C
pagina 2
E
R 2002”
S
E
FOR}ELE AERIENE –
|N PRIM-PLANUL
EFORTULUI
DE INTEGRARE
N
EURO-ATLANTIC~
Marile speran]e [i marile pericole
Primele dou` luni ale lui 2002 par s` fi fost
productive \n ac]iunea Armatei Rom#ne, a Rom#niei
\n \ntregul ei, consacrat` intr`rii \n structurile
NATO. Vizitele oficialilor rom#ni \n Statele Unite
ale Americii, \n capitalele europene, primirea la
I
Bucure[ti a unui important num`r de oaspe]i
influen]i au constituit tot at#tea prilejuri de afirmare
a dorin]ei Rom#niei de a accede \n organiza]ia Nord-
Atlantic`, pe de o parte, de recunoa[tere a
schimb`rilor \n bine petrecute la noi, a \ncuraj`rilor
de a le continua, pe de alt` parte.
Sigur, ofensiva diplomatic` rom#n`, \mbu-
n`t`]irile de ordin economic [i legislativ, precum [i
ceea ce ne intereseaz` cel mai mult pe noi, osta[ii,
modernizarea masiv`, coerent` [i eficient` a
organismului militar, sunt fenomene credibile,
conving`toare pentru cei care ne c#nt`resc [ansele.
N
De aici [i o anume trecere de la un limbaj neutru al
partenerilor pe care ni-i dorim, la unul mai concret,
cu eviden]ieri, cu temeiuri de speran]e. Reg`sim [i
\n continuare condi]ion`ri, ambiguit`]i [i rezerve
amabile, dar \ntr-o m`sur` mai lini[titoare.
Discursurile oamenilor no[tri politici au devenit [i
acestea mai consistente, mai directe, cu repere
Publica]ie editat` de
Statul Major al For]elor Aeriene
pagi
ZIUA AUTOMOBILI{TILOR MILITARI
O ISTORIE |N ISTORIA
a3
FOR}ELOR AERIENE ALE
pa g i n
ROM@NIEI pagina 4
apropiate [i accesibile. A[adar, marile noastre
speran]e au, mai nou, coresponden]e \ncurajatoare.
Dar, \n paralel, se dezvolt` [i pericole. Apar elemente
ce pot [ubrezi pozi]ia pentru care s-a luptat at#t de
mult. Care ar fi acestea? |n interior, numai ni[te
catastrofe ar mai putea schimba situa]ia. Altfel, \n
mod normal, \n timpul care \l avem de parcurs p#n`
la momentul “Praga, noiembrie 2002”, institu]iile
economice [i militare ale Rom#niei nu pot fi afectate
de fenomene care s` ne diminueze [ansele.
Atunci, pericolul nu poate veni dec#t din
exterior. Cei care \i avertizeaz` pe politicienii rom#ni
\n leg`tur` cu eventualele gre[eli au \n vedere, \n
primul r#nd, contextul politic din apropierea
grani]elor de est ale ]`rii. Situa]ia care a ap`rut [i se
dezvolt` la Chi[in`u parc` a fost inventat` anume
pentru a ne strica socotelile. Politicienii comuni[ti
de dincolo de Prut au c`utat cu “abnega]ie” ocazii
\n care s` atace Bucure[tiul [i le-au folosit cu talentul
propagandistic reluat din recuzita trecutelor vremi.
Rusia a folosit [i ea mingea ridicat` de comuni[tii
moldoveni pentru a lovi \n [ansele de integrare ale
Rom#niei. Iar reflexele unei eventuale e[u`ri a
importantelor tratative \n curs de desf`[urare cu
Nr. 3 (36) z FEBRUARIE – 2002
AVIATORII
ROM@NI
LA
“STRONG
RESOLVE
MODERNITATE
pagina 2
{I
PRAGMATISM
=YRQGHSULPTYDUT
>L]YRQXUL
a6
GH?QQRLUL
n
VWUXFWXUDOH
Ucraina ar accentua [i acestea influen]a negativ`
asupra drumului nostru spre Occident.
Rom#nia navigheaz` acum spre NATO flancat`
de speran]e dintr-o parte [i de pericole de cealalt` parte.
Cum percep exact americanii [i europenii ceea ce se
\nt#mpl` \n zon` este greu de apreciat. Unde plaseaz`
ei Rom#nia \n aceast` tentativ` exterioar` disperat`
de reducere a [anselor noastre de intrare \n NATO iar
e dificil de spus. Ceea ce se poate afirma cu siguran]`
este c` Rom#nia a f`cut eforturi extraordinare pentru
a cuceri o anume pozi]ie \n vrerea ei de a face parte
din NATO [i chiar a cucerit-o. Poate c`, \nainte de a
lua o decizie, Occidentul \[i va aminti c`, \n 1945, o
]ar` cu totul [i cu totul european` a fost abandonat`
“luminii de la R`s`rit”. Repetarea gestului ar trimite
peste 20 de milioane de suflete \ntr-o perspectiv`
nesigur`, derizorie din punct de vedere istoric [i
nemeritat`, av#nd \n vedere dorin]a nutrit` aproape \n
unanimitate de apropiere [i integrare \n structurile
continentale [i euro-atlantice.
Ce pu]in [i ce mult timp ne desparte de
noiembrie 2002, c#nd la Praga...
Comandor DUMITRU AMARIEI
 CER SENIN Pag. 2 – Nr. 3 (36) • februarie 2002

La {coala de Aplica]ie pentru Radioloca]ie

MODERNITATE {I PRAGMATISM
Amplul proces de restructurare prin care trece Armata Rom#n` a
cuprins, \n mod necesar [i benefic, [i [colile de aplica]ie, laboratorul \n
care se prepar` viitoarea elit` a armei. Pentru a afla mai multe detalii
despre impactul restructur`rii, moderniz`rii [i adapt`rii la noile cerin]e
a acestei institu]ii, ne-am adresat colonelului Vasile Ostanschi,
comandantul {colii de Aplica]ie pentru Radioloca]ie.
1234
1234
1234 – Domnule colonel, v`
1234
1234
1234 rug`m s` preciza]i pentru
1234
1234
1234
1234 cititorii revistei noastre care
1234
1234 sunt rolul [i misiunile de baz`
1234
1234
1234
1234 ale {colii de Aplica]ie pentru
1234
1234
1234 Radioloca]ie?
– Rolul [i misiunile principale ale
{colii noastre de Aplica]ie constau \n
generarea de resurse umane bine
preg`tite \n arma radioloca]ie, de la
militari \n termen [i cu termen redus,
conform noilor cerin]e, [i p#n` la
cadre militare. Practic, generarea de
resurse umane se produce \n felul
urm`tor: militarii \n termen [i cu
termen redus se instruiesc pe o durat`
de 4 luni, urm#nd s`-[i desf`[oare
activit`]ile pe posturile de lupt` din
unit`]ile la care sunt repartiza]i;
preg`tirea [i specializarea cadrelor
militare active se efectueaz` printr-o
multitudine de cursuri de profil. De
aproximativ un an de zile, procesul de
preg`tire are o component` nou`:
formarea de subofi]eri pe filiera
indirect`. Tot aici, la noi, se organi-
zeaz` [i desf`[oar` examenele de
grad. Ca urmare, consider c` {coala
de Aplica]ie pentru Radioloca]ie este
destinat` form`rii unor oameni bine
preg`ti]i \n domeniu, excelent
profesioni[ti [i, \n egal` m`sur`,
caractere puternice, de irepro[abil`
moralitate [i verticalitate.
“STRONG RESOLVE 2002”
4 Cel mai mare exerci]iu NATO deschis ]`rilor partenere
NAT
subordonate Statului Major al For]elor
Dup` mai multe etape preg`- perabilitate a ]`rilor partenere \n
Aeriene. Pe viitor, mi-am propus ca
prin structurile abilitate s` creez un titoare, pe uscat, \n aer [i pe mare, opera]ii \n sprijinul p`cii. At#t ca
sistem de colaborare [i cu \nv`]`- \n perioada 01–15 martie a.c. se num`r de participan]i, c#t [i ca
m#ntul civil. desf`[oar`, \n Polonia, exerci]iul scopuri [i importan]`, exerci]iul din
De asemenea, permanent, \n “STRONG RESOLVE 2002” – cel Polonia se \nscrie printre cele mai
aten]ia mea st` crearea p#rghiilor mai mare exerci]iu NATO semnificative ac]iuni \n comun
necesare dezvolt`rii, moderniz`rii [i deschis ]`rilor partenere. La NATO/PfP. Iar pentru Rom#nia,
exerci]iu particip` peste 65.000 de exerci]iul reprezint` un nou test de
eficientiz`rii bazei materiale. Fiindc`,
militari din mai multe ]`ri membre a-[i demonstra gradul de preg`tire
se [tie, f`r` o baz` material` adecvat`
[i nemembre ale Alian]ei Nord- militar`, capabilit`]ile de intero-
nu se pot \ndeplini scopurile propuse.
Atlantice, \ntre care [i circa 220 de perabilitate cu structurile NATO [i,
|nv`]`m#ntul [i instruc]ia se
militari rom#ni. Din partea ]`rii totodat`, un nou argument \n
desf`[oar` acum [i aici. Ca urmare,
noastre, generalul-maior dr. favoarea invita]iei la aderare [i
m`surile la care m` refer [i pe care le
am \n vedere pentru viitor trebuie s` Cornel Paraniac, primul loc]iitor integrare euro-atlantic` la summit-ul
fie concrete, pragmatice [i, mai ales, al [efului Statului Major General al din noiembrie, de la Praga.
realizabile. For]elor Terestre, \ndepline[te For]ele Aeriene ale Rom#niei
1234 func]ia de loc]iitor al comandantului particip` la exerci]iul “STRONG
1234
1234 Comandamentului Multina]ional RESOLVE 2002” cu trei aeronave
1234 – |n ce m`sur` sistemul de
1234
1234 Interarme, iar al]i 18 ofi]eri [i un de lupt` (2 IAR-330 SOCAT [i un
1234 \nv`]`m#nt va fi adaptat
1234
1234 subofi]er din Armata Rom#niei sunt C-130 B HERCULES) [i 2
1234 standardelor NATO?
1234
coopta]i \n toate cele cinci structuri aeronave de transport (AN-24 [i
– Conform ordinelor \n vigoare, la cel mai \nalt nivel de comand` AN-26). {eful Componentei
[colile de aplica]ie se vor ocupa de (Comandamentul componentei Aeriene a contingentului militar
elaborarea standardelor NATO terestre; Comandamentul compo- rom#n, \ntrunit sub comanda
specifice, ceea ce este un lucru nentei aeriene; Comandamentul Statului Major General, este
extraordinar. Experien]a pe care o componentei maritime; Comanda- c`pitan-comandorul Lauren]iu
avem ne oblig` s` elabor`m mentul pentru ac]iuni psihologice; Simionescu.
1234
1234 Comandamentul pentru for]ele Este un nou prilej pentru
1234 standardele astfel \nc#t s` devin`
1234 – |n acest context, care
1234 speciale). aviatorii militari rom#ni de a-[i
1234 viabile \n cel mai scurt timp.
1234 crede]i c` este, domnule
1234
1234
1234 Actualmente, preg`tirea \n radiolo- Exerci]iul “STRONG RESOLVE demonstra \naltul profesionalism,
1234 colonel, rolul comandantului
1234 2002” se desf`[oar` \n dubl` partid` capacitatea decizional`, spiritul
1234
1234 {colii de Aplica]ie? ca]ie sufer` de relativitate. |n acest
sens, pot afirma c` limba englez` nu [i vizeaz`, pe de o parte, demon- camaraderesc, disponibilit`]ile
este cunoscut` suficient de bine de strarea capacit`]ii NATO de a fizice, psihice [i morale [i, nu \n
– |n primul r#nd, eu trebuie s` \n]eleg
unele cadre militare, iar cunoa[terea gestiona dou` crize simultane din ultimul r#nd, gradul ridicat de
foarte bine ceea ce am de f`cut. Apoi, s`
[i \ntrebuin]area calculatoarelor repre- spa]iul european, iar pe de alt` parte, cunoa[tere a limbii engleze, limba
definesc clar, exhaustiv, \mpreun` cu
zint` un capitol cu destul de multe cre[terea capacit`]ii de intero- oficial` \n cadrul NATO.
echipa cu care lucrez, problematica de
baz`, ordinea de priorit`]i, modalit`]ile lucruri de f`cut.
1234
concrete de materializare a misiunilor ce 1234
1234 – Ce rol va avea pe viitor,
1234
ni s-au \ncredin]at. 1234
1234 raportat la condi]iile enun]ate,
1234
Pentru dezvoltarea schimbului de 1234
1234 institu]ia pe care o comanda]i
1234
experien]`, am creat un sistem de 1234
1234 \n preg`tirea [i specializarea
1234
1234
colaborare cu [colile de aplica]ie 1234
1234 radiolocatori[tilor?

