Subiectul al II-lea –Modele pentru Bacalaureat

1. Pașoptismul

În textul cu titlul ……………………de ....................................întregul discurs se concentrează pe tema

renașterii naționale, se inspiră din istorie și pune accent pe creația originală.

Pe de o parte, se remarcă, inspirația (din trecutul istoric/din natura patriei/ din creaţia folclorică)
exemplu...................................în care .............................................................................,

Pe de altă parte,în text apare (personajul istoric/personajul mitologic/obiceiul/

tradiția)exemplu..................................................................

În concluzie, putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține perioadei pașoptiste.

2. Romantismul

În textul cu titlul …………………… de ....................................întregul discurs se concentrează pe sensibilitate,

prezentarea emoțiilor și sentimentelor.

Pe de o parte, se remarcă tema (istoriei/naturii/iubirii/cosmosului/timpului/geniului/folclorului)

exemplu..................................., cu motive romantice ca (visul/lacul/noaptea/somnul/luna/stelele)
exemple..............................................

Pe de altă parte,în text apar figuri de stil romantice ca( hiperbola/ antiteza romantică)
exemplu..................................................... exemplu..................................................................

Textul stă sub semnul imaginației și a fanteziei creatoare în defavoarea rațiunii lucide.

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține romantismului.
3. Realismul

În textul cu titlul ……………………de ....................................întregul discurs se concentrează pe veridicitate

(=prezentarea realității) printr-o perspectivă narativă obiectivă.

Pe de o parte, se remarcă scriitorul realist care observă detaliat ( mediul=satul, orașul,strada, casele
/omul/domeniul de activitate/diferite clase sociale) exemplu...................................în
care................................................................,

Pe de altă parte,în text apare tema realistă (familia/ moștenirea/averea/zestrea)

exemplu.................................................................. Totul este lipsit de idealizare, stilul fiind sobru,
impersonal, lipsit de podoabe.

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține

realismului.

4.Simbolismul

În textul cu titlul …………………… de ....................................întregul discurs se concentrează pe simboluri și

sugestii prin care se transimt diferite stări sufletești.

Pe de o parte, se remarcă tema (naturii/iubirii/marii plecări) exemplu................................... și motive

simboliste ca (orașul/târgul/ploaia/singurătatea/instrumentele muzicale)
exemplu..............................................

Pe de altă parte, opera se bazează pe muzicalitatea versurilor prin figuri de stil ca sinestezia
(exemplu)..................., repetiția (exemplu)...............................sau prin imagini artistice legat de cromatică
(exemplu) ...................., imagine olfactivă.......................................... Prezintă o lume tainică prin
simboluri unde rima este considerată un simplu element de versificație.

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține simbolismului.
5.Tradiționalismul

În textul cu titlul …………………… de ....................................întregul discurs se concentrează pe cultivarea

aspectelor tradiționale, preocuparea pentru satul românesc.

Pe de o parte, se remarcă tema (pământului/satului tradițional/muncilor de pe câmp/casei/

bisericii/obiceiurilor tradiționale/ religiei) exemplu................................... și motive tradiționale ca
(opoziția sat-oraș/dezrădăcinarea/ trecerii timpului/biserica/generațiilor/pământul)
exemplu..............................................

Pe de altă parte, opera păstrează formele prozodice tradiționale ca ritmul, rima și măsura.
exemple ................................................................................................................. Totodată limbajul poetic
se caracterizează printr-un registru stilistic arhaic şi popular, vocabular cu regionalisme.

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține tradiționalismului.

6.Neomodernismul

În textul cu titlul …………………… de ....................................întregul discurs prezintă lupta sinelui cu sinele în

care cunoaşterea deplină este posibilă numai prin poezie. Deci arta este o formă de cunoaștere.

Pe de o parte, se remarcă spiritul ludic, ironic printr-o poezie reflexivă, cu un discurs subiectiv.
Exemplu...........................................................................(explicație!!!!)

Pe de altă parte, se prezintă abstracții în formă concretă, deci avem un univers poetic original, cu imagini
inedite. Exemplu…………………………………………………………………………………………………………

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține neomodernismului.
7.Modernismul

În textul cu titlul …………………… de ....................................întregul discurs prezintă marile probleme ale

cunoaşterii având conexiuni cu filosofia, psihologia, religia sau mitologia.

