OMOGRAF

În lingvistică, un cuvânt se numește omograf dacă are aceeași formă scrisă ca și alt cuvânt, dar
diferă de acesta prin pronunție, ca de exemplu copii în sintagmele doi copii și două copii.
Dacă și pronunția este identică atunci avem de a face cu omonime.

Exemple[modificare | modificare sursă]

Limba Cuvâ Pronunție și sensuri

nt

Român vier ● /viˈer/ (două silabe): viticultor; îngrijitor de vie

ă ● /vi̯ er/ (o silabă): porc necastrat; mistreț
mascul

sufra ● /suˈfra.giu̯/ (accentul pe a doua silabă): vot,

giu drept de vot
● /su.fraˈgiu̯/ (accentul pe a treia silabă):
servitor la masă

haină ● /ˈhai̯ .nə/ (două silabe): îmbrăcăminte

● /haˈi.nə/ (trei silabe): rea (femininul de la
hain)

France est ● /ɛst/: direcția cardinală est

ză ● /e/: este, formă a verbului être (a fi)

couv ● /ku.vɑ̃/: mănăstire de maici

ent ● /kuv(ə)/: clocesc, formă a verbului couver (a
cloci)

Englez lead ● /liːd/: a conduce, a duce

ă ● /lɛd/: plumb

wind ● /wɪnd/: vînt

● /waɪnd/: a înfășura, a șerpui
Japone 十分 ● juppun: zece minute
ză ● juubun: suficient; complet

下 ● shita: jos
● moto: sub îndrumarea
● ge: volumul doi, ultimul volum