Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Curriculumul la decizia școlii

BUNELE MANIERE
(disciplină opțională
pentru clasa a VII-a)

Chișinău- 2022

MEMBRII GRUPULUI DE LUCRU:

Coordonator:

Autori:
 Alina Nistrean, profesoară de educație fizică, gr. didactic unu, IPL „Da Vinci”,
Chişinău
 Aliona Rotaru, învățătoare, gr. didactic doi, IPLT „Al.Ioan Cuza”, Chişinău
 Angela Gordienco, profesoară de fizică, grad didactic superior, IPLT„Nicolae Iorga”,
Chişinău
 Maria Olaru, învățătoare la clasele primare, grad didactic doi, Gimnaziul ,,Ion
Creangă” or. Călărași
 Liuba Bujag, profesoară de matematică, grad didactic întâi, LCI „Prometeu-
Prim” ,Chişinău
 Lilia Brânzeanu, învățătoare, IP Gimnaziul Mereșeni, Hîncești, fără grad didactic.

CUPRINS:
Preliminarii
I. Cadrul conceptual
II. Administrarea disciplinei de studiu
III. Competenţa generală
IV. Competențe specifice
V. Conţinuturile recomandate pentru fiecare temă/modul
VI. Sugestii metodologice/Activităţi de predare-învăţare-evaluare
VII. Referinţe bibliografice

PRELIMINARII

Motto:
Bunele maniere ale unui om reprezintă oglinda
în care îşi arată portretul. -Goethe
Curriculumul la disciplina opţională Bunele maniere reprezintă un document de tip
proiectiv, care are drept scop orientarea, organizarea şi planificarea procesului instructiv-
educativ la disciplină.
Prezentul curriculum este elaborat în baza documentelor de politici educaționale: Codul
Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrul de referință al curriculumului național (2017),
Curriculumul național (2019), Curriculumul de bază: sistem de competențe pentru învățământul
general (2018)
Însușirea manierelor și a comportamentului civilizat are o semnificație aparte, întrucât
promovează autocontrolul și sporește respectul față de cei din jur. Misiunea dascălilor rezidă în
dezvoltarea la copii a deprinderilor de comportament social și în formarea caracterului lor.
Bunele maniere contribuie la crearea unui mediu armonios, de ordine și de respect. Codul
Educaţiei al Republicii Moldova stipulează că politica educaţională a statului trebuie să asigure
formarea conştiinţei şi a identităţii naţionale, promovarea valorilor general-umane şi a
aspiraţiilor de integrare europeană ale societăţii [1]. În această perspectivă, educarea la elevi a
unui comportament, care să corespundă normelor morale, este în deplină concordanţă cu nevoia
de formare a unei personalităţi integrale, promotoare de valori, capabile să se integreze eficient
în viaţa comunităţii.
Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei opţionale Bunele
maniere și este destinat elevilor clasei a VII-a
Curriculum prezintă o ofertă deosebită, interesantă și accesibilă în îndrumarea și
cizelarea comportamentului elevilor.

I. CADRUL CONCEPTUAL

Întrucât omul este o fiinţă socială, comunităţii umane nu-i este indiferent modul de comportare
al fiecărui individ. Convieţuirea socială armonioasă este condiţionată de respectarea codului
bunelor maniere – a unor convenţii bazate pe norme şi principii etice şi morale ce guvernează
societatea. A respecta codul bunelor maniere înseamnă deci a răspunde aşteptărilor şi
cerinţelor comunităţii.
Buna creştere nu este şi nu va fi niciodată inutilă, pentru că îl face pe om să se respecte pe
sine şi să fie respectat de ceilalţi, pentru că profilează premisele atingerii acelui prag de
civilizaţie care conferă echilibru şi înţelegere în cadrul comunităţii
Curriculumul la disciplina Bunele maniere este documentul normativ reglator, care poate fi
utilizat într-un cadru disciplinar opţional, dar şi într-un cadru transdisciplinar.
Obiectivele disciplinei bunele maniere prevăd:
 cunoaşterea semnificaţiei unor concepte şi norme din sfera relaţiilor umane;
 exersarea unor norme de conduită în vederea formării valenţelor personalităţii pe
criterii axiologice;
 formarea şi dezvoltarea unor comportamente adecvate de integrare şi adaptare
socială conform exigenţelor actuale şi viitoare ale societăţii;
 formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome, care să armonizeze relaţia
cu sine şi cu ceilalţi, cu mediul înconjurător.