Pe de o parte, se remarcă naşterea unui nou limbaj poetic caracterizat de un limbaj neobişnuit cu
termeni argotici, colocviali, abstracţi și prin ambiguitate.
Exemplu...........................................................................(explicație!!!!)

Pe de altă parte, se remarcă folosirea ingambamentului. Este un procedeu de versificație modernă și

constă în continuarea ideii poetice în versul următor, fără a marca aceasta prin pauză.
Exemplu…………………………………………………………………………………………………………

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că fragmentul dat aparține modernismului.

8.Mijloace de caracterizare a personajului

În textul cu titlul..............................de ....................................discursul epic se focalizează/se

concentrează pe descrierea protagonistului, prezentat în.......................................(situația). Pe de o parte,
se remarcă, în construcția actantului, caracterizarea directă din partea (naratorului/ din partea
personajului/ autocaracterizare) care îl descrie fiind.......................(citat) asta sugerând.....................

Pe de altă parte, caracterizarea indirectă prin (fapte/ limbaj/ vestimentație/ relația cu celelalte
personaje/mediul/nume/gânduri și sentimente).............................................(citat) asta
semnifică..........................

În concluzie, ..........

9. Mijloace de realizare artistică

În textul liric cu titlul......................de.................................discursul poetic se focalizează/se concentrează
pe tema.......................................(natura/iubirea/istoria etc.) Încă de la începutul textului, se remarcă
(personificarea/repetiția/ epitetul/ comparația/exclamația retorică).................................................(citat)
și sugerează, în această ordine de idei, ..............................................................................

De asemenea, (personificarea/repetiția/ epitetul/ comparația/exclamația

retorică).................................................(citat) profilează/conturează..........................................

10. Structuri specifice genului dramatic

Textul cu titlul..............................de ....................................aparține genului dramatic fiind creat special

pentru a fi reprezentat pe scena unui teatru.

Pe de o parte, se remarcă indicațiile scenice sau didascaliile

care..................................................................... (introduc cititorul în atmosfera operei/ prezintă cadrul în
care se desfășoară acțiunea/oferă informații suplimentare despre acțiune/ îi ajută pe actori în
interpretarea rolului)..........................................(citat).

Pe de altă parte, este prezent dialogul dramatic ca mod de expunere. Limbajul este orientat spre
comunicare de informații. Oralitatea creează impresia de credibil și dă un ritm
textului. .........................................(un citat în vocativ!!!!)

11. Rolurile indicațiilor scenice

Textul cu titlul..............................de ....................................aparține genului dramatic fiind creat special

pentru a fi reprezentat pe scena unui teatru.

Indicațiile scenice sau didascaliile sunt notațiile autorului și sunt referitoare la decor sau la jocul scenic al
personajului. În acest text prin numele personajelor...............................(numele personajelor) se
precizează cine vorbește și cui se adresează în cadrul dialogului.

Prin (decor/gest/mimică/ vestimentație/ mișcare scenică/ intonația vocii/pauză)...........................(citat)

aflăm indicații scenice generale.
12. Surse ale comicului de situație

Textul cu titlul..............................de ....................................apar diferite surse ale comicului. În general

sursele comicului pot fi diverse: comicul de situație, de limbaj, onomastic, de caracter sau de moravuri.

O sursă de comic este (comicul de situație deci personajele apar în situații ridicole bazate pe o
încărcătură/ comicul de limbaj care se referă la modul de exprimare al personajelor)..............................
(citat).

O altă sursă este ( comicul onomastic deci de nume/ comicul de caracter fiindcă personajul provoacă
râsul din cauza trăsăturilor morale)..........................................(citat).

13. Trăsăturile descrierii de tip portret

Textul cu titlul..............................de ....................................este o descriere de tip portret, un portret

literar fiind alcătuit din portretul fizic, moral și psihic al personajului.

Personajul literar.................(numele personajului), este prezentat fizic deci prin trăsăturile (lui/ei)
exterioare..................................................................................(citat- se poate și despre vestimentație).

Din punct de vedere moral, personajul este................................................(scrieți o

trăsătură)......................................................................(citatul să prezinte calități/defecte/trăsături
caracteristice/trăsături morale etc. Apoi explica)

14. Structuri specifice genul liric

Textul cu titlul..............................de ....................................aparține genului liric fiindcă autorul își

exprimă în mod direct sentimente, trăiri cu ajutorul figurilor de stil și imaginilor artistice.

