Cuprins:

1 FORMAREA SI EVOLUTIA RUSIEI..3 1.1 Scurt istoric 3 1.2 Rusia Kieveana..3 COORDONATE FIZICO-GEOGRAFICE...4 2.1 Caracterizare generala.4 2.2 Impartirea administrativa4 2.3 Clima ...5 2.4 Relieful 5 INFRASTRUCTURA 6 3.1 Infrastructura feroviara......................................................................................6 3.2 Infrastructura rutiera..........................................................................................6 3.3 Infrastructura navala..........................................................................................6 3.4 Infrastructura aeriana.........................................................................................6 3.5 Infrastructura militara........................................................................................7 INDICATORI DEMOGRAFICI..8 4.1 Marimea populatiei tarii...8 4.2 Densitatea .8 4.3 Rata natalitatii si a mortalitatii8 4.4 Raportul intre populatia din mediul urban sic ea din mediul rural..8

MEDIUL DE MARKETING.9 5.1 Situatia generala a libertatii presei in Rusia in prezent.9 5.2 Subiectele-tabu pe care presa rusa nu indrazneste sa le abordeze....9 5.3 Relatia in Rusia intre mediul politic si massmedia..9 5.4 Rusia si Romania au taiat cel mai mult din marketing n 20099 5.5 Estimari privind piata de publicitate10 PRINCIPALELE RAMURI ALE ECONOMIEI..11 6.1 Agricultura................................................................................................. ........11 6.2 Energie....................................................................................................... ........11 6.3 Industrie ...11 6.4 Resurse naturale...1 2 6.5 Turismul ...12

STAREA ECONOMIEI.13 7.1 De ce a decazut Rusia?.......................................................................................13 Problemele majore ale Rusiei.14 Rusia realitati economice sumbre in anul 2009...15 Economia Rusiei a revenit pe crestere in T1 al anului 2010..18 Economia Rusiei ar putea creste cu 8,3% in T2.18 8 RELATIILE ECONOMICE EXTERNE 19 8.1 Relatiile dintre Rusia si Romania......................................................................19 8.2 Rusia se mprumuta de pe pietele externe pentru prima data n ultimii 12 ani..21 8.3 Investitiile straine directe....21

CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIOCULTURAL..22 9.1 Limba nationala si dialectele utilizate..22 9.2 Religia ..22 9.3 Educatia 22 9.4 Piata muncii ..23

10 SITUATII DE RISC RIDICAT.23 10.1 Dispute internaionale... 23 10.2 Traficul de droguri si persoane.. ...23 10.3 Consumul de droguri....24 10.4 HIV/SIDA .24 10.5 Nivelul coruptiei...2 4 11 MASURI INTREPRINSE DE FEDERATIA RUSA IN ANUL 2008-2009 PENTRU MINIMALIZAREA EFECTELOR CRIZEI ECONOMICOFINANCIARE.................................................................................................... ...........25 Masuri care vizeaza domeniul economic.............................................25 Masuri de sustinere si consolidare a sistemului financiar................28 11.1 Rusia acorda 20 miliarde dolari pentru salvarea industriei auto...29 RUSIA SECOLULUI XXI IMAGINEA VIITORULUI DORIT30 11.2 Mostenirea .31 11.3 Imperativele politice si directiile de actiune.31 11.4 Cum va arata viitorul?.........................................................................................32

RUSIA

Capitala: Moscova; Populatia: 141.420.309 locuitori; Suprafata: 17.075.200 2 km ; Moneda: 1 Rubla = 100 Kopieki; Ziua nationala: 12 iunie; Limba oficiala: rusa; Forma de guvernamant: federatie constitutionala;

