Combinatorica (analiză combinatorie)

• Domeniul matematicii care studiază probleme combinatorii (probleme de numărare) se

numeşte combinatorică sau analiză combinatorie.
Definiţia 1: O mulţime finită M se numeşte ordonată, dacă ea este dată împreună cu ordine bine
determinată de dispunere a elementelor sale.
Definiţia 2: O mulţime finită M ce conține n elemente distincte se numeşte ordonată, dacă
fiecărui element al ei i se asociază un număr natural de la 1 la n.
• Numărul natural care corespunde elementului dat se numeşte rangul acestui element sau
numărul de ordine al lui.
• Dacă mulţimea ordonată M are n elemente şi elementele ei se notează prin ,
atunci ea se poate scrie astfel: .
• Elementul , unde are rangul k, adică are numărul de ordine k.
• O mulţimea ordonată M se caracterizează atât prin elementele sale cât şi prin ordinea de
dispunere a lor.
• Două mulţimi ordonate şi se numesc egale, dacă ele conţin aceleaşi elemente şi au
aceeaşi ordine de dispunere a lor. Se notează: .
• Dacă şi , atunci şi sunt mulţimi
ordonate egale dacă şi numai dacă .

Factorialul unui număr natural.

Definiţia 1: Numărul natural , unde (37.1)
se numeşte n factorial (sau factorial de n).
Definiţia 2: Se numeşte n factorial produsul primilor n numere naturale consecutive nenule (cu
primul factor 1).
• Se notează:
• S-a convenit: .
• Se citeşte: n factorial sau factorial de n sau factorialul numărului n.
• Conform definiţiei:
1) 1!=1; 2) 0!=1; 3) 2!=1·2; 4) 3!=1·2·3; 5) 4!= 1·2·3·4; 6) 5!= 1·2·3·4·5.
• În general avem:
1) , (37.2)

2) (37.3)
• Proprietăţi şi formule pentru factoriali:
1) (37.4)
2) ;
3) , unde ,n N (37.5)

4) …, unde .
5) Pentru orice are loc egalitatea:
(37.6)

Permutări
Definiţia 1: Se numeşte permutare din n elemente a unei mulţimi M ce conţine n elemente orice
submulţime ordonată din n elemente a acestei mulţimi.
Definiţia 2: Se numesc permutări din n elemente ale unei mulţimi M ce conţine n elemente
toate mulţimile ordonate, care se pot forma cu cele n elemente a acestei mulţimi.
• Teoreme despre numărul de permutări ale unei mulţimi cu n elemente
Teorema 1: Numărul de permutări fără repetiţie ale unei mulţimi cu n elemente este egal cu n! :

• Proprietăţi ale permutărilor fără repetiţie:

P1: ;
P2: ;
P3: (relaţia de recurenţă liniară (de ordinul întâi) pentru calculul
permutărilor).
P4: (relaţia de recurenţă de ordinul doi pentru calculul
permutărilor).
Teorema 4: Numărul de submulţimi ale unei mulţimi care conţine n elemente este egal cu .

Aranjamente ( aranjări)
Definiţia 1: Se numeşte aranjare (aranjament) din k elemente luate din cele n elemente ale
mulţimii date orice submulţime ordonată, ce conţine k elemente diferite luate din cele n date.
Definiţia 2: Se numesc aranjamente (aranjări) a (din) n elemente luate câte k (unde k n) ale
unei mulţimi M cu n elemente toate submulţimile ordonate, ce conţine k elemente diferite luate
din cele n date.
• Numărul de aranjări din n elemente luate câte k se notează: .
• Se citeşte: Aranjamente (aranjări) din n elemente (diferite) luate câte k.
• Se citeşte pe scurt: Aranjamente (aranjări) din n (luate) câte k.
Remarcă:
1) Pentru sunt necesare următoarele condiţii de existenţă: .
2) Dacă cele k elemente sunt diferite, atunci avem aranjamente (aranjări) fără repetiţie.
Teorema 1: Numărul tuturor aranjamentelor (aranjărilor) din n elemente (diferite) luate câte k
este egal cu ,unde .
Teorema 2: Numărul tuturor aranjamentelor (aranjărilor) din n elemente (diferite) luate câte k
este egal cu
unde .
Teorema 3: .
Teorema 4: .
Teorema 5: sau , unde .

Combinări
Definiţia 1: Se numeşte combinare din k elemente luate din cele n date orice submulţime
(neordonată) ce conţine k elemente luate din cele n date.
Definiţi 2: Se numesc combinări de (din) n elemente luate câte k (unde ) ale unei mulţimi
M cu n elemente toate submulţimile (neordonate) ce conţine k elemente diferite luate din cele n
elemente ale mulţimii date M.
• Numărul combinărilor din n elemente luate câte k se notează:
• Se citeşte: Combinări de (din) n elemente luate câte k.
• Se citeşte pe scurt: Combinări din n (luate) câte k.
Teorema 1: Numărul tuturor combinărilor din n elemente (diferite) luate câte k este egal cu

sau ,unde

Teorema 3: Au loc următoarele proprietăţi şi formule ale permutărilor, aranjamentelor şi

combinărilor (fără repetiţie):
1) ; ;
2) (relaţia de recurenţă liniară (de ordinul întâi) pentru calculul
permutărilor);
3) (relaţia de recurenţă de ordinul doi pentru calculul
permutărilor);

4) sau sau , unde ;

5) , unde (formula combinărilor complementare);

6) = n; , ;
7) =1; =1, ;
8) ; , ;
9) , unde
(formula (relaţia) de recurenţa a combinărilor);
10) sau sau , unde ;
11) sau , unde (formule de
recurenţa ale aranjamentelor);
12) , unde ;

13) , unde . (relaţie de recurenţă);

14) , unde ;
15) , ;
16) , ;
17) , ;
18) , ;
19) , ;
20) , unde ;
21) , .

Observaţii (necesare pentru aplicarea în practică):

1) La rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor şi sistemelor ce conţin , şi au loc următoarele
condiţii de existenţă sau C.E.:
C.E.:
2) La rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii ce conţin , şi se determină aparte
DVA, apoi se rezolvă ecuaţia şi în calitate de soluţii se aleg acele valori care aparţin C.E.
3) La rezolvarea inecuaţiilor şi sistemelor de inecuaţii ce conţin , şi : a) Se determină
aparte CE, apoi se rezolvă inecuaţia sau sistemul de inecuaţii împreună (în sistem) cu C.E;
b) Se rezolvă inecuaţia sau sistemul de inecuaţii împreună cu C.E.