„Memoria nu încearcă să salveze trecutul, decât

pentru a servi prezentului şi viitorului” (Jacques le Goff)

 În această zi – 27 Nisan -
conform Calendarului Evreiesc -
se marchează masacrarea a
6000000 de Evrei şi a peste
500000 de Rromi de către nazişti
în timpul ultimului război
mondial, lichidaţi în lagăre. E
Ziua Amintirii.

Ziua Holocaustului
Holocaust (din limba greacă (holókauston): holos, "complet" şi kaustos, "ars") este un termen utilizat în
general pentru a descrie uciderea a numerosi de evrei, de toate vârstele, marea lor majoritate din Europa, în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreieşti”, programul de
exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul naţional-socialist din Germania, condus de Adolf
Hitler.
Marturii care dor
 Holocaustul a fost rezultatul unei anumite
concepţii ideologice asupra vieţii. Copilul german simboliza
viitorul strălucit al rasei “ariene” stăpânitoare, unită sub
conducerea “Fuhrer-ului”. În conformitate cu această
teorie, arienii ar fi reuşit să conducă lumea numai după ce
vor fi scăpat de cel mai mare duşman – “evreul”.
Evreul” era considerat la polul opus al “arianului”:
“degenerarea” era opusă “regenerării”, “distrugerea” era
opusă “construcţiei”, iar “întunericul” era opus “luminii”,
valorile pozitive fiind reprezentate de arieni, iar cele
negative de evrei. Această concepţie despre viaţă se
regăseşte în imaginea care prezintă uciderea unui copil
evreu, unul din milioanele de copii evrei din generaţia sa
ucişi de către nazişti şi aliaţii lor.
 Naziştii au ajuns la putere în 1933, după o perioadă de crize continue: înfrangerea Germaniei în primul război
mondial, în 1918, căderea bursei de valori, inflaţia şi criza financiară din 1929. Toate acestea au contribuit la
dezvoltarea unor sentimente de frustrare şi de lipsă de speranţă pe care germanii nu le mai trăiseră până atunci. Sub
conducerea lui Adolf Hitler, naziştii au chemat naţiunea germană “să se ridice” şi să se unească sub sloganul “un
popor, o naţiune, un conducător”. Cu parade colorate şi sărbatori naţionale, ei au răspandit entuziasmul, lăsând
impresia de putere şi forţă. Cum situaţia financiară începea să se îmbunătăţească, provocarea adresată de Hitler
puterilor occidentale a produs reacţii de liniştire şi de înălţare a ego-ului naţional german. Aceasta a condus la
creşterea popularităţii noului regim şi implicit la convingerea că Germania şi-a crescut propria importanţă.
Preţul plătit pentru această schimbare de atitudine a fost eliminarea democraţiei. Nici n-au ajuns bine naziştii la
putere că au şi început să încalce drepturile persoanei şi să instige la teroare împotriva oponenţilor. Regimul terorii a
atins culmea odată cu organizarea lagărelor de concentrare, cum au fost cele de la Dachau, Oranienburg şi
Buchenwald, în care mii de cetăţeni au fost trimişi pentru “reeducare”.
 Eroii acestor încercări au fost miile de imigranţi – bărbaţi, femei şi copii – care, după îngrozitoarele greutăţi
prin care au trecut în timpul războiului, nu au renunţat la dreptul lor de a trăi şi de a emigra în Israel. Ei au fost
ferm hotărâţi să ajungă în ţara strămoşilor lor, uneori chiar şi cu vase aflate aproape în ruină. Au călătorit înghesuiţi
cu sutele sau miile sub punte, zile în şir. Paturile erau doar câteva saltele cu paie sau prelate, mâncarea conservată
era insuficientă şi raţionalizată, iar cantitatea de apă, infimă. Din august 1945 şi până la întemeierea statului
Israel, în mai 1948, 64 de vase cu 70.000 de imigranţi au ajuns în Israel.
 Viata
copiilor
în
gHetou
Pagini de jurnal
“22 noiembrie, 1940
Ghetoul este izolat de o săptămână Zidurile din cărămidă roşie aflate la capătul străzilor ce mărginesc ghetoul au
crescut în înălţime. Adăpostul nostru vrednic de milă zumzăie ca un stup. În case şi curţi, acolo unde nu ajung urechile
Gestapoului, oamenii îngrijoraţi vorbesc despre adevăratul scop al izolării cartierului evreiesc. Şi cum ne vom
aproviziona? Şi cine va păstra ordinea? Poate, totuşi, este mai bine, poate ne vor lasa în pace?”
Din: Berg, Mary, Warsaw Ghetto – A Diary, New York, L. B. Fischer Pub. 1945, p.34
Meritul pentru această realizare eroică este al domnilor Dr. I. Schiper, M. Kirszenbaum, Bloch şi Kaminar.
Veneam trişti şi plecam la fel de trişti, dar aveam câteva momente foarte plăcute – Domnul să-i aibă în pază pe aceşti
oameni!”
“The Warsaw Diary of Chaim A. Kaplan”, p.256
“Am învăţat să apreciez lucrurile obişnuite. Lucruri pe care, când eram liberi, nu le luam în seamă, cum sunt să
călătoreşti cu autobuzul sau cu trenul, să te plimbi de-a lungul unei ape, să cumperi îngheţată. Ceva atât de obişnuit dar
care acum nu mai era posibil pentru noi.”
Charlotte, 14 ani
Marturii cutreMur toare
 La 8 august 1940 a fost promulgat Decretul
lege privitor la situaţia evreilor. A fost decretată şi
segregarea în şcoală şi cultură, precum şi
interzicerea căsătoriilor între evrei şi români.

