Sunteți pe pagina 1din 11

PRIMELE VEHICULE

ACŢIONATE CU
ABURI

Universitatea “Lucian Blaga “ Sibiu


Facultatea de Inginerie “Hermann Oberth”
Domeniul Ştiinte Inginereşti Aplicate
Specializarea Informatică Industrială
Grupa 115

CONŢIU ILEANA
Încă din Evul Mediu diferiţi cercetători şi mai apoi ingineri au schiţat şi
realizat maşini care erau acţionate cu aburi pentru a uşura munca
oamenilor , pentru a se deplasa pe distanţe mari într-un timp cât mai scurt.
Aceste invenţii au dominat industria şi mijloacele de transport din timpul
“Revoluţiei Industriale” până in prima parte a secolului XX fiind utilizate la
acţionarea locomotivelor, vapoarelor, pompelor, maşinilor din fabrici,
utilajelor pentru construcţii şi a altor utilaje.
În perioada victoriana, locomotive cu abur puternice revoluţionaseră deja călătoria
pe uscat. Maşinile cu abur au făcut posibile şi tipărirea ziarelor, torsul şi ţesutul
textilelor şi acţionarea maşinilor de spălat în „spălătoriile cu aburi”. Maşinile cu abur
puneau în mişcare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia aburului pentru a
ara pămîntul. Antreprenorii de curăţătorii aveau aspiratoare cu abur, şi la cele mai
bune frizerii din oraşe existau chiar şi perii pentru masarea capului acţionate cu
abur.
Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă
energia termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-un
generator de abur prin fierbere şi se destinde într-un agregat cu cilindri, în care
expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston,
mişcare care de cele mai multe ori este transformată în mişcare de rotaţie cu
ajutorul unui mecanism bielă-manivelă. Căldura necesară producerii aburului se
obţine din arderea unui combustibil.
Cei dintîi inventatori au făcut experienţe cu cazane mari de abur în care
fierbea apa, iar aburul format era transmis într-un cilindru metalic, unde apăsa cu
forţă asupra unui piston. Prin arbori cotiţi, pîrghii şi roţi dinţate, mişcarea de
translaţie a pistonului era transformată în energie cinetică.
Prima maşină cu aburi a fost inventată în secolul I e.n. de către inginerul grec
Heron din Alexandria. O sferă goală pe dinăuntru era pivotată pe două tuburi prin
care trecea aburul dintr-un mic fierbător. Aburul umplea sfera şi ieşea prin ţevi
dispuse în părţi opuse ale acesteia. Jeturile de abur care ţîşneau determinau sfera
să se rotească. Totuşi, în ciuda faptului că era o invenţie interesantă, maşina nu
servea unui scop util. Primul om care a avut ideea de a transforma pompa cu piston
în maşină termică, a fost francezul Denis Papin în anul 1679. Din păcate nu a putut
să o pună în practică din lipsă de fonduri. El a murit în sărăcie, în 1714.

Aeolipile

Primul motor performant a fost construit în 1712 de inginerul Thomas


Newcomen, din Cornwall. Acest motor avea un braţ mare care pompa apa cu o
frecvenţă de 16 mişcări de du-te-vino pe minut.
Nicolas Cugnot a fost primul care, în 1769, a folosit motorul cu abur la un
vehicul. Acest vehicul putea transporta 4 persoane, dar a fost folosit la transportul
armamentului greu. Vehiculul trebuia sa se opreasca la fiecare 15 minute. Motorul
pe aburi si boilerul erau separate de vehicul, fiind plasate in fata sa. In anul
urmator, Cugnot a creat o tricicleta in care incapeau patru oameni.Viteza maximă
care a fost atinsă cu acest vehicul a fost de 5 km/h.
În 1776, James Watt, un constructor scoţian de mecanisme, a adus înbunătăţiri
motorului lui Newcomen. La maşina sa inventată în 1769, aburul trecea într-o
cameră separată pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era încalzit şi răcit
alternativ, pirderile de căldură ale maşinii erau relativ scăzute. De asemenea,
maşina lui Watt era mai rapidă. Aceste soluţii şi diversele îmbunătăţiri concepute de
Watt au făcut ca maşina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicaţii.
Inginerul francez Nicolas Joseph Cugnot a reuşit cel dintîi să construiască un
vehiculul acţionat cu abur. Ca ofiţer de artilerie în serviciul regelui, căuta o
posibilitate de a transporta mai repede pe linia frontului tunurile grele. A construit
un triciclu imens, din lemn rezistent. Înaintea roţii din faţă a dispus cazanul de abur
şi totul se punea în mişcare şuierînd şi pufnind. Apoi, ca să nu se oprească în drum,
era nevoie ca un fochist să se îngrijească permanent să existe căldură suficientă în
cazan.Nicolas Cugnot a fost primul care, în 1769, a folosit motorul cu abur la un
vehicul. Viteza maximă care a fost atinsă cu acest vehicul a fost de 5 km/h.
Cel mai simplu model de locomotivă cu abur are în componenţă un cazan încălzit
prin arderea unui combustibil fosil (în general cărbune). Vaporii de apă sub presiune
sunt colectaţi şi apoi dirijaţi spre piston. Presiunea exercitată pe suprafaţa
pistonului determină mişcarea bielei ce leagă pistonul de roată. Astfel mişcarea
liniară a pistonului se transformă în mişcare circulară a roţii.

