Material propus de prof.

Mirela DS 1

CE SCRIEM .... DACĂ ...

MODEL INDICATIV - PREZENT
Prezentul (liric/narativ/ dramatic) exprimă intensitatea trăirii într-o durată concentrată,
valorizând clipa prezentului, aflată în contrast cu trecutul/ viitorul: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de .........., prezentul (gnomic, istoric, descriptiv etc.)
creionează .........., lucru care se regăsește în secvența ,,..........” unde verbele
predicative ,,..........”, ,,..........”, ,,..........” conferă textului un aer de ............................. . În plus,
prezentul ........... indică ideea de continuitate a unei stări emoționale, amplificând trăirile
resimțite de către poet/ eu liric/ narator/ dramaturg: ,,..........”.
MODEL INDICATIV - IMPERFECT
Imperfectul (liric/narativ/ dramatic) exprimă intensitatea trăirii unei amintiri,
valorizând clipa neterminată, deschizând o perspectivă dinspre trecut spre viitor: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de ........., imperfectul (liric, istoric, descriptiv,
narativ/ evocativ etc.) creionează .........., lucru care se regăsește în secvența ,,..........” unde
verbele predicative ,,..........”, ,,..........”, ,,..........” conferă textului un aer de insistență,
adică ............................. . În plus, imperfectul prelungește durata acțiunii pe axa temporală la
infinit: ,,..........”.
MODEL INDICATIV – PERFECT SIMPLU
Perfectul simplu (liric/narativ/ dramatic) reliefează derularea rapidă a evenimentelor/
valoarea trăirilor, lucru care se observă și în fragmentul-suport: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de ........., perfectul simplu (liric, istoric, descriptiv,
narativ/ evocativ etc.) creionează ........... Această stare conduce la schimbarea firului narativ,
având rol de a brusca relatarea, element care se regăsește în secvența ,,..........” unde verbele
predicative ,,..........”, ,,..........”, ,,..........” conferă textului un aer .....................,
adică ............................. . În plus, perfectul simplu sensibilizează prin ............... .
MODEL INDICATIV – PERFECT COMPUS
Perfectul compus (liric/narativ/ dramatic) înscrie textul într-o derulare trecută, lucru
care se observă și în fragmentul-suport: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de .........., perfectul compus (liric, istoric, descriptiv,
narativ/ evocativ etc.) creionează ........... Această stare conduce spre o durată ideală a creației,
a artei, element care se regăsește în secvența ,,..........” unde verbele
predicative ,,..........”, ,,..........”, ,,..........” conferă textului o nouă aventură
 Material propus de prof. Mirela DS 2

cognitivă, ....................., adică ............................. . În plus, perfectul compus sensibilizează

prin ............... .
MODEL INDICATIV – VIITOR
Viitorul (liric/narativ/ dramatic) înscrie textul într-o derulare ce sugerează siguranță,
lucru care se observă și în fragmentul-suport: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de .........., viitorul (liric, istoric, descriptiv, narativ/
evocativ etc.) creionează ........... Această stare conduce spre o viziune a ceea ce va fi, adică o
perspectivă, element care se regăsește în secvența ,,..........” unde verbele predicative ,,..........”,
,,..........”, ,,..........” conferă textului o lărgire spațio-temporală, .....................,
adică ............................. . În plus, viitorul sensibilizează prin ............... .
MODEL CONJUNCTIV
Conjunctivul (liric/narativ/ dramatic) înscrie textul într-o derulare ce sugerează o
acțiune realizabilă, posibilă, probabilă, lucru care se observă și în fragmentul-suport: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de .........., conjunctivul (liric, istoric, descriptiv,
narativ/ evocativ etc.) creionează ........... Această stare conduce spre o semnalizare a trecerii
de la dimensiunea reală spre cea imaginară, element care se regăsește în secvența ,,..........”
unde verbele predicative ,,..........”, ,,..........”, ,,..........” conferă textului o lărgire spațio-
temporală, ....................., adică ............................. . În plus, conjunctivul se configurează
prin ............... .
MODEL CONDIȚIONAL-OPTATIV
Condiționalul-optativ (liric/narativ/ dramatic) înscrie textul într-o derulare ce
sugerează o acțiune ipotetică, lucru care se observă și în fragmentul-suport: ,,..........”.
În creația literară ,,..........”, scrisă de .........., condiționalul-optativ (liric, istoric,
descriptiv, narativ/ evocativ etc.) creionează ........... Această stare conduce spre o semnalizare
a experienței imaginate, element care se regăsește în secvența ,,..........” unde verbele
predicative ,,..........”, ,,..........”, ,,..........” conferă textului o lărgire a realității, .....................,
adică ............................. . În plus, condiționalul-optativ se configurează prin ............... .
 Material propus de prof. Mirela DS 3