Scopul disciplinei opţionale Bunele maniere rezidă în formarea personalităţii elevului

prin integrarea în propriul sistem de atitudini şi norme comportamentale a valorilor morale.
Procesul educaţional la Bunele maniere este fundamentat pe următoarele principii:
Principiul constructiv vizează eșalonarea, restructurarea şi corelarea sistematică a predării-
învățării-evaluării.
Principiul formativ are ca obiectiv formarea directă a personalităţii elevului în procesul
educaţional . În contextul acestui principiu, bunele maniere se orientează spre un set de valori şi
atitudini, ca: responsabilitate individuală, gândire deschisă, creativă, curiozitate şi imaginaţie.

Rolul şcolii este de a pregăti elevii pentru viaţa socială. Viaţa socială presupune relaţii
interpersonale. Acestea sunt determinate de anumite comportamente. Perioada contemporană, în
pofida modernizării întregului sistem educaţional, se confruntă cu un amplu fenomen cu tentă
negativă pentru şcoală şi educaţie în general – devianţa comportamentală în rândul elevilor.
Efectele devianţei comportamentale sunt resimţite acut în instituţiile şcolare, unde limitele
bunelor maniere sunt vădit forţate, motivaţia pentru învăţătură a scăzut considerabil, corpul
didactic pierde controlul gestionării unor asemenea cazuri, prevestind efecte de lungă durată ale
fenomenului pentru întreaga societate.
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Denumirea Statutul Aria curriculară Clasa Nr. de ore Numărul de

disciplinei disciplinei săptămânal ore anual 1

Bunele Opţional Educaţie VII-a 1 35

maniere socioumanistică

1.Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.

Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare

Unități de învățare Numărul de ore

1. Codul bunele maniere 6
2. Prezentarea - poarta vieții sociale 6
3. Eticheta unui comportament adecvat 6
4. Politețea este cheia de aur, care deschide toate ușile 6
5. Bunele maniere la masă 6
6. Arta de a oferi cadouri 6

III. COMPETENŢE GENERALE:

La baza formării competenţelor transversale stau competenţele de bază ale disciplinelor
formate şi dezvoltate treptat, pe parcursul anului de învăţământ. Competenţa de bază a
disciplinei „ Bunele maniere” este Competenţa de a dezvolta relaţii de familie durabile. Din
această competenţă derivă trei competenţe:
1. Competenţa de a cultiva valorile familiale întru iniţierea, formarea şi menţinerea
relaţiilor de familie;
2. Competenţa de a relaţiona asertiv în cadrul relaţiilor;
3. Competenţa de a preveni comportamentele de risc la etapa iniţierii relaţiilor.

IV. COMPETENŢE SPECIFICE

1. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi, prin formarea trăsăturilor
de voinţă şi de caracter adecvate;
2. Respectarea bunelor maniere în cadrul familiei și al grupurilor sociale;
 3. Ilustrarea normelor de comportare civilizată în diferite situații , autoevaluarea
comportamentului, distingerea unui comportament civilizat de un altul inadecvat.

V. CONŢINUTURI RECOMANDATE

Unitatea de învățare: Codul bunele maniere

Unități de competență Unități de conținut Activități de învățare

1. Adoptarea de poziții și 1. Ce sunt bunele maniere. Exerciții-joc;

de atitudini corecte în
diverse situații
cotidiene;
2. Exersarea unor reguli
de conduită manierată
în diverse situaţii din
cotidian.
2. Protocolul bunelor
maniere.
3. Arta conversației .
4. Corespondența în
mediul online.
5. Arta comportamentului
civilizat.
Realizarea unor dialoguri
improvizate pe teme legate de
comportamentul în familie și
la școală jocuri de mimică;
Exerciţii de ascultare activă a
interlocutorului.

Unitatea de învățare: Prezentarea - poarta vieții sociale

1. Valorificarea în 1. Tact și tactică în Discuția dirijată;

prezentare a atitudini prezentările corecte.
pozitive faţă de sine şi 2. Salutul.
faţă de ceilalţi; 3. Ce trebuie să spunem și să
2. Realizarea prezentării facem. Ce trebuie să
într-o manieră clară și evităm.
concisă. 4. Cum să te prezinți singur.
5. Curriculum vitae.
Vizionarea secvențelor video;
Simularea interviurilor;
Studiul de caz;
redactarea CV-urilor cu
diferită destinație;

