I.

ARGUMENTAREA Ș I STRUCTURA SA
1.Argumentarea este formata din premise si concluzie.
2.Structura argumentării:
a. teza (concluzia) care se susține sau care se respinge.
b. Temeiurile (probe, argumente, premise) care se aduc în favoarea sau în defavoarea unei
teze.
3. Indicatorii argumentării – cuvinte cu ajutorul cărora identificăm temeiurile și teza
argumentării.
Pot fi:
a.de premisă- pentru că, deoarece, fiindcă, presupunând că, datorită, din cauza, etc.
b.de concluzie – rezultă că, în concluzie, conchidem, în consecință, prin urmare, așadar, etc.

3. Exemplu

Dacă mergi la școală și ești atent la ore atunci rezultatele bune nu întârzie să apară.
(Indicator de premisă; temeiuri, argumente, premise; indicator de concluzie, concluzie )

II.TERMENII LOGICI

A.CARACTERIZARE GENERALĂ

1.Definiție
Un termen este un cuvânt sau un grup de cuvinte prin care se afirmă o noțiune (înțelesul
termenului) și care se referă la unul sau mai multe obiecte ideale sau reale.
2. Componente:
a.lingvistică- cuvântul sau grupul de cuvinte
b. cognitivă- noțiunea, înțelesul termenului
c.ontologică- mulțimea de obiecte
3.Intensiunea și extensiunea termenilor logici
a. Intensiunea este constituită de proprietățile obiectelor care formează extensiunea
termenului.
b.Extensiunea este constituită de totalitatea obiectelor ale căror proprietăți formează
intensiunea termenului.
c.Lege: intensiunea și extensiunea unui termen logic se află în raport invers; cu cât crește
intensiunea, scade extensiunea și invers.
B.CLASIFICAREA TERMENILOR

1.Clasificare intensională
1.1.a. Termeni absoluți- desemnează proprietăți care se aplică tuturor obiectelor din
extensiunea luate în sine sau izolat.
Ex. masa
1.1.b. Termeni relativi- desemnează proprietăți care se aplică tuturor obiectelor din
extensiune între care există o relație.
Ex.mama/fiu, unchi/nepot
1.2.a.Termeni abstracți –desemnează proprietăți ale obiectelor care există de sine stătătoare,
fără relație cu obiectul căreia îi aparțin.
Ex.frumusete
1.2.b. Termeni concreți- desemnează proprietăți ale obiectelor care nu există de sine
stătătoare, fără relație cu obiectul căreia îi aparțin.
Ex.copil frumos
1.3.a.Termeni pozitivi-desemnează prezența unor însușiri sau proprietăți.
Ex.corect, caiet
1.3.b.Termeni negativi-desemnează absența unor proprietăți.
Ex. incorect
1.4.a.Termeni simpli-desemnează noțiuni primare fiind formați dintr-un singur cuvânt.
Ex.ex.roman
1.4.b.Termeni compuși- desemnează noțiuni derivate fiind formați din mai multe cuvinte.
Ex. roman interbelic

2.Clasificare extensională
2.1.a.Termeni vizi-extensiunile lor nu conțin nici un obiect.
Ex. cerc patrat, imparatul Statelor Unite
2.1.b.Termeni nevizi- extensiunile lor conțin cel puțin un obiect.
Ex. cerc, masa, patrat
2.2.a.Termeni singulari- extensiunile lor conține un singur obiect.
Ex. poetul Mihai Eminescu, Colegiul Economic Iulian Pop
2.2.b.Termeni generali –extensiunile lor conțin mai multe obiecte.
Ex.colegiu, caiet, carte
2.3.a.Termeni colectivi- obiectele extensiunii lor sunt colecții sau grupuri de obiecte care au
mai multe caracteristici comune.
Ex. stol, padure, banc
2.3.b.Termeni distributivi –obiectele extensiunii lor sunt individuale, au caracteristici distincte
și nu comune.Ex. pasare, banca
2.4.a. Termeni vagi- nu putem decide cu certitudine dacă un obiect face sau nu face parte din
extensiune acestui termen.
Ex. fata frumoasa, intelept, cuminte
2.4.b. Termeni precisi- putem decide cu certitudine dacă un obiect face sau nu face parte din
extensiune acestui termen.
Ex. triunghi, carte
C. RAPORTURI LOGICE ÎNTRE TERMENI
1.Raportul de concordanță-doi termeni A și B se află în raport de concordanță numai dacă
extensiunile lor au cel puțin un element comun.
1.1.Raport de identitate - doi termeni A și B se află în raport de identitate numai dacă
extensiunile lor au toate elementele comune.
1.2.Raport de ordonare (incluziune) doi termeni A și B se află în raport de ordonare numai
dacă extensiunea unui termen este inclusă în extensiunea celuilalt termen.
1.3.Raport de încrucișare (intersectare) doi termeni A și B se află în raport de încrucișare
numai dacă extensiunile lor au cel puțin un element comun, fiecare termen având în
extensiunea lui și obiecte ce nu aparțin extensiunii celuilalt termen.
2. Raport de opoziție -doi termeni A și B se află în raport de opoziție numai dacă
extensiunile lor nu au nici un element comun
2.1.Raport de contrarietate - doi termeni A și B se află în raport de contrarietate numai dacă
extensiunile lor nu au nici un element comun, dar există posibilitatea ca un obiect să aparțină
extensiunii unui al treilea termen, din același univers de discurs.
2.2.Raport de contradicție - doi termeni A și B se află în raport de contradicție numai dacă
extensiunile lor nu au nici un element comun și nu există posibilitatea ca un obiect să aparțină
extensiunii unui al treilea termen, din același univers de discurs.

A=OM

B=FIINTA

A= ELEV DE GIMNAZIU

B=ELEV PREMIANT

A= CELIBATAR

B=BARBAT NECASATORIT