Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Științe ale Educației

Programul de studii – PIPP, AN I

Educația în Germania

București 2023
 Educația în Germania
Pentru că poporul german este un exemplu în mai toate domeniile am ales să facem o
analiză asupra sistemului educațional german.
În ceea ce privește sistemul educațional german, copiii sunt, în principiu, repartizați în
funcție de proximitate, la școala cea mai apropiată de casă.

În cazuri excepționale, se poate face o cerere pentru a alege o altă școală decât cea
repartizată, dar e nevoie de o motivație rezonabilă care să susțină această cerere.

Înainte de înscrierea la școală, copilul susține un control medical special, prin care se
determină dacă acesta este suficient de dezvoltat cognitiv, fizic, motric, lingvistic și social și
dacă se poate concentra suficient, pentru a putea face față activităților școlare.

La o scurtă analiză am aflat că sistemul german se distinge semnificativ de alte sisteme

de învățământ și încurajează constant elevii într-o schema performativă, astfel încât, la
absolvire, aceștia să aibă un nivel academic foarte ridicat. Diferențe de curriculum exista
între regiunile/statele, denumite si landuri germane, datorită funcției de control pe care statele
federale o au asupra sectorului educațional.
Aspectele generale care se referă la învățământul german:

Într-o clasă sunt 24 de copii. Gimnaziul se absolvă cu Abitur (bacalaureat) și cine

dorește dă examen la Uni (teorie pt.masterat, doctorat) sau la Fachhochschule (studiu aplicat
pentru o anumită meserie, de ex. construcția de mașini).

Există și opțiunea de a aplica după clasa a 9- a la diverse firme, unde copiii sunt școliți
ca Azubi (practicant) în diverse domenii, primind calificări de la tutore.

La sfârșitul practicii (2-3 ani) cei mai buni rămân la firma respectivă și avansează în
grad și salariu, dacă nu pot încerca la altă firmă unde facă instruire (ausbildung) în alt
domeniu.

În general programul e de la 8 la 13:30 cu 2 pauze la 10:30 (25 min. de alergat prin

curte) și la 12:30 (45 min. masa la cantină).

În prima pauză copiii își mănâncă pachețelul de acasă, nu au voie dulciuri, pentru
sandwich se ia pâine integrală, se pun și fructe, iar în pauza mare se mănâncă la cantină (în 2
cicluri, la 12:00 și 12:30).

Masa e pregătită pe loc de bucătăresele școlii, copilul își alege ce vrea din mai multe
feluri de carne și legume, se face prin rotație un meniu cât mai variat, vinerea zi de pește, de
exemplu. Părinții trebuie să comunice de la început ce meniu doresc pentru copiii lor –
vegetarian, musulman, fără gluten/lactoză/alergeni etc.

În cadrul învățământului de stat, se plătesc excursiile la teatru, zoo, cinema, taberele de

vară și afterschool-ul.
 Comunicarea cu profesorul are loc prin Postmappe – mapa pentru corespondență a
copilului. Profesorul face acolo notițe iar părintele este dator să semneze și invers, părintele
își scrie acolo nelămuririle sau problemele și copilul îi da profesorului mapa.

De asemenea, pe site-ul școlii părinții își pot face programare pentru întrevedere cu
profesorul sau îi pot trimite e-mail.

Siguranța în școală este asigurată prin existența porților, iar accesul părinților este
relativ limitat.

Sistemul educational german este structurat astfel:

1.Educația preșcoalară – Vorschule

a. Kinderkrippe (Creșa)