Unitatea de învățare: Eticheta unui comportament adecvat

1. Manifestarea 1. Formarea bunelor Exerciţii de aplicare a

curiozității față de deprinderi elementare și
cunoașterea și necesitatea de fi ordonat
respectarea normelor de ( deprinderea de a munci
comportare; planificat şi ordonat).
2. Identificarea de 2. Comportamentul în
comportamente colectiv.
adecvate în cadrul 3. Comportamentul în spațiul
familiei și al grupurilor public.
sociale. 4. Eticheta/neticheta școlară.
5. Arta comportamentului
civilizat.
6. Bunele maniere în călătorii.
elementelor de comportare
civilizată; dramatizare;
vizionarea unor filme,
spectacole, expoziții pentru
copii.
Dramatizarea situațiilor-
problemă în contexte școlare
cu aplicarea algoritmului de
soluționare eficientă.

Unitatea de învățare: Politețea este cheia de aur, care deschide toate ușile
 1. Sesizarea semnificației 1 .Utilizarea scuzelor și
globale a normelor de justificărilor.
comportare în 2. Bunul simț - principiul
societate; fundamental al politeții.
2. Formarea atitudinii 3 .Regula principală a empatiei.
corecte în locurile și 4 .Reguli de politețe pentru
spațiile publice. adolescenți în societate.
5. A fi cavaler - un gest
demodat sau o manieră
modernă de politețe?
Conversații despre
consecințele respectării,
nerespectării regulilor de
politețe.
Studiu de caz în baza
exemplelor din situații
cotidiene: recunoașterea și
comentarea lipsei de politețe
în diverse situații.

Unitatea de învățare: Bunele maniere la masă

1. Exersarea unor reguli 1.Reguli de etichetă și bune Studii de caz privind bunele
de conduită manierată maniere la masă. maniere la masă;
în diverse situaţii din 2.Cum ne comportăm la o masă Discuții ghidate cu referire la
cotidian. festivă. importanța regulilor la masă.
2. Aprecierea importanței 3.Semnificația modului în care Elaborare mini-ghid de
respectului față de sine așezăm tacâmurile. comportament decent la
și cei din jur, bunelor 4.Bunele maniere la restaurant. masă.
maniere. 5.Bunele maniere la picnic.

Unitatea de învățare: Arta de a oferi cadouri

1. Descrierea, într-o 1.Oferirea cadourilor : cine? Jocuri de rol,jocuri de

manieră clară și cui?când? ce? cum? simulare;
concisă, a modelelor de 2.Florile. Exerciţii de aplicare a
conduită în diverse 3.Diferite ocazii în care oferim elementelor de comportare
circumstanțe; cadouri. civilizată
2. Aplicarea celor mai 4.Obiectul împrumutat nu este Exerciţii de proiectare a unor
potrivite modalităţi de dat. posibile comportamente în
exprimare verbală. 5.Autoevaluare. situaţii din cotidian;
dramatizare; vizionarea unor
filme, spectacole, expoziții
pentru copii.

VI. SUGESTII METODOLOGICE

Profesorul este încurajat să utilizeze o gamă variată de metode și procedee didactice. Recomandăm aplicarea
cât mai largă a strategiilor de învățare prin rezolvare de probleme și utilizare a metodei proiectelor, care
valorifică:

• învățarea experiențială, prin care elevul este implicat activ și direct într-o experiență concretă de învățare,
relevantă pentru viața sa și pentru contextul specific în care trăiește, utilizând observarea și analiza critică a
propriilor percepții și reprezentări, stări, comportamente, atitudini, experimentarea activă a ceea ce a învățat în
situații noi, reflecția personală asupra experiențelor trăite;
 • învățarea socială și comunicațională, care încurajează învățarea prin observarea celorlalți, prin
conversațiile structurate cu ceilalți și prin colaborarea și cooperarea cu aceștia, utilizând variate modalități de
comunicare (conversația în perechi, conversația de grup, dezbaterea etc.);

• învățarea reflexivă, prin care elevul analizează propriile sale experiențe de învățare pentru a-și îmbunătăți
strategiile și instrumentele de învățare eficientă în situații viitoare (autoevaluarea, evaluarea în perechi, jurnalul
de învățare, jurnalul de observare, comentarii reflexive etc.).

Procesul didactic, ca proces de predare-învățare-evaluare, pune accent pe învățare, predarea fiind contextul
didactic creat, prin care profesorul facilitează învățarea, iar evaluarea fiind mecanismul de feedback, care îl
învață pe elev să se autoaprecieze și să acționeze spre dezvoltarea competențelor proiectate.

