Denumire pupulara: cuscuta mare, tortel, parul dracului, cuscuta.

ATENTIE: este o buruiana de carantina fitosanitara!

Cuscuta (Cuscuta spp.) se poate instala in pepinierele pomicole, pepinierele forestiere, plantatile viticole,
au adaptabilitate mare, pot ataca un spectru larg de plante. Este un gen ce cuprinde 100-170 de buruieni ce
produc pagube insemnate la culturile de leguminoase (lucerna,trifoi,ghizdei,etc.), in special in loturile
semincere. De asemenea, pot ataca inul, canepa, hameiul, pajisti semanate cu leguminoase.

Denumire pupulara: cuscuta mare, tortel, parul dracului, cuscuta.

Descriere: dicotiledonata, planta parazita cu cerinte mijlocii fata de temperatura. Planta are aspect de
plasa, radacinile adevarate lipsesc, iar planta isi procura hrana prin haustori din planta gazda. Cuscuta are
culori variate in functie de specie (de la rosiatic la galben). ATENTIE: este o buruiana de carantina
fitosanitara! Frunzele lipsesc sau nu se dezvolta, ramanand la stadiu de solzi sau [Link] sunt hermafrodite, mici,
de culoare variata, sepalele sunt triunghiulare, scurte, florile sunt grupate cate 8-12 in inflorescente.

Tulpina este, filiforma, cilindrica, ramificata, se infasoara in partea de

sus a plantei gazda. Frunzele lipsesc sau nu se dezvolta, ramanand la stadiu de solzi sau tepi.

Florile sunt hermafrodite, mici, de culoare variata, sepalele sunt triunghiulare, scurte, florile sunt grupate
cate 8-12 in inflorescente.
Inmultire: Cuscuta se inmulteste vegetativ si prin seminte. O planta produce un numar mare de seminte,
acestea isi mentin capacitatea de germinare o perioada lunga de timp(pana la 6 ani in sol).

Preventie si Combatere: adunarea si distrugerea resturilor vegetale

ramase dupa recoltare/cosire, pregatirea corecta a patului germinativ(liber de bolovani,resturi vegetale si
buruieni), asolament corect ,strangerea si arderea plantelor de cuscuta aparute in cultura(inainte sa
formeze seminte), folosirea de seminte certificate si libere de seminte de buruieni.

Se recomanda utilizarea erbicidelor omologate pentru combaterea acesteia, in functie de cultura

vizata.
are un aspect de plasă. Nu are rădăcini adevărate, ci își procură hrana parazitând planta gazdă prin
haustori. Poate avea culori diferite – de la galben la roșu și este o buruiană de carantină fitosanitară.

Cuscuta se înfășoară în partea de sus a plantei gazdă, iar frunzele sale nu se dezvoltă. Are flori mici,
de culoare variată, grupate ăn câte 8-12 inflorescențe. Întrerupe metabolismul plantelor, ceea ce le face să
slăbească, să rămână în urmă în creștere și dezvoltare și de multe ori să moară.

Cuscuta se înmulțește prin semințe, dar și vegetativ. O singură plantă poate produce până la 15.000
de semințe care își păstrează capacitatea de germinare o perioadă foarte lungă, de până la 6 ani în
sol.

Cuscuta. Prevenire

Măsurile preventive sunt de o mare importanță în lupta împotriva dodderului. În primul rând, aceasta se referă la
tratamentul pre-însămânțare a semințelor, deoarece foarte des există posibilitatea ca acestea să fie înfundate cu
ciuperci. Dar principala sursă de infecție a plantelor cu dodder este solul, care acumulează stocuri de semințe ale
acestui parazit. Pământul este curățat de ele prin arătura la o adâncime mare sau prin stimularea germinării semințelor
de cenușă, urmată de distrugerea răsadurilor sale. Stimulează apariția mugurilor plantei parazite cu udare provocatoare
de toamnă și de primăvară. În cazul în care răsadurile ciupercii nu găsesc hrană pentru ei înșiși, pot muri singuri,
deoarece această buruiană nu este adaptată creșterii independente. Dar este totuși mai bine să distrugeți răsadurile și
să plantați imediat grâu sau ovăz pe acest site - culturi pe care dodderul nu le poate parazita.