În cadrul sistemului educațional german, copiii cu vârsta de până la 3 ani pot merge la creșă.
Aceștia vor fi îngrijiți în grupe restrânse, de maximum 10 copii, de două sau trei educatoare.
Pentru copiii de până la 3 ani, acomodarea se face după „modelul Berlin”. Asta înseamnă că
în timpul perioadei de acomodare, un părinte petrece o perioadă de timp cu copilul în
grădiniță. În următoarele zile, această perioadă se scurtează treptat până când se ajunge la un
compromis acceptabil, care să nu afecteze copilul, părinții sau personalul îngrijitor. Cât timp
va dura această perioadă depinde de foarte mulți factori, de la personalitatea copilului, la
personalitatea celorlalți copiii, la modul îngrijitorilor și părinților de a administra situația.
În Germania, activitățile la creșă sunt concepute pentru a sprijini dezvoltarea holistică a
copiilor și pentru a crea un mediu sigur și stimulant pentru aceștia. Acestea includ:
 Activități artistice și creative: Desenul, pictura, modelarea cu plastilină și alte activități
artistice ajută la dezvoltarea abilităților motorii fine și stimulează imaginația copiilor.
 Jocuri de construcție: Utilizarea jucăriilor de construcție, cum ar fi cuburile de
construcție sau seturile LEGO, sprijină dezvoltarea abilităților de coordonare ochi-
mână și promovează gândirea logică.
 Jocuri în aer liber: Creșele germane acordă o importanță deosebită activităților în aer
liber. Acestea pot include plimbări în parc, jocuri în curte, explorarea naturii și alte
activități care încurajează mișcarea fizică.
 Cântece și dansuri: Participarea la cântece și dansuri dezvoltă abilitățile sociale ale
copiilor și îi ajută să-și exprime creativitatea. Unele creșe organizează chiar și
activități de muzică și mișcare.
 Lectură de povești: Citirea poveștilor încurajează dezvoltarea limbajului și a
imaginației. În creșele germane, se acordă o atenție deosebită literaturii pentru copii.
 Activități de grup: Jocurile și activitățile desfășurate în grupuri mici încurajează
cooperarea, dezvoltarea abilităților sociale și formarea de prietenii.
 Educație non-formală: Creșele din Germania se concentrează, de asemenea, pe
dezvoltarea abilităților cognitive și pregătirea pentru școală printr-o abordare non-
formală a educației, care include activități de învățare prin joc.
 Timp pentru odihnă: Un program echilibrat include și perioade de odihnă sau somn
pentru a asigura recuperarea și bunăstarea copiilor.
Este important să menționăm că, creșele din Germania urmăresc adesea o abordare
pedagogică centrată pe copil, care valorizează autonomia și creativitatea copilului în procesul
de învățare. De asemenea, ele sunt supravegheate de profesioniști educaționali calificați și
experimentați.
 b. Kindergarten (Grădinița)

La grădinița din Germania, activitățile sunt planificate și structurate pentru a sprijini

dezvoltarea holistică a copiilor într-un mod educațional și creativ.

Exemple de activități comune desfășurate la grădinițe în Germania:

 Jocuri interactive: Grădinițele germane pun accent pe jocurile interactive care implică
copiii în mod activ. Acestea pot include jocuri de rol, jocuri de echipă și activități care
stimulează imaginația.
 Activități artistice și creative: Desenul, pictura, modelarea cu lut, colajul și alte
activități artistice sunt integrate în program pentru a dezvolta abilitățile creative și
motorii fine ale copiilor.
 Educație în aer liber: Activitățile în aer liber sunt o parte esențială a programului
grădiniței germane. Acestea pot include plimbări în natură, jocuri în curte și activități
care implică explorarea mediului înconjurător.
 Lectură și povești: Se acordă o atenție deosebită lecturii și poveștilor. Educatoarele
citesc copiilor povești, încurajând astfel dezvoltarea limbajului și a aprecierii pentru
lectură.
 Jocuri de construcție și puzzle-uri: Jocurile care implică construcția, cum ar fi cuburile
de construcție și puzzle-urile, sunt folosite pentru a dezvolta abilitățile de gândire
spațială și logică.
 Activități muzicale: Lecțiile de muzică, cântatul și jocurile ritmice contribuie la
dezvoltarea abilităților muzicale și coordonării motorii.
 Educație științifică și explorare: Activitățile care implică explorarea științifică și
experimentarea cu diferite materiale încurajează curiozitatea și înțelegerea lumei
înconjurătoare.
 Activități de matematică: Jocurile și activitățile care implică numere, forme și
concepte matematice simple sunt integrate pentru a stimula dezvoltarea abilităților
matematice ale copiilor.
 Evenimente culturale și sociale: Grădinițele din Germania pot organiza evenimente
culturale sau sociale pentru a introduce copiii la diversitatea culturală și pentru a
promova interacțiunea socială.
 Timp de joacă liber: În plus față de activitățile structurate, se acordă importanță și
timpului de joacă liber, în care copiii pot alege activitățile care îi interesează cel mai
mult.