– Rolul {colii de Aplica]ie pentru

Radioloca]ie nu poate fi mai mare
dec#t nevoile unit`]ilor, pragmatic
vorbind. Viitorul nu poate porni dec#t
de la acest lucru. Dac` vor ap`rea
cerin]e noi, oamenii [i sistemul de
\nv`]`m#nt vor fi adaptate, implicit,
acestora. Cred, de asemenea, c`
trebuie adoptat` [i o filosofie
educa]ional` nou`. Aplicarea acesteia
ar stimula creativitatea oamenilor, \n
sensul capabilit`]ii de a rezolva o gam`
mai larg` de probleme. A[adar,
drumul nostru este unul spre
modernitate [i pragmatism.
Echipajul condus de locotenent-comandor Neculai T`tavu
particip` la Strong Resolve 2002
C`pitan CRISTIAN PREDA

C#nd moare un aviator, o stea se stinge pe cer, azurul
l`crimeaz`, p`s`rile \[i \ncetinesc zborul, iar aerodromurile \[i
coboar` drapelele \n bern`. E mai s`rac` lumea, e mai trist`, e
mai \ndurerat`.
A trecut \n nefiin]`, fulger`tor [i nedrept, locotenent-
comandorul Adrian-Manuel S`vulescu. A ie[it din patrula
al c`rei [ef era [i s-a aliniat, \ntru eternitate, \n inefabila “Escadril`
din ceruri”. {i-a fr#nt zborul \nainte de a-i fi venit sorocul firesc.
A plecat gr`bit, f`r` s`-[i fi luat r`mas bun de la so]ia sa iubit`,
de la fiica de 10 ani, de la rude, de la prieteni, de la camarazi.
Dumnezeu l-a chemat acolo, sus, [i el a trebuit s` se supun`
destinului. Avea doar 41 de ani, era t#n`r, era puternic. Era pilot
de clas` [i avea aproape 700 de ore de zbor. |l pasiona zborul,
era a doua natur` a sa, se identifica p#n` la contopire cu profesia
de pilot militar, de lupt`tor aerian. Iubea via]a, \[i venera familia,
[tia c` mai avea \nc` multe de \nf`ptuit at#t pe p`m#nt, pentru
cei dragi, c#t [i \n \nalturi, printre stele, la man[a avionului de
lupt`. Familia [i zborul, zborul [i familia au fost principalele
sale repere etice, dou` pasiuni complementare, valorile la care
a ]inut cel mai mult [i le-a respectat cu sfin]enie, pilonii care i-
au dat aripi, \ncredere, optimism [i satisfac]ie deplin`.
A plecat pe ultimul s`u drum bunul, bl#ndul, duiosul Adrian-
Manuel. Pornise s` cunoasc` lumea la 17 decembrie 1961, din
M`cinul de Tulcea. A \nv`]at bine, a absolvit cu succes {coala
Militar` de Ofi]eri de Avia]ie “Aurel Vlaicu”. S-a ata[at trup [i
suflet profesiei alese, a slujit cu credin]` [i abnega]ie For]ele
Zbor fr#nt
Aeriene ale Rom#niei. A f`cut parte din grupul pilo]ilor militari
destina]i s` \ndeplineasc` misiuni \n cadrul unor exerci]ii
multina]ionale [i a zburat peste o sut` de ore pe aeronava
modernizat` “MIG-21 LANCER”. Era c`s`torit [i avea o feti]`.
Era apreciat de comandan]i [i [efi, \ndr`git [i stimat de colegi.
Avea suflet minunat, sensibil, generos. Nu-l speriau greut`]ile,
nu-l demobilizau nereu[itele. Avea caracter puternic, fire
hot`r#t`, era b`rbat adev`rat, un lupt`tor des`v#r[it. Avea
planuri mari de viitor at#t pentru el, c#t [i pentru cei dragi lui.
Acum, locotenent-comandorul Adrian-Manuel S`vulescu nu
mai este dec#t amintire. Aripile-i de o]el [i aluminiu s-au
transformat \n aripi de \nger. {i el continu` s` zboare [i dincolo
de moarte, continu` s` despice \nalturile maiestuoase, s` urce
spre zenitul infinit, acolo unde nu ajung dec#t cei h`r`zi]i de
Dumnezeu s` poat` zbura, aidoma legendarului Icar, s` poat`
colinda bolta cereasc` [i s` asigure lini[tea [i pacea p`m#ntenilor
obi[nui]i.
C#nd moare un pilot, cerul devine mai s`rac cu o stea [i
oamenii mai boga]i cu o legend`. A fost r#ndul lui Adrian-Manuel
S`vulescu s` treac` \n cartea de istorie [i bravur` a avia]iei
rom#ne[ti. Cum s` ne desp`r]im de el? C#te lacrimi s` mai
v`rs`m pentru a-i u[ura urcarea spre Cer? Cum s`-i mul]umim
pentru toate misiunile \ndeplinite irepro[abil, pentru toate
sacrificiile \n numele datoriei fa]` de }ar`, pentru camaraderia
lui exemplar`, pentru loialitatea [i spiritul s`u de jertf`...?
Cuvintele, lacrimile, suspinele nu ne ajung pentru a exprima
\ntreaga durere, \ntregul regret, \ntreaga compasiune pentru
familia at#t de greu \ncercat`. Dar ne mai alin` triste]ea g#ndul
c`, de fapt, aviatorul, ofi]erul, omul Adrian-Manuel S`vulescu
n-a pierit f`r` urm` \n neant. El a r`mas [i este zidit trainic,
inconfundabil, f`r` de sf#r[it, \n fiica sa, trup din trupul lui, spirit
din spiritul lui. El a r`mas [i este zidit \n amintirile, \n inima [i
cugetul so]iei sale, ale prietenilor, ale colegilor de unitate, ale
tuturor celor care l-au cunoscut, l-au iubit [i l-au pre]uit. El a
r`mas [i este zidit \n faptele sale de des`v#r[it` moralitate, \n
toate peregrin`rile sale pe p`m#nt [i printre stele, \n lucrurile
pe care le-a atins, \n florile pe care le-a s`dit [i \ngrijit, \n aerul
pe care l-a respirat [i din care s-a nutrit p#n` la ultima suflare...
Cum s` ne lu`m r`mas bun de la omul pe care-l cobor#m
din ceruri sub lespezile reci de ]intirim? Cu o lacrim` sincer`,
cu o rug` de iertare, cu promisiunea de a nu-l uita niciodat`, de
a nu-l tr`da niciodat`, de a \ncerca s` fim ca el, s` tr`im ca el!
C#nd moare un pilot, Universul e mai s`rac [i lacrimile
noastre mai amare. Adio, scump camarad! Adio, prietene drag!
Dumnezeu s` te primeasc` \n |mp`r`]ia Sa [i s` te aibe \n paz`
de-a pururi!
CER SENIN
 Pag. 3 – Nr. 3 (36) • februarie 2002 CER SENIN

