APLICAȚII- FORMAREA STATELOR FEUDALE ROMÂNEȘTI, INSTITUȚII, BĂTĂLII ȘI TRATATE

Aplicația 1

SUBIECTUL I (30 de puncte) /test 3 de antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit și îndepărtarea de Ungaria şi Ţara Românească.

Indiciile timpurii ale acestei evoluții au luat proporțiile unui antagonism direct în 1462, în
conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mahomed al II-lea împotriva domnitorului Vlad Ţepeş,
când Ştefan [cel Mare] a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în
urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia]
mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării
Româneşti. Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârşitul anului 1467,
înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze
pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, […] unde regele se oprise pentru pregătirea
asaltului final, Ştefan dezlănţuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reuşit să nimicească,
aşa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit.
Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul.” (M. Bărbulescu, D.
Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B. „Integrarea țărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care
izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanșat
ostilitățile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul
încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, […].
Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un
sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui
Ardealului. Tratatul era expresia unui regim de Stări, care se manifestă acum în aceste circumstanțe,
boierimea asumându-și prerogativele domniei. […] După răscoala antiotomană se deschide în istoria
sfârșitului de secol o epocă de confruntări militare între Țările Române și Imperiul Otoman. Ele sunt
inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron
Vodă [domn] al Moldovei intră în sudul țării, asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească
este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni
dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august
1595 […].” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi un domnitor precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la cauzele confruntărilor militare cu otomanii. 2
puncte
3. Menţionaţi cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prerogativele domniei
sunt preluate de boieri. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului românesc, în
secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/test 1 antrenament/2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Prin recunoașterea [...] suzeranității polone, Alexandru [cel Bun] s-a pus la adăpost de încercările
lui Sigismund de Luxemburg de a revigora suzeranitatea ungară asupra Moldovei și, mai ales, de a
controla Chilia, punctul terminus al drumului central-european spre gurile Dunării. Prins între cele
două regate – ele însele aflate în rivalitate, între altele şi pentru dominaţia Moldovei –, Alexandru
[cel Bun] a acceptat chiar o variantă a dublei suzeranităţi – polono-ungare –, dând prioritate […]
suveranului polon.
Primejdia care ameninţa Moldova din partea celor două regate limitrofe şi-a găsit expresia în
acordul de la Lublau (15 martie 1412) încheiat [...] între Vladislav Jagiello şi Sigismund de Luxemburg;
potrivit înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania
antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei
diagonale de la nord-vest la sud-est, care lăsa Poloniei Suceava şi Cetatea Albă, iar Ungariei Romanul
şi Chilia. Era pentru prima dată când teritoriul românesc, în cazul de faţă, partea sa dintre Carpaţi şi
Nistru - făcea obiectul unui acord de împărţire între mari puteri.
De observat că, prin tratatul de la Lublau, Polonia îşi asigura Cetatea Albă, iar Ungaria, Chilia, […]
cele două porturi din spațiul românesc, aflate la capătul marilor drumuri de comerţ [...]. În cadrul
îndatoririlor sale vasalice, Alexandru [cel Bun] a trimis corpuri de oaste, care au luptat alături de
forţele polone împotriva cavalerilor teutoni în marea bătălie de la Grünwald (1410), unde Ordinul
teuton a suferit o mare înfrângere [...].” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conflictul militar și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile diplomatice dintre domnitorul
Moldovei și regele Poloniei. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1412, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statelor
medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)/test 2 antrenament 2020

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

- precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea și
menționarea a două trăsături ale acesteia;
- prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc, în secolele al XII-lea – al XIV-lea;
- menţionarea a două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate
în secolul al XVI-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc
la începutul secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric
Aplicația 2