MODEL CARACTERIZARE DE PERSONAJ

Personajul X constituie principalul centru de univers al textului ........., fiind construit
conform viziunii estetice (romantice/clasice/simboliste/moderniste etc.), dar și în funcție de
caracterul speciei fragmentului citat/ selectat din opera ,,..........”, semnată de ..........................
Protagonistul, ........, se află ......... (se prezintă situația din fragment în ¾ rânduri).
Astfel, acesta este caracterizat direct (făcută de către narator/ alt personaj/ personajul însuși cu
referire la detalii privind portretul fizic, vestimentație, înfățișare etc., calități și defecte – a nu
se confunda cu emoțiile și emoțiile, adică dacă este trist, melancolic etc.), cât și indirect
(fapte/vorbe/ relația cu celelalte personaje – conflicte, în special, mediul de viață, nume etc.).
Mai mult decât atât, un element cheie al caracterizării indirecte îl deține modul de expunere,
deoarece din faptele prezentate prin intermediul narațiunii ne dăm seama de ............ . În plus,
verbele la .......... ajută dialogul care ......... / sentimentele și frământările sufletește reflectate în
monolog au rolul de a ............. .
De asemenea, din secvența în care (se prezintă o scenă) reiese faptul că
personajul .............................., ..................................... . Personajul își
dezvăluie ............................ . Din relația cu ...................................., acesta se dovedește a
fi .......................................
Prin urmare, prin comportament, atitudine și limbaj, personajul ........................ face
parte din galeria (romanticilor, avarilor, intelectualilor etc.) alături de ............................... .
MODEL GEN EPIC
Creația citată, ,,..........”, scrisă de .........., aparține genului epic întrucât se observă
prezența unei relații între instanțele comunicării narative: personajele și naratorul.
În discursul din fragmentul-suport, se enunță din perspectiva subiectivă/ obiectivă,
naratorul fiind unul homodiegentic/ heterodiegetic, utilizându-se persoana întâi/ a
treia: ,,..........”.
Acțiunea este liniară/cronologică/ retrospectivă etc., fiind implicate următoarele
personaje: ....................................................... . Acestea sunt instanțe epice fictive, ce emit ca
emițători și receptori de mesaj, ca ,,actori” pe o scenă imaginară. Astfel, acestea .....................
În concepția exegetului Roland Barthes personajele, ,,ființe de hârtie”, creionează
universul .. ............... .
MODEL GEN LIRIC
 Material propus de prof. Mirela DS 4