Holocaustul in roMânia

30 iunie 1941. Evrei puşi să spele sângele din

Curtea chesturii din Iaşi, unde fuseseră ucişi evrei

168 de ore în trenurile morţii (Iaşi-Paşcani-Călăraşi) Peste 2500

de evrei au pierit din lipsă de apă, sufocaţi de mizerie şi căldură.
 168 de ore în trenurile morţii (Iaşi-Paşcani-Călăraşi) Peste
30 iunie 1941. Evrei puşi să spele sângele din 2500 de evrei au pierit din lipsă de apă, sufocaţi de mizerie şi
Curtea chesturii din Iaşi, unde fuseseră ucişi evrei căldură.

"Trăiesc şi acum cu memoria acelor zile, când

am fost puşi la zid. Atunci, un vecin a cerut să nu
ne omoare pentru că suntem de treabă şi nu
facem probleme. Eu aveam doar câţiva anişori,
iar tata m-a pus pe umeri şi m-a dus la chestură,
după cum i-au cerut autorităţile. El a fost dus în
trenul morţii. La Roman a fost scos din tren şi
aruncat într-o groapă, deşi încă trăia. A rugat pe
cineva care acoperea gropile, să îl scoată şi aşa a
scăpat tata. A venit la Iaşi gol şi flămând..." (Mira
Segal. supravieţuitoare a Pogromului de la Iaşi,
stabilită în Israel)
"Am fost scoşi brutal în stradă, unde eram
încolonaţi şi duşi alături de alţi evrei pe
drumul către Chestură. Nu am ştiut ce se va
întâmpla cu noi până când s-a apropiat de
mine un plutonier major. Mi-a tras două
palme, mi-a luat ceasul de la mână şi mi-a
spus «Măi jidane, nu vei mai avea nevoie de
el!». Atunci am înţeles că va urma ceva teribil.
În vagon era bălegar, iar deasupra, var
nestins. Erau aproape 60 de grade Celsius.
Primul mort l-am avut după o oră". (Iancu
Zuckerman,)

Caută pe Internet (pe situl Comunităţii Evreieşti din România:

(www.romanianjewish.org/ro/Marturii.html) şi citeşte şi alte mărturii ale evreilor ce au
supravieţuit holocaustului.
 „Ţiganii nomazi şi seminomazi să fie internaţi în lagărele de muncă forţată . Acolo să li se schimbe
hainele, să fie raşi, tunşi şi sterilizaţi (...) Cu prima generaţie am scăpa de ei (...) Cei stabili vor fi
sterilizaţi la domiciliu, pentru ca în cursul unei generaţii să fie curăţit locul şi de ei” (Gh. Ioan
Făcăuaru, 1941)

„...într-un context european şi naţional favorabil, autorităţile române – Jandarmeria şi Poliţia – au