SUBIECTUL I (30 de puncte)/test 5 de antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „După biruinţa de la Războieni, sultanul se îndreptă spre Suceava. Oraşul fu ars, dar cetatea […]
a rezistat. Nici cetățile Hotin […], Neamţ […] n-au putut fi luate. […] Cât despre Chilia şi Cetatea Albă,
se pare că turcii nici n-au mai îndrăznit un asediu, deoarece puternica flotă pregătită în acest scop a
fost distrusă de o furtună pe Marea Neagră. Prin urmare niciuna din cetăţile însemnate ale Moldovei
nu putuseră fi cucerite. […] Sultanul, fără să fi realizat unul măcar din scopurile ce-şi fixase, adică
înlăturarea [domnitorului], supunerea ţării şi anexarea cetăților Chiliei şi Cetăţii Albe, fu nevoit să
dea semnul retragerii. Retragerea a semănat mai mult cu o fugă, deoarece distanţa până la Dunăre a
fost parcursă în trei zile, iar o sumă de tunuri au fost abandonate, după cum ne arată o mărturie
contemporană.
O altă mărturie - cronica moldo-germană - afirma că Ştefan [cel Mare] a izbutit, după Războieni,
să-şi refacă oastea «ca la 16 000 de oameni» şi că armata lui Mahomed a pierdut, în timpul
retragerii, «mulţi luptători». […] După retragerea armatei turceşti, Ştefan, pe de o parte, oastea
ungară, care ajunsese prea târziu spre a se mai lupta cu Mahomed, pe de alta, intrară în Țara
Românească şi izgoniră pe domnitorul Laiotă [Basarab], punând în locul lui pe Vlad Ţepeş (16
noiembrie 1476).” (C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
B. „Interesele țării îl determinau pe Mihai Viteazul să se desprindă de Imperiul Otoman și să se
transforme […] într-un susținător al ideii de luptă antiotomană. Domnul Țării Românești a aderat de
aceea la «Liga Sfântă» […]. În noiembrie 1594 a început lupta, atacând, mai întâi, turcii din București
[...]; și-a extins apoi acțiunile războinice în vederea restabilirii hotarului Țării Românești pe Dunăre.
Atacarea Giurgiului a fost urmată de distrugerea [...] Hârșovei și a Silistrei. [...] Concentrărilor de oști
otomane în fortărețele de la Dunăre, Mihai Viteazul le-a răspuns printr-un atac simultan al
principalelor întărituri: Brăila [...], Turtucaia și Nicopole.
La vestea înfrângerilor suferite, Poarta otomană a hotărât să lichideze focarul răzvrătirii de la
nordul Dunării [...] și să readucă Țara Românească, a cărei pierdere începea să afecteze
aprovizionarea Istanbulului, în sistemul economic otoman. [...] Ajunsă la Rusciuc, unde avea să
stabilească planul de cucerire a Țării Românești, în oastea otomană au izbucnit nemulțumiri [...].
Domnul român a profitat de aceasta și a căutat să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea; mai mult
chiar, a atacat Nicopole pentru a sili oastea otomană să se disperseze.” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie
a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o cetate din Moldova, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la confruntările cu otomanii. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că acțiunile domnitorului au
consecințe negative pentru otomani în domeniul economic. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea. 6
puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea
– al XIII-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/test 6 de antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Începutul veacului stă sub semnul domnului Țării Românești, Neagoe Basarab (1512-1521). [...]
Neagoe Basarab apare ca autorul unei lucrări monumentale a literaturii noastre vechi, Învăţăturile lui
Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, considerată, pe bună dreptate, de Constantin Noica drept
«întâia mare carte a culturii româneşti»; tot el este ctitorul uneia dintre cele mai splendide opere de
arhitectură, biserica din Curtea de Argeş. [...] Neagoe Basarab a înălţat biserici şi a făcut bogate danii
la Muntele Athos (mai ales la mănăstirea Cutlumus [...] ctitorie a lui Nicolae-Alexandru Basarab şi a
lui Vladislav-Vlaicu), Patriarhiei de la Constantinopol, la Muntele Sinai, la Ierusalim [...]. Prin
activitatea sa de ctitor şi de patron al culturii şi al lumii ortodoxe, Neagoe Basarab se înfăţişează ca
un continuator al basileilor bizantini, preocupat să sprijine Biserica ortodoxă, ajunsă sub stăpânire
otomană.
De o cu totul altă factură a fost domnul Moldovei, Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), fiu al lui
Ştefan cel Mare. [...] La începutul cârmuirii sale, Petru Rareş a intervenit în Transilvania [...]
sprijinindu-l pe voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, împotriva lui Ferdinand de Habsburg. Partizanii
acestuia fură zdrobiţi de oastea moldoveană [...] la Feldioara (22 iunie 1529). Petru Rareş, care
primise de la Ioan Zápolya oraşele Bistriţa şi Rodna (Ciceiul şi Cetatea de Baltă i-au fost
reconfirmate), se considera – şi nu fără temei – după această victorie stăpânul Transilvaniei [...]. Era
inevitabil ca un domn cu ambițiile lui Petru Rareș să nu aibă în vedere ruperea legăturilor de
dependență cu Poarta și participarea la cruciada antiotomană. [...] Ca urmare, Petru Rareș s-a
alăturat Ligii Sfinte, constituită la 7 februarie 1538 sub egida papei [...].” (F. Constantiniu, O istorie
sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domnitor al Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, domnitorul care aderă la Liga Sfântă și o cauză a acestei acțiuni. 6
puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile domnitorului Ţării
Româneşti, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului
medieval din Estul Carpaților s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)/test 4 de antrenament 2020

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în Evul
Mediu și la începuturile modernității, având în vedere:
- menţionarea a câte două autonomii locale atestate în spațiul românesc intracarpatic, respectiv în
spațiul românesc extracarpatic, în secolele al IX-lea – al XIII-lea;
- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni desfășurate pentru
constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la modificările instituționale din spațiul românesc, în
secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi
utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric
(prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea
succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată)
Aplicația 3

SUBIECTUL I (30 de puncte)/test 9 antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La originea unor însemnate orientări în politica externă a Moldovei s-a aflat cucerirea Chiliei
în 1465 [...]. Se demonstrează, încă odată, covârșitoarea însemnătate a controlului gurilor Dunării în
determinarea politicii externe nu numai a Moldovei și a Țării Românești, dar și a marilor puteri [...]
pentru care marele fluviu însemna, în egală măsură, o axă strategică și una comercială. Cucerirea
Chiliei în 1465 a adus Moldova în conflict cu Ungaria - ceea ce a determinat strângerea relațiilor
moldo-polone [...]. Matei Corvin a reacţionat la cucerirea Chiliei prin organizarea unei campanii de
anvergură împotriva lui Ştefan [cel Mare], având un obiectiv şi mai ambiţios decât restaurarea
controlului asupra cetăţii danubiene: înlăturarea lui Ştefan [cel Mare] şi înscăunarea lui Petru Aron,
ceea ce implica readucerea Moldovei sub autoritatea efectivă a coroanei ungare. Oastea lui Matei
Corvin a înaintat până la Baia, unde, în [...] 1467, a fost atacată de Ştefan [cel Mare]. Complotul
boierilor, ostili politicii de întărire a puterii domneşti, l-a lipsit pe Ştefan [cel Mare] de victoria
zdrobitoare pe care o aştepta. Matei Corvin [...] a fost constrâns să se retragă, abandonând definitiv
intenţia de a restabili controlul asupra Moldovei.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului
român)