Pentru aplicarea reuşită a metodologiei date, profesorii vor ghida activitatea elevilor astfel încât aceştia să
parcurgă traseul de la informare la acţiune, adică la manifestarea de comportamente corespunzătoare normelor
morale. Profesorul va aplica în cadrul orelor metodele prin care elevii vor dobândi în special cunoştinţe
funcţionale, prin intermediul cărora acestora li se vor propune sarcini de lucru în vederea dezvoltării unor
capacităţi şi formării de valori şi atitudini morale. Metodologia formării–dezvoltării–evaluării competenţelor
prevede obligatoriu identificarea/crearea unor situaţii de integrare, a unor situaţii-problemă legate de cotidian
(autentice), pe care elevul le rezolvă, mobilizându-şi resursele interne, adică cunoştinţele, capacităţile şi
atitudinile achiziţionate şi exersate la ore. Prin urmare, profesorul va avea grijă să creeze elevului oportunităţi
ca ceea ce învăţă la ore să aplice în viaţa de zi cu zi, sub forma unor comportamente constructive, care au la
bază un sistem de valori şi atitudini morale.

Pentru aplicarea eficientă la ore a metodologiei formării–dezvoltării–evaluării de competenţe, profesorul

poate utiliza cadrul de învăţare ERRE: Evocare, Realizarea sensului, Reflecţie, Extindere.

Important este ca tehnologia didactică aplicată la ore să vizeze în linii mari metode active şi interactive,
precum: cubul, valorificarea resurselor comunităţii, algoritmizarea, studiul de caz, turul galeriei, poster,
problematizarea, arborele ideilor, argumentarea, acvariul, cercetarea în grup, asaltul de idei, discuţia dirijată,
studiul de caz, Ştiu–vreau să ştiu–am învăţat, Gândeşte–perechi–prezintă, acrostihul, audiţia muzicală,
SINELG, ciorchinele, graficul T, diagrama Venn, mozaicul, prelegerea cu elemente interactive, explozia
stelară, demonstraţia, harta povestirii, agenda cu notiţe paralele, jocul de rol, instruirea asistată la calculator,
învăţarea prin descoperire, lectura ghidată etc.

Strategii de evaluare
Probe orale:
• interpretarea unui rol în mai multe variante;
• jocuri de rol;
• jocuri de simulare;
• exerciţii de alcătuire a unor conversații, după model sau libere;
• realizarea de scurte dramatizări.
Probe practice:
• realizarea unor lucrări în perechi/ grup, cu utilitate pentru toţi membrii grupului: careuri, desene, colaje,
proiecte individuale şi de grup, fişe de lucru;
• portofoliul: fise , imagini, proiecte;
• expoziţii cu lucrările elevilor;
• concurs de inteligență;
• vizionarea unor filme, spectacole pentru copii.

VII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

 1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
24.10.2014, Nr. 319-324
2. Guţu Vl. Cadrul de referință al Curriculumului Național, Chișinău, Editura Liceum,
2017;
3. Marinescu, A., Codul bunelor maniere astăzi, Ed. Humanitas, Buc., 2002.
4. Post, P., Codul bunelor maniere pentru copii, Ed. Corint Junior, Buc., 2007.
5. Eberly Sh.Eberly C.Bunele maniere pentru copii în 365 de zile. București: Editura
Corint, 2014. 334 p.
6.

Bibliografie

Curriculumul Bunele maniere ciclul Articol Neticheta

primar

Curriculum arta comportamentului moral Articol Protecția și implementarea dreptului la

cl V-IX educație Protection and implementation of the
Repere conceptuale ale acestui curriculum right to education

Carte bunele maniere Articol Infracțiuni cibernetice Neticheta

Bunele maniere pentru copii în 365 de zile books.google.com

Curriculum dezvoltare personală gimnaziu Psihologia comportamentului elevului în mediul

online

Carte codul bunelor maniere astăzi Tehnici de comunicare, neticheta pag.100

Articol Educația pentru bunele maniere Carte Bunele maniere

Curriculum Educație Interculturală Pagina Materiale

40

Articol Articol curriculum 2019

Codul manierelor elegante

Articol Evoluția comportamentului Codul educației

civilizat

Articol Familia valoarea unei societăți

sănătoase

Articol Relevanța atitudinii cadrelor

didactice vis-a-vis de comportamentul
disruptiv la elevi