O trăsătură a genului liric în acest fragment este prezența eului liric, prin intermediul căreia autorul îşi
exprimă stări sufleteşti şi idei. Sentimentul exprimat în mod direct este …………… (iubirea/tristeţea/
bucuria etc)……………………………………………(exemplu). Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric
într-un text poetic sunt: pronume la persoana I sau a II-a singular şi plural de exemplu……………. și verbe la
persoana I sau a II-a singular şi plural de exemplu…………………..

Pe de o altă parte, sunt prezente imagini artistice /figuri de stil/elemente de versificație (măsura
=numărul de silabe dintr-un vers;- rima – împerecheată (aabb); – încrucişată (abab) – îmbrăţişată (abba);
– monorimă (aaaa). (!!!!Alegeți și dați exemple)

15. Structuri specifice genul epic

Textul cu titlul..............................de ....................................aparține genului epic fiindcă gândurile, ideile

şi sentimentele autorului sunt exprimate în mod indirect, prin intermediul personajelor și al acțiunii,
modul de expunere predominat fiind narațiunea. În acest
citat...................................................................................................................(ce fel de gânduri/despre
personaje etc)

Acțiunea este plasată în timp/spațiu. Indicii de timp stabilesc succesiunea şi durata întâmplărilor, de
exemplu....................................................... Indicii de spaţiu fixează locul în care se desfăşoară
întâmplările, de exemplu...............................................................................

De asemenea, acţiunea este realizată de către personaje și caracterizarea personajului se realizează prin
modalităţi (directe: realizat de narator sau de alte personaje, realizat prin autocaraterizare/indirecte:
fapte, atitudini, limbaj, relaţia cu alte personaje; mediul în care trăieşte; vestimentaţia, numele), de
exemplu.............................................................................

Iar întâmplările sunt prezentate de către un narator (subiectiv, deci relatarea se face la persoana I sg.,
este implicat afectiv/ obiectiv deci relatarea se face la persoana a III-a, este neimplicat afectiv, detaşat;)
de exemplu.......................................................................................................

16. Structuri specifice genului dramatic

Textul cu titlul..............................de ....................................aparține genului dramatic fiind creat special

pentru a fi reprezentat pe scena unui teatru. Fragmentul prezintă....................
În primul rând, se remarcă indicațiile scenice sau didascaliile
care..................................................................... (introduc cititorul în atmosfera operei/ prezintă cadrul în
care se desfășoară acțiunea/oferă informații suplimentare despre acțiune/ îi ajută pe actori în
interpretarea rolului)..........................................(citat).

În al doilea rând, este prezent dialogul dramatic ca mod de expunere. Limbajul este orientat spre
comunicare de informații. Oralitatea creează impresia de credibil și dă un ritm
textului. .........................................(un citat în vocativ!!!!)

În concluzie, putem observa trăsăturile genului dramatic în această opera literară.

17.Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice folosite

În textul literar cu titlul...........de ............. discursul poetic se focalizează/se concentrează pe

tema.......................................(natura/iubirea/istoria etc. În acest fragment eul liric își exprimă

sentimentele față de/ putem observa ca cititori o atmosferă de..............(nu vă trebuie încă o propoziție
despre text deoarece aici ați prezentat deja!!!)

Ideea poetică reprezintă o idee în jurul căruia se realizează poezia și este ideea centrală a operei. În
fiecare strofă sunt diverse mijloace artistice ca figuri de stil sau imagini artistice care ajută în exprimarea
idei poetice. Ideea centrală....................este exprimată cu ajutorul imaginii artistice/ figurii de
stil..........................fiind o personificare/epitet/metaforă/repetiție etc. care
sugerează......................................

O altă idee.............../Aceeași idee putem observa în imaginea artistică/figura de stil........................ fiind o

imagine auditivă/ enumerație etc.care accentuează ..................

În concluzie, putem observa că ideea poetică are o legătură foarte strânsă cu mijloacele artistice folosite.

18.Perspectiva narativă
Textul selectat din opera X de Y aparţine genului epic. În operele epice naratorul este persoana care
povestește o anumită întâmplare, fiind inventat odată cu textul de către autor. În acest text se
prezintă....................................