B. „[...] Ștefan [cel Mare] a încercat să-și recupereze cetățile, cu concursul Poloniei, grav
amenințată în perspectivă de instalare a turcilor în nordul bazinului pontic. Pentru a obține concursul
polon, Ștefan a depus la Colomeea omagiul vasalic regelui Cazimir [...]. Cum Polonia a încheiat câțiva
ani mai târziu pacea cu turcii, Ștefan a fost silit să-i urmeze exemplu [...] restabilind la rândul său
pacea cu Poarta Otomană și reluând plata tributului. [...]
Devenit rege al Poloniei în 1492, Ioan Albert a început [...] febrile pregătiri diplomatice și militare
în vederea unei expediții de înlăturare a turcilor de la Chilia și Cetatea Albă. Dar programul regelui
polon prevedea, ca etapă premergătoare acțiunii antiotomane, instaurarea controlului polon direct
asupra Moldovei prin înlăturarea lui Ștefan [cel Mare], întrucât din 1489 revenise la alianța cu
Ungaria, obținând [...] cetățile transilvane Ciceul și Cetatea de Baltă [...]. Marea expediție polonă din
1497, al cărei țel oficial proclamat era recuperarea Chiliei și Cetății Albe, și-a trădat obiectivul real de
îndată ce trupele polone [...] au intrat pe teritoriul Moldovei îndreptându-se spre Suceava. Dar
rezistența prelungită a cetății și primejdia intervenției în luptă a altor forțe, îndeosebi a Ungariei, l-au
silit [...] pe regele polon să ridice asediul și să înceapă retragerea. Pe drumul de înapoiere, la Codrii
Cosminului, o mare parte a trupelor polone a fost surprinsă și nimicită de oastea lui Ștefan [cel Mare]
.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o cetate din Transilvania, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „marile puteri‟. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul român și statul medieval condus de către acesta, la care se referă atât
sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnitorul român
cucerește Chilia. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni care au contribuit la formarea statului medieval românesc din Estul
Carpaților desfășurate în secolul al XIV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-
lea-al X-lea și cele din secolul al XIII-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)test 8 antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Sultanul Mehmed II cere Moldovei să-i recunoască suzeranitatea şi să-i plătească tribut. Domnul,
Petru Aron, [...] se supune și acceptă totodată să deschidă Cetatea Albă – portul Moldovei la mare –
negustorilor turci. Prea grabnicei supuneri faţă de turci i se opune însă Ştefan [cel Mare], venit la
tron după o îndelungată perioadă de lupte pentru domnie [...] în cursul căreia regatele Poloniei şi
Ungariei interveniseră din plin în treburile interne ale Moldovei. [...] Împotriva acestor două state
foloseşte chiar armele, atunci când ele trec la acţiuni militare contra Moldovei. Aşa se întâmplă în
decembrie 1467 la Baia, unde ajunsese Matei Corvin [regele Ungariei] în înaintarea sa în Moldova cu
intenţia de a-l înlătura pe Ștefan [...]. Victoria lui Ștefan n-a fost completă la Baia din cauza trădării
mai multor boieri. [...]
Intervenţia lui Ștefan în războiul antiotoman începe prin încercarea de a smulge Ţara Românească
de sub controlul Porţii şi a o reintegra în frontul antiotoman. După 1469 se află în conflict cu Radu cel
Frumos până în 1473, când Ştefan îl alungă pe Radu de pe tron [...]. Radu revine însă cu sprijin
turcesc. Revine şi Ştefan în anul următor, alungându-l din nou pe Radu, pedepsind boierii potrivnici
lui şi intrând practic în conflict direct cu turcii. În iarna lui 1474/1475 o mare armată otomană de
aproximativ 120 000 de oameni (după surse moldovene), condusă de Soliman Paşa [...] pătrunde în
Moldova pentru a restabili dominaţia Porţii la Dunăre. Ştefan o aşteaptă lângă Vaslui, practicând
tactica pământului pârjolit, ceea ce îi obligă pe turci să înainteze în căutarea hranei pentru oameni şi
animale exact spre locul stabilit de Ştefan, la confluenţa Racovei cu Bârladul, care nu îngăduia decât
o restrânsă desfăşurare de forţe. Atrase în lunca Bârladului, trupele turceşti sunt surprinse de
cavaleria şi pedestraşii lui Ştefan, lovite de tunurile moldovenilor, şi mulţi turci cad dezorientaţi şi
împotmoliţi în mlaştini. Urmărirea celor retraşi a fost la fel de cumplită, bătălia transformându-se
într-o mare victorie, cea mai însemnată din istoria luptelor românilor cu turcii.” (I. Bulei, O istorie a
românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi „portul Moldovei la mare‟, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1467 și o caracteristică a acesteia la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Petru Aron. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la lupta de la Vaslui, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolele al XII-lea – al XIII-
lea au loc modificări instituționale în spațiul românesc intracarpatic. (Se punctează prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)/test 7 antrenament 2020

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în
secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- precizarea statului medieval din spațiul românesc sud-carpatic și prezentarea unei acțiuni
desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
- menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau consolidarea statului
românesc din Estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a câte unei caracteristici a
fiecăruia;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice centrale din spațiul
românesc în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Aplicația 4

