UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA
MEDIULUI
MASTER: MANAGEMENTUL INVESTIŢIILOR ÎN ECOSISTEME

GLOBALIZAREA ŞI SCHIMBĂRILE
CLIMATICE

Masterand,
Spinu Cosmin-Viorel

București
2024
 1. Definirea Globalizării:

Problemele apar în ceea ce priveşte globalizarea încă din momentul încercării de definire
a acestei noţiuni. Oamenii de ştiinţă şi opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei
singure definiţii. Ca atare, globalizarea poate fi definită ca un fenomen, o strategie, o ideologie
sau toate la un loc.

Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv

realizarea integrării internaţionale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural şi de
securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai şi de dezvoltare la scară planetară.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în

economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi
culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și
interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă,
la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul schimb.

2. Tipurile de globalizare:
a) Globalizarea economică
- patru aspecte se referă la globalizarea economică ce indică patru tipuri de fluxuri
peste granițe, și anume: fluxuri de bunuri/servicii; fluxuri de persoane (migrația), de
capital și de tehnologie.
- o consecință a globalizării economice este îmbunătățirea relațiilor dintre dezvoltatorii
aceleiași industrii din diferite părți ale lumii (globalizarea unei industrii), dar și o
erodare a suveranității naționale asupra sferei economice.
b) Globalizarea în domeniul managementului
- este un termen de marketing sau de strategie care se referă la apariția unor piețe
internaționale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi și gusturi similare ale
clienților.
 c) Globalizarea în domeniul software
- este termenul tehnic ce combină procesele de internaționalizare și localizare.
- efectele negative asupra companiilor multinaționale axate pe profit – folosirea unor metode legale
și financiare sofisticate de a atinge limitele legilor și standardelor locale pentru a controla balanța
dintre muncă si servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate și a le întoarce împotriva lor.
- răspândirea capitalismului din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare.
d) Globalizarea. Dimensiunea "mediu ambiant".
- unele probleme globale, cum ar fi încălzirea atmosferei, gaura din stratul de ozon sau
tăierea pădurilor tropicale ilustrează în modul cel mai impresionant fenomenul
globalizării, pentru că, în acest caz este vorba în mod cert despre probleme globale
care necesită o abordare globală.
- evident că şi în domeniul mediului ambiant există probleme de ordin regional şi local,
chiar dacă acestea au un caracter ce depăşeşte uneori graniţele, cum ar fi poluarea
râurilor. Există însă şi alte situaţii, ce nu ţin de elemente precum spaţiu şi timp.

3. Cauzele globalizării:

„Dinamica globalizării este controlată de forţele economice, totuşi consecinţele sale cele
mai importante ţin de domeniul politic“ (Klaus Müller).

Cele mai des invocate cauze, fără ca lista să fie însă completă sunt: internetul
(tehnologia), cheltuielile si viteza de transport, sfarsitul razboiului rece, probleme globale
(clima, migratie), liberalizare.

Vom discuta mai pe larg însă, despre problemele globale, deoarece ele prezintă, în cazul
nostru, cel mai ridicat interes.

Problemele globale au un rol deosebit de important, în special la nivel de conştiinţă.

Dovadă pentru acest lucru nu sunt numai revistele tip „One World“ din statele industrializate
şi ultra-dezvoltate. Problemele globale au nevoie însă şi de o internaţionalizare a politicii,
stimulând dezvoltarea unei conştiinţe globale. Organizaţii precum Greenpeace sau Amnesty
International, care se dedică unor teme globale precum mediul ambiant sau drepturile omului
sunt „Global Players“ (instituţii sau companii preyente pe întreg globul, cu preocupări -în
acest caz- legate de problemele globale). Se pot întrezări astfel în mod clar începuturile unei
noi societăţi globale.

4. Cadrul global al schimbărilor climatice:

Deşi creşterea temperaturii medii globale este numită uneori “încalzire globală”,
schimbarile climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii, ci şi schimbări ale
diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea şi tipul de precipitaţii, cât
şi tipul şi frecvenţa evenimentelor meteorologice extreme.