1. FORMAREA SI EVOLUTIA RUSIEI. 1.1 Scurt istoric. Teritoriul Rusiei este locuit nc din antichitate de triburi de pstori nomazi (scii, sarmai, huni, avari, bulgari, uzi, pecenegi ), iar n partea de nord de triburi baltice i finice. n mileniul I . Hr., n regiunea dintre Vistula i Nipru triau triburile indoeuropene ale slavilor. Acetia i lrgesc n timp stpnirea n partea vestic i sud-vestic n sec. V-VI d. Hr. ntre sec. VI-IX i gsim pe slavii de rsrit stabilii n regiunile dintre Nipru, Oka i Volga Superioar formnd statul rus cu centrul la Kiev. 1.2 Rusia Kieveana. Sub denumirea de rui i recunoatem pe slavii rsriteni care triau n triburi. Treptat puterea este acaparat de cnezi sprijinii de cete militare ce purtau denumirea de ,,drujina. Principalele lor ndeletniciri erau agricultura, creterea vitelor, vntoarea i pescuitul. Erau meteri iscusii i n prelucrarea metalelor. Negoul se dezvolt destul de 4

devreme, iar acest fapt se datoreaz drumului comercial care pornea de la Marea Baltic, din vecintatea Scandinaviei, i cobora pe Nipru pn la Marea Neagr i Constantinopol. Acest traseu mai era numit ,,drumul de la varegi la greci fiindc era folosit de normanzi, numii i varegi, n legturile lor comerciale cu Imperiul Bizantin. Termenul de varegi ne duce cu gndul la cel de ,,lupttori. Pe cursul ,,drumului de la varegi la greci au nceput s ia fiin i s se dezvolte numeroase aezri care au devenit puternice centre comerciale i meteugreti. Aa au nceput s nfloreasc oraele Kiev i Novgorod. Dezvoltarea economic duce rapid la destrmarea ornduirii gentilice. n snul triburilor s-au constituit cele dou clase sociale ale ornduirii feudale: boierii ( feudalii ) i ranii iobagi care mpreun cu meteugarii sraci erau exploatai de boieri i negustorii bogai. Statul rus cunoscut sub denumirea de Rusia kievean se dezvolt n mai multe etape. n secolul IX existau mici sttulee cu caracter feudal, numite cnezate. Cele mai nsemnate cnezate s-au dezvoltat n jurul oraelor Kiev (pe Nipru) i Novgorodul situat pe malul lacului Ilmen. Statul rus ia fiin prin unirea cnezatelor de Kiev i Novgorod sub conducerea lui Oleg (878-912)-cneazul Novgorodului. n timpul lui Oleg snt supuse triburile slave din dreapta i din stnga Niprului care plteau cneazului tribut n natur. Capitala se va stabili la Kiev, oraul va fi ntrit cu ceti. n aceast perioad ruii au ncheiat numeroase tratate favorabile cu Bizanul. 2. COORDONATE FIZICO-GEOGRAFICE. 2.1 Caracterizare generala. Rusia (rus / Rosia), sau Federaia Rus ( / Rosiskaia Federiia), este o ar care se ntinde pe un teritoriu vast n Europa i Asia. Cu o suprafa de 17.075.200 km, Rusia este cea mai ntins ar din lume, aproape de dou ori mai mare dect teritoriul celei de-a doua ri ca ntindere, Canada. n ciuda ntinderii sale, Rusia este doar a opta ar din punct de vedere al numrului de locuitori. Rusia are frontiere terestre cu urmtorii vecini (n sensul trigonometric, de la nord-vest la sud-est): Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia i Coreea de Nord. De asemenea, se afl foarte aproape de Statele Unite ale Americii, Canada, Armenia, Iran, Turcia i Japonia. SUA se afl la o deprtare de numai 3 km n Insulele Diomede, (una sub controlul Rusiei, cealalt sub controlul SUA), iar Japonia (Hokkaido) se afl la o deprtare de 20 km de Insulele Kurile. n timpul Uniunii Sovietice, Rusia era republica dominant a uniunii. n zilele noastre, Rusia este o ar independent i un membru cu o mare influen n Comunitatea Statelor Independente. Pn n 1991, ara s-a numit, n mod oficial, Republica Socialist Federativ Sovietic Rus, iar dup prbuirea URSS este considerat succesoarea de drept n problemele internaionale a defunctei URSS. Cea mai mare parte a teritoriului, populaiei i produciei industriale ale Uniunii Sovietice - una dintre cele dou superputeri ale lumii, a rmas n Rusia. Dup prbuirea URSS, rolul a Rusiei pe scena lumii a fost diminuat mult n comparaie cu cel al URSS. 2.2 Impartirea administrativa. Federaia Rus este compus din mai multe entiti federale un total de 88 de componente constituente. Acestea sunt: 5