Au mai r`mas nou` luni p#n` la summit-ul NATO de la Praga

FOR}ELE
FOR}ELE AERIENE
AERIENE – |N PRIM-PLANUL
EFORTULUI DE INTEGRARE EURO-ATLANTIC~
unui climat de bun` vecin`tate, “Avia]ia de v#n`-
Ne mai despart mai pu]in de nou` luni de summit-ul NA NATTO \ncredere [i securitate cu ]`rile din toare” [i au \nceput
de la Praga, dat` [i eveniment de referin]` pentru \mplinirea regiune. celelalte dou`
n`zuin]ei Rom#niei de a accede, cu drepturi depline, \n programe – “Ap`-
Concret, \n anul 2001, Statul Major rarea Aerian` cu
intrat,a[adar,, \n faza decisiv` a
structurile euro-atlantice. Am intrat,a[adar al For]elor Aeriene a executat 46 de mijloace cu baza la
eforturilor de integrare, pe linia dreapt` a “cursei” spre un loc activit`]i bilaterale (22 \n str`in`tate sol” (GBAD) [i
\ntre invita]ii celui de-al doilea val de extindere a Alian]ei Nord- [i 24 \n Rom#nia), la care au luat parte “Comand`-control”
895 militari rom#ni [i 674 militari „ \n cadrul progra-
Atlantice. Integrate \n prim-planul acestui efort propriu [i str`ini. |n cadrul Parteneriatului mului “GHIDUL”,
Armatei Rom#ne se afl`, a[a cum este apreciat \n mod unanim, pentru Pace, Statul Major al For]elor s-a desf`[urat, \n
For]ele Aeriene ale Rom#niei – componenta cea mai dinamic`, Aeriene a participat la 41 de activit`]i Rom#nia, activita-
planificate, \nsum#nd efective de 220 tea de prezentare a
cea mai modern` [i cea mai complex` a sistemului na]ional militari rom#ni [i 25 militari str`ini. raportului final pri-
de ap`rare. De asemenea, Statul Major al For]elor vind expertizarea
Inser`m, \n aceast` pagin`, principalele obiective [i Aeriene a participat la 12 activit`]i \n de c`tre speciali[ti
cadrul Programului Mil-to-Mil din cadrul Grupului
activit`]i viz#nd integrarea euro-atlantic` desf`[urate de Statul (program bilateral cu Statele Unite ale de Lucru al Centru-
Major al For]elor Aeriene \n anul 2001, precum [i obiectivele Americii), din care 3 \n str`in`tate [i lui de Sisteme
de baz` prev`zute pentru anul \n curs. 9 \n Rom#nia. Electronice al
|n conformitate cu “Planul de For]elor Aeriene
comun cu structuri militare similare implementare a obiectivelor de Americane (ESC/
Direc]ii de apar]in#nd statelor membre ale NATO parteneriat \n perioada 2001– USAF) a echipa-
„ participarea la reuniunile, grupurile 2006”, Statul Major al For]elor mentelor de radio-
ac]iune, de lucru [i seminariile ce au avut ca Aeriene are \n responsabilitate 22 de naviga]ie aerian` [i
scop asigurarea bazei documentare \n obiective, din care 16 sunt rela]ionate aterizare „ 3 ofi]eri
activit`]i vederea implement`rii standardelor cu Planul de ac]iune pentru aderare [i un maistru
NATO „ dezvoltarea unor schimburi la Alian]a Nord-Atlantic` (MAP). militar din cadrul
concrete de experien]` cu ]`rile membre NATO Printre cele mai importante activit`]i Statului Major al
viz#nd \mbun`t`]irea procesului de destinate interoperabiliz`rii [i For]elor Aeriene au
{i \n anul 2001, activitatea de rela]ii \nv`]`m#nt \n For]ele Aeriene „ preg`tirii pentru integrarea \n NATO, participat la exerci]iul aerian “Allied continua, de asemenea, preg`tirea
interna]ionale la nivelul Statului Major promovarea unei imagini corecte, amintim: „ instruirea \n comun a Efort 2001”, desf`[urat \n Punctul profesional` multilateral` a
al For]elor Aeriene a vizat, \n principal, favorabile, a For]elor Aeriene ale personalului aeronautic rom#n [i de Comand`, asistat de calculator personalului operativ [i a tehnicii din
realizarea obiectivelor specifice Rom#niei, prin participarea, \n cadrul francez \n baze aeriene din Rom#nia (CPX), prilej cu care s-au simulat \nzestrare, elemente de prim ordin \n
ap`r`rii cuprinse \n Planul Na]ional expozi]iilor statice [i prin zboruri [i din Fran]a, pe fond tactic (zboruri misiuni de lupt` cu avioanele “MIG- aprecierea gradului de preg`tire a
Anual de Preg`tire pentru demonstrative, la mitinguri aeriene \n \n forma]ii cu aeronave [i echipaje 21 LANCER” [i elicopterele “IAR-330”. Armatei Rom#niei pentru integrarea
Integrarea \n NATO [i a obiectivelor str`in`tate [i organizarea, \n ]ara mixte, cu executarea misiunilor de \n structurile NATO.
de parteneriat asumate \n vederea noastr`, a mitingului aerian “RoIAS- interdic]ie aerian`, sprijin nemijlocit
\ndeplinirii, din punct de vedere 2001” (\n cadrul c`ruia au fost [i ap`rare aerian`, \n conformitate cu |n 2002,
militar, a condi]iilor [i exigen]elor promovate dou` teme deosebit de procedurile NATO), cu aeronave Dintre numeroasele ac]iuni [i
ader`rii la structurile “MIRAGE F-1 CT” [i ac]iuni [i demersuri programate pentru
europene [i euro-atlantice “MIG-21 LANCER” „ anul 2002, amintim: „ exerci]iul
– pe de o parte –, iar pe de participarea la 5 mitinguri demersuri de aerian real “COOPERATIVE
alt` parte, sprijinirea prin aeriene (\n Fran]a, KEY 2002”, care va avea loc \n
ac]iuni de cooperare Olanda, Marea Britanie, mare amploare lunile septembrie–octombrie, \n
bilateral` [i multilateral` a Cehia, Turcia), cu Fran]a (cu participare
realiz`rii programelor de respectarea procedurilor |n anul 2001 au fost implementate rom#neasc` semnificativ` at#t \n
restructurare [i mo- specifice NATO „ cinci obiective de parteneriat din cele efective, c#t [i \n tehnic` de lupt`
dernizare a For]elor organizarea, \n Rom#nia, 22 asumate de Statul Major al For]elor specific`) „ exerci]iul “STRONG
Aeriene. a mitingului aerian Aeriene. Acest proces va continua [i
RESOLVE”, care se va desf`[ura
“RoIAS-2001”, la care au \n acest an, conform planurilor
\n luna martie, \n Polonia [i ]`rile
|n acest sens s-a participat aeronave [i \ntocmite, \n limita fondurilor alocate,
scandinave „ exerci]iul “COO-
ac]ionat concret, con- echipaje din 15 ]`ri asumate de Statul Major al For]elor
Aeriene. Un accent deosebit se va PERATIVE PARTNER”, cu
certat, \n urm`toarele membre [i partenere ale
NATO „ preg`tirea [i pune pe \nsu[irea limbii engleze de componenta sa aerian` (\n luna
direc]ii prioritare:
„ cre[terea gradului de instruirea \n comun, \n c`tre personalul care \[i desf`[oar` iunie, cu participarea mai multor
preg`tire profesional` a Rom#nia, a personalului activitatea \n unit`]ile nominalizate ]`ri membre NATO) „ exerci]iul
personalului din unit`]ile aeronautic rom#n [i a pentru opera]iuni de sprijin al p`cii bilateral rom#no-american
nominalizate pentru a personalului aeronautic (PSO) [i de ap`rare colectiv`, precum “JCET” (\n aprilie) „ activit`]i de
\ndeplini misiuni specifice din Comandamentul [i \n comandamentele de mare unitate instruire \n comun cu partenerul
NATO/PfP, prin parti- pentru Opera]ii Speciale (Diviziile 1 [i 2 Aeriene, Centrul francez, at#t \n Rom#nia (iulie
ciparea la activit`]ile de al S.U.A. din Europa, Opera]ional Aerian Principal, Statul sau august), c#t [i \n Fran]a
instruire \n comun at#t \n activitate denumit` ge- Major al For]elor Aeriene). Va (octombrie).
plan bilateral, c#t [i la neric JCET (Exerci]iu
exerci]ii aeriene reale sau Combinat |ntrunit de
Instruc]ie) „ participarea
A[adar,, un an bogat, \nc`rcat echilibrat cu activit`]i care s`
A[adar
asistate de calculator,
organizate \n cadrul a 75 de militari din cadrul pun` \n valoare profesionalismul de excep]ie al militarilor rom#ni
Parteneriatului pentru Statului Major al For]elor din cadrul For]elor Aeriene, compatibilitatea tehnicii din dotare [i
Pace „ aprofundarea Aeriene, cu 3 “MIG-21
LANCER”, 2 “IAR- 3 3 0
a modului de ducere a ac]iunilor de lupt` specifice cu tehnica de
regulilor [i procedurilor
NATO privind manage- PUMA SOCAT” [i 1 NAT
lupt` [i procedurile NA TO, experien]a [i dorin]a noastr` de a
mentul spa]iului aerian “C-130 Hercules”, la cel accede \n structurile euro-atlantice. “Cursa” contra cronometru
„ cre[terea num`rului [i mai mare exerci]iu aerian
real NATO/PfP al anului,
pentru “examenul” de la Praga, din noiembrie a.c., a \nceput. Ne
a gradului de preg`tire ale
personalului care poate \ncadra “COOPERATIVE KEY afl`m pe linia dreapt` a traseului [i trebuie s` ne doz`m perfect
module CJTF „ asigurarea serviciilor interesante: “Rom#nia – zbor c`tre 2001”, organizat de AIRSOUTH, \n eforturile, pentru a ob]ine eficien]a maxim`. Sper`m din toat`
de trafic aerian pe timpul survol`rii NATO” [i “Avia]ia cu reac]ie – 50 de Bulgaria, la care Rom#nia a avut 6
ani \n For]ele Aeriene ale Rom#niei”) arbitri de evaluare a exerci]iului
inima c` eforturile extraordinare pe care le fac For]ele Aeriene,
teritoriului Rom#niei de c`tre avioane
militare ale NATO [i ale ]`rilor „ promovarea activ` a unor demersuri „ participarea, \n cadrul Studiului Armata Rom#niei, ]ara \n ansamblu, s` conduc` la \mplinirea
partenere de cooperare „ identificarea \n scopul revederii [i semn`rii analitic privind ap`rarea aerian` dezideratului pentru care se pronun]` aproape 90 la sut` din
cerin]elor opera]ionale privind protocoalelor [i acordurilor de a Rom#niei, la 8 activit`]i comune
cu exper]i NATO pentru ap`rarea
popula]ia ]`rii: admiterea Rom#niei \n NANATTO!
\nzestrarea cu tehnic` [i echipamente cooperare \n domeniul for]elor
militare interoperabile „ \mbun`- aeriene cu statele vecine [i partenere aerian`. |n urma acestor activit`]i, s-
t`]irea sistemului logistic al unit`]ilor „ cre[terea contribu]iei categoriei au finalizat primele dou` etape ale pro- Documentar realizat de
nominalizate s` desf`[oare activit`]i \n noastre de for]e armate la realizarea gramului “Supravegherea radar” [i NICOLAE RADU
 CER SENIN
a 1 martie 1917, prin
L
|naltul Decret nr. 245 al
regelui Ferdinand I, s-a
\nfiin]at Regimentul de
Trac]iune – Automobil`,
moment important ce a marcat
\nceputul procesului de organizare a
forma]iunilor de automobile din
Armata Rom#niei [i de apari]ie a armei
auto.
Importan]a folosirii automobilului
\n scopul asigur`rii ac]iunilor militare
cre[te treptat, acesta fiind folosit ca
mijloc de transport at#t pentru muni]ii
[i materiale, c#t [i pentru deplasarea
[i transportul personalului de pe
aerodromuri sau pozi]ii de artilerie.
|n perioada interbelic`, \n
contextul dezvolt`rii [i moderniz`rii
Armatei Rom#ne, automobilul militar
cap`t` amploare tot mai mare,
subunit`]i de transport lu#nd fiin]` [i
deservind unit`]ile lupt`toare din