În locurile în care se observă cel mai mare număr de dodders, este necesar să tundem toate plantele înainte de
înflorirea dodderului și, după ce tot ce a fost cosit s-a uscat, ar trebui să fie ars: din păcate, dodderul poate fi distrus doar
împreună cu planta pe care a ocupat-o, deoarece este împărțită sunt imposibile.
În lupta împotriva dodderului, americanii folosesc aruncători de flacără cu gaz, din care tratează podgorii și pajiști cosite,
dar această metodă nu a prins rădăcini în țara noastră din diverse motive.
Nu fertilizați solul la fața locului cu gunoi de grajd proaspăt, folosiți numai humus, deoarece în timpul compostării
gunoiului de grajd toate semințele dodder mor.

Apariția cuscutei în lucernă sau alte leguminoase se poate face prin distrugerea resturilor vegetale
după cosire sau recoltare. Se recomandă pregătirea corectă a patului germinativ prin eliminarea
buruienilor. O mare importanță o are și asolamentul corect, precum și colectarea și arderea plantelor
de cuscută ce apar în cultură, dar înainte ca acestea să formeze semințele. Optați să cultivați lucernă
sau alte leguminoase folosind sămânță certificată, curată din punct de vedere al prezenței semințelor
de buruieni.
 Cuscuta este o planta superioara care parazitează lucerna, trifoiul, inul, cartoful şi
multe alte plante,cunoscută şi răspândită pe tot globul. In ţara noastră este deosebit de
păgubitoare, mai ales pentruculturile destinate producerii de sămânţă. Plantele de cuscută sunt
anuale, rar perene, total părăsite şilipsite complet de clorofilă.Rădăcinile adevărate lipsesc iar
planta îşi procură hrana prin haustorii care absorb se va [Link] plantelor de cuscută
este filiformă, cilindrică şi de culori variate în funcţie de specie, de lagalben-roşcată la verzuie
sau brună şi se înfăşoară în jurul plantei gazdă.

Combaterea cuscutelor
Din cele 17 specii de cuscută semnalate în ţara noastră, sunt deosebit de periculoase patru:
Cuscutacampestris şi Cuscuta trifolii, care produc pagube enorme în culturile de trifoi şi de
lucernă, Cuscutaepilinum, care face pagube mari în culturile de in, cânepă, hamei şi
leguminoase şi Cuscuta monogyna,care produce pagube pomilor în pepiniere, arborilor
forestieri, în pepiniere şi în perdelele de protecţie,iar după Kott, produce pagube mari viilor,
împreună cu speciile înrudite: C. lupuliformis şi [Link] specii cărora trebuie să li
se dea o atenţie specială sunt Cuscuta europaea, care atacă hameiul şiarborii, C. europaea var.
viciae care atacă mazărichea şi bobul, Cuscuta glabrior, care s-a semnalat pelucernă şi trifoi în
regiunea Timişoara, Cuscuta suaveolens, care ar putea devenii periculoasă înregiunile sudice.
Aceste specii pot trece de pe plante sălbatice pe cele cultivate şi pot devenii periculoase.În
combaterea cuscutelor, prima grijă pe care trebuie să o avem este să păstrăm lanurile curate,
deci săaplicăm măsurile preventive de luptă cu cuscutele.Măsura principală este asolamentul
corect, în care să nu succeadă plante atacate de aceeaşi specie decuscută. De exemplu, nu este
admis să se pună in după trifoi sau după amestecul de ierburi perene cutrifoi când acesta a fost
infectat de cuscută, pentru ca Cuscuta epilinum parazitează atât pe trifoi cât şi pe in.
Seminţele de cuscută au longevitate mare şi germinaţia eşalonată şi deci după o sola care a
fostinfectată, planta următoare ce este şi ea susceptibilă de a fi infectată trebuie să fie pusă
după un număr de ani cât mai mare posibil.A doua măsură preventive este să avem sămânţă
curată. Seminţele de cuscută se pot separa deseminţele de trifoi şi lucernă, cu ajutorul
aparatelor cu site sau al trioarelor, la care alveolele suntconstruite pe mărimea seminţelor
respective. Cum însă diferenţa de mărime între seminţele de lucernăşi trifoi, pe de o parte şi
seminţele diferitelor specii de cuscută pe de altă parte, este foarte mică,separarea prin sită şi
trioare nu este perfectă. Rămân seminţe de cuscut în trifoi şi lucernă şi se pierdedin seminţele
de lucernă şi trifoi 7-27%, după constatările lui [Link] sitelor dă rezultate
satisfăcătoare numai la separarea seminţelor de cuscută în sămânţă de [Link] curăţirea
seminţelor de lucernă şi trifoi, de cuscută avem maşini de decuscutat, bazate pe principiul
separării cu ajutorul unui cilindru magnetizat prin electricitate. Seminţele de trifoi şi lucernă
Cuscuta reflexa (Kenia)