În primul rând, o trăsătură esenţială o reprezintă perspectiva narativă care este: obiectivă ( persoana a
III-a)/ subiectivă (persoana I),deci acţiunea/ întâmplările fiind relatate de un narator obiectiv (persoana a
III-a)/ subiectiv (persoana I), semnificativi fiind indicii morfologici utilizaţi (verbe şi pronume la persoana
I/ a III-a-exemple).

În al doilea rând, naratorul în această perspectivă este

-omniscient, omniprezent, homodiegetic, subiectiv, intradiegetic, narator-personaj (persoana I);

-omniscient, obiectiv, neimplicat în acţiune, martor la evenimente, heterodiegetic, extradiegetic

(persoana a III-a). De exemplu....

În concluzie, putem observa un naratot obiectiv în această operă.

19.Motivul literar

În textul cu titlul …………………… de ....................................putem observa diferite motive literare. Motivul

literar poate fi un simbol, o idee sau o imagine reluată. Motivul ne ajută în descfirarea mesajului operei.

Pe de o parte, se remarcă motivul literar central, lightmotiv, el fiind repetat de mai multe ori în fragment.
(DACĂ EXISTĂ!!!) Exemplu +
exlicație ......................................................................................................................................................

DACĂ NU EXISTĂ ATUNCI CĂUTAȚI DIN /TREBUIE SĂ AVEȚI DOUĂ ARGUMENTE

Motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moartaalbastra, crinul, trandafirul.;
arborele sacru: teiul, salcâmul, bradul, gorunul.);
Motive terestre (codrul, gradina, muntele, dealul), motive astrale (steaua, luceafarul, luna, soarele,
norul); motivul obiectelor fermecate (palosul fermecat, armura tatalui, oglinda, peria, basmaua.)

Obiecte simbolice (cartea-simbol cultural, treapta-simbol ascensiv, oglinda-simbol al reflectarii în

constiinta, cheia-accesul, calea, solutia, lacatul-interdictia, masca-aparenta, jocul, rolul, plugul-munca,
ochiul-cunoasterea prin contemplare, buzele-rostirea, cunoastere prin cuvânt, sarut, inima-iubirea).

Motive cromatice: verdele-viata, tinerete; albul-puritate, ideal; negrul-simbol al mortii.

Cifre: zero (nimicul, golul, vidul, perfectiunea increatului), unu (cifra sacra- Divinitatea nepereche), doi
(pereche, cuplul originar), zece (totalitate=fiinta + nefiinta: 1+0), doisprezece(ciclu temporal/anul
cosmic), trei, sapte, noua (cifre fatidice)

Sentimente: dorul, suferinta, bucuria, comuniunea om-natura, aspiratia spre ideal, nostalgia absolutului,
raul existential, spleen-ul, solitudinea, fascinatia mortii, uitarea prin somn/visare;

Actiuni/situatii arhetipale: vânatoarea magica, transhumanta, calatoria initiatica, coborârea în infern,

zborul, calcarea interdictiei, lumea ca teatru, viata ca vis.

Personaje: mitologice: Orfeu, Prometeu, Ulise, Hercule, Sisif. biblice : Isus, Lucifer, sarpele, Adam, Eva,
Cain si Abel, Iuda, magul, profetul. folclorice : Zburatorul, Manole, ciobanul mioritic, haiducul, câinele
credincios, Fat-Frumos, Ileana Cosânzeana, calul nazdravan, zâna, ursitoarele, zmeul, strigoiul, ielele.din
literatura culta: Oedip, Hamlet, Romeo si Julieta, Don Quijote, Don Juan, Faust.

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că în fragmentul dat apar motive literare
originale.

20. Relația dintre mesaj și titlu

În textul cu titlul ……………..de …………………………mesajul și titlul operei sunt într-o realție strânsă. Titlul
este un element ce introduce tema sau motivul central. El anticipează conținutul ideatic și introduce
cititorul în universul operei. Este alcătuit din……………… și funcționează ca o oglindă a textului.
În primul rând, sugestiile titlului se regăsesc la nivelul câmpului semantic al creație…………ex.(de cuvinte
cheie). Totodată imaginarul poetic se prelungește sub forma imaginilor artistice ce conturează…………….
( imaginea naturii, portretul unui personaj...) (exemple de imagini artistice).