SUBIECTUL I (30 de puncte)/test 15 de antrenament 2020

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „La est de Carpaţi se desfăşoară un proces [...] de unificare şi emancipare politică. Aici, în
centrul Moldovei, Ludovic I al Ungariei [...] creează o marcă , cu centrul la Baia şi apoi la Siret,
destinată să protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tătare, să blocheze trecătorile
din Carpaţii Răsăriteni. În fruntea ei îl aşează pe nobilul român Dragoş din Maramureş. Zona se
dezvoltă economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340), Suceava (1345), de-a lungul
drumului comercial dintre Marea Neagră şi Principatul Haliciului.
În 1359, feudalii locali, nemulţumiţi de suzeranitatea maghiară [...] se revoltă, proclamând în
fruntea lor pe voievodul român Bogdan din Maramureş. Bogdan se afla în conflict cu regele Ungariei,
Ludovic de Anjou, căruia i se opusese în mai multe rânduri (1342, 1343, 1349). Noul voievod Bogdan,
răspunzând propriei voinţe şi aceleia a feudalilor de la est de Carpaţi, îi înlătură pe succesorii lui
Dragoş şi, la fel ca Basarab mai înainte, în iarna lui 1364-1365 iese victorios în luptele împotriva
armatelor regelui [...]. Astfel, Moldova, cum se va numi noul stat român de la est de Carpaţi, îşi
începe existenţa istorică [...].” (I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele însuşi, a ocupat cetatea
Severin şi ţinutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două ţări [...]. Solia de pace trimisă
de Basarab lui Carol Robert cu oferta de a-i plăti în continuare tribut şi de a îndeplini toate celelalte
obligaţii asumate în anii anteriori cu prilejul restabilirii relaţiilor cu Regatul Ungar, a fost categoric
respinsă de rege, hotărât să suprime statul românesc de la sud de Carpaţi. Înaintarea oştii ungare
înăuntrul ţării a fost deosebit de anevoioasă.
Evitând o luptă decisivă, Basarab a atras oastea ungară adânc în interiorul ţării. Lipsit de mijloace
de aprovizionare, Carol Robert a fost silit în cele din urmă să ordone retragerea, fără a-şi fi împlinit
ţelul. Dar, pe drumul de înapoiere, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă, pe înălţimile căreia se
instalase oastea lui Basarab, cavaleria regatului a fost prinsă [...] şi a suferit un cumplit măcel. Regele
însuşi a scăpat cu greu din dezastru în vreme ce o parte însemnată a elitei nobiliare şi ecleziastice a
regatului său a rămas pe câmpul de luptă. Pentru tânărul stat românesc dintre Carpaţi şi Dunăre,
înfruntarea cu marea oaste a unuia dintre cele mai puternice state ale vremii a fost proba focului. Ea
a însemnat eşecul definitiv al încercării de a lichida Ţara Românească.” (M. Bărbulescu, D. Deletant,
K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi cetatea la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la scopul înființării mărcii din estul Carpaților. 2
puncte
3. Menţionaţi câte un stat medieval format în spațiul românesc, la care se referă sursa A, respectiv
sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că noul voievod îi înlătură
pe succesorii lui Dragoş. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate în contextul constituirii statelor medievale, în
secolul al XIV-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale din spaţiul românesc intracarpatic, în Evul
Mediu. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/test 12 antrenament 2020

„Ștefan cel Mare s-a impus cu dificultate la tron [...]. Cu tenacitate, el a învins toate opozițiile [...] și
și-a consolidat domnia. A mărit domeniul domnesc, a întărit Sfatul Țării, a dezvoltat orașele și a
pregătit bine armata. A asigurat funcționarea și prosperitatea economiei și, mai ales, a negoțului și i-
a răsplătit pe cei credincioși cu slujbe și moșii [...]. Nici în exterior nu era înconjurat de prieteni. [...]
Domnul a folosit cu dibăcie rivalitatea ungaro-polonă pentru a asigura independența țării. Inițial, s-a
recunoscut vasal al regelui polon și, în paralel, s-a confruntat militar cu Ungaria, a cărei oaste a
învins-o, la Baia, în 1467. Nu mult după aceasta, regele Ungariei a înțeles că este mai bine să aibă un
aliat în Ștefan cel Mare, iar relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit. Între Moldova și Ungaria s-
au încheiat tratate de alianță, ca între două țări creștine [...].
Spre finalul secolului [...], Polonia a devenit agresivă, voind să impună pe tronul Moldovei un prinț
polon. Dar oastea polonă invadatoare a fost învinsă de moldoveni în 1497, la Codrii Cosminului, iar
după aceasta, și între Polonia și Moldova s-a încheiat un tratat de alianță.
Mai dificile și mai complicate au fost raporturile cu Poarta [...]. Ștefan a plătit un timp tributul, dar
s-a pregătit de luptă [...]. El a încheiat alianțe, a făcut planuri, a încercat să atragă de partea sa și
Valahia [...]. Când totul era pregătit, domnul a refuzat plata tributului, după care sultanul a trimis
contra Moldovei o armată de 120000 de oameni (din care făcea parte și oastea Țării Românești).
Ștefan, cu vreo 40000 de oameni, plus câteva mii de ardeleni și de polonezi, a reușit să obțină marea
victorie de la Vaslui, la 10 ianuarie 1475. După bătălie, domnul român a trimis o [scrisoare] [...] către
toți monarhii creștini din Europa, prin care aducea la cunoștință biruința [...].” (I. A. Pop, Istoria
românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta susținută de moldoveni împotriva polonezilor, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Moldovei și o măsură adoptată de acesta în plan intern, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile Moldovei cu Ungaria. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile Moldovei cu Imperiul
Otoman, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia organizarea instituțională a
Transilvaniei se modifică în secolele al XII-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)/test 11 antrenament 2020

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul
românesc (secolele al IX-lea – al XIV-lea), având în vedere:

- menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea;
- precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea și menționarea
unei caracteristici a acesteia;
 - prezentarea unei instituții centrale constituită în spațiul românesc intracarpatic, în secolele al XII-
lea – al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul instituțiilor centrale în procesul de formare a
statului medieval Țara Românească şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Aplicația 5