efectuat, la 25 mai 1942, un recensământ al romilor nomazi şi al romilor sedentari „problemă” (care
suferiseră condamnări sau fără mijloace de existenţă). Din rândurile celor recenzaţi s-au fãcut, mai târziu,
deportările. Dupã recensământ, la 1 iunie 1942, mareşalul Ion Antonescu a dat personal ordinul de
deportare din ţarã a tuturor şatrelor de nomazi. Au urmat apoi, în toamna anului 1942, deportările romilor
sedentari, pentru ca, după ultimele deportări (decembrie 1943) în Transnistria, să se identifice aproximativ
25 000 de deportaţi romi. Pe lângă deportarea în Transnistria a romilor nomazi, fără mijloace de existenţă
sau care suferiserã condamnări, autorităţile care s-au ocupat de această operaţiune au procedat la
numeroase abuzuri, deportând şi romi care nu se aflau pe listele de deportare, familiile unor romi aflaţi pe
front, precum şi romi cu proprietăţi sau, cazuri mai rare, chiar etnici români, turci şi maghiari confundaţi
cu romii.” (Istoria minorităţilor naţionale din România, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2008)
„Dacă ei ar fi luaţi, am rămâne fără nici un fierar în comună (...) Pe lângă meseria lor, ei mai au şi ceva
pământ, pe care-l muncesc la una cu noi, ceilalţi, iar gospodăriile lor sunt tot aşa de bine îngrijite ca ale
celorlalţi locuitori” (Cerere înaintată Conducătorului statului de locuitorii comunei Dobriţa, jud. Gorj,
pentru ca 5 familii rrome să nu fie strămutate în Transnistria, 1942)

« Domnule Mareşal,
După persecuţiunile şi expulzările evreilor, ca reperesalii în contra coreligionarilor lor în Bucovina şi
Basarabia, şi sub influenţa tratamentului ce au suferit în Germania, astăzi se iau măsuri foarte stricte în
contra ţiaganilor care sunt ridicaţi cu forţa spre a fi trimişi în vagoane plumbuite în Transnistria, cum se
întâmplă la Piteşti. Nimenea nu înţelege scopul şi interesul acestor expulzări. După cum ştiţi foarte bine
aceşti cetăţeni români nu au fost până astăzi supuşi în Statul nostru la un tratament special. Ei sunt
ortodocşi ca şi românii şi ocupă în ţara noastră un rol economic important, fiind meseriaşi dibaci, ca:
potcovari, fierari, căldărari, cărămidari, zidari sau lucrători agricoli şi salahori. Mulţi sunt mici negustori, mici
proprietari, lăptari etc. Aproape toţi lăutarii din ţara noastră sunt ţigani şi nu este sărbătoare populară care
să se poată dispensa de concursul lor. Deodată autorităţile le pun în vedere să plece din ţara în care s-au
născut şi în care moşii şi strămoşii lor au trăit, din ţara pentru care, ca buni români, şi-au vărsat sângele
fiind înrolaţi în armată. În preajma iernii ei trebuie să-ţi lichideze în câteva ore gospodăriile lor, din care nu
au dreptul să ducă cu dânşii decât 20 de kg. de obiecte şi îmbrăcăminte. Bătrâni, femei şi copii sunt
aruncaţi peste hotare în regiuni necunoscute lor, în care nu mai au nici un rost în viaţă. Şi pentru ce această
cruzime? Ce vină au nenorociţii? Ce folos va rezulta din expulzarea lor … (C.I.Brătianu, Scrisoare către
mareşalul Antonescu, 16 sept. 1942)
 Noi nu ne putem face instrumente de executare a unor măsuri împotriva unei întregi
categorii de cetăţeni români, în totalitatea ei, indiferent de originea de originea ei etnică şi fără
a deosebi dacă se găsesc sau nu printre ei criminali de război. Se revine astfel pe o altă cale la
distincţiunile rasiale a căror desfiinţare a fost una din condiţiunile armistiţiului. Ca unul care
am protestat, la timpul său, împotriva măsurilor luate în privinţa evreilor sau chiar a ţiganilor
pe temeiuri asemănătoare, nu pot să nu ridic şi acum acelaşi protest, când e vorba de a ridica un
mare număr de cetăţeni români care, deşi de origine germană, locuiesc de mai multe secole pe
pământul ţării noastre” (Protestul lui Const.I.Brătianu din 9 ian. 1945 privind deportarea
cetăţenilor români de etnie germană)
 Citeşte Jurnalul scriitorului Mihail
Sebastian, ţinut între anii 1935-1944 şi
descrie atmosfera marcată de antisemitismul
epocii, drama unor oameni ce se trezesc
deodată vânaţi şi părăsiţi chiar şi de vechii
lor prieteni!
 Află mai multe despre drama deportării
etnicilor germani din România din romanul
Hertei Muller, “Leagănul respiraţiei”. Cartea a
apărut tradusă în numeroase limbi, în peste 40 de
ţări, cu puţin timp înainte ca autoarea, născută
în 1953 la Niţchidorf, jud. Timiş, să fie distinsă
cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Va recoMandaM cele Mai bune filMe despre

Holocaust
 10: Paragraful 175

Filmul “Paragraph 175”, in regia lui Rob Epstein

si Jeffrey Friedman, face referire la perioada in
care sistemul nazist a hotarat ca dea o lege
impotriva „homosexualitatii si a sodomiei”.