Grădinițele germane pun accent pe o abordare pedagogică axată pe nevoile individuale ale
copiilor și încurajează dezvoltarea autonomiei, creativității și abilităților sociale.

Este important ca aceste activități să fie adaptate la vârsta și nivelul de dezvoltare al

copiilor pentru a le oferi o experiență educațională optimă.

La fel ca în România, și în cazul sistemului educațional german, părinții pot opta fie
pentru o grădiniță cu program scurt – fără masa de prânz, fie pentru una cu program prelungit-
cu masa de prânz inclusă.
 Gradinita începe în Germania la vârsta de 3 ani până la 6 ani și foarte important de reținut
este faptul că nu există momentan nici un Land (Stat/Regiune) în care grădinița să fie
obligatorie. Totuși, grădinița este extrem de importantă pentru ca un copil să poată fi pregătit
corect pentru școală și pentru a își dezvolta simțul social pentru viitor. Pentru copiii din
familiile românești sau străine, mersul la grădiniță este extrem de important pentru copii,
deoarece învață extrem de repede limba germană, dar și pentru părinți pentru că învață
comunicarea cu instituțiile de învățământ și învață ”mersul„ sistemului în Germania.

În politica Germaniei este discutată relativ des problema obligativității urmării grădiniței,
dar s-a ajuns la o concluzie temporară că acest lucru nu poate fi legiferat decât atunci când
statul va putea prelua toate costurile de la părinți.

Deoarece costurile pentru un loc la grădiniță în Germania sunt uneori foarte mari, părinții
cu venituri mici pot primi un ajutor financiar prin intermediu Jugendamt (Oficiul pentru
minori).

Grupele sunt mixte, aspect foarte util deoarece cei mici învață prin imitare de la cei mari,
iar cei mari învață să fie responsabili și atenți cu cei mici, ceea ce este în avantajul copiilor.
Spre deosebire de sistemul românesc, sistemul german îi învață să fie mai independenți și să
ia siguri decizii, adecvate vârstei lor. În acest sens, copii sunt încurajați să mănânce singuri, să
se îmbrace și să se încalțe singuri.

Costurile sunt influențate de mai mulți factori, printre care: numărul de ore petrecut în
grădiniță, venitul părinților, landul/regiunea, tipul de instituție, respectiv publică sau privată.

La grădiniță se fac înscrierile în luna februarie pentru începutul de an din septembrie.

2. Ciclul primar-Grundschule (școala elementară) care cuprinde clasele I-IVde studiu sau
prin excepție clasele I-VI de studiu în Berlin și Brandenburg, timp în care se predau materii
nediferențiate. La finalizarea acestei etape școlare elevii se pot orienta către alte tipuri de
școli, care pun accent pe abilitatile academice si aspiratiile elevilor.

Programa școlară cuprinde niște abilități pe care copilul trebuie să le deprindă la

sfârșitul anului – să citească cursiv un text, să-l înțeleagă și să-l rețină, să-l poată reda și
răspunde la întrebări asupra textului. Adunări-scăderi până la 100, înmulțiri/împărțiri și unități
de măsură. Profesorul este liber să aleagă cu ce materiale se lucrează. Nu există manuale,
copiii lucrează în caiete.

Exemple de activități comune desfășurate în cadrul ciclului primar în Germania:

 Limba germană: Accentul principal este pe dezvoltarea abilităților de citire, scriere,