În al doilea rând, legătura dintre titlu și text este explicabilă la nivelul mesajului artistic. Astfel, tema
operei este.......................Autorul descrie..............(evidențierea mesajului) Iar figurile de stil contribuie la
modelarea expresivă a idei de titlu, sub forma epitetelor..., metaforelor...

În concluzie, poezia impresionează prin mijloacele artistice folosite, fiind o ilustrare sensibila și originală a
ideilor exprimate de titlu.

21.Rolul dialogului

În textul cu titlul …………………… de ....................................modul de expunere foarte frecvent utilizat este

dialogul. Dialogul este alcătuit dintr-o serie de replici, replica fiind intervenția unei persoane în dialog.

Pe de o parte, se remarcă folosirea dialogului pentru a reproduec o discuție dintre două sau mai multe
personaje. De exemplu..................................................(explicație!!)

Pe de altă parte, dialogul are funcție de caracterizare a personajului. Acest mod de expunere dă
posibilitatea personajului de a se prezenta singur, prin ceea ce spune sau prin felul în care se exprimă.
Exemplu........................................................explicație

În concluzie , putem afirma prin argumentele prezentate că în fragmentul dat dialogul are un rol deosebit
de important.

22. Timpurile și modurile verbale

Modele-Modurile verbale

1.Modul indicativ ( Vin, Dansez, Aleargă, Mergem) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar
selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la modul indicativ, precum.............
În primul rând, verbele ca.......................(exemple) exprimă o acțiune pe care emițătorul o consideră ca
fiind reală și sigură, nu doar realizabilă, așa cum se petrece în cazul altor moduri verbale.

În al doilea rând, exprimă un caracter obiectiv al acţiunilor şi stărilor......(exemple) Totodată, exprimă

certitudinea unui narator/ persona/ eu liric (!!! ) referitor la obiectul enunţării şi realizează distincţia
dintre real şi ireal, cert şi posibil.

În concluzie, în text putem observa prezența modului indicativ cu un rol stilistic bine definit.

2.Modul imperativ (Vino!, Cântă!, Fii!, Nu fi!)

Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar selectat din opera literară.........de......X......... are o
serie de verbe la modul imperativ, precum............ Este unul dintre indicatorii comunicării directe. El
poate exprima: un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte sau o urare.

În primul rând, realizează o comunicare directă şi exprimă voinţa emiţătorului de a determina o acţiune
sau de o împiedica. (Exemple)

În al doilea rând, (Alegeți demonstrația dacă aveți text dramatic sau text liric!!!)În acest text dramatic
fragmentar, acestea exprimă atitudini şi stări subiective prin semnale verbale şi paraverbale (intonaţie,
accente, pauze în vorbire). Alături de substantive şi de adjective în cazul vocativ, devine o formă de
manifestare a oralităţii textului. /În textul liric X, acestea marchează discursul dialogic sau monologul liric
adresat, uneori, cu valoarea unei invocaţii retorice.

În concluzie, în text putem observa prezența modului imperativ cu un rol stilistic bine definit.

3.Modul conjunctiv (Să cânt, să dansez, să merg, să ajung, să fi mers, să fi cântat) Textul literar cu
titlul .....de...../ Textul fragmentar selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la
modul conjunctiv, precum.....

În primul rând, aceste verbe exprimă o acţiune dorită, realizabilă ca de exemplu...........

În al doilea rând, pune în evidenţă stări sufleteşti sau atitudini ca incertitudinea, ezitarea, aproximaţia,
dorinţa, protestul. În acest fragment verbele (exemplu)..............exprimă ........................ (Dacă aveți text
liric!!!!) În textul liric, marchează un plan al imaginarului, trecând de la dimensiunea reală la cea ideală.
exemplu

În concluzie, în text putem observa prezența modului conjunctiv cu un rol stilistic bine definit.

4.Modul condiţional-optativ (Aş merge, aş face, aş fi, aş tăcea, aş lăsa, aş fi lăsat, aş fi mers) Textul literar
cu titlul .....de...../ Textul fragmentar selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la
modul condiţional-optativ, precum..........

În primul rând, aceste verbe exprimă o acţiune dorită, realizabilă sau nerealizabilă ori o acţiune care
depinde de o condiţie.