avia]ie [i artilerie antiaerian`.
Automobili[tii militari, \mpreun`
cu osta[ii celorlalte arme, s-au afirmat
\n timpul celui de-al doilea r`zboi
mondial prin aportul lor la ducerea
ac]iunilor de lupt` a unit`]ilor de
avia]ie [i artilerie antiaerian` pe
ambele fronturi, p#n` la victoria final`.
Dup` r`zboi, autovehiculele au
adus facilit`]i importante \n activitatea
unit`]ilor de avia]ie, artilerie anti-
aerian` [i radioloca]ie, sporind \n mod
considerabil posibilit`]ile acestora de
mi[care.
|ncep#nd cu perioada imediat
urm`toare a \ntoarcerii din campania
antihitlerist`, urm#nd destinul celor-
lalte categorii de for]e ale armatei
rom#ne, avia]ia [i artileria antiaerian`
au fost supuse unui proces rapid de
demobilizare [i reducere a tehnicii [i
efectivelor.
Autorit`]ile de atunci au acceptat
cu u[urin]` condi]ionarea sovietic` de
reducere a num`rului de aeronave
militare de la 1.316, \n anul 1945, la
361, spre finele anului 1947, precum
[i decimarea subunit`]ilor de artilerie
antiaerian`. Reculul acestor arme de
elit` a continuat p#n` la jum`tatea
anului 1950.
Num`rul de autovehicule din
dotarea avia]iei [i ap`r`rii antiaeriene
s-a diminuat propor]ional cu tehnica
de lupt` dezafectat`. Mare parte din
autovehiculele utilizate \n cel de-al
doilea r`zboi mondial au fost casate,
iar cele cu starea tehnic` bun` au fost
transferate \n economia na]ional`.
M`rci de autocamioane [i
autospeciale ca: Ford, Klockner-
Deutz, Opel-Blitz, Krupp, Latyl [i
Honomag [i autotractoare Skoda,
Praga, Henschel [i ROS/01 au fost
scoase din \nzestrare p#n` la finele
anului 1950.
Birourile auto din Coman-
damentul Avia]iei Militare [i
Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene
a Teritoriului aveau atribu]ii de
exploatare, reparare [i asigurare
material` a autovehiculelor din
\nzestrare [i s-au confruntat cu situa]ii
deosebit de complexe, \ncep#nd cu
\ncadrarea compartimentelor din
marile unit`]i [i unit`]ile subordonate
cu personal, preg`tirea acestuia pe
linia asigur`rii tehnice [i continu#nd
cu \ntre]inerea [i exploatarea gamei
foarte variate de tipuri [i m`rci de
autovehicule.
La sf#r[itul anului 1950, o dat` cu
\nfiin]area Direc]iei de exploatare,
repara]ii [i \nzestrare cu autovehicule
din Comandamentul Trupelor
Blindate de Tancuri [i Mecanizate, se
O istorie \n istoria For]elor Aeriene ale Rom#niei
AUTOMOBILI{TII MILITARI
LA A 85-A ANIVERSARE A ARMEI
contureaz` o concep]ie unitar` pe linia
\nzestr`rii, exploat`rii [i repar`rii
autovehiculelor militare, materializat`
\n regulamente [i dispozi]iuni unice
aplicate \n toate categoriile de for]e
armate, la toate e[aloanele.
Perioada 1952–1956 a reprezentat,
pentru personalul tehnic auto din
unit`]ile de avia]ie [i ap`rare
antiaerian`, etapa specializ`rii
rapide, uneori concomitent cu
recep]ia auto[asiurilor din familia
ZIS-150, ZIL-151 [i 164, GAZ-51-63,
GAZ-67, pe care erau realizate
autospecialele pentru deservirea
escadrilelor de avia]ie MIG-15, 17,
19, divizioanelor de tunuri
antiaeriene de 57 [i 100 mm sau
sistemele de radioloca]ie.
|ncep#nd cu toamna anului
1955, concomitent cu achizi]ionarea
din import a autospecialelor de
arm`, unit`]ile de avia]ie [i ap`rare
antiaerian` sunt \nzestrate cu
autocamioane SR-101 [i, un an mai
t#rziu, cu autoturisme IMS-59.
Din anul 1956, unit`]ile de
avia]ie, artilerie [i rachete anti-
aeriene [i de radioloca]ie ac]ioneaz`
\ntrunit \n Comandamentul Ap`r`rii
Antiaeriene a Teritoriului, p#n` la
sf#r[itul lunii aprilie a anului 1977.
|n aceast` structur`, sec]ia auto
condus` de coloneii Ion Florea,
Vasile Spirache, Vasile Dumitrescu,
Paul Tomi]` [i Constantin Pas`re a
realizat conducerea ferm` [i
oportun` a activit`]ii de asigurare
tehnic` de automobile [i tractoare
la nivelul marilor unit`]i [i unit`]ilor
subordonate \n condi]iile \n care
specificul unit`]ilor de arme,
tehnic` de lupt` [i autospecialele de
deservire au fost extrem de variate.
|n avia]ie, \n artilerie [i rachete
antiaeriene [i \n radioloca]ie, \n
perioada 1960–1977 au intrat \n
\nzestrare peste 4.200 de auto-
speciale pe [asiuri din familiile
Volga, GAZ-51, 63, 66, ZIL-157, 130,
131, URAL-375, KRAZ, UAZ, 2.800
autocamioane, autoturisme [i
autospeciale de produc]ie indigen`
din m`rcile DACIA, M-461, ARO,
SR-131, 132, 114, TV-20, 20R, TV-
51, TVD-12 [i 200 tractoare pe ro]i
UTB 26, 27, 650, 651.
|n aceast` perioad`, personalul
tehnic auto din unit`]i a primit [i
exploatat peste 400 de tractoare de
artilerie pe [enile ATL-L, AT-L “m”,
ATS-712, AT-S59, AT-S59 “G” de
produc]ie sovietic` [i 96 de tractoare
de artilerie pe [enile de produc]ie
rom#neasc` TAR-76.
|n anul 1977, unit`]ile de avia]ie
trec \n subordinea Comanda-
mentului Avia]iei Militare, iar cele
de artilerie, rachete antiaeriene [i
radioloca]ie r`m#n \n subordinea
Comandamentului Ap`r`rii Anti-
aeriene a Teritoriului. Birourile
auto, conduse de coloneii Vasile
Negulescu, Ionel Dumitra[cu [i
Mihai Crudu, la Comandamentul
Avia]iei, [i de coloneii Constantin
Pas`re [i Ion Udrea, la Coman-
damentul Ap`r`rii Antiaeriene a
Teritoriului, au continuat [i
\mbun`t`]it activitatea tehnic` de
automobile [i tractoare \n cele
dou` structuri, cu accent deosebit
pe antrenarea forma]iunilor [i
subunit`]ilor specializate \n
deservirea complet`, oportun` a
zborurilor de instruc]ie cu cele
peste 16 tipuri de aeronave
militare, asigur`rii mijloacelor
tehnice pe fluxurile de preg`tire a
rachetelor antiaeriene VOLHOV [i
Locotenent-colonel Ioan
B`rbulescu, [ef birou exploa-
tare-repara]ii tehnic` auto din
Statul Major al For]elor Aeriene
Colonel {tefan Apostolescu,
[ef birou coordonarea mi[c`rii
la Divizia 1 Aerian`
NEVA, aprovizionarea unit`]ilor cu
materiale de resort, transportul
personalului [i, \n mod deosebit,
asigurarea tehnic` a serviciului de
lupt` la toate unit`]ile operative.
|nzestrarea avia]iei militare cu
avioane MIG-21 [i MIG-23 a
reprezentat diversificarea tipurilor [i
m`rcilor autospecialelor de deser-
vire. Specializarea personalului
pentru exploatarea acestora s-a
realizat prin grija speciali[tilor din
Direc]ia tehnic` a avia]iei militare [i
cu aportul biroului auto. Zborul de
instruc]ie cu aceste tipuri de
aeronave implica scoaterea \n curs`,
conform regulilor stabilite de biroul
auto, prin dispozi]iuni tehnice
specifice, a 30–40 de autovehicule
\ntr-un start.
Responsabilitatea func]ion`rii
normale a auto[asiurilor, tract`rii
Pag. 4 – Nr. 3 (36) • februarie 2002
corecte [i la timp a aeronavelor,
aliment`rii cu combustibili speciali,
prevenirea accidentelor [i avariilor,
\ncadrarea \n timp a activit`]ilor de
transport personal, utilaje, scule [i
alte materiale necesare zborului de
instruc]ie, normelor de tehnica
securit`]ii muncii pe linia circula]iei
autovehiculelor – au fost tot at#tea
obiective urm`rite zi de zi de c`tre
Colonel ing. Mihai Crudu,
comandantul sec]iei repara]ii
auto Bradu–Pite[ti
Colonel Viorel R`]oi, [ef
birou coordonarea mi[c`rii la
Divizia 2 Aerian`
ofi]erul auto care executa serviciul de
asigurare a zborului.
Ofi]erii din unit`]ile de rachete
antiaeriene au fost [i ace[tia la fel de
solicita]i. Men]inerea autospecialelor
din completele de rachete [i
radioloca]ie \n perfect` stare de
func]ionare, antrenarea [oferilor
pentru \ncadrarea \n baremele foarte
str#nse de pornire [i folosire a
ma[inilor de tractat [i \nc`rcat
rachete (MTI), de oxidant sau
carburant, deplasarea \n siguran]` [i
f`r` [ocuri a \nc`rc`turii pe flux au
impus o intens` preg`tire teoretic`
[i practic` desf`[urat` f`r` \ntre-
rupere.
Dislocarea frecvent` a unit`]ilor
Documentar realizat cu ajutorul biroului exploatare-repara]ii
tehnic` auto din Statul Major al For]elor Aeriene
\n poligonul de trageri antiaeriene, cu
deplasarea e[alonului pe ro]i sau
\mbarcat pe vagoane ale c`ilor ferate,
reprezint` proba de foc a personalului
auto. Pe timpul disloc`rii (2–4
s`pt`m#ni), activitatea tehnic` de
autotractoare se organiza [i desf`-
[ura \n condi]ii de campanie, cu
for]ele [i mijloacele proprii.
O contribu]ie deosebit` \n
preg`tirea de specialitate a
[oferilor [i personalului tehnic [i
repararea tehnicii de autotrac-
toare [i-au adus-o forma]iunile de
repara]ii [i [colile de [oferi.
|ncep#nd cu anul 1963, s-au
re\nfiin]at forma]iunile de repara]ii
pentru tehnica auto din subordinea
Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului.
Sec]iile de repara]ii tehnic` auto din
subordinea diviziilor de ap`rare
antiaerian` au contribuit substan]ial
la repararea autovehiculelor,
fabricarea de piese de schimb [i
recondi]ionarea subansamblurilor
auto, reu[ind ca al`turi de spe-
ciali[tii care \ncadrau atelierele de
repara]ii din mari unit`]i [i unit`]i
s` men]in` autovehiculele [i
autospecialele din \nzestrare \n
permanent` stare de func]ionare.
Formarea [i preg`tirea de
specialitate a conduc`torilor auto
militari \n termen, necesari
deservirii tehnicii auto din dotare,
s-au realizat cu rezultate deosebit de
bune \n {colile de [oferi dislocate
la Timi[oara, Capu Midia, Bucov-
Ploie[ti, Craiova, Sibiu.
Reforma Statului Major al
For]elor Aeriene, parte a proce-
sului de restructurare a armatei [i
societ`]ii, presupune proiectarea [i
realizarea unor structuri care s`
r`spund` exigen]elor standardelor
de modernizare, eficien]` [i
compatibilitate NATO.
Acest proces determin`
r`spunderi sporite pentru perso-
nalul tehnico-ingineresc din
domeniul asigur`rii tehnice de
autotractoare privind identificarea
de noi m`suri, forme [i procedee
\n vederea men]inerii \n stare
operativ` a unui num`r c#t mai
mare de autospeciale de arm`,
automobile [i tractoare, cerin]`
esen]ial` pentru opera]ionalizarea
for]elor aeriene militare.
|n acest context, personalul armei
este preocupat s`-[i pun` \n valoare
\ntreaga capacitate [i competen]`
profesional` pentru \mbun`t`]irea
activit`]ii de mentenan]` a tehnicii de
automobile [i tractoare, s` foloseasc`
eficient resursele umane, materiale
[i financiare alocate, precum [i timpul
de munc` pentru a realiza servicii de
calitate.
|ntr-o vreme a reformei, a
schimb`rilor structurale, a moder-
niz`rii, arma auto [i oamenii ei se
preg`tesc s` abordeze viitorul cu
optimism, cu seriozitate [i cu
profesionalismul recunoscut de toat`
lumea.
 Pag. 5 – Nr. 3 (36) • februarie 2002 CER SENIN