21 de republici federale, care se bucur de un mare grad de autonomie, n interiorul federaiei, n cele mai multe probleme ale politicii interne i care corespund n general minoritilor etnice ale Rusiei; 48 de oblasturi (regiuni); 7 kraine (inuturi); 9 okruguri (raioane) autonome ; o oblast (regiune) autonom. n plus, mai exist dou orae federale Moscova i Sankt Petersburg.Rusia este format din 88 de subiecte (n limba rus: () - subiekt()). Aceste subiecte au drepturi federale egale, n sensul c au reprezentare egal cte doi delegai fiecare n Sovietul Federaiei Ruse (camera superioar a parlamentului rus). Totui, subiectele se bucur de grade diferite de autonomie. Okrugurile (districtele) autonome, dei sunt subiecte federale de drept, sunt, de asemenea, parte a altor subiecte federale. Okrugul Autonom Ciukotka este singura excepie a acestei reguli. Principalele orase ce au o populaie de peste 1 mil. locuitori sunt: -Moscova (8 mil. loc.) -Sankt Petersburg (5 mil. loc.) -Nijni Novgorod (fost Gorki) -Novosibirsk -Ekaterinburg -Samara -Ufa -Perm -Rostov Dintre oraele Federaiei Ruse o atenie a parte merit Sankt Petesburg, al doilea ca mrime dup Moscova i unul dintre cele mai mari orae europene. Este situat pe rul Neva, n apropierea vrsrii acestuia n Golful Finic.Industria este amplasata pe margini ceea ce favorizeaz pstrarea aspectului urban iniial.

2.3 Clima. Federaia Rus se ntinde de-a lungul a celei mai mari pri nordice a supercontinentului euroasiatic. Dei n acest teritoriu se afl o bun parte a zonelor arctice i subarctice, aici este mai puin populaie, activitate economic i varietate fizic dect n alte ri. Marile ntinderi din partea de sud a acestor regiuni cuprind o mare varietate de priveliti i tipuri climatice. Cea mai mare parte a pmnturilor ruseti din aceast zon are climat continental i arctic. Rusia este cea mai rece ar din lume. Temperatura medie anual este de 5,5 C (22F). Pentru comparaie, temperatura medie anual din Islanda este de 1,2 C (34 F), iar cea corespunztoare din Suedia este de 4 C (39 F), dei mai trebuie spus c marea varietate a climatelor din Rusia face aceste comparaii mai puin edificatoare. 2.4 Relieful. Cea mai mare parte a rii este format din cmpii vaste, att n partea european ct i n cea asiatic, aceasta din urm fiind cunoscut cu numele generic de Siberia. Aceste cmpii sunt, n mod predominant, stepe n sud, iar n nord sunt cmpii acoperite cu pduri i cu tundr pe coasta nordic. Permafrostul (zone din Siberia i Orientul 6