De fapt, termenul “schimbări climatice globale” descrie mai clar situaţia cu care ne
confruntam. Schimbarile climatice reprezintă o problema serioasă, întrucât atât sistemul
natural cât şi cel socio-economic sunt sensibile la schimbări ale climei, iar amploarea şi
viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninţa
durabilitatea acestor sisteme.

Ecosistemele, viaţa sălbatică şi oamenii sunt capabili să se adapteze schimbărilor

climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp.

Până acum, cercetatorii nu au căzut de acord in privinta rapidităţii cu care vor avea loc
schimbările. Totuşi, impactul activităţilor umane asupra climei va putea fi măsurat peste
câteva decenii, şi nu secole sau milenii.

Motivaţia de a acţiona în legatură cu schimbările climatice nu trebuie neapărat găsită în

ceea ce omenirea a observat până acum, ci în ceea ce anticipează modelele ştiinţifice pentru
viitorul apropiat. Dacă procesul de încalzire va continua în ritmul prognozat astăzi, lumea va
intra într-o perioadă de schimbări climatice fără precedent în istoria umanităţii.

Problema schimbărilor climatice este una deosebit de interesantă, deoarece cuprinde

foarte multe aspect ecologice, sociale, economice, politice şi etice. Schimbările climatice au
fost preocuparea principal a unui program WCC (World Climate Conference) pentru mai
mult de zece ani.

Prin definiţie, schimbările climatice reprezintă o problemă la nivel global. Compoziţia

atmosferei care încojoară planeta se alterează ca rezultat a emisiilor a tone de gaye poluante,
numite şi gaze cu efect de seră (GES) din industrie, transport, agricultură şi practicile de
consum. Cu această pătură de gaye ce continua să se “îngroaşe”, atmosfera de încălzeşte
treptat, iar întreaga planetă va fi afectată de schimbările climatice.

O prognoză realistă asupra schimbărilor viitoare ale climei nu este fezabilă în lipsa
cunoştinţelor despre istoria climatică. Caracteristicile climei din trecut sunt înscrise în
sedimentele terestre şi marine, în calotele glaciare întinse din Antarctica şi Groenlanda, cât şi
în înregistrări biologice precum cele din polen, inelele copacilor sau recifele de corali. În
plus, omul a consemnat în ultima vreme numeroase date privind clima.

Clima Pământului este variabilă în mod natural, tendinţele de încălzire şi răcire fiind un
aspect normal al ciclurilor climatice. De aceea, este destul de dificil să distingem între
fenomenele naturale şi rezultatele activităţilor umane.

Este recunoscut faptul că Pământul trece în prezent printr-o perioadă de încalzire, dar nu
este clar dacă forţele naturale contribuie la această tendinţă sau acţionează împotriva ei. Cu
alte cuvinte, o tendinţă naturală de răcire ar masca unele dintre efectele încălzirii provocate
de oameni, iar o tendinţă naturală de încălzire ar amplifica efectele. Cercetările continuă
pentru a întelege mai bine factorii care contribuie la tendinţele deja identificate.

Efecte ale schimbărilor climatice:

