ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN

DEZVOLTAREA UNUI CONCEPTUL DE

AFACERI DE SUCCES

Rezumatul
Trăim într-o perioadă post-Covid-19, după o recesiune foarte mare și o inflație cauzată de
conflictul din Ucraina care a implicat cele mai dezvoltate țări din lume și a adus schimbări
majore pe piața globală, afectând și fiecare țară. Albania. Și aceste condiții, întrebări prompte
despre cine este contribuția și care sunt provocările unei întreprinderi și ale unui start-up de
afaceri? Pentru a avea mai mult succes în a aduce o mai mare dezvoltare economică țării? În
acest context, obiectivul principal al acestui studiu este de a examina rolul antreprenoriatului ca
motor al creșterii economice prin generarea de locuri de muncă, crearea de valoare adăugată,
creșterea produsului intern brut, mai multe activități de export etc. Supunându-vă metodologiei
mixte (calitative și cantitative) de colectare și analiză a datelor, am ajuns la concluzii care
demonstrează ipotezele. Antreprenoriatul joacă un rol foarte cheie, dacă nu cel mai important, în
modul de a face afaceri și succesul acesteia. În timp ce cursa pentru supraviețuire, pentru profit
împinge întreprinderea să aducă idei noi, proiecte, locuri de muncă, să le dezvolte. Și să aducă
beneficii pentru antreprenoriat dar și pentru economia țării. În chestionarele noastre, am plasat
antreprenoriatul albanez împotriva condițiilor micro și macro. Întrebând atât antreprenorii, cât și
angajații despre capacitatea și caracteristicile competitive ale managerilor de proiect sau de
afaceri. Și din răspunsuri și din studiul nostru rezultă că oamenii sunt foarte conștienți de rolul
foarte mare al antreprenorului în determinarea succesului, dar în Albania, antreprenoriatul
rămâne încă fragil, pentru a concura pe piața globală.
INTRODUCERE

Nu lăsa zgomotul părerilor altora să-ți înece vocea interioară. Și cel mai important, ai curajul să-
ți urmezi inima și intuiția.” a spus Steve Jobs. Această afirmație ne conduce imediat să ne
imaginăm o persoană sau un grup care este înclinat să înceapă, să dezvolte sau să impulsioneze o
idee sau un proiect, o decizie sau o lucrare. În sine, toate aceste acțiuni ne fac să credem că ideile
și proiectele își doresc, spirit antreprenorial. A întreprinde ceva.

Multe universități din întreaga lume se reformează către universități orientate spre antreprenoriat
prin structuri organizaționale și schimbări de guvernare pentru a menține competitivitatea și a se
angaja mai mult în colaborare cu sectoarele publice și diverse industrii (Jansen et al., 2015). 1
Trebuie să-l recunoaștem și să vedem rolul important pe care îl joacă în structura de construire și
de desfășurare a afacerilor. Say spune că un antreprenor poate fi gândit ca cineva care transferă
resurse comerciale din zone, spații, piețe sau produse care au productivitate scăzută și profit
scăzut, către zone, spații, piețe cu productivitate și profit mai mare. 2 Doar în această declarație,
avem un rol foarte clar al antreprenoriatului în dezvoltarea de noi concepte de a face afaceri. Dar,
în acest rol, întreprinderea se confruntă și cu riscuri și concurență.

Schumpeter (1980) definește antreprenorul ca pe cineva care se confruntă cu concurența și

implementează un management mai bun și care introduce produse și procese inovatoare. descrie
persoane care, indiferent dacă operează într-un sector cu scop profit sau nonprofit, administrează
o organizație (o întreprindere); comportamentul lor de afaceri (profesional) este legat de inovare,
creștere, acceptarea riscurilor, realinierea resurselor și crearea de locuri de muncă.3

Cu toate acestea, în acest studiu, antreprenoriatul depășește simpla activitate de afaceri. Există
întreprinderi care nu vizează afaceri și profit. Poell (1991) susține că o diviziune clară între
organizațiile cu scop profit și non-profit „deschide mult teren în procesele pieței”. Indiferent de
faptul că o persoană în cazul în care se luptă să devină antreprenor, acesta poate veni pur și
simplu ca impuls al unui model social, sau chiar din cauza unui rol legat de dorința de a avea un
statut social dorit (Elster 1997)

1
Jansen, S., van de Zande, T., Brinkkemper, S., Stam, E., & Varma, V. (2015). How education, stimulation, and
incubation encourage student entrepreneurship: Observations from MIT, IIIT, and Utrecht University. The
International Journal of Management Education, 13(2), 170-181
2
Say, J. B. (1803). Of the demand or market for products. Critics of Keynesian Economics. New Rochelle (NY):
Arling
3
Schumpeter, J. A. (1980) A gazdasági fejlődés elmélete. KJK eredetileg: Theory of Economic
Development, Harvard University Press, Cambridge, MA 1934.
2