vorbire și ascultare în limba germană. Activitățile pot include lecții de gramatică,
compunere de texte, lectură de cărți și discuții în clasă.
 Matematică: Activitățile matematice acoperă diverse domenii, cum ar fi aritmetica,
geometria și măsurătorile. Elevii sunt implicați în rezolvarea problemelor, jocuri
matematice și experimente practice.
 Științe și experimente: Elevii sunt implicați în activități practice și experimente pentru
a înțelege conceptele științifice. Acestea pot include experimente cu apă, observarea
plantelor și animalelor, și explorarea fenomenelor naturale.
  Educație artistică: Activitățile artistice și creative includ desen, pictură, modelaj și alte
forme de exprimare artistică. Aceste activități stimulează creativitatea și abilitățile
artistice ale elevilor.
 Educație muzicală: Elevii participă la lecții de muzică, învață să cânte la instrumente
muzicale simple și să participe la coruri sau concerte școlare.
 Educație fizică: Activitățile fizice și sportul sunt importante pentru dezvoltarea
sănătății și a abilităților motorii. Elevii participă la lecții de educație fizică și pot fi
implicați în diverse sporturi.
 Excursii și vizite de studiu: Elevii au ocazia să participe la excursii școlare și vizite de
studiu pentru a-și extinde cunoștințele și pentru a învăța prin experiențe directe.
 Proiecte de grup: Elevii lucrează în grupuri pentru a realiza proiecte care integrează
mai multe domenii de învățare. Aceste proiecte promovează colaborarea și abilitățile
de lucru în echipă.
 Educație etică și socială: Activitățile care promovează valorile etice, înțelegerea
diversității și dezvoltarea abilităților sociale sunt integrate în programa școlară.
 Educație pentru mediul înconjurător: Activitățile care încurajează conștientizarea și
responsabilitatea față de mediu sunt parte integrantă a programului școlar.

Este important să menționăm că programa școlară în Germania este stabilită la nivel

federal, dar școlile au și flexibilitate în a adapta programele în funcție de nevoile specifice ale
elevilor și resursele disponibile. Activitățile menționate contribuie la dezvoltarea unei educații
integrate și cuprinzătoare în cadrul ciclului primar.

În clasa I nu se acordă note elevilor, în schimb la sfârșitul anului părinții primesc un

raport de evaluare ale performanțelor copilului, sistemul de evaluare fiind bazat pe calificative
„perfect!”, „foarte bine”, „bine” sau comentarii precum „trebuie să mai lucreze, să se
concentreze mai bine”.

Nu există teme pentru acasă. În rest li se recomandă să citească cărți din biblioteca școlii.

După ce termină de citit, intră pe un site, răspund la niște întrebări și primesc puncte. Copiii
cu cele mai multe puncte primesc premii.

La sfârșit de an e o zi când se dau Schulzeugnis – diplome cu descrierea dezvoltării copilului

în diverse domenii.

Începând cu clasa a II elevii primesc note consemnate în certificatele înmânate la

sfârșitul anului școlar.