SUBIECTUL I (30 de puncte)/test 19 de antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Cu domnia lui Petru I [...], Moldova face pași hotărâți în direcția afirmării internaționale și a
organizării statale. Îndepărtându-se de Ungaria [...], Petru se apropie de Polonia, aderând la noua și
puternica grupare de forțe constituită în răsăritul Europei odată cu crearea uniunii polono lituaniene.
În 1387, Petru I depune omagiul regelui Vladislav Jagiello, inaugurând astfel principala direcție de
politică externă a Moldovei timp de un secol. În cadrul noii legături externe pe care a stabilit-o cu
regele Poloniei, domnul Moldovei i-a acordat și un împrumut de 3000 ruble, garantat de acesta prin
concedarea temporară a orașului Halici și a ținutului înconjurător, act care s-a aflat la originea unui
îndelungat conflict teritorial între cele două țări.
Eliberat de presiunea ungară în timpul crizei de succesiune și a luptei pentru putere prin care a
trecut Ungaria după moartea regelui Ludovic, Petru I creează o mitropolie ortodoxă cu sediul la
Suceava, unde se mută și reședința domnească. Deși conflictul dintre domn și Patriarhia din
Constantinopol în problema dreptului de a-l numi pe titularul noului scaun mitropolitan a amânat ani
în șir instalarea unui mitropolit canonic, Moldova și-a asigurat sursa proprie de legitimare a puterii,
etapă însemnată a consolidării independenței țării.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş.
Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Cu toată fidelitatea manifestată de Alexandru cel Bun alianței polono-lituaniene, în momentul
în care Vladislav Jagiello a ajuns [...] la înțelegere cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, […]
situația Moldovei a început să fie primejduită pentru că Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în
favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei. Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare,
desfășurate în cursul anului 1412 la Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea
Poloniei asupra Moldovei, obținea din partea lui Vladislav Jagiello ca Moldova să fie obligată să ajute
cu oștile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către
Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi
suverani în zone teritoriale echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care
regele Ungariei le-a purtat în Țara Românească împotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de
Luxemburg să ceară la Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la
Lublau, Alexandru cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund
[…] i s-a împotrivit Vladislav Jagiello […].” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi domnitorul român, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la omagiul depus de Petru I. 2 puncte
3. Menţionaţi două state medievale la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că reședința domnească își
mută sediul în Suceava. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara
Românească. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpațior,
în secolul al XIII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) /test 13 de antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în frunte cu
Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan [...] să aducă Moldova din nou sub ascultarea
Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă de acțiunea lui
Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut, dar prin
campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din zona de
influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia, această
cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […]
În august 1474 Soliman era la Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare
porni înspre Dunăre. Abia la sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse
în Moldova. […] După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului.
Locuitorii satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite,
grâne, nutreţ, tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria
casă», spune un izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care
să nu permită desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp
să favorizeze mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui [...]. Terenul mlăştinos,
mărginit de păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta. În ziua de 10
ianuarie 1475, într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul
pentru cei care ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt,
Ştefan a început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] şi a
determinat retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi».
Unii dintre fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe mulţi i-a luat prizonieri.” (C. C.
Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia antiotomană, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din
1475, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la consecințele luptei din 1475. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare
organizate de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul medieval Moldova se
consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) /test 13 de antrenament 2020
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în frunte cu
Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan [...] să aducă Moldova din nou sub ascultarea
Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă de acțiunea lui
Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut, dar prin
campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din zona de
influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia, această
cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […]
În august 1474 Soliman era la Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare
porni înspre Dunăre. Abia la sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse
în Moldova. […] După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului.
Locuitorii satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite,
grâne, nutreţ, tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria
casă», spune un izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care
să nu permită desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp
să favorizeze mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui [...]. Terenul mlăştinos,
mărginit de păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta. În ziua de 10
ianuarie 1475, într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul
pentru cei care ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt,
Ştefan a început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] şi a
determinat retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi».
Unii dintre fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe mulţi i-a luat prizonieri.” (C. C.
Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia antiotomană, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din
1475, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la consecințele luptei din 1475. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare
organizate de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul medieval Moldova se
consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.)
Aplicația 6

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/test 18 antrenament 2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea […] a unei
alianţe la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova şi Ferrara, nu
însă Polonia şi Anglia ce s-au dovedit reticente la idee. Un loc aparte în planurile antiotomane
trebuia să-l deţină ţările române care prin poziţia lor erau interesate în acţiunea Ligii Sfinte. […]
Integrarea ţărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care
izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat
ostilităţile cu Imperiul Otoman […].
 În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul încheie la Alba Iulia, prin
delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, prin care Stările subordonează Ţara
Românescă principelui Ardealului […]. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei,
ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la
calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări
militare între țările române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia
Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în sudul țării,
asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul
care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă
pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595, apoi oastea domnului, constrânsă de
superioritatea numerică a otomanilor, se retrage spre nord în așteptarea intervenției ardelene.
Campania, sub conducerea lui Sinan Pașa, a țintit ca finalitate, potrivit deciziei otomane, la
transformarea principatelor în pașalâcuri. După Călugăreni, turcii încep organizarea pașalâcului la
București și Târgoviște […]. Reacția creștină nu s-a lăsat așteptată, astfel că acțiunea militară a celor
trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgoviște și i-a aruncat pe turci peste
Dunăre la Giurgiu.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria
României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța propusă de papă, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Țării Românești și o cauză a confruntărilor cu otomanii, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile Tratatului de la Alba Iulia. 6
puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate după
răscoala antiotomană izbucnită în 1594, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10
puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia caracteristicile instituției
politice centrale din Țara Românească sunt modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) /test 16 antrenament 2020

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre organizarea spațiului românesc în secolele al
IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere: - precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc,
în secolele al IX-lea – al XIII-lea și menționarea a două caracteristici ale autonomiilor din această
perioadă;
- menționarea a două instituții centrale constituite, în secolele al XII-lea – al XIV-lea, în spațiul
intracarpatic;
- prezentarea unei instituții centrale organizată în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al XIV-
lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din spațiul
românesc, în primele două decenii ale secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument
istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Aplicația 7