1. Tipul: avion de v#n`toare. 3. Clien]i din NATO: Marea Britanie,

PHOON
Italia, Germania, Spania, Norvegia.

Eurofighter TY
2. Produc]ia: EUROFIGHTER (Italia,
Marea Britanie, Germania, Spania).
™ DA 1: construit de firma DASA Caracteristici tehnico-tactice:
(Germania). A efectuat primul zbor la 27 – Anvergura ..................................10,95 m;
martie 1994. – Lungimea ..................................15,95 m;
™ DA 2: construit de firma BAE – |n`l]imea .....................................5,28 m;
(Marea Britanie). A efectuat primul zbor – Greutatea ................................10.995 kg;
la 6 aprilie 1994. – Viteza maxim` ........................... 2 Mach;
™ DA 3: construit de firma ALENIA – Raza de ac]iune
(Italia). A efectuat primul zbor la 4 iunie la mare altitudine .....................1.390 km;
1995. – Motoarele ............................ 2 x 60 kN.
™ DA 4: prima versiune cu dou`
locuri. A zburat pentru prima oar` la 14
martie 1997.
™ DA 5: a efectuat primul zbor la 24
februarie 1997.
™ DA 6: construit de firma CASA
(Spania). Model cu dou` locuri. A
efectuat primul zbor la 27 ianuarie 1997.
™ IPA 1: model destinat exportului.

™ F-4 C: avion destinat for]elor aeriene
americane. A efectuat primul zbor la 27 mai 1963.
™ RF-4 C: avion de recunoa[tere. P#n` \n
decembrie 1973 au fost produse 505 exemplare.
A efectuat primul zbor la 8 august 1963.
™ F-4 D: a efectuat primul zbor la 9
decembrie 1965. Au fost construite 843 de
exemplare.
™ F-4 E: variant` multirol construit` pentru
for]ele aeriene americane. Prima livrare a fost
efectuat` la 3 octombrie 1967.
™ F-4 EJ: construit sub licen]` de firma
JASDF (Japonia). A efectuat primul zbor la 14
ianuarie 1971.
™ RF-4 E: avion de recunoa[tere destinat
exportului.
™ F-4 F: versiune cu dou` locuri. Livr`rile
au \nceput la 24 mai 1973.
™ F-4 G: model opera]ional \n Vietnam. A
efectuat primul zbor la 20 martie 1963. Au fost
construite 12 exemplare.
™ F-4 J: variant` destinat` marinei
americane. A efectuat primul zbor la 27 mai
1966.
™ F-4 K: versiune construit` pentru marina
militar` din Marea Britanie. A efectuat primul
zbor la 27 iunie 1966.
™ F-4 M: model destinat for]elor aeriene
britanice. A efectuat primul zbor la 17 februarie
1967. Livr`rile au \nceput \n august 1968.
™ F-4 N: variant` realizat` prin moderni-
zarea modelului F-4 B. Prima livrare s-a
efectuat la 21 februarie 1973.
™ F-4 S: rezultat al moderniz`rii avionului
F-4 J.
4. Clien]i din NATO: SUA, Marea
Britanie, Germania, Spania, Grecia, Turcia.

F-4 Phantom Caracteristici tehnico-tactice (F-4 E):

– Anvergura ....................................... 11,77 m;
– Lungimea ........................................ 19,20 m;
– |n`l]imea ........................................... 5,02 m;
1. Tipul: avion de v#n`toare [i recunoa[- ™ F-4 A: au fost construite 47 de exemplare – Greutatea ...................................... 13.757 kg;
tere. pentru marina american`. – Viteza maxim` ................................. 2 Mach;
2. Primul zbor: 27 mai 1958. ™F-4 B: au fost construite 649 de exemplare. – Raza de ac]iune, f`r` realimentare 3.184 km;
3. Produc]ia: Mc DONNELL DOUGLAS ™ RF-4 B: avion de recunoa[tere. A efectuat – Motoarele .................................... 2 x 79,6 kN.
(SUA). primul zbor la 12 martie 1965.

F-5 Tiger
1. Tipul: avion de v#n`toare [i recu-
noa[tere.
2. Primul zbor: 30 iulie 1959.
3. Produc]ia: NORTHROP (SUA).
™ F-5 A: a efectuat primul zbor \n
octombrie 1963.
™ F-5 B: versiune cu dou` locuri. A
efectuat primul zbor la 24 februarie 1964.
™ CF-5 A/D: model destinat armatei
canadiene. Firma CANADAIR (Canada) a
construit sub licen]` 115 exemplare.
™ NF-5 A/B: avion aflat \n \nzestrarea ™ F-5 G: avion similar variantei F-5 A \n \nzestrarea for]elor aeriene norvegiene.
for]elor aeriene olandeze.
™ RF-5 A: avion de recunoa[tere.
produs pentru for]ele aeriene norvegiene.
Au fost construite 78 de exemplare.
Au fost produse 16 exemplare.
4. Clien]i din NATO: SUA, Canada,
Livr`rile au \nceput \n iulie 1968. ™ RF-5 G: avion de recunoa[tere aflat Olanda, Norvegia, Spania, Grecia, Turcia.
™ SF-5 A/B: model produs sub licen]`
de firma CASA (Spania). Au fost construite
70 de exemplare.
™ F-5 E: a efectuat primul zbor la 11 august
1972. Livr`rile c`tre for]ele aeriene americane
au \nceput \n prim`vara anului 1973.
™ RF-5 E Tiger Eye: avion de recunoa[-
tere.
™ F-5 F: variant` cu dou` locuri. A
efectuat primul zbor la 25 septembrie 1975.
Livr`rile au \nceput \n vara anului 1976.

Caracteristici tehnico-tactie:

– Anvergura ................................................... 8,13 m;

– Lungimea .................................................. 14,45 m;
– |n`l]imea ..................................................... 4,06 m;
– Greutatea ................................................. 4.410 kg;
– Viteza maxim` .......................................1,64 Mach;
– Raza de ac]iune, f`r` realimentare ....... ..2.483 km;
– Motoarele ............................................... 2 x 23 kN.