Spre exemplu în Bayern, notele au o importanță crucială în clasa a 4-a. Fără media 2.33 sau
mai bună (note de la 1 la 6, unde 1 este cea mai bună), nu poți merge la gimnaziu.
Între 2.33-2.66 poți face Realschule, dar cu care nu poți face universitate decât după 1-2 ani
de diferențe și susținerea diplomei.
Tot aici există evaluarea de la jumătatea anului. Copilul are de răspuns la aproximativ 60
întrebări și își face autoevaluare. Apoi învățătoarea face evaluarea ei pe aceeași foaie.
Urmează o discuție învățătoare – copil la care părintii sunt spectatori.
Copilul este întâi lăudat pentru tot ce merge bine, apoi acolo unde scârțâie, i se cere copilului
să vină cu propuneri de ce se poate face, se trece soluția pe foaie și se semnează.
3. Ciclul secundar
Întâlnim astfel trei tipuri de școli pe care elevii le pot alege:
a. Hauptschule este adecvată copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani (clasele 5-9).
În această etapă școlară elevii studiază materii comune cu elevii din celelalte tipuri de școli,
doar ca la un nivel mai puțin competitiv și combinate cu o serie de cursuri cu orientare
vocațională.
Exemple de activități desfășurate la Hauptschule:
 Materii academice de bază: Elevii studiază materii academice de bază, cum ar fi limba
germană, matematica și științele. Accentul este pus pe dezvoltarea abilităților de
comunicare și înțelegere în limba germană, precum și pe dezvoltarea competențelor
matematice.
 Educație tehnică și practică: Hauptschule oferă adesea cursuri care implică educație
tehnică și practică. Acestea pot include activități practice în domenii precum
mecanică, electricitate, sau tehnologie informațională.
 Educație vocațională: Elevii de la Hauptschule pot fi implicați în programe de educație
vocațională care îi pregătesc pentru intrarea în forța de muncă. Aceste programe pot
include stagii, vizite la locurile de muncă și pregătire pentru aptitudini practice.
 Proiecte practice: Proiectele practice sunt utilizate pentru a aplica cunoștințele
teoretice în situații practice. Aceste proiecte pot acoperi diverse domenii, de la științe
și tehnologie la arte și meserii.
 Educație artistică: Elevii pot participa la activități artistice, cum ar fi desenul, pictura
sau muzica, pentru a-și dezvolta creativitatea și abilitățile artistice.
 Activități sportive: Educația fizică și sportul rămân o componentă importantă a
programului școlar, promovând sănătatea și activitatea fizică regulată.
 Consiliere școlară și orientare profesională: Elevii beneficiază de servicii de consiliere
și orientare pentru a-i ghida în luarea deciziilor legate de carieră și educație ulterioară.
 Participare la proiecte sociale: Implicarea în proiecte sociale poate ajuta elevii să
dezvolte abilități sociale și să înțeleagă importanța responsabilității față de comunitate.
 Activități extracurriculare: Unele școli pot oferi activități extracurriculare, cum ar fi
cluburi de lectură, coruri, sau activități sportive suplimentare.
 Vizite de studiu și excursii: Pentru a oferi o perspectivă mai amplă asupra diferitelor
domenii de interes, Hauptschule poate organiza vizite de studiu și excursii la
companii, instituții sau locuri de importanță culturală.
Hauptschule oferă un cadru educațional care pune un accent deosebit pe abilitățile practice și
vocaționale, pregătind elevii pentru intrarea în lumea muncii sau pentru continuarea studiilor
în domenii specifice.
La finalizarea acestei școli, elevii obțin un certificat care permite continuarea studiilor într-o
scoală profesională, pe care o vor finaliza la vârsta de 18 ani.
b. Realschule furnizează educație copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 si 16 ani (clasele
5-10, în funcție de land-uri/regiuni/state. Aceasta combină latura academică cu cea
practică, iar la sfârșitul perioadei se obține un certificat care permite continuare
studiilor într-o școală profesională, dar elevii cu un nivel academic ridicat se pot
transfera într-un Gymnasium pentru absolvire.
Exemple de activități desfășurate la Realschule:

 Materii academice: Elevii studiază materii academice, precum limba germană,

matematica, științele naturii (fizică, chimie, biologie) și limba străină. Accentul este
pus pe dezvoltarea abilităților critice de gândire și pe pregătirea pentru studii
superioare.
 Educație tehnică și practică: Realschule oferă adesea cursuri practice și tehnice, care
pot include lecții de tehnică, design, tehnologie informațională și altele. Elevii au
ocazia să aplice cunoștințele teoretice în activități practice.
 Educație vocațională și orientare profesională: Elevii sunt consiliați în ceea ce privește
alegerile de carieră și sunt expuși la diferite domenii de muncă prin vizite la companii,
practici de pregătire profesională și programe de orientare.
 Proiecte interdisciplinare: Realschule poate implementa proiecte care implică
colaborarea între mai multe discipline. Aceste proiecte încurajează gândirea holistică
și aplicarea cunoștințelor în contexte complexe.
 Activități de cercetare și științifice: Elevii pot fi implicați în activități de cercetare
științifică sau proiecte care le permit să exploreze subiecte de interes și să-și dezvolte
abilitățile de cercetare.
 Activități artistice și culturale: Participarea la activități artistice, cum ar fi teatrul,
muzica, dansul sau arte vizuale, oferă elevilor oportunitatea de a-și exprima
creativitatea și de a-și dezvolta abilitățile artistice.
 Educație financiară și antreprenorială: Unele Realschulen introduc activități care
dezvoltă abilitățile financiare și antreprenoriale ale elevilor, pregătindu-i pentru
gestionarea resurselor și pentru înțelegerea lumei afacerilor.
 Educație civică și socială: Activitățile care abordează aspecte legate de cetățenie,
drepturile omului și responsabilitatea socială sunt incluse pentru a dezvolta conștiința
civică a elevilor.
 Activități sportive și recreative: Educația fizică și sportul rămân importante pentru
promovarea sănătății și a unui stil de viață activ. Elevii pot participa la competiții
sportive sau activități recreative.
 Proiecte de voluntariat: Ocaziile de a participa la proiecte de voluntariat permit
elevilor să dezvolte abilități sociale și să contribuie la comunitatea lor.

