Revoluția industrială.

Mari descoperiri ale

științei și tehnicii/Urmări asupra societății
Revoluția industrială, care a început în a doua jumătate a secolului al 18-lea, a fost o perioadă de
transformări majore în agricultură, producție, minerit, transport și tehnologie. Aceasta a avut un
impact profund asupra structurilor sociale, economice și culturale ale societăților, în special în Marea
Britanie, Europa și America de Nord.

Mari descoperiri ale științei și tehnicii:

1.Mașina cu abur:

White Sewing Machine Company a fost un producător de

mașini de cusut fondat de Thomas H. White în 1858 în Templeton, Massachusetts, Statele Unite. Așa
cum se întâmplă însă frecvent și în zilele noastre, copiii lui White nu au fost atrași de această
industrie și și-au canalizat întreaga atenție spre noile tehnologii ale vremii. Astfel, în primii ani de
după 1900, trei dintre fii săi, Windsor Thomas White, Rollin White și Walter White, au folosit un colț
al fabricii de mașini de cusut pentru a dezvolta o mașină cu aburi special pentru curse. Și i-au spus
The White Flyer. Zburătorul alb. Pentru dezvoltarea mașinii de curse, cei trei frați au folosit
preponderent componente de la mai multe mașini de serie disponibile în perioada respectivă. Șasiul
a fost confecționat din lemn de stejar și avea o lungime de circa 4,2 metri, în timp ce masa totală
ajungea la 965 de kilograme. Motorul cu ardere externă genera 15 cai putere, avea 2.200 de rotații
pe minut și era completat de un generator de aburi cu 8 bobine. Presiunea aburului era cuprinsă
între 600 PSI și 800 PSI, în timp ce temperatura aburului ajungea aproape de pragul de 400 de grade
Celsius. Pentru carburant, motorul avea nevoie de benzină sau kerosen. Viteza maximă a mașinii de
curse era de circa 160 km/h, deși există informații neoficiale că putea chiar să depășească pragul de
200 km/h.

2.Motorul cu abur:

Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care

transformă energia termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-
un generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care expansiunea
aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston, mișcare care de cele mai multe
ori este transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism bielă-
manivelă. Căldura necesară producerii aburului se obține din arderea unui combustibil sau
prin fisiune nucleară.Motoarele cu abur au dominat industria și mijloacele de transport din
timpul Revoluției industriale până în prima parte a secolului al XX-lea, fiind utilizate la
acționarea locomotivelor, vapoarelor, pompelor, generatoarelor electrice, mașinilor din fabrici,
utilajelor pentru construcții (excavatoare) și a altor utilaje. A fost înlocuit în majoritatea acestor
aplicații de motorul cu ardere internă și de cel electric. Primul motor cu abur a fost proiectat
în 1698 de Thomas Savery, un inginer englez. Acest motor era conceput să pompeze apa din mine,
dar singura lui întrebuințare a fost să pompeze apa în casele înalte din Londra.

Primul motor performant a fost construit în 1712 de inginerul Thomas Newcomen, din Cornwall.
Acest motor avea un braț mare care pompa apa cu o frecvență de 16 mișcări de du-te-vino pe minut.
În 1776, James Watt, un constructor scoțian de mecanisme, a adus îmbunătățiri motorului lui
Newcomen.

Nicolas Cugnot a fost primul care, în 1769, a folosit motorul cu abur la un vehicul. Acest vehicul putea
transporta 4 persoane, dar a fost folosit la transportul armamentului greu. Viteza maximă care a fost
atinsă cu acest vehicul a fost de 5 km/h.

3.Procesul de producție a oțelului:

Procesul de oțel Bessemer a fost o metodă de producere a

oțelului de înaltă calitate prin tragerea aerului în oțel topit pentru a arde carbonul și alte impurități.
Acesta a fost numit pentru inventatorul britanic Sir Henry Bessemer, care a lucrat pentru dezvoltarea
acestui proces în anii 1850.În timp ce Bessemer lucra la procesul său în Anglia, un american, William
Kelly, a dezvoltat un proces folosind același principiu, pe care la brevetat în 1857.Atât Bessemer, cât
și Kelly răspundeau unei nevoi stringente de a rafina metodele de fabricare a oțelului, astfel încât să
fie complet fiabilă. n deceniile dinaintea războiului civil, oțelul a fost produs în cantități mari. Dar
calitatea acesteia a variat de multe ori pe scară largă. Și cu mașini de mari dimensiuni, cum ar fi
locomotive cu aburi și structuri mari, cum ar fi poduri de suspensie, fiind planificate și construite, era
necesară fabricarea oțelului care să funcționeze conform așteptărilor.Noua metodă de producere a
oțelului fiabil a revoluționat industria siderurgică și a făcut posibile progrese pe scară largă în calea
ferată, construcția de poduri, construcții și construcții navale.