În al doilea rând, la timpul perfect, acţiunea este ireală, iar în construcţii interogative sau exclamative,
exprimă uimirea, indignarea sau ia tonalitatea blestemului. De exemplu:................... În textul liric,
exprimă o situaţie ipotetică, o experienţă lirică imaginară. Exemplu

În concluzie, în text putem observa prezența modului condițional-optativ cu un rol stilistic bine definit.

5.Modul infinitv (a fi, a mânca, a desena, a alerga, a veghea) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul
fragmentar selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la infintiv, precum............

În primul rând, îndeplinesc funcția stilistică de marcă a narativității prin instituirea unei succesiuni
temporale.

În al doilea rând, numesc în chip general, abstract acțiunea, procesul sau starea.

În concluzie, în text putem observa prezența modului infinitiv cu un rol stilistic bine definit.

6.Modul gerunziu (mâncând, fugind, risipind, alergând) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar
selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la gerunziu, precum............
În primul rând, exprimă o acţiune în desfăşurare în același timp cu o altă acţiune, de exemplu......

În al doilea rând, poate susţine o valoare onomatopeică (cuvânt imitativ)a verbului şi insistă asupra unei
stări ca.................., dinamizează acţiunea şi marchează împrejurarea în care se desfăşoară o altă acţiune.
În cazul genului liric, acesta are rolul de a insista asupra unei stări, iar la sfârşitul versurilor, gerunziul
generează monorima.

În concluzie, în text putem observa prezența modului gerunziu cu un rol stilistic bine definit.

7.Modul participiu (cules, mâncat, alergat, strecurat) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar
selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la participiu precum............

În primul rând, au rolul de a accentua o acţiune sau o stare atunci când apare în inversiuni topice, (ex). În
alcătuirea unor metafore sau epitete, sporesc expresivitatea prin dubla lui valoare: verbală şi adjectivală.

În al doilea rând, pot exprima o acţiune finită, încheiată şi conferă o notă de certitudine, de autenticitate,
cu diferite consecinţe.

În concluzie, în text putem observa prezența modului participiu cu un rol stilistic bine definit.

8.Modul supin (de mâncat, pentru mâncat, la mâncat) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar
selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la supin precum............

În primul rând, au rolul de a exprima acțiunea, procesul sau starea văzută cu potențialitate. Poate deveni
epitet al verbului sau al substantivului, (ex.) ori capătă valoare metaforică (ex).

În al doilea rând, se creează un ton impersonal, devenind un indice textual al stilului oficial.

În concluzie, în text putem observa prezența modului supin cu un rol stilistic bine definit.

Modele-Timpurile verbale
1.Prezentul (sunt, vreau, cred, merg) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar selectat din
opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la timpul prezent precum............

În primul rând, au rolul în genul epic, de a reliefa rapiditatea şi dramatismul acţiunii, de a imprima un
ritm vioi acţiunii şi de a conferi un relief stilistic deosebit situaţiei. Într-un text liric, acestea exprimă
intensitatea trăirii într-o durată scurtă, concentrată.

În al doilea rând,dă impresia că acțiunea se desfășoară sub ochii receptorului, creând autenticitate,
exactitate și reînvie faptele trăite de narator.

În concluzie, în text putem observa prezența timpului prezent cu o valoare bine definită.

2.Imperfectul (mergeam, vedeam, scoteam) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar selectat
din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la timpul imperfect precum............

În primul rând, au rolul de a înfățișa o succesiune de evenimente ale trecutului și arată o acțiune
neterminată în trecut, simultaneitatea și permanența. Deschide o perspectivă dinspre trecut spre viitor.

În al doilea rând, este un timp al istorisirii, deci impune o perspectivă subiectivă. În descrieri conferă
acestora un caracter dinamic în opoziție cu decupajul static determinat de utilizarea prezentului.

În concluzie, în text putem observa prezența timpului imperfect cu o valoare bine definită.

3.Perfectul simplu (fui, fuşi, fu, furăm, furăţi, fură) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar
selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la timpul perfect simplu precum............

În primul rând, arată o acţiune trecută, de scurtă durată şi terminată de curând, exprimând , în
naraţiune, un moment situat într-un trecut recent. De asemenea, marchează derularea rapidă a
evenimentelor, caracterelor punctual, momentan, al acţiunii sau al stării.