 Schimbarea temperaturii medie globală

- Temperature medie globală la suprafaţa Pământului a crescut cu aproximativ 0,3
până la 0,6 grade C de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi cu aproximativ 0,2 până
la 0,3 grade C în ultimii 40 de ani, aceasta din urmă reprezentând perioada cu
datele cele mai sigure.
- Datele estimative oferite în raportul IPCC (Intergovernamental Panel on Climate
Ghange) din 1995 sugerează că este posibil ca temperatura medie globală să
crească cu 1 până la 3,5 grade Celsius în secolul XXI.
- Regiunile globului nu vor fi afectate în mod egal. Diferenţele se referă la
magnitudinea prognozată a schimbărilor climatice, ca şi la vulnerabilitatea şi
capacitatea de adaptare a regiunilor Terrei.
 - Cercetătorii prevăd că încălzirea va fi mai accentuată în regiunile polare decât în
cele ecuatoriale.
- În acelaşi timp, prognozele arată că în interiorul continentelor se va produce o
încălzire mai puternică decât în zonele costiere. Regiunile din interiorul
continentelor ar putea fi confruntate cu valuri de caldură mai frecvente şi mai
intense.
 Impactul asupra agriculturii
- Dintre toate segmentele economiei, agricultura este cea mai sensibilă la climă.
 Schimbări globale ale vegetaţiei
- Calculele au arătat că dublarea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă va
determina deplasarea taigalei, a tundrei, a pădurilor de foioase din zonele calde şi
a pădurilor de conifere din zona temperată caldă cu până la 600 de km către poli.
Pădurea tropicală ar putea acoperi o zonă mai mare decât acum.
 Expansiunea deşerturilor
- Viitoarele schimbări ale climei vor accelera probabil extinderea deşerturilor,
datorită creşterii temperaturii, ceea ce va antrena o scădere a precipitaţiilor în
aceste zone.
- Până acum, datorită în primul rând practicilor nepotrivite de inginerie agricolă şi
irigaţii, o suprafaţă de circa 20 de milioane km2 a fost transformată în deşert.
 Intensificarea ciclului hidrologic
- Evaporarea şi precipitaţiile vor creşte cu circa 3 până la 15%, ceea ce va conduce
la o intensificare considerabilă a ciclului hidrologic.
- Conform rezultatelor modelelor utilizate, surplusul de precipitaţii va fi diferit în
diversele regiuni ale lumii.
- Creşterea precipitaţiilor este asteptată în principal în zone tropicale şi la latitudini
înalte, unde se înregistrează deja cantităţi considerabile de precipitaţii.
- În alte regiuni, precum unele zone subtropicale aride, precipitaţiile vor scădea,
amplificând contrastul dintre regiunile climatice aride şi cele umede.
 Disponibilitatea şi lipsa apei
 Influenţa asupra sănătăţii umane
 - Valuri de căldură mai frecvente şi mai intense, în special în “insulele urbane de
caldură” ale oraşelor mari, împreună cu alte fenomene meteorologice extreme, au
fost deja identificate drept o cauză pentru creşterea mortalităţii.
- Transmiterea unor numeroase boli infecţioase este influenţată de factorii climatici.
 Impact economic.
- În perioada 1990-2000, numărul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai mare
decât în anii 1960-1970. Marea majoritate a acestor dezastre şi daunele pe care le-
au produs au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme.
- Există semne că încălzirea globală şi consecinţele sale, creşterea nivelului mării,
intensificarea furtunilor şi creşterea frecvenţei ploilor puternice contribuie deja
considerabil la catastrofe, pe lângă alţi factori precum creşterea populaţiei,
urbanizarea şi vulnerabilitatea în creştere

Disponibilitatea ţărilor din întreaga lume de a coopera în negocierea tratatelor pentru

abordarea acestei probleme la nivel mondial, este un exemplu pozitiv al globalizării – sau
poate acest lucru este mai bine menţionat ca internationalism.

Discuţii intensive pe o perioadă de peste 18 luni înaintea Summitului Pământului de la

Rio de Janeiro din anul 1992 a condus la adoptarea Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite
Privind Schimbările Climatice.

Concluzii:

Schimbările climatice afectează întreaga planetă, având repercusiuni asupra întregii

populaţii, sub aspect economic, social şi ecologic, iar globalizarea este un factor extrem de
importatnt în ceea ce priveşte aceste efecte. Acestea generează una dintre cele mai mari
provocări cu care se confruntă omenirea în momentul de faţă, datorită efectelor dezastruoase
induse de către acestea: creşterea temperaturii aerului şi apei oceanelor, riscul crescut de
inundaţii, secetă, diminuarea rezervelor de apă potabilă, riscul crescut de incendii şi
reducerea resurselor naturale vegetale şi animale, modificări şi degradări ale ecosistemelor şi
degradarea resurselor naturale, riscul crescut de îmbolnăvire a populaţiei.
 Bibliografie:

 http://terramileniultrei.ro/wp-content/uploads/2012/02/Schimbari-climatice.pdf
 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/27_Hortopan%20Jan%20Viorel.pdf
 https://www.oikoumene.org/en/resources/documents/wcc-programmes/justice-diakonia-
and-responsibility-for-creation/climate-change-water/globalization-and-climate-change
 http://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/intro
 http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Ecologia.umana/X-
Problemele.ecologice.globale.ale.mediului.pdf
 http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/02.pdf
 http://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/B10AndraGaina.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/8_Isac%20Claudia%20.pdf