SUBIECTUL I (30 de puncte) /test 2 antrenament 2021

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „[Iancu de Hunedoara] luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la Dunăre,
din 1441, cu paşa Isak, în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18 martie 1442)
şi repurtase [...] o strălucită biruinţă asupra lui. În toamna aceluiași an, distrusese la Poarta de Fier
un detaşament turcesc [...] şi sfărâmase, pe Ialomiţa, în Țara Românească, grosul armatei duşmane,
luându-i o pradă ușoară [...]. Încurajat de aceste succese, întreprinsese marea expediție din 1443
care a dus armatele creştine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor. În cursul ei, avusese mai
multe biruinţe împotriva Imperiului Otoman, luând mii de prizonieri şi o sumă de steaguri.
O menţiune deosebită merită, în această expediţie, luptele din jurul Nişului [...] precum şi cele de la
trecătoarea Kunoviţa, în timpul retragerii, între Sofia şi Niş (5 ianuarie 1444). Din nefericire, a doua
mare expediţie, din toamna anului 1444, care trebuia să ducă la izgonirea turcilor din Europa şi la
ocuparea Constantinopolului, se isprăvi în chip tragic, în vecinătatea oraşului Varna. [...] Nici în 1445,
cu prilejul expediţiei pe Dunăre, nu se putu ajunge la un rezultat general apreciabil.” (C. C. Giurescu,
Istoria Românilor)
B. „Țările Române caută să profite de slăbirea Porții și să se emancipeze de sub suzeranitatea
acesteia. În Moldova, cărturarul Dimitrie Cantemir, care ajunge domn (1710-1711), încheie o alianță
cu Rusia lui Petru cel Mare. Armatele ruso-moldovene sunt înfrânte însă la Stănilești, pe Prut (11/22
iulie 1711), iar Dimitrie Cantemir va fi silit să-și petreacă restul zilelor în Rusia [...].
În condițiile ofensivei habsburgice și rusești, turcii nu mai au încredere în principii aleși din rândul
boierilor locali. Ca urmare, trec la un alt sistem, de compromis între autonomie și administrație
directă, acela al numirii unor domni din rândul grecilor din Fanar (cartier al vechiului Constantinopol)
[...] sau din familii românești fanariotizate [...]. Domnii devin dregători ai Porții și la numire sunt
învestiți ca atare. Se instaurează astfel, în 1711 în Moldova (începând cu Nicolae Mavrocordat) și în
1716 în Țara Românească (începând cu același Nicolae Mavrocordat ), regimul fanariot.
Regimul [...] va însemna o sensibilă reducere a autonomiei celor două Țări Române și o creștere
masivă a obligațiilor lor față de Imperiul Otoman. Sub fanarioți, Principatele pierd orice inițiativă în
politica externă. Domnii nu sunt altceva decât funcționari ai Porții, numiți și revocați după bunul ei
plac.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un domnitor al Moldovei precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la luptele din 1442. 2 puncte
3. Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că armatele creștine au
ajuns în zona Balcanilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentați două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul
românesc. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea
– al XI-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/test 20/2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„ În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa
subordonare a Imperiului Otoman, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient
instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează,
tătarii fiind forţa războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei
(şi ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ştefan cel Mare sunt tătarii, obligându-l pe
[domnitor] să-şi rupă oastea în două pentru a putea face faţă deopotrivă acestora şi înaintării
otomane. Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan [cel Mare] la Războieni (26
iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o
intervenţie a Ungariei […] îl sileşte pe Mehmed II să se retragă. Ştefan [cel Mare] urmăreşte
îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească şi o readuce în tabăra
antiotomană (1476). Trimite apoi soli la Veneţia şi la Roma, încercând să reanime coaliţia
antiotomană. […]
O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea
Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei şi «cheile» drumurilor
comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria şi Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un
«lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să
plătească tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităţilor.” (I. Bulei,O
istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Moldovei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1476 și o acțiune desfășurată de otomani în contextul acestei acțiuni
militare, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la tătari. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele din perioada 1484-
1487, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului
medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) /test 17 de antrenament 2020

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituțiile centrale din spațiul românesc, în
secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea – al
XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
- prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a doua jumătate
a secolului al XIV-lea;
- precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurat în secolul
al XVI-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din Moldova, în secolul
al XVIII-lea, după 1711 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi
utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect,
elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată
Aplicația 8- SUBIECTUL I (30 de puncte)/Varianta model 2021

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Relațiile politice dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, și Moldova și Țara Românească, pe de

altă parte, își găsesc începuturile în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea. Nici nu apucaseră bine
Principatele să se formeze [...] că existența lor a și fost primejduită de puterea militară otomană în
ascensiune la sud de Dunăre. Oștile otomane înfrânseseră nobilimea feudală sârbă în bătălia de la
Kossovopolje (Câmpia Mierlei) din 1389 și au desăvârșit ocuparea Bulgariei [...] în 1393. [...]
Primele contacte politice între Țara Românească și otomani nu pot fi datate cu precizie. [...] O
plată a unui tribut a fost efectuată în 1417 din cauza unei expediții militare în Țara Românească a
sultanului Mahomed I [...]. Aceste plăți nu par să fi redus Țara Românească la statutul de vasal. Mai
curând, așa cum pretindea Mircea cel Bătrân (1386-1418), ele reprezentau înțelegeri între egali,
întrucât, în schimbul tributului, sultanul accepta să împiedice oștile otomane să treacă Dunărea în
incursiuni de jaf și pentru luarea de robi. Cu toate acestea, Țara Românească avea să fie de aici
înainte supusă unor presiuni otomane neîncetate. [...] În 1462, Mahomed al II-lea [...] îl îndepărtează
pe domnitorul Vlad Țepeș [...] de la tron [...] și îl instalează în locul acestuia pe Radu cel Frumos [...].”
(K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
B. „Supunerea Moldovei față de Imperiul Otoman a urmat același tipic, însă a survenit mai târziu, în
parte cel puțin datorită distanței mai mari care o despărțea de centrele otomane de putere. Prima
mare încleștare între oștile moldovene și otomane a avut loc în 1420, când flota turcă întreprinde un
atac nereușit asupra Cetății Albe (Akkerman), port aflat sub stăpânirea Moldovei.
Ulterior, domnii Moldovei au stabilit în general relații pașnice cu sultanul prin plata unor sume de
bani. Turcii se refereau la acestea ca daruri [...] și se pare că nu au compromis independența acestui
principat. Moldova a început să plătească tribut în 1456 ca răspuns la un ultimatum dat de
Mahomed al II-lea domnitorului Petru Aron [...]. Cu toate acestea conducătorii Moldovei, în special
Ștefan cel Mare (1457-1504), au evitat vasalitatea prin alternarea negocierilor cu rezistența armată.
Totuși, pe vremea urmașilor lui Ștefan cel Mare, situația Moldovei a devenit din ce în ce mai
nesigură. Independența a luat sfârșit în 1538, când sultanul Soliman I [...] l-a îndepărtat de la domnie
pe Petru Rareș [...].” (K. Hitchins, Românii, 1774-1866)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Cetatea Albă. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6
puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statul medieval
românesc a început să plătească tribut din a doua jumătate a secolului al XV-lea. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea, în
afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al
XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) /Bac 2020/ sesiunea specială