!
‹ F-14 Tomcat;
Urm`toarea pagin` a Dic]ionarului
NATO va fi dedicat` aeronavelor: ‹ F-15 Eagle;
‹ F-16 Fighting Falcon. Pagin` realizat` de locotenent CIPRIAN P~TRA{CU
 CER SENIN
La Sec]ia repara]ii auto din Bradu–Pite[ti,
=YRQGHSULPTYDUT>L]YRQXUL
GH?QQRLULVWUXFWXUDOH
o6XQWHPPDQT
FHUHDVFTGRPQXOH
PDQTFHUHDVFTp
De[i e \nceput de februarie, afar` e
zvon sigur de prim`var` [i p`m#ntul
r#de fericit \n soarele bl#nd al dimine]ii.
M` bucur c` am nimerit pe timp
frumos. Taxiul g#f#ie obosit [i fr#neaz`
sc#r]#it \n poarta unit`]ii. {oferul se
scuz` st#ngaci, g`sind \ns` repede
explica]ia salvatoare: “N-am mai trecut
de mult cu ma[ina mea pe la me[terii
lui dom’ Crudu. M#ini de aur, nu alta,
Cu m#ini de aur, “disec]ie” pe “cord deschis” \n hala motoarelor
la b`ie]ii `[tia! Uite, promit c` chiar
s`pt`m#na asta vin cu ea la doctor”.
Pl`tesc galant [i intru \n punctul de inteligen]` creatoare, prin management
control. Milit`rie sut` la sut`: buletin,
legitima]ie de serviciu, permis de
intrare, ecuson, telefoane de informare.
|ntre timp, apare [i [eful sec]iei,
colonelul inginer doctorand MIHAI
CRUDU. Nu s-a schimbat aproape
deloc \n ultimii doi ani. Doar c` pare
mai preocupat, mai obosit. Ne salut`m
cordial, ne \ntreb`m de s`n`tate. St`m
\nc` bine. Cu ce se mai laud`?
– P`i, cu toate
c#te facem pe-aici,
domnule drag`. Nu
se vede? V`ruim,
spoim, deretic`m
peste tot. |n cur#nd
vom avea oaspe]i de
onoare, vom s`rb`-
tori, la noi \n unitate,
la 1 martie, \mplini-
rea a 85 de ani de
existen]` a Armei
Auto: “Ziua Automo-
bili[tilor Militari”.
Ehei, misiune grea –
organizare, expo-
zi]ie, slujb` reli-
gioas`, \nm#nare de
insigne [i diplome
de onoare... Altfel,
fiecare zi are spe-
cificul ei, problemele
ei. Dar nu ne pl#n-
“Doctorul” Gheorghe Ene, expert \n
gem. Ne-am pus
prelucr`ri a[chieri metalice
bine pe picioare,
[tim ce avem de f`cut, scoatem bani [i
din piatr` seac`, ne facem irepro[abil
datoria. E nevoie de noi [i nu vrem s`
dezam`gim. Ne m#ndrim c` ne-am
\ndeplinit [i dep`[it planul de produc]ie
pe anul 2001, c` beneficiarii sunt
mul]umi]i de calitatea presta]iilor
noastre. Ceea ce facem noi aici, cu
oamenii pe care-i avem, cu dotarea de
care dispunem, cu profesionalismul
exemplar al tuturor, este man`
cereasc`, domnule, man` cereasc`! |n
fiecare an, primim circa 180–200 de
autovehicule, unele ca vai de ele, le
lu`m la bani m`run]i, le dichisim, le
d`m la cheie \n stare foarte bun`. Cred
c` suntem, \n prezent, singura sec]ie
auto care mai repar`, [i nu numai
pentru Armat`, autovehicule de tipuri
vechi, cum sunt microbuzele “TV”,
autotractoarele model sovietic, auto-
furgonetele speciale. {i aceasta \n con-
di]iile \n care peste 70 la sut` din
tehnica pe care o repar`m [i
recondi]ion`m are durata normal` de
func]ionare \ndeplinit`! Cum ne
descurc`m? Prin investi]ie de
eficient, prin spirit inventiv [i
imagina]ie... c#t cuprinde. De c#nd
execut`m lucr`ri [i pentru ter]i,
beneficiile sec]iei au crescut, pomp`m
la buget miliarde bune, ne extindem
gama de fabrica]ie, scurt`m timpul real
de stat pe ramp` sau \n atelier. Se aude
c` vom fi restructura]i. |nnoirea este
necesar`, este vital` pentru orice
domeniu de activitate. Nu te po]i pune
de-a curmezi[ul mersului firesc al lu-
crurilor. Consider \ns` c` mai este \nc`
nevoie de noi, c` nu ne-am epuizat, nici
pe departe, poten]ialul, resursele, dis-
ponibilit`]ile. Mai putem fi \nc` de folos,
mai putem ]ine pasul cu nevoile spe-
cifice ale utilizatorilor de tehnic` auto
din cadrul categoriei noastre de for]e
armate. V` dau un singur exemplu: \n
anul 2001, Statul Major al For]elor
Aeriene a primit \n dotare un singur
autoturism “DACIA 1310”! {i atunci?
Cine va mai repara “vechiturile”? Unde
[i cine \i va preg`ti pe viitorii meseria[i
de “tehnic` auto atipic`“? N-ar costa
mai mult la cutare sau cutare “service”?
Enorm de mult! Dar, chiar [i a[a,
spectrul viitoarelor restructur`ri nu ne
sperie. Valoarea acumulat` \n timp,
experien]a, profesionalismul f`r` cusur
sunt bunuri perene, neperisabile. Sun-
tem \n stare s` ne autoperfec]ion`m, s`
ne adapt`m oric`ror condi]ii de lucru.
Dar, repet, sunt sigur c` mai este \nc`
nevoie de noi [i de sec]ia noastr` auto,
mai putem face fa]` cerin]elor, mai
putem \nc` aduce servicii [i beneficii
substan]iale For]elor Aeriene, Armatei.
o$LFLPXQFLP
GHDLFLOXTP
VDODULXODFHDVWD
HVWHFDVD
QRDVWUTp
|mpreun` cu inginerul-[ef al
unit`]ii, c`pitanul ing. Iulian
Nedelcu, mergem “pe teren”, prin cele
trei ateliere ale sec]iei. Peste tot se
munce[te cu s#rg, ordonat, disciplinat,
folosindu-se judicios fiecare minut,
fiecare utilaj, fiecare resurs`
productiv`. Miroase a benzin`, miroase
a ulei, miroase a acetilen`, miroase a
vopsea proasp`t`. Este firesc. Meseria
de mecanic auto, generic vorbind, nu
este nici una u[oar`, nici una foarte...
estetic`. Dar oamenilor de aici nu le e
ru[ine de ceea ce fac, nu se sfiesc s`-]i
\ntind` m#na b`t`torit` [i plin` de ulei...
Cele mai multe hale sunt relativ noi, au
fost f`cute din fonduri proprii, prin auto-
utilare.
{eful atelierului recondi]ion`ri sub-
ansamble [i piese de schimb pentru
produc]ie, maistrul militar clasa I
Liviu Vidan, este t#n`r, iste], amabil.
|[i prezint` cu mult` siguran]` [i nedisi-
mulat` m#ndrie subalternii, “operele”
lor zilnice. Are ajutoare de n`dejde:
maistrul militar clasa III Traian
Nicolau, student la ASE, facultatea de
management; maistrul militar clasa
I Traian Dr`gu], “doctor de motoare”;
salariatul civil Marinel Popa,
specialist \n pun]i motoare, salariatul
civil Leon Penescu, mecanic la
grupul hidraulic, salariatul civil
Dumitru Olariu, cel mai v#rstnic
meseria[ din atelier, un adev`rat
“vr`jitor” c#nd e vorba de pompele de
injec]ie.
Sunt [i probleme mai complicate?
Sunt. Iulian Chiri]`, motorist, a suferit
o opera]ie grea, la cap, suport` mai greu
condi]iile de lucru. |ns` \l ajut` colegii
de munc`, este la zi cu planul. Le-ar mai
trebui un motostivuitor, un stand de
verificare a sistemului de fr#nare, o
instala]ie de diagnosticare a motoarelor
cu aprindere pe sc#nteie. Salariul? A[a
[i a[a, dar destul de mic pentru truda
lor exemplar`, ne\ndestul`tor pentru
nevoile tot mai presante de acas`. |ns`
nimeni nu se pl#nge, nimeni nu pune
condi]ii. Sunt mul]umi]i c` au un loc de
munc` asigurat, c` nu s-a \nt#mplat nici
un accident de munc`. Nici unul dintre
ei nu s-a \mboln`vit profesional, n-a
Pag. 6 – Nr. 3 (36) • februarie 2002
&DUWH GH LGHQWLWDWH
ajuns pe targ` la spital.
„ Sec]ia repara]ii auto din Bradu–Pite[ti este unitate
E ceva!
unicat \n cadrul For]elor Aeriene ale Rom#niei [i are un
|ntr-o alt` hal`,
patrimoniu de circa 69 miliarde de lei „ Potrivit
mai spa]ioas` [i mai
Regulamentului logisticii ac]iunilor militare, Sec]ia
bine dotat`, facem
func]ioneaz` pe trei ateliere (montare-demontare;
cuno[tin]` cu mai-
recondi]ion`ri subansamble [i piese de schimb pentru
strul militar clasa III
George Andreescu, produc]ie; lucr`ri speciale [i fabrica]ie), execut` repara]ii
[eful atelierului lucr`- (curente, medii, capitale) [i revizii generale (la autovehicule
ri speciale [i fabri- de tip “DACIA”, “ARO”, “TV”, “DAC”, basculante, autobuze,
ca]ie. Este [i el t#n`r,
n-a \mplinit \nc` 30 de
autotractoare etc.) \n flux continuu (investigare –
diagnosticare – reparare – rodaj de prob`), dup` urm`torul
ani, dar conduce 80 de
oameni de cele mai
algoritm: control – testare – \ntre]inere – clasificare din punct
de vedere opera]ional – recuperare (\n caz de r`zboi) –
diverse meserii: tini-
chigii, l`c`tu[i meca-
reparare propriu-zis` – reconstruc]ie (la nevoie) „ Valoarea
produc]iei marf` pentru anul 2001 a dep`[it 20 miliarde de
nici, electricieni, lei [i va atinge aproape 25 miliarde de lei \n 2002 „ Sec]ia
sudori, rectificatori, poate da “la cheie” 230–240 autovehicule anual, inclusiv
vopsitori, tapi]eri, pentru persoane fizice [i juridice „ Sec]ia are \n dotare,
confec]ioneri \n t#m- printre altele, 5 strunguri cu resurse multiple de func]ionare,
pl`rie. |i cunoa[te 2 ma[ini de frezat, ma[ini de debitat [i rectificat (inclusiv
foarte bine pe fiecare, arbori coti]i), 4 poduri rulante cu o capacitate de 3,2 tone,
le [tie p`surile, \i ajut` ma[ini de alezat [i honuit, generatoare de acetilen`, aparate
\n momentele mai de sudur`, bancuri de verificare, macarale, prese, polizoare,
dificile. Formeaz` o l`mpi stroboscopice, sta]ie de compresoare, dispozitiv de
echip`, o adev`rat` reglare geometric` a direc]iei, elevatoare, banc de
echip`. I se pare nor- centicubat pompe de injec]ie etc. „ Cele 67 de cadre
mal s` fie a[a: “Aici militare (ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri) [i cei 125 de
muncim, de-aici lu`m salaria]i civili care lucreaz` direct \n produc]ie execut`,
salariul, aceasta este curent, recondi]ion`ri (arbori coti]i, pompe de injec]ie,
casa noastr`!”
Cel mai respectat
ambreiaje, alternatoare, demaroare, carburatoare, pompe de
ap` [i de ulei, planetare “DACIA”, cutii de distribu]ie, cutii de
din atelier este Mihail
Mihai, un excelent
vitez`, compresoare de aer, bra]e oscilante) [i particip` la
fabricarea \n regie proprie a unor piese [i subansamble
rectificator de arbori
coti]i. Are 52 de ani,
din care 32 de ani de
specifice (bol]uri, prezoane, buc[e, mufe de racordare,
reduc]ii, buloane, bride, coliere, tiran]i, supape, flan[e,
“meserie”. Are doi
copii, dou` fete,
repartitoare fr#n`, borne de acumulatori, joje, pl`ci de
compresor [i distan]iere, siguran]e sincron, huse pentru
“tocmai bune de
m`ritat”, \ns` n-a
scaune, prelate pentru “DAC”, tapi]erie auto etc.).
reu[it s` le fac` \nc` toat` “zestrea”. Le Nicolae, [ef de grup` autobuze,
mai trebuie cas`, dar din salariul lui – salaria]ii civili Alexandru Duf`r,
3 milioane [i jum`tate de lei pe lun` – Marian Str#mbeanu, Alexandru
este imposibil s` le \ndeplineasc` Puzderca, Marin Popescu, Mihai
dorin]a... La fel de serio[i [i buni C#rstea. Acesta din urm`, om la 40 de
meseria[i sunt [i salaria]ii civili {tefan ani, face zilnic naveta Stroie[ti – Bradu
Olteanu (tinichigiu), Constantin [i retur, ceea ce \nseamn` 80 de
Rusea (l`c`tu[ mecanic), Gheorghe kilometri cu autobuzul! S-a obi[nuit, i
Florea (sudor electrician), Ion Matei se pare un “fleac” chestia asta.
(frezor), Iulian Molea (vopsitor), “Important e s` am un loc de munc`
Floarea Costache (tapi]er), sigur, s` c#[tig un ban cinstit pentru
Gheorghe H#rlea]` (t#mplar). {i ei mine [i familia mea. Restul nu
simt nevoia unei ma[ini de sudat \n conteaz`!”
argon, a unei cabine
moderne de vopsit, a
unei instala]ii mai
puternice de venti-
la]ie. Altfel, nu-i pre-
ocup` “zvonurile”, ei
\[i v`d de treaba lor,
sunt siguri pe
profesia lor, pe
h`rnicia [i spiritul
inventiv, creator. Nu
se cred de ne\nlo-
cuit. Ar fi p`cat \ns`
ca un asemenea
colectiv puternic, Chiar [i pompele de injec]ie se... cumin]esc
sudat suflete[te, s` sub “palp`rile” me[terului Constantin Lic`
se dezmembreze ori s` se reduc`
drastic doar de dragul restructur`rii... Vorbe chibzuite, mature,
|n sf#r[it, ajungem [i la atelierul frumos final de documentare.
montare-demontare, al c`rui [ef este |ntr-adev`r, Sec]ia de repara]ii
maistrul militar clasa I Ion Popa. auto al c`rei [ef este colonelul
De fapt, \mi explic` inginerul- [ef, cei ing. drd. Mihai Crudu formeaz`
trei mai[tri militari sunt “[efi cu un colectiv \nchegat, elevat din
numele”. Mai precis, ei au fost, p#n` punct de vedere profesional [i
acum un an, ajutoarele [efilor de moral, dispus la orice efort
ateliere, pe atunci ofi]eri. Or, prin pentru a-[i respecta blazonul,
restructurare, func]iile s-au transformat pentru a duce mai departe
\n func]ii de mai[tri militari, \ns` cei prestigiul, renumele [i tradi]ia
care le \ncadreaz` acum, cu toate unit`]ii. Dar vremurile sunt
r`spunderile ce decurg de aici, nu vremuri, trebuie s` privim \nainte
primesc nici un ban \n plus! “Nimeni [i s` lu`m partea bun` a fiec`rei
nu face o tragedie din asta!” – ne schimb`ri, a fiec`rei \nnoiri. S`
asigur` c`pitanul ing. Iulian Nedelcu. sper`m, totu[i, c` restructurarea
A[a o fi, dar e, totu[i, corect? ce bate la poarta caz`rmii se va
Atelierul montare-demontare este face cu grij` [i omenie, \n folosul
\ncadrat cu 10 mai[tri militari [i For]elor Aeriene, \n folosul
subofi]eri [i 20 de salaria]i civili. To]i – Armatei, \n folosul oamenilor ce
meseria[i unul [i unul. Ca, de pild`, slujesc cu abnega]ie [i \ncredere
maistrul militar clasa II Silviu sub Drapelul Tricolor al O[tirii.
Popescu, [ef de grup` sisteme de
fr#nare, plutonierul-major Florin Colonel (r) NICOLAE RADU
 Pag. 7 – Nr. 3 (36) • februarie 2002 CER SENIN