4.Invenții în industria textilă :

Textile au reprezentat industria principală a Revoluției Industriale în ceea ce privește ocuparea forței
de muncă, valoarea producției și capitalul investit. Industria textilă a fost, de asemenea, prima care a
folosit metode de producție moderne. Revoluția industrială a început în Marea Britanie și majoritatea
inovațiilor tehnologice importante au fost britanice.

Mașini textile
Mai multe invenții în mașinile textile au avut loc într-o perioadă relativ scurtă de timp în timpul
Revoluției Industriale. Iată o cronologie care evidențiază unele dintre ele:

 1733 Naveta de zbor inventată de John Kay - o îmbunătățire a războaielor care a permis
țesătorilor să tese mai repede.
 1742 Mulele de bumbac au fost deschise pentru prima oară în Anglia.
 1764 Spinning jenny inventat de James Hargreaves - prima mașină care îmbunătățește
roata de rotire.
 1764 Cadrul de apă inventat de Richard Arkwright - prima mașină de lucru cu motor.
 1769 Arkwright brevetat cadrul de apă.
 1770 Hargreaves a brevetat Spinningul Jenny.
 1773 Primele textile din bumbac au fost fabricate în fabrici.
 1779 Crompton a inventat catârul care a permis un control mai mare asupra procesului
de țesere.
 1785 Cartwright a brevetat sistemul de război . A fost îmbunătățită de William Horrocks,
cunoscut pentru invenția sa de batton cu viteză variabilă din 1813.
 1787 Producția de bunuri de bumbac a crescut de 10 ori de la 1770.
 1789 Samuel Slater a adus designul mașinilor textile în SUA.
 1790 Arkwright a construit prima fabrica de textile cu aburi din Nottingham, Anglia.
 1792 Eli Whitney a inventat ginul de bumbac - o mașină care a automatizat separarea
semințelor de bumbac de fibra de bumbac cu capse scurte.
 1804 Joseph Marie Jacquard a inventat Loom-ul Jacquard care a realizat desene
complexe. Jacquard a inventat o modalitate de a controla în mod automat firele de
urzeală și de bătătură de pe o țesătură de mătase, înregistrând modele de găuri într-un
șir de carduri *.
 1813 William Horrocks a inventat battonul de viteză variabilă (pentru o țesătură de
putere îmbunătățită).
 1856 William Perkin a inventat primul colorant sintetic.
5.Telegraful electric:

Telegraful electric cu cinci ace, patentat de Wheatstone și Cooke, în 1837, a fost primul aparat de
telecomunicații, utilizat cu succes. Datorită telegrafului, au intrat în istorie și s-au acoperit de glorie
stațiile de cale ferată din Euston și Camden, cele care au găzduit prima transmisiune care a utilizat
acest mijloc de comunicare. La 25 iulie 1837, William Fothergill Cooke, un inventator englez și Charles
Wheatstone, om de știință britanic, au reușit să facă legătura, prin intermediul semnalelor electrice
transmise cu ajutorul telegrafului, între cele două stații feroviare: cea din Camden Town - unde
Cooke se afla la butoane, împreună cu inginerul Robert Stephenson și London Euston, locul în care
Wheatstone aștepta nerăbdător primirea mesajului, care avea să schimbe pentru totdeauna modul în
care informația putea fi transmisă.

Urmări asupra societății:

1.Urbanizarea: Industrializarea a condus la migrația masivă a populației din zonele rurale către orașe,
ducând la creșterea urbană rapidă.

2.Schimbări în structura socială: A apărut o nouă clasă de muncitori industriali și o clasă de

antreprenori și capitaliști industriali. Aceasta a modificat structura tradițională bazată pe agricultură
și a schimbat relațiile de clasă.

3.Condiții de muncă și mișcări sociale: Condițiile adesea grele și nesigure din fabrici au dus la crearea
sindicatelor și la apariția mișcărilor muncitorești.

4.Inovații în transport și comunicații: Dezvoltarea căilor ferate, a vapoarelor cu abur și a telegrafului a

revoluționat transportul și comunicațiile, facilitând comerțul global și răspândirea informațiilor.

5.Impact asupra mediului: Industrializarea a avut și un impact negativ asupra mediului, inclusiv
poluarea aerului și a apei.