Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Propoziția Subordonată Completivă Directă
Propoziția Subordonată Completivă Directă
Propoziția completivă directă (CD) este propoziția subordonată care îndeplinește în frază funcția
de complement direct pe lângă cuvântul determinat din regentă.
Întrebări
pe cine? care este lucrul pe care?(=ce)
Citește-mi o poveste. (o poveste ‒ complement direct; ce să citești?)
Citește-mi1/ orice dorești.2/(P2 ‒ CT; ce să citești?)
A învățat a socoti. (a socoti ‒ complement direct; ce a învățat?)
A învățat1/ să socotească.2/ (P2 ‒ CT; ce a învățat?)
Termeni regenți
Completiva directă determină următoarele:
Elemente relaționale
Completiva directă se introduce în frază prin următoarele:
pronume relative sau adjective pronominale relative (care, cine , ce, cât, cel, ce- au f.s.)
Ea ne-a povestit1/ ce film a văzut.2/
pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte (oricare, orice, oricât- au f.s.)
Ascult cu atenție1/ pe oricine îmi dă sfaturi.2/
adverbe relative (unde, cum, cânt, cât, încotro- au f.s. în propoziția pe care o introduc)
Voi n-ați știut1/când veți veni.2/
conjuncții subordonatoare (că, să, ca … să, dacă, de)
Au decis1/ ca fiecare cadou să fie împachetat.2/
locuțiuni conjuncționale subordonatoare (cum că, cum de, precum că)
Au aflat de la televizor1/ cum că va veni vreme rea.2/
Confuzii cu alte subordonate
Subordonata completivă directă poate fi confundată cu propoziția subiectivă.
Știu / că mâine va plouă.2/ (P2 ‒ CD; „eu” știu ‒ subiect subînțeles, el face acțiunea; ce știu?)
1
Punctuația
Atunci când stă după regentă, propoziția completivă directă nu se desparte prin virgulă. Când este
intercalată, virgula este pusă după propoziția completivă directă.
Presimțind1/ că sfârșitul e aproape,2/ a recunoscut tot.1/
În situațiile în care se află înaintea regentei, completiva directă se desparte, de obicei, prin virgulă.
Că nu mai puteam alerga,1/ am simțit imediat.2/