Paragraful 175 a legii spunea ca toti

homosexualii sunt criminali si trebuie tratati ca
atare. In urma acestei legi, 100.000 de
homosexuali au fost arestati, dintre care doar
4.000 au supravietuit.

Filmul documentar examineaza viata

persoanelor cu alta orientare din cadrul regimului
nazist.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust.html
 9: Criminalii sunt printre noi

Filmul "Criminalii sunt printre noi" (Die

Morder sind unter uns), in regia lui Wolfgang
Staudte, privestia situatia de la "apusul"
Holocaustului. Pelicula se centreaza in jurul a
trei personaje: Un fost nazist, un soldat si o
supravietuitoare a lagarelor de concentrare

Filmul se bazeaza pe relatia dintre cele trei

personaje, care sunt fortae sa interactioneze si
sa convietuiasca impreuna dupa razboi.
Pelicula a fost filmata in ruinele din Berlin,
chiar dupa terminarea razboiului.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/2/9-Criminalii-sunt-printre-noi.html
 8: Au Revoir Les Enfants

Filmul Au Revoir Les Enfants, in regia

lui Louis Malle, are la baza povestea vietii
acestuia.

Pelicula spune poveste a trei baieti

evrei, deportati la Auschwitz, unde urmeaza
sa fie gazati. Acestia sunt insa ajutati de
directorul scolii din care fac parte si, in
consecinta, acesta este arestat de nazisti.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/3/8-Au-Revoir-Les-Enfants.html
 7: Zona Gri

Zona Gri "The Grey Zone", este un film in

regia lui Tim Blake Nelson. Aesta are la baza
cartea Auschwitz: A Doctor's Eyewitness
Account (Auschwitz: Marturia unui doctor),

Filmul spune povestea unui evreu, fortat sa

munceasca in lagarul de la Auschwitz, unde
este pus ca duca detinutii catre camerele de
gazare, iar apoi sa ajute la scoaterea
cadavrelor.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/4/7-Zona-Gri.html
 6: Alegerea Sophiei

Alegerea Sophiei "Sophie’s Choice", in regia lui

Alan J. Pakula, spune povestea unei imigrante din
Polonia si descrie relatia ei tumultoasa cu un tanar
scriitor din Brooklyn.

Sophie este una dintre supravietuitoarele

lagarelor naziste, iar filmul dezvaluie trauma sa din
timpul regimului nazist si are la baza cea mai grea
alegere pe care tanara femeie a trebuit sa o faca
atunci cand a fost luata prizoniera.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/5/6-Alegerea-Sophiei.html
 5: Anne Frank: Intreaga poveste

'Anne Frank: The Whole Story", in regia lui

Robert Dornhelm, este o mini-serie TV care are la
baza jurnalul micutei Anne Frank, o fata care a fost
omorata sper sfarsitul razboilui, intr-un lagar nazist.

Povestea incepe in 1939, la inceputul celui

de-al doilea Razboi Mondial si se termina cu ultimele
zile ale Annei Frank si traumele oamenilor, de dupa
razboi.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/6/5-Anne-Frank-Intreaga-poveste.html
 4: Baiatul in pijamale vargate

"The Boy in the Striped Pyjamas", in regia lui

Mark Herman este un film absolut socant, care la
final te lasa cu un sentiment de durere si abandon.

Povestea se invarte in jurul unei familii

germane, implicata in sistemul nazist, si a fiului lor
Bruno, a carui inocenta nu poate fi corupta de
ororile lagarelor de evrei

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/7/4-Baiatul-in-pijamale-vargate.html
 3: Sfidarea

Filmul Sfidarea "Defiance", in regia lui

Edward Zwick, spune povestea unor rebeli evrei,
condusi de Tuvia Bielski (Daniel Craig) in
Belarus si a luptei lor impotriva nazistilor.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/8/3-Sfidarea.html
 2: Lista lui Schindler

Lista lui Schindler, in regia lui Steven

Spielberg, este cu siguranata cel mai cunoscut
film despre sistemul nazist si spune povestea
lui Oskar Schindler si a demersurilor sale
pentru salvarea evreilor din mainile nazistilor.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/9/2-Lista-lui-Schindler.html
 1: Pianistul

Filmul "The Pianist", in regia lui Roman Polanski,

se bazeaza pe autobiografia lui Wladislaw Szpilman.

Pelicula vorbeste despre viata pianistului Szpilman

si cum a reusit acesta sa supravietuiasca in timpul
razboiului.

http://www.9am.ro/top/LifeStar/218090/Top-10-filme-despre-Holocaust/10/1-Pianistul.html