Aceste activități sunt integrate pentru a oferi elevilor de la Realschule o educație

comprehensivă, pregătindu-i pentru diverse opțiuni după absolvire, cum ar fi continuarea
studiilor superioare sau intrarea pe piața muncii.
 c. Gymnasium, în funcție de land, este oferit până la clasa a 12-a sau a 13-a (de la 10 la
19 ani). După susținerea examenelor finale (Abitur) care permit elevilor să își continue
studiile la o universitate sau o altă instituție de învățământ superior.
Curriculum diferă de la o școală la alta, dar, în general, include: limba germană,
matematică, fizică, geografie, biologie, chimie, informatică, arte, muzică, istorie, filosofie,
educație civică, dar și o serie de limbi străine.
Exemple de activități desfășurate la Gymnasium:
 Materii academice intensive: Elevii studiază materii academice la un nivel avansat,
inclusiv limba germană, matematica, științele naturii, limbi străine și științe
sociale. Accentul este pus pe pregătirea pentru examenele de Bacalaureat și pentru
studii universitare.
 Cursuri de limbi străine: În plus față de limba germană, elevii de la Gymnasium
studiază cel puțin două limbi străine. Aceasta contribuie la dezvoltarea abilităților
lingvistice și la pregătirea pentru o lume globalizată.
 Proiecte de cercetare și științifice: Activitățile care implică proiecte de cercetare
sau participarea la competiții științifice stimulează gândirea analitică și dezvoltă
abilitățile de cercetare ale elevilor.
 Dezvoltarea abilităților de dezbatere și argumentare: Elevii pot fi implicați în
cluburi de dezbateri sau activități care îi ajută să-și dezvolte abilitățile de
exprimare orală, dezbateri și argumentare.
 Participarea la concursuri academice: Elevii sunt încurajați să participe la diverse
concursuri academice, precum olimpiadele școlare sau competiții matematice și
științifice.
 Excursii educaționale și vizite la universități: Gymnasium organizează excursii
educaționale care includ vizite la muzee, instituții culturale și, uneori, la
universități pentru a oferi elevilor o perspectivă mai amplă asupra domeniilor
academice.
 Educație pentru cetățenie globală: Activitățile care abordează probleme globale,
drepturile omului și cetățenia globală îi pregătesc pe elevi să devină cetățeni
responsabili și conștienți la nivel global.
 Teatru și activități artistice avansate: Elevii de la Gymnasium pot fi implicați în
producții teatrale, concerte sau activități artistice care dezvoltă creativitatea și
expresia artistică.
 Proiecte interdisciplinare complexe: Proiectele care implică colaborarea între mai
multe discipline încurajează gândirea integrată și aplicarea cunoștințelor în
contexte complexe.
 Stagii și practici: Elevii pot avea oportunități de a participa la stagii sau practici în
domeniile care îi interesează, oferindu-le o perspectivă practică și experiență în
domeniile academice sau profesionale.
Aceste activități sunt concepute pentru a oferi elevilor de la Gymnasium o bază solidă
pentru studiile universitare și pentru a-i pregăti pentru provocările academice avansate.
Gymnasium joacă un rol esențial în pregătirea elevilor pentru examenele de Bacalaureat și
pentru alegerea carierei și a studiilor superioare.
Educația oferită în Gymnasium este una de tip clasic. Elevii pot alege între 6 direcții de
studiu: știinte umaniste și sociale, matematică și științe, limbi străine și muzică. Fiecare liceu
oferă una sau două dintre aceste programe, copiii pot alege minim 2 materii studiate la nivel
avansat și 7-10 materii standard.
La această școală pot fi obținute toate calificările de nivel inferior de la Hauptschule,
Realschule si Gymnasium. La fel ca gimnaziul, școala integrativă cuprinde treapta secundară
inferioară formată din clasele V-X și încă 3 ani în treapta secundară superioară, pană la clasa a
XIII-a.

Sistemul educațional german face ca trecerea de la treapta secundară inferioară la

treapta secundară superioară să fie pe baza performanței deosebit de bune și doar dacă elevul
a luat parte timp de 4 ani consecutivi la cursuri pentru a doua limbă străină.