Creația citată, ,,..........”, scrisă de .........., aparține genului liric întrucât se observă
domeniul confesiunii și al contemplației, în care se dezvăluie complexitatea lumii interioare a
artistului și viziunea artistică unică despre realitatea discursului reflectată în text.
La nivelul discursului poetic se observă principala trăsătură a limbajului artistic,
numită expresivitate artistică. Aceasta este transpusă în text prin figuri de stil, cum ar fi .........,
ce arată .............................. . În plus, caracterul profund subiectiv al discursului poetic este
conferit de prezența eului liric, marcat lexico-gramatical prin verbe predicative de persoana
întâi, ................................. și pronume personale de persoana întâi, ......................., dar și prin
interjecții, ........, substantive în vocativ, ........., verbe la imperativ, .......................... .
MODEL GEN DRAMATIC
Creația citată, ,,..........”, scrisă de .........., aparține genului dramatic întrucât se observă
prezența didascaliilor. Acestea oferă detalii cu privire la elementele de structură și de
compoziție: actul .........., scena, ......., lista de personaje, .............., indicațiile regizorale cu
privire la mimică, ........................., gesturi, .........................., vestimentație, .....................,
decor, ............................... . În plus, modul de expunere utilizat este dialogul dramatic: ...........
........................................................ .
MODEL DIALOG ÎN GENUL DRAMATIC
În fragmentul citat, ,,..........”, scris de .........., dialogul contribuie la evidențierea
conflictului exterior de ordin social/ moral/ afectiv/ erotic/ de interese/ de mentalități între
generații/ politic generat de ............/ interior, de ordin psihologic, generat de .................... În
plus, dialogul contribuie și la caracterizarea indirectă a personajelor care pot fi încadrate în
diverse tipologii de caracter. Astfel, X se încadrează în tipologia omului ............ Referitor la
Y, acesta ........... .
MODEL ROLUL DIDASCALIILOR
Creația citată, ,,..........”, scrisă de ........., aparține genului dramatic întrucât se observă
prezența didascaliilor. În fragmentul citat, didascaliile însumează elementele
compoziționale .........., lista de personaje, .........................., cronotopul, ..........................,
indicațiile regizorale, ........................ . Acestea, din urmă, oferă detalii privind mișcarea
scenică, ..........., sentimentele, .........................., mimica, .............................,
vestimentația, ............., gesturi, ........................................................ .
MODEL COMENTAREA UNOR FIGURI DE STIL
Poezia reprezintă calea prin care eul liric sensibil se risipește în lume, simțindu-i
pulsațiile tainice și descoperindu-i adevărurile simple. Transfigurând artistic realitatea prin
capacitatea modelatoare a imaginației, poetul, prin intermediul eului liric, plăsmuiește în
 Material propus de prof. Mirela DS 5

creația sa, ,,..........”, scrisă de .........., un mic univers artisticfascinant prin forța de sugestie a
cuvântului.
Se utilizează un limbaj artistic ce dezvoltă tema .............., valorificată prin
motivele ...................... ce introduc un limbaj artistic preserat de epitete ....................,
metafore ............ etc. Astfel, ..................................., creează o sugestivă imagine auditivă/
vizuală/ olfactivă/ motrică ce amplifică / sporește / evidențiază / reliefează
farmecul .............................. . În plus, ......................., dă naștere unei alte imagini
artistice, ......................., care trimite la ideea că .................. ..............................
RELAȚIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE
În fragmentul-suport identificăm o serioe de personaje. Acestea constituie principalul
centru de univers al textului ........., fiind construite conform viziunii estetice
(romantice/clasice/simboliste/moderniste etc.), dar și în funcție de caracterul speciei
fragmentului citat/ selectat din opera ,,..........”, semnată de ..........................
Protagonistul, ........, se află ......... (se prezintă situația din fragment în ¾ rânduri).
Astfel, acesta este caracterizat direct (făcută de către narator/ alt personaj/ personajul însuși cu
referire la detalii privind portretul fizic, vestimentație, înfățișare etc., calități și defecte – a nu
se confunda cu emoțiile și emoțiile, adică dacă este trist, melancolic etc.), cât și indirect
(fapte/vorbe/ relația cu celelalte personaje – conflicte, în special, mediul de viață, nume etc.).
Mai mult decât atât, un element cheie al caracterizării indirecte îl deține modul de expunere,
deoarece din faptele prezentate prin intermediul narațiunii ne dăm seama de ............ . În plus,
verbele la .......... ajută dialogul care ......... / sentimentele și frământările sufletește reflectate în
monolog au rolul de a ............. .
De asemenea, din secvența în care (se prezintă o scenă) reiese faptul că
personajul .............................., ..................................... . Personajul își
dezvăluie ............................ . Din relația cu ...................................., acesta se dovedește a
fi .......................................
Un alt personaj cheie este Y. Acesta este caracterizat direct (făcută de către narator/ alt
personaj/ personajul însuși cu referire la detalii privind portretul fizic, vestimentație, înfățișare
etc., calități și defecte – a nu se confunda cu emoțiile și emoțiile, adică dacă este trist,
melancolic etc.), cât și indirect (fapte/vorbe/ relația cu celelalte personaje – conflicte, în
special, mediul de viață, nume etc.). Apoi, din secvența în care (se prezintă o scenă) reiese
faptul că personajul .............................., ..................................... . Personajul își
dezvăluie ............................ .
 Material propus de prof. Mirela DS 6

