţiei cerurilor lui Petru (pictat de
Pietro Perugino, 1481 -1482).

Capela Sixtină, peretele de nord: Cina cea de Taină (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

16
Capela Sixtină, peretele de sud: Călătoria lui Moise prin Egipt (pictat de Pietro Perugino,
1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: mai multe scene din viața lui Moise (pictat de Botticelli (Sandro
Filipepi) 1481-1482).

17
Capela Sixtină, peretele de sud: trecerea Mării Roşii (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

Capela Sixtină, peretele de sud: Moise cu tablele Legii (pictat de Cosimo Rosselli, 1481-1482).

18
Capela Sixtină, peretele de sud: Moise, ultimele acte şi moartea (pictat de Luca Signorelli,
1481-1482).

Capela Sixtină, vedere spre altar

19
Vedere spre intrare

20

S-ar putea să vă placă și