În al doilea rând, are o funcţie dinamică, oferind vivacitate/mișcare imaginilor ale căror elemente sunt
prezentate într-o succesiune alertă.
În concluzie, în text putem observa prezența timpului perfect simplu cu o valoare bine definită.

4.Perfectul compus (am mers, am cântat, am dansat, am alergat) Textul literar cu titlul .....de...../ Textul
fragmentar selectat din opera literară.........de......X......... are o serie de verbe la timpul perfect compus
precum............

În primul rând, arată o acţiune trecută, terminată mai demult, fără a se şti precis când şi fixează
evenimentele într-o durată trecută, închisă, finită.

În al doilea rând, marchează un trecut ireversibil şi contribuie la nararea unor evenimente în succesiunea
lor cronologică, având şi rol de evocare, marcată de o anumită notă de subiectivitate.

În concluzie, în text putem observa prezența timpului perfect compus cu o valoare bine definită.

5.Viitorul (voi merge, voi cânta, oi cânta, o să cânt, voi fi cântat, voi fi mers, voi fi alergat, voi alerga)
Textul literar cu titlul .....de...../ Textul fragmentar selectat din opera literară.........de......X......... are o
serie de verbe la timpul viitor precum............

În primul rând, arată o lume posibilă de tipul visului sau al viziunii, care reduce diferenţa dintre real şi
ireal. Creează o perspectivă vizionară, iar în plan subiectiv prezintă o stare de visare, dorinţa sau
anticiparea profetică.

În al doilea rând, sugerează aspriraţia spre un ideal speranţa sau certitudinea şi lărgeşte orizontul în plan
spaţial şi temporal de exemplu.............

În concluzie, în text putem observa prezența timpului viitor cu o valoare bine definită.

Trăsăturile modurilor verbale

INDICATIVUL

· imprimă un caracter obiectiv acţiunilor, stărilor pe care le exprimă;

IMPERATIVUL

· comunicare directă;

· exprimă dorinţa sau voinţa emiţătorului de a determina o acţiune ori de a o împiedica;

· exprimă atitudini şi trăiri subiective

CONJUNCTIVUL

· exprimă o acţiune posibilă, realizabilă, probabilă;

· arată atitudinea emiţătorului faţă de acţiunea, starea, trăirea enunţată: incertitudine, ezitare,
aproximaţie, dorinţă, protest, indignare;

CONDIŢIONAL – OPTATIVUL

· la timpul perfect acţiunea este ireală, exprimă o situație ipotetică

INFINITIVUL

· infinitivul este marca succesiunii temporale.

GERUNZIUL

· dinamizare;

· acţiunea e în desfăşurare;

· creează imagini dinamice;

PARTICIPIUL

· comportament dublu : adjectival şi verbal ( funcţii stilistice celor două clase morfologice);

SUPINUL

· exprimă acţiunea, procesul sau starea văzute cu potenţialitate;

Trăsăturile timpurilor verbale

PREZENTUL

· presupune o acţiune continuă, fără perspectiva încheierii;

· dă impresia că acţiunea se desfăşoară sub ochii receptorului, creând impresia de autenticitate şi

exactitate;

IMPERFECTUL

· timpul propriu de amintiri

· arată o acţiune neterminată în trecut, simultaneitatea, permanenţa;

· exprimă durata acţiunii, a trecerii timpului, a insistenţei;

PERFECTUL SIMPLU

1. situează evenimentul într-un trecut recent;

2. arată caracterul punctual al acţiunii;

3. sensibilizează desfăşurarea, succesiunea acţiunilor;

 PERFECTUL COMPUS

· înscrie evenimentele într-o durată trecută;

· poate avea rol de evocare, marcat de indicii subiectivităţii;

· delimitează planul naratorului de planul personajelor;

· se creează iluzia unei derulări cinematografice, rapide, dinamice, fără oprire;

· evidenţiază alternarea planurilor real cu cel al dorinţei; se creează impresia unui joc al destinului.

VIITORUL

· formele culte, literare sugerează siguranţa sau o condiţionare a intenţiei;

· lărgeşte orizontul în plan spaţial şi temporal;

· arată durata ideală, a creaţiei, a artei;