PRIORITATE ABSOLUT~:

+541,5($0,/,7$5,/25
_17(50(1
Activitatea de asigurare a hr`nirii implicat cu toat` r`spunderea \n prepar` hrana. Problema
militarilor, cu toat` complexitatea [i \mbun`t`]irea condi]iilor de num`rului mare de militari
implica]iile ei, a fost tratat`, \n dese hr`nire”. s-a rezolvat prin introdu-
r#nduri, \n paginile ziarului nostru. De Ce m`suri au urmat acestei cerea lor la mas` \n dou`
aceast` dat`, interlocutor ne este situa]ii? |n ce au constat ele? serii. Pe termen lung, s-a
colonelul Vasile Ostanschi, Preciz`rile \n acest sens au venit tot creat un Plan de reabili-
comandantul {colii de Aplica]ie din partea comandantului {colii: “Am tare, care vizeaz` \mbun`-
pentru Radioloca]ie, din Ploie[ti, instituit o serie de m`suri urgente, t`]irea condi]iilor de
institu]ie \n care ap`ruser`, la un const#nd \n \nchiderea cantinei hr`nire [i cazare a milita-
moment dat, nereguli legate tocmai de pentru cur`]enia general`, timp \n rilor. Aplicarea acestuia \n
aceast` problem`. care masa a fost servit` \ntr-o alt` termenele impuse va depinde,
Adept al principiului “r`ul nu poate \nc`pere, gestionarea mai rigu- \ns`, [i de alocarea fondurilor Poft` bun`, b`ie]i!
fi eradicat dec#t dac` se cunosc \n roas`, efectuat` de la nivelul financiare necesare”.
detaliu cauzele ce l-au generat”, comenzii unit`]ii p#n` la [eful Conform normelor \n vigoare, aplica]ie vor trece la sistemul de hr`nire P#n` la implementarea noului
colonelul Vasile Ostanschi a abordat, popotei, a modului \n care se \ncep#nd cu 1 martie 2002, [colile de a militarilor prin societ`]i comerciale. sistem de hr`nire, am \ncercat s`
f`r` ocoli[uri, miezul problemei: “|n Este oare aceasta o solu]ie pentru afl`m, direct de la militarii \n
stadiul ini]ial, problema a constat Masa este gata. S` vin` veselarii! \mbun`t`]irea lucrurilor pe viitor? termen, cum se serve[te, \n
\n faptul c` hr`nirea militarilor a Colonelul Vasile Ostanschi prezent masa [i ce nivel calitativ
fost afectat` \n principal de consider` c` “este solu]ia are aceasta. {i iat` ce am aflat.
condi]iile de servire, [i nu at#t de ideal` ce poate fi aplicat` Soldatul Marius Ciosanu,
calitatea sau cantitatea m#nc`rii. \n acest moment la [colile \ncorporat \n octombrie 2001,
{tim cu to]ii c` o m#ncare este de aplica]ie. Este tocmai este din Bucure[ti [i, de[i se
mai bun` dac` se serve[te \ntr-un ce ne lipse[te nou`, cu consider` “preten]ios \n pri -
mediu adecvat. Or, atunci, condi]ia ca aceia care vor vin]a m#nc`rii”, este mul]umit
dezinsec]ia [i deratizarea nu erau asigura aceste servicii s` de condi]iile [i calitatea hranei pe
f`cute conform normelor \n posede o experien]` care o serve[te \n unitate. {i mai
vigoare. La aceste deficien]e s-a relevant` \n domeniu. Va relevant este r`spunsul s o l d a -
ad`ugat [i cea legat` de trebui, de asemenea, s` tului George Ionescu, din
capacitatea de hr`nire a cantinei, definim foarte bine Gala]i: “cel mai mult voi
mult mai mic` dec#t num`rul de rela]iile dintre noi [i regreta, la repartizarea \n alt`
militari existen]i \n unitate. prestatorii acestor ser- unitate, m#ncarea de aici. |n
Concret, \n cantin` puteau fi vicii, astfel \nc#t s` nu fie ultimul timp, am m#ncat chiar
hr`ni]i, \n condi]ii normale, 180 afectat` calitatea hranei. foarte bine!”
de militari, iar \n unitate erau, la M` refer, \ndeosebi, la
acea vreme, peste 500 de militari. cre[terile de pre]uri.
Ca o prim` concluzie, cei care Exist` un anumit risc, dar C`pitan CRISTIAN PREDA
aveau responsabilit`]i nu s-au merit` s` \ncerc`m!”

8QQRXQXPTUDO5HYLVWHLGH0HGLFLQT>L
3VLKRORJLH$HURQDXWLFT
STUDII DE MARE VALOARE
Colectivul redac]ional al Revistei de Medicin` [i
Psihologie Aeronautic`, prin doamna dr. Eugenia Gigea,
ne-a semnalat, c#nd sus-numita publica]ie se afla sub tipar,
c` vom vedea un num`r deosebit de interesant. A[tept`rile
s-au dovedit a fi \ndrept`]ite. Ca [i \n apari]iile anterioare,
de altfel. Abord#nd probleme de stringent` actualitate \n
practica medical` a Institutului Na]ional de Medicin`
Aeronautic` [i Spa]ial`, ca [i \n cazuistica personalului aero-
navigant, autorii supun aten]iei cititorului o suit` de aspecte
interesante, cum ar fi rezultatele
cercet`rii pe termen
lung \n domeniul expu-
nerii la hipo [i, respectiv,
hiperbarism (dr. Ilie
Capanu, dr. Eugen
Necula, as. Angela
Raicu, as. Ionica Vladu
[.a.), studiu eviden]iat la
simpozionul organizat sub
egida NATO, la Toronto,
concluziile reie[ite din
studiul clinic asupra Sin-
dromului “X metabolic” la
personalul aeronautic
(dr. Florica N`ft`n`il`, dr. Marian Macri, dr. Mirela Anghel,
dr. Simona Berbecar, dr. {tefan Blaj), considera]iile
aeronautice asupra glaucomului (dr. Cristina Iliu]`, dr. Aurora
Nicodin, dr. Iulian Manoliu).
Prezent#nd cele mai recente date despre principalii
antioxidan]i utiliza]i \n bolile reumatice, dr. Mirela Anghel
avertizeaz`, totodat`, asupra riscului crescut de dezvoltare
a leziunilor artrozice la personalul aero-navigant [i cauzele
ce \l determin`.
Laborioasele demersuri \n domeniul psihologiei
aeronautice ale personalului de specialitate din institut, \n
frunte cu psih. dr. Marian Popa, la care se adaug` renumi]i
psihologi din cadrul unor prestigioase universit`]i de
medicin`, au permis elaborarea unui set de articole de mare
valoare [tiin]ific` [i praxiologic` privind comportamentul
decizional \n condi]ii de incertitudine, v#rst` [i predic]ia
performan]ei \n zbor, tipologia a[tept`rilor \n rela]ie cu
profesia la studen]ii pilo]i, evalu`ri sintetice ale selec]iei
psihologice ale pilo]ilor militari [i civili.
PETRE B@N~
|n cadrul bolilor a[a-numite sezoniere,
un loc aparte \l ocup` gripa, inciden]a sa
fiind cu at#t mai mare cu c#t exist`
varia]ii mari de temperatur` [i v#nt
puternic.
Este o boal` infec]ioas` cu contagio-
zitate extrem de mare, care se manifest`
prin simptome respiratorii [i fenomene
toxice generale.
$*(17&$8=$/ (7,2/2*,(
Virusul gripal este extrem de bine adaptat pentru a
supravie]ui. Exist` trei tipuri de virus gripal, respectiv A,
B [i C. Cazurile de boal` cu tipul C sunt relativ rare.
O \nsu[ire de mare efect a virusului gripal, mai ales
a celui de tip A, care-i confer` acestuia un spor de
agresivitate, este capacitatea ca \n scurt timp [i relativ
frecvent s` sufere muta]ii spontane urmate de varia]ii
antigenice. Ca urmare a acestui fapt, imunitatea deja
ob]inut` fa]` de o anumit` variant` nu este valabil` [i
pentru tulpina rezultat` din modificarea antigenic`
respectiv`. A[a se explic` de ce imunitatea antigripal`
instalat` at#t dup` vaccin, c#t [i dup` boal`, nu este de
lung` durat`.
Virusul de tip B este mai stabil genetic [i, de[i exist` [i
la acesta varia]ii antigenice, ele sunt mai lente \n timp.
Atunci c#nd modificarea antigenic` este mai complex`,
imunitatea popula]iei fa]` de noua tulpin` este practic nul`
[i se ajunge la situa]ia grav` de epidemie gripal`.
Este bine s` se [tie c`:
„ Sezonul rece (sf#r[itul toamnei, iarna, \nceputul
prim`verii) favorizeaz` \mboln`virile [i epidemiile de
grip` (sporadic pot ap`rea \mboln`viri \n orice anotimp).
„ Sursa de infec]ii o reprezint` bolnavii, dar [i cei
f`r` simptome aparente, purt`torii s`n`to[i de viru[i.
„ Transmiterea se face fie direct, prin pic`turile de
secre]ie nazofaringian` din aer pe care bolnavul le
r`sp#nde[te prin str`nut sau tuse, fie indirect, prin obiecte
de cur#nd contaminate cu secre]ii infectate provenite
din nasul sau gura bolnavului.
Aten]ie la grip`!
„ Contagiozitatea este foarte mare, boala
r`sp#ndindu-se mai ales \n colectivit`]i. Gripa se propag`
cuprinz#nd ]`ri [i continente \n numai c#teva s`pt`m#ni.
Durata contagiozit`]ii unui caz este de 5 zile.
„ Receptivitatea este universal`, toate grupele de
v#rst` fiind afectate.
„ Imunitatea este valabil` numai pentru tipul [i
subtipul de virus care a produs boala (imunitate
specific`).
%2$/$
Semne [i simptome
simptome. Virusul gripal afecteaz`:
mucoasa c`ilor respiratorii (sindromul respirator al gripei)
[i \ntregul organism, datorit` ac]iunii toxice generale
(febr` 39 0–40 0–41 0C, adinamie, astenie, dureri
musculare).
|n gripa sever` apare r`sp#ndirea extrapulmonar`
a virusului (miocardit`, leziuni hepatice, leziuni
hemoragice digestive, encefalit`, insuficien]` cortico-
suprarenal`).
Incuba]ia dureaz` 1–3 zile.
Debut brusc cu febr`, frison, cefalee, dureri
musculare, sl`biciune marcat`.
Perioada de stare. Se adaug` manifest`ri
respiratorii: catar oculo-nazal; herpes la nivelul gurii;
dureri orbitale, frontale; arsuri retro sternale; tuse seac`,
chinuitoare.
Manifest`ri digestive: anorexie (lipsa poftei de
m#ncare), gre]uri, v`rs`turi.
Evolu]ie: \n formele simple, comune, este bun`.
Febra scade \n 5 zile, \nso]it` de transpira]ii abundente
[i dispari]ia simptomelor din perioada de stare.
Complica]ii
a) Respiratorii: laringita gripal`; laringotrahita
gripal`; pneumonia gripal`; pneumonii prin suprainfectare
bacterian`; bron[ita acut` gripal`.
b) Cardiovasculare: miocardit` acut` gripal`;
insuficien]a circulatorie periferic`.
c) Neurologice: encefalita gripal`; meningita; pareza
de nervi cranieni; nevrite periferice.
d) Alte complica]ii: otite, angine, sinuzite.
75$7$0(17
1) Profilactic
Vaccinul – cea mai important` [i folosit` metod`
pentru prevenirea gripei. Vaccinurile gripale folosite \n
prezent con]in virusurile gripale A [i B inactivate [i \nalt
purificate.
Foarte important de [tiut este c`, \n fiecare an,
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii stabile[te, pe baza unui
program complet de investiga]ii, care anume tulpini de
virus gripal trebuie introduse \n formula vaccinului gripal
din acel an [i asta \n func]ie de modific`rile antigenice
survenite \n sezonul epidemic precedent.
Vaccinarea antigripal` confer` 80% protec]ie pentru
o perioad` de un an [i se aplic`, \n prim` urgen]`,
persoanelor cu risc (v#rstnici, sugari, gravide, personal
medico-sanitar, personal din transporturi, bolnavi cronici).
2) M`suri generale: izolarea la domiciliu a formelor
simple [i medii [i \n spital a formelor severe; limitarea
circula]iei pentru persoanele expuse sau cu risc; evitarea
aglomera]iei; educa]ia sanitar`.
3) Chimioprofilaxia (prevenirea cu medicamente)
a) Se recomand` Amantadina care blocheaz`
p`trunderea virusului \n celule [i \mpiedic` astfel
multiplicarea lui. Se administreaz` numai \n timpul
expunerii la grip`.
4) Tratament curativ
curativ,, la domiciliu, \n condi]ii de
izolare, repaus, regim alimentar hidro-lacto-zaharat,
vegetarian [i fructarian.
5) Tratament simptomatic
„ Pentru combaterea febrei [i a durerilor musculare:
Paracetamol, Nurofen, Fervex, Oscilococcinum,
Algocalmin.
„ Pentru combaterea tusei uscat`, iritativ`: Codein`
fosfat, Calmotusin, Tusan, iar pentru cea productiv`: ACC
200, Ambroxol, Bromhexin, Paxeladin.
„ Rinita acut` se combate cu: Vibrocil, Afrin,
Bixtonim.
„ Pentru faringit`: Fenosept, Eurosept, Hexoral.
„Pentru cre[terea rezisten]ei generale nespecifice:
Vitamina C, Apilarnil propolis.
De re]inut c` \n gripa simpl`, necomplicat`, nu sunt
recomandate antibioticele.
Colonel dr. ALEXANDRU ELIAD
medic-[ef al Statului Major
al For]elor Aeriene
 CER SENIN Pag. 8 – Nr. 3 (36) • februarie 2002