După terminarea clasei a XIII-a se suține un examen care se numește Abitur ceea ce e
echivalentul Bacalaureatului. Cu diploma aceasta se pot continua studiile în orice domeniu.

Trecerea de la școală la muncă este o provocare pentru mulți elevi, prin urmare, Guvernul se
concentrează pe creșterea capacității studenților de a-și alege corect cariera și pe o consiliere
timpurie.

În cadrul sistemului educațional german, școlile au responsabilitatea să efectueze

măsuri de orientare profesională, cu sprijinul companiilor, Agenției pentru Ocuparea Forței de
Muncă și a altor parteneri extracurriculari, dezvoltând astfel un concept continuu pentru
orientarea în carieră și studii potrivite pentru fiecare specific ales.

Examene și notare
În ultimul an de liceu, elevii susțin examene scrise numai pentru disciplinele din profilul ales
– unul pentru fiecare dintre cele două materii studiate intensiv și unul din două materii
standard. Media generală este formată pe baza notelor din examene și notele obținute din
ultimii 2-3 ani de studiu.
După susținerea cu succes a examinărilor finale se obține diplomă Abiturzeugnis, care
reprezintă diplomă de studii liceale din Germania. Acest document este necesar, dar nu
întotdeauna suficient, pentru continuarea studiilor la o universitate sau o alta instituție de
învățământ superior. În funcție de destinația universitară și de domeniul ales de studiu, va fi
necesară susținerea unor examene de admitere și diferite alte condiții pot fi impuse.

Berufsschule - Școli profesionale sau de meserii

Sistemul educațional german susține școlile profesionale sau de meserii, ca drept urmare,
după terminarea clasei a X-a, elevul are posibilitatea să își aleagă o meserie pe care dorește să
o practice și pentru care să se specializeze teminic. Aceasta se numește formare profesională
duală și funcționează în felul următor:

Elevul trebuie să își găsească o firmă unde să se angajeze ca ucenic – Auszubildender.

Apoi se înscrie în același timp la școala profesională (Berufsschule) pentru a urma cursurile
teoretice. Această formare profesională sau Ausbildung durează 3 ani, timp în care elevul
muncește de obicei 3 sau 4 zile pe săptămână și 1 sau 2 zile merge la școală. Elevul
dezvoltând astfel un concept continuu pentru orientarea în carieră și studii potrivite pentru
fiecare specific ales.
Fachhochschule

Pentru cei care doresc o calificare superioară unei școli profesionale, dar nu sunt suficient de
pregătiți sau nu doresc să meargă la universitate, sistemul educațional german oferă
posbilitatea ca după clasa a X-a, elevii să opteze pentru opțiunea de a urma un colegiu tehnic
– Fachhochschule, care și el durează 3 ani, dar are loc exclusiv în școală, cu perioade de
practică. La sfârșitul acestei perioade se susține un examen și se primește Fachhochschulreife,
o diplomă cu care, ulterior, se poate studia mai departe la universitate, dar doar în domeniul în
care a fost făcut studiul de la Fachhochschule.
Costul serviciilor în Germania
Învățământul în Germania este complet gratuit, toate fondurile provin de la bugetul de
stat. Există, de asemenea, instituții private în care se percep taxe de școlarizare. Costul lunar
variază între 200 – 400 de euro .
Datele recente arată că peste 9% dintre copiii din Germania frecventează școli private

Bibliografie:
1.Articol site Eurydice [online] disponibil la https://eurydice.eacea.ec.europa.eu/national-
education-systems/germany/overview [Accesat la 28.11.2023]
2.Ioana Marinescu Sima, 2019, [online] disponibil la
https://ioanamarinescusima.ro/invatamantul-in-lume-episodul-3-scoala-in-germania/ [Accesat
la 28.11.2023]
3.Articol [online] disponibil la https://romde.eu/index.php/ro/capitol-3-viata-in-de/67-3-5-
sistemul-de-invatamant-din-germania[Accesat la 28.11.2023]
4. Articol [online] disponibil la https://europa.jobs/ro/blog/candidat/cum-functioneaza-
sistemul-scolar-german[Accesat la 28.11.2023]