Schema animată de funcţionare a locomotivei cu abur: 1. balansoar; 2. manivelă


(are rolul de a defaza sertarul cu un sfert de ciclu faţă de manivela ataşată roţii
motoare); 3. tija ce acţionează sertarul; 4. tija transversală (îmbunătăţeşte
sincronizarea sertarului); 5. pivot (ce conectează tija principală de tija
transversală); 6. cilindrul sertarului; 7. cilindrul principal; 8. tija de reglare
(acţionată de mecanic)
Ideea de locomotivă a apărut la început ca soluţie la transportul minereului din galerii miniere.
Înainte de inventarea locomotivei era folosită în acest scop tracţiunea animală. Caii de tracţiune aveau o
soartă nefericită şi o durată a vieţii redusă, deseori murind în mine. Astfel această soluţie s-a dovedit
necorespunzătoare şi, în căutarea unei alternative, a apărut prima locomotivă propulsată cu ajutorul puterii
aburului construită de Richard Trevithick în 1804. . Locomotiva lui cu patru roţi a făcut o
cursă demonstrativă pe 22 februarie 1804, atingând viteza de 20 km/h fără
încărcătură şi 8 km/h cu încărcătură. Din păcate, greutatea trenului a rupt şinele.
Prin 1812 s-au construit şine mai rezistente între Middleton Colliery şi Leeds, Anglia.
Ele au suportat greutatea primelor locomotive cu aburi. Aşadar în 1829 inventatorul
George Stephenson inaugurează locomotiva sa Racheta (Engleză: The Rocket) care este considerată prima
locomotivă rentabilă. Racheta a fost prima locomotivă folosită pentru transportul de persoane între două
oraşe (Liverpool şi Manchester). Ea a atins viteza, pe atunci extraordinară, de 46,7 km/h,
un record mondial la acea vreme.

Primul vapor care funcţiona cu aburi, "Juliana", este lansat la apa, la New
York în 1811
În 1802, cu ajutorul lui Robert Livingston, Robert Fulton a lansat o mica barca
cu aburi, care a navigat pe raul Seine cu o viteza de 4 km/h. Invenţia era vas cu o
înfăţişare stranie, datorită faptului că avea două roţi mari fixate pe o osie, ca la un
car; în spatele lor se afla un fel de sobă mare cu un coş, despre care se spunea că
ar fi o mică maşină cu aburi, menită a pune în mişcare roţile şi vasul. La 18 august
1807, Fulton a construit o noua barca, Clermont, care a strabatut cu succes cei 240
km dintre New York si Albany in 32h, cu o viteza de 7,5 km/h. Dupa stabilirea unui
record, Clermont, si-a inceput serviciile pe raul Hudson si a demonstrat eficienta
comerciala a barcilor cu aburi in Statele Unite. Astfet in 1850, barcile cu aburi erau
principalele mijloace de transport in comun pe raul Mississippi.
In 1800 inventatorul american, Robet Fulton a construit primul submarin, Nautilus, a
carui forma a fost similara cu cea a submarinerelor de astazi (6,4 m ; 21 ft).
Dinicu Golescu în cartea sa numită “Însemnări din călătorie” a fost primul
român care a făcut trimitere la o maşină cu aburi, vaporul cu care călătorea.

Teodor Dragu a fost un inginer şi inventator român, întemeietorul ingineriei


mecanice în România. A construit mai multe tipuri de locomotive cu abur şi a
introdus în 1887, pentru trenurile din reţeaua feroviară română, sistemul de
încălzire cu abur a trenurilor, sistem asemănător cu cel folosit la locomotive.

Prima locomotivă cu abur construită pe actualul teritoriu al României a fost în


anul 1872 la Reşiţa pe atunci în componenţa Austro-Ungariei. Locomotiva avea
ecartament îngust(948 mm) şi a fost denumită “Reşiţa 2” fiind proiectată de John
Haswell.
Cea mai important locomotivă cu abur este locomotive “Malaxa” construită în
1927 în Uzinele Malaxa din Reşiţa, era una din cele mai puternice având 2600 CP.

Dumitru Văsescu a construit īn 1880 un inovativ automobil cu motor cu aburi,


care i-a purtat numele. După eforturi financiare şi materiale uriaşe, reuşeşte să
realizere un automobil care după efectuarea probelor de circulaţie devine una din
„curiozităţile” ce circulau pe străzile Parisului. Francezii l-au numit „cel mai reuşit
tren fără şine din lume”
Automobilul Văsescu era prevăzut cu două sisteme de frānare indepentente: primul
acţiona pe arborele de comandă al roţilor, iar celălalt direct pe bandaj. Īn acest fel
circulaţia pe drumurile publice era asigurată īn cele mai bune condiţii.

Prima navă românească cu aburi, la Dunărea de Jos Prima navă cu aburi


construită pe Dunăre a fost un remorcher, ieşit din şantierele navale de la Viena, în
1819, şi aparţine constructorului Joseph Bernard. El utiliza o maşină cu aburi cu
piston orizontal, cu volant masiv de fontă care angrena, prin intermediul unui
reductor în două trepte, zbaturile. Până nu demult, se considera că prima navă cu
aburi care a trecut prin Cazane şi a ajuns la gurile Dunării se numea "Argo" - un
vaporaş cu zbaturi aparţinând primei companii de nave cu aburi de pe Dunăre,
D.D.S.G., în anul 1843.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_abur#Istoria_motorului_cu_abur
http://74.125.77.132/search?q=cache:BlfIe2izPsoJ:www.referate-
ok.com/download.php%3Fid
%3D1333+primul+vehicul+actionat+de+abur&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_locomotivelor#Locomotiva_cu_abur
http://www.askmen.ro/Motoare_cu_aburi-a1556.html
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|
ro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Hero_of_Alexandria
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:LqYy5JG-
8uQJ:www.didactic.ro/files/15/0inventatorirom_ni_350_i.ppt+dumitru+vasescu&cd=
4&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

S-ar putea să vă placă și