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Transilvania, Țara Românească și Moldova erau adesea copleșite de suzeranitatea Imperiului

Otoman. [...] Transilvania, ferită de lanțul Munților Carpați, era favorizată de «protecția»
habsburgică. Otomanii exercitau o suzeranitate mai puțin apăsătoare asupra acestui principat
[Transilvania], pentru a nu-i da prilej să apeleze la Habsburgi în vederea apărării sau «eliberării». [...]
În Țara Românească, [...] odată ajuns domn, Mihai Viteazul [...] s-a pregătit de revolta antiotomană.
El a adus țara sa într-o alianță (grupare de state) contra turcilor, numită Liga Sfântă, inițiată de
Habsburgi și de papă. [...] Mihai [Viteazul] a pornit la București, în 1594, revolta antiotomană. Cu o
armată proprie [...] și cu sprijin de la aliați, domnul Țării Românești a obținut strălucite victorii contra
turcilor și tătarilor, deopotrivă la nord și la sud de Dunăre, trezind speranța popoarelor creștine din
Balcani. [...]
Cea mai cunoscută bătălie a sa este cea de la Călugăreni, din 23 august 1595, și apoi cea de la
Giurgiu, din octombrie 1595, în urma căreia pericolul otoman a fost înlăturat. În scurt timp, turcii au
cerut pace și l-au recunoscut, de nevoie, pe Mihai [Viteazul] domn. [...] Pentru apărarea eficientă a
țării sale și a creștinătății întregi era nevoie de [...] o acțiune care să mărească baza umană,
teritorială, economică a domniei, să consolideze puterea domnului și să permită independența reală,
mai ales în raport cu statul otoman. Mihai [Viteazul] s-a gândit [...] să aducă sub propria autoritate
cele trei țări, numite de umaniști Dacia. [...] Economiile lor erau complementare, drumurile
comerciale străbăteau ușor Carpații, negustorii transilvăneni aveau privilegii în [Țara Românească și
în Moldova] [...].” (I. A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul Țării Românești, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi principatul din spațiul intracarpatic și un aspect referitor la suzeranitatea otomană
asupra acestuia, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două motive pentru care domnul Țării Românești și-a propus să aducă
sub autoritatea sa țările „numite de umaniști Dacia‟. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate de
domnul Țării Românești, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o altă instituție centrală, în
afara celor la care se referă sursa dată, este organizată în spațiul românesc, în secolele al XII-lea – al
XIV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)/test 3 antrenament 2021
 Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în Evul
Mediu, având în vedere:
- precizarea unui izvor istoric în care sunt atestate autonomiile locale din spațiul românesc
intracarpatic în secolele al IX-lea – al XI-lea și menționarea a două caracteristici ale acestora;
- menționarea a două informații din Diploma Cavalerilor Ioaniți referitoare la autonomiile locale din
spațiul sud-carpatic;
- prezentarea unei acțiuni desfășurate în deceniul patru al secolului al XIV-lea, în procesul de
constituire a statului medieval românesc din Sudul Carpaților;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile politice desfășurate în a doua jumătate a
secolului al XIV-lea, în spațiul românesc dintre Carpați și Dunăre şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric .
Aplicația 9
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/ Bac iunie 2020

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„După experiențe militare în Serbia, Croația și în Ducatul Milanului, Iancu de Hunedoara ajunge
voievod al Transilvaniei în 1441, iar din 1446 și guvernator (regent) al Ungariei. [...] În 1442,
voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie asupra lor
pe cursul superior al Ialomiței [...]. Între noiembrie 1443 și ianuarie 1444 întreprinde «o lungă
campanie» contra otomanilor în Peninsula Balcanică, până la Adrianopol. Iancu de Hunedoara ia
parte la bătălia de la Varna din 10 noiembrie 1444, pierdută de creștini [...].
Cea mai strălucită victorie obținută de Iancu de Hunedoara rămâne aceea de la Belgrad din 22
iulie 1456, victorie care, la trei ani după căderea Constantinopolului, va opri pentru 70 de ani
înaintarea turcească spre centrul Europei. Cetatea este asediată între 4 și 21 iulie 1456. Turcii
încearcă blocarea cetății și dinspre Dunăre, dar flota lor e înfrântă de flota lui Iancu de Hunedoara la
14 iulie, ceea ce îngăduie garnizoanei să primească întăriri. La 21-22 iulie sultanul pornește un asalt
general care e respins, și contraatacul condus de Iancu de Hunedoara îi pune pe fugă pe turci. [...]
Victoria din 1456 contribuie la redresarea moralului Europei după căderea Constantinopolului. [...]
Eforturile lui Iancu de Hunedoara sunt continuate de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești. [...]
În iarna din 1461-1462 atacă fortărețele turcești de la sud de Dunăre. [...] În 1462 refuză să mai
plătească tribut Imperiului Otoman. Ca urmare, sultanul Mehmed II pătrunde cu o puternică armată
în Țara Românească. [...] Vlad Țepeș, care nu avea suficiente forțe [...], preferă, în locul confruntării
deschise, războiul de hărțuială, în care se dovedește iscusit.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi voievodul Transilvaniei precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a conflictului dintre acesta și otomani, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile militare din perioada 1442-
1444. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la bătălia de la Belgrad, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XIV-lea sunt
organizate instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)/test 1 antrenament 2021