Din relația dintre cele două personaje, deducem câteva elemente cheie, cum ar
fi ....................., ........................., ............................. și .................................... .
Prin urmare, prin comportament, atitudine și limbaj, personajele ........................ fac
parte din galeria (romanticilor, avarilor, intelectualilor etc.) alături de ............................... .
MODEL APARTENENȚĂ LA REALISM
Curent literar și artistic care a început la sfârșitul secolului al XIX-lea ca o reacție
împotriva romantismului. Fragmentul citat, ,,..........”, scris de .........., se încadrează în
curentul literar realist deoarece naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient și
omniprezent, heterodiegetic. În plus, personajele sunt încadrate în tipologii de caractere.
Astfel, X este tipul omului ........ . De asemenea, se observă teme specifice: ...........................
MODEL APARTENENȚĂ LA ROMANTISM
Curent literar care pune accentul pe subiectul uman, pe explorarea zonelor profunde
ale sufletului omenesc și pe valorificarea zonei onirice, romantismul stă sub semnul
eclectismului stilistic.
Fragmentul citat, ,,..........”, scris de .........., se încadrează în curentul literar romantism
deoarece dezvoltă, la nivelul discursului poetic, tema (iubirii/ naturii etc.). Acest lucru este
susținut prin valorificarea elementului național (folclor, istorie), .........................., ..................,
dar și cu ajutorul caracterului militant pentru ............................................., așa cum rezultă din
secvența ................................................... . De asemenea, la nivelul discursului liric sunt
valorificate motive specific romantice ...........................
MODEL APARTENENȚĂ LA SIMBOLISM
Mișcare artistică și literară de la sfârșitul secolului al XIX-lea care pune accentul pe
exprimarea oricăror trăiri, fenomene, obiecte cu ajutorul simbolurilor. .
Fragmentul citat, ,,..........”, scris de .........., se încadrează în curentul literar simbolism
deoarece dezvoltă, la nivelul discursului poetic, sinestezia .......................... Acest lucru este
susținut prin preferința unui ton mai intim, cvasiconfesiv, concentrând discursul spre
emoție, ........................, muzicalitate interioară a ideii, ........................,
simboluri, ........................., dar și sugestii, ................................. . De asemenea, la nivelul
discursului liric sunt valorificate motive specific simboliste ............................ În plus, este
cultivat versul liber, ........., corespondența între diferite stări auditive/vizuale/ olfsctive/
motorii........................... .
MODEL APARTENENȚĂ LA ERMETISM
Ermetismul reprezintă o tendință în literatură, devenită curent literar, cu precădere
după Primul Război Mondial, mai ales în poezie, caracterizată prin folosirea deliberată, uneori
 Material propus de prof. Mirela DS 7

cu ostentație, a unui limbaj excesiv intelectualizat, obscur, dificil, criptic, adesea ininteligibil,
considerat ermetic, adică o tendință de încifrare a comunicării lirice într-un spirit ezoteric.
În fragmentul-dat, .........., de ........ identificăm simbolismul ocult, ............................,
expresia sibilinică, ..........................., transcenderea verbului prin investirea sa cu virtuți
de magie contribuind toate la a da .......................... o notă de obscuritate
enigmatică, ..................... .
De asemenea, după cum se știe, ermetismul califică tot ceea ce implică un înțeles
ascuns ce poate fi revelat numai prin inițiere: ,,.......”. În fragmentul-suport, ermetismul se
manifestă prin încifrarea discursului ........... într-un spirit ezoteric, ..................... . Apoi, notăm
faptul că, totul se află sub semnul libertății cuvântului metaforizat, ................, lumea
purificată ......................... .