Efort [i perfoman]`
|n perioada 8–15 februarie a.c. s-a desf`[urat, la Vatra Dornei, finala
Concursurilor Sportive [i Aplicativ-Militare de Iarn`
Iarn`. La acest eveniment,
organizat de Sec]ia Educa]ie Fizic` a Statului Major General, au participat
8 echipe, care au reprezentat: Statul Major General, Statul Major al For]elor
Navale, Divizia 1 Aerian`, Divizia 2 Aerian`, Corpul 1 Armat`, Corpul 4
Armat`, Corpul 10 Armat` [i Comandamentul Trupelor de Para[uti[ti.
Performan]ele reu[ite la probele de biatlon, [tafet` [i patrul` le-au asigurat
reprezentan]ilor For]elor Aeriene ob]inerea urm`toarelor rezultate finale:
 |n clasamentul individual cadre militare:
– Locul 1: sublocotenent V asile Onesemiuc (U.M. 01838 Boboc);
Vasile
– Locul 2: maistru militar Iosif Saro[i (U.M. 01813 Sibiu);
– Locul 5: locotenent Constantin Ciobanu (U.M. 01866 Ploie[ti);
– Locul 6: sublocotenent V ic` Ilea (U.M. 01838 Boboc).
Vic`
 |n clasamentul individual militari angaja]i pe baz` de contract [i
militari \n termen:
– Locul 2: caporal Radu Zete (U.M. 01821 F Odoreu);
– Locul 6: soldat Ciprian Popa (U.M. 01866 Ploie[ti).

 |n clasamentul echipe cadre militare (biatlon):

– Locul 1: Divizia 1 Aerian` “Siret”; Actuala edi]ie a finalei Concursurilor Sportive [i Aplicativ-Militare de
– Locul 2: Divizia 2 Aerian` “Mure[”. Iarn` a consacrat cele mai bune rezultate individuale ob]inute p#n` \n prezent
de reprezentan]ii For]elor Aeriene, ace[tia cucerind 3 din cele 6 medalii
 |n clasamentul general biatlon: puse \n joc.
– Locul 3: Divizia 2 Aerian`. Preg`tirea lotului nostru sportiv pentru aceast` competi]ie s-a desf`[urat
\n perioada 14 ianuarie – 7 februarie, \n garnizoana Bra[ov, sub conducerea
 |n clasamentul general [tafet`: locotenent-comandorului Emil Hecico, ofi]er 1 \n cadrul Compartimentului
– Locul 3: Divizia 2 Aerian`. de Educa]ie Fizic` al Statului Major al For]elor Aeriene.
 |n clasamentul general patrul`:
– Locul 3: Divizia 1 Aerian`. Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

|n preg`tire
ENCICLOPEDIA
AERONAUTICII
ROM@NE
La ini]iativa Asocia]iei Rom#ne pentru
Propaganda [i Istoria Aeronauticii (A.R.P.I.A.),
personal a generalului-maior (r) Aurel Niculescu,
un colectiv format din generali [i ofi]eri activi [i \n
rezerv`, aviatori [i para[uti[ti civili, reprezentan]i
ai institu]iilor [i \ntreprinderilor de profil, preg`te[te
o lucrare de mare anvergur`, ce se va intitula
ENCICLOPEDIA AERONAUTICII ROM@NE. Este
prima \ncercare de acest gen care se \ntreprinde
\n Rom#nia, o ac]iune de \nalt` cutezan]`,
necesit#nd eforturi \ndelungate, o cercetare
am`nun]it` [i de larg` cuprindere, ce angajeaz`
numeroase persoane care au lucrat nemijlocit \n
aeronautic` timp de decenii, majoritatea chiar
toat` via]a.
Lucrarea este preconizat` s` apar` \n 10–12
volume, \n timp de trei-patru ani.
Vor fi abordate aspecte privind construc]iile
aeronautice [i dinamica dot`rii, recorduri na]ionale
[i mondiale, zboruri \n premier`, personalit`]i din
aeronautic`, istoria tuturor categoriilor de avia]ie
militar` [i civil`, para[uti[tii, \nv`]`m#ntul
aeronautic, asigurarea de avia]ie. Un capitol
special, intitulat Eroica, este aproape de stadiul
finaliz`rii. Se lucreaz` intens la cel ce va \nsuma
personalit`]i ale aeronauticii rom#ne din toate
timpurile, dar, din p`cate, nu exist` \nc` date
suficiente despre o bun` parte dintre cei ce au
adus o contribu]ie deosebit` la dezvoltarea acestui
domeniu, altele sunt incomplete sau
controversate, fapt ce incumb`, din partea
realizatorilor, investiga]ii suplimentare, o cercetare
profund` a documentelor vremii, analiza
aspectelor contradictorii.
|n aceast` generoas` activitate se afl`
angajat`, cu toate for]ele, [i redac]ia “CER
SENIN”, al c`rei mic colectiv, pe l#ng` sarcinile
cotidiene, \[i consacr` eforturile realiz`rii, \n
termenul preconizat, a ENCICLOPEDIEI
AERONAUTICII ROM@NE.
|n scopul unei prezent`ri c#t mai riguroase [i
mai complete a problematicii pe care lucrarea [i-
o propune, redac]ia apeleaz` la to]i cei care pot
contribui cu idei, cu informa]ii, cu documente, s`
ne contacteze la sediul din Statul Major al For]elor
Aeriene.

PETRE B@N~

Redac]ia ”CER SENIN”

C.C.A. INTACT S.A.

REDACTOR -{EF: REDACTORI PRINCIPALI: TEHNOREDACTARE:

TIP~RIT LA

comandor DUMITRU AMARIEI; PETRE BÂ N~, LUCIAN TEODORESCU,

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, NICOLAE RADU; IONEL IONI}~;
km 10,5, sector 1, Bucure[ti SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: PROCESARE TEXTE: FOTOREPORTER:
Telefon/Fax: 01/232. 05. 93 c`pitan CRISTIAN PREDA; LEANA TUDORAN; ADRIAN SULT~NOIU;
REDACTOR DE RUBRIC~: CORECTUR~: ADMINISTRATOR:
E-m@il: c e r s e n i n@ roaf. r o locotenent CIPRIAN P~TRA{CU; ANDREIA LUNGU; sergent-major ANGELICA CIOB|C~
B 222.01; C 1011.00