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În 1387, Petru [Mușat] prestează [...] omagiu lui Vladislav Iagello [...] recunoscându-l ca suzeran al
său şi făgăduindu-i ajutor împotriva duşmanilor. Bineînţeles, la rândul lui, şi regele Poloniei trebuia
să-l ajute pe domnul Moldovei împotriva duşmanilor. [...] Recunoașterea suzeranităţii polone a fost o
măsură de precauţie din partea lui Petru [Muşat]. Ea împiedica un atac dinspre miazănoapte şi-i
asigura în acelaşi timp un ajutor în caz de conflict cu ungurii. [...] Împrejurările determină ca acest
ajutor să se producă în curând, dar nu sub formă militară și nici așa cum s-ar fi putut bănui, de la
poloni spre moldoveni, ci [...] invers. În 1388 [...] regele Poloniei se adresează lui Petru [Muşat],
rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint [...]. Petru [Muşat] [...] îi numără numai 3000.
Primește, în schimb, un act specificând că suma va fi restituită în termen de trei ani, garanție fiind
ținutul Haliciului – cunoscut [...] sub numele de Pocuția – pe care domnul Moldovei va avea drept să-
l ocupe în caz de neachitare. [...] Petru [Muşat] a mijlocit şi apropierea domnului contemporan din
Ţara Românească, Mircea cel Bătrân, de poloni. Unul dintre motivele care determinaseră pe domnul
Moldovei să intre în legături strânse cu Vladislav Iagello, anume prevenirea unui atac ungar sau – în
cazul în care s-ar produce – ajutor pentru a-l respinge, se potrivea în totul şi lui Mircea [cel Bătrân].
Şi acesta putea fi atacat dinspre miazănoapte de unguri [...]. Iar primejdia era pentru el cu atât mai
mare cu cât se putea adăuga şi un atac [...] al turcilor care ating în vremea aceasta linia Dunării. De
aceea, Mircea [cel Bătrân] caută aliaţi şi îi găseşte [...] în poloni. La 10 decembrie 1389, câteva luni
numai după ce creştinii din Balcani fuseseră învinși de turci la Câmpia Mierlei, trimişii lui Mircea [cel
Bătrân] [...] încheiau la Radom, la miazăzi de Varşovia, un tratat de alianţă cu Vladislav Iagello. [...] La
17 martie 1390 [...] se face o specificare mai amănunţită a condiţiilor alianţei. Se prevedea, de data
aceasta, că regele Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui Mircea [cel
Bătrân] şi divanului acestuia motivul, perspectivă aprobată în prealabil de sfatul polon. De
asemenea, dacă s-ar face pace între Sigismund, regele Ungariei, şi Mircea [cel Bătrân], ea va trebui
să fie acceptată şi confirmată şi de Vladislav [Iagello]. Orice membru nou ar intra în această alianţă
va fi nevoit să respecte prevederile contractului.” (C. C. Giurescu, Istoria Românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi domnul Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele istorice prezentate în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Moldovei și acțiunea desfășurată de acesta în 1387, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din 1388. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Tratatul de la Radom, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o altă instituție centrală, în
afara celor la care se referă sursa dată, este organizată în spațiul românesc, în secolele al XII-lea – al
XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) / test 4 antrenament/2021

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Scurt timp după preluarea puterii, Ştefan [cel Mare] a revenit la orientarea tradiţională a politicii
externe a Moldovei, alianţa cu Polonia. După câteva incursiuni pe teritoriul acesteia, unde se
adăpostea rivalul său înlăturat din domnie, Ştefan [cel Mare] încheie, în aprilie, 1459, o convenţie cu
regele Cazimir prin care l-a recunoscut suzeran unic […]. Ca garanție a fidelităţii sale, Ştefan [cel
Mare] a lăsat în stăpânirea regelui polon cetatea Hotin pe Nistru […]şi s-a angajat să respecte
bunurile boierilor moldoveni refugiaţi în Polonia. Contravaloarea acestor concesii, pe care Ştefan [cel
Mare] avea să le anuleze în anii următori, a fost îndepărtarea de la hotarul Moldovei a rivalului său,
Petru Aron, primejdia cea mai imediată pentru puterea încă neconsolidată a noului domn.
Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit şi îndepărtarea de Ungaria şi Ţara Românească.
Indiciile timpurii ale acestei evoluţii au luat proporţiile unui antagonism direct în 1462, în
conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mahomed al II-lea împotriva domnitorului Vlad Ţepeş,
când Ştefan [cel Mare] a încercat fără succes să cucerească Chilia.
Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reuşit să aducă
în stăpânirea sa [Chilia,] cetatea mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele
comerciale ale Ungariei şi Ţării Româneşti. Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin [regele Ungariei]
a intrat în campanie la sfârşitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava,
capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia,
[…] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Ştefan [cel Mare] dezlănţuie contraatacul;
trădat însă de unii boieri el nu a reuşit să nimicească, aşa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a
rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Incapabil să-şi continue înaintarea, Matias
Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul. ” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş.
Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi acțiunea diplomatică din 1459 și un motiv al acceptării acesteia de către domnul
Moldovei, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la evenimentele istorice care au loc în anul
1462. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate în anul 1467,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia reprezentantul instituției
politice centrale din Moldova participă la relațiile internaționale din perioada 1491-1500. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și
concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)/test 5 antrenament 2021

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în a
doua jumătatea a secolului al XIV-lea – secolul al XV-lea, având în vedere:
- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unei acțiuni
diplomatice desfășurate de reprezentantul instituției politice centrale din acest stat în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
- menționarea a două conflicte militare la care participă românii, în prima jumătate a secolului al XV-
lea și a două asemănări între acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice la care participă românii în
perioada 1451-1490 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a
faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.