ndeprtat) ocup mai mult de jumtate din teritoriul Rusiei. Lanurile muntoase sunt ntlnite de-a lungul frontierelor de sud, aa cum sunt: Munii Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai nalt vrf din Rusia i Europa); Munii Altai; Munii Verhoiansk i vulcanii din Peninsula Kamceatka. n zona central se afl Munii Ural, un lan muntos care se ntinde de la nord la sud i care mparte n mod convenional Eurasia n dou continente, cel european i asiatic. Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic i a celui Pacific, ca i de-a lungul unor mri nchise sau seminchise, precum Marea Baltic, Marea Neagr sau Marea Caspic. Cele mai importante insule ruseti sunt Novaia Zemlia i Teritoriul Franz Jozef, Insulele Novosibirsk, Insula Wrangel, Insulele Kurile i Sahalin. n Rusia se afl cteva dintre cele mai mari ruri, ca lungime i/sau ca debit din lume. Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numr Lacul Baikal (lacul cel mai adnc, cu cel mai mare volum de ap dulce din lume), Lacul Ladoga i Lacul Onega. 3. INFRASTRUCTURA. 3.1 Infrastructura feroviara. Transportul feroviar din Rusia este n mare parte sub controlul statului. Conturile societii sunt de peste 3,6% din PIB-ul Rusiei i manevreaza 39% din totalul traficului de marf a Rusiei (inclusiv al conductelor) i mai mult de 42% din traficul de pasageri. Lungimea total a liniilor de cale ferat comune utilizate depasesc 85,500 km, fiind a doua dupa Statele Unite. Peste 44,000 km de cai sunt electrificate, fiind cele mai lungi din lume i, n plus existand mai mult de 30.000 km de linii industriale de transport noncomune. Cile Ferate din Rusia, spre deosebire de cele mai multe din lume, utilizeaza un ecartament larg de 1520 mm (4 ft 11 5 / 6), cu excepia celor 957 km pe insula Sahalin care foloseste ecartament ngust, de 1067 mm (3 ft 6) . Calea ferat cea mai renumita din Rusia este Trans-Siberian sau Transsib, depasind recordul deoarece se intinde pe 7 fusuri orare, fiind cea mai lunga i continu din lume, Moscova-Vladivostok (9,259 km, 5753 km), Moscova-Phenian(10,267 km, 6380 km) i Kiev-Vladivostok (11,085 km, 6888 km). 3.2 Infrastructura rutiera. ncepnd din 2006, Rusia a avut 933,000 km de drumuri, din care 755000 au fost pavate. Unele dintre acestea alctuiesc sistemul federal rus de autostrzi. Avand o suprafa mare a tarii densitatea drumurilor este cea mai mic dintre toate G8 i rile BRIC. Un rus spune c exist dou probleme principale n Rusia: protii i drumurile, ns lipsa de drumuri a fost de mare ajutor ruilor, n vremea invaziilor lui Napoleon i ale lui Hitler. 3.3 Infrastructura navala. In Rusia exista 102,000 km de ci navigabile interioare fiind intalnite mai ales pe ruri sau lacuri naturale. n partea european a rii n reeaua de canale se conecteaza bazinele rurilor majore. Capitala Rusiei, Moscova, este uneori numita portul celor cinci mri, datorit conexiunilor interioare ale sale la Marea Baltic,Marea Alba, Marea Caspic, Azov i Marea Neagr. Cele mai mari porturi din Rusia sunt Rostov,pe Don de 7

la Marea Azov , Novorossiysk la Marea Neagra, Astrahan i Mahacikala la Marea Caspic,Kaliningrad i Sankt Petersburg, pe Marea Baltic, Arhanghelsk la Marea Alb, Murmansk pe Marea Barents, Petropavlovsk-Kamchatsky Vladivostok pe Oceanul Pacific. n 2008, Rusia a deinut 1448 nave comerciale maritime. Rusia este singura ar care are flota sprgtor de ghea nuclear, care este un mare avantaj n exploatarea economic a platoului continental din Oceanul Arctic i in dezvoltarea comerului maritim pe Marea Nordului, situata ntre Europa i Asia de Est. 3.4 Infrastructura aeriana. Rusia are 1216 aeroporturi, cel mai aglomerat fiind Sheremetyevo, Domodedovo, i Vnukovo din Moscova i Pulkovo din Sankt Petersburg. Lungimea total a liniilor aeriene din Rusia depete 600,000 km. n regiunile ndeprtate ale Rusiei i Siberiei de Nord transportul aerian (de obicei cu elicoptere) este vital, iar n unele luni ale anului acesta este singurul mijloc de transport catre restul rii. In Rusia sunt 74,285 km de conducte de petrol, 13,658 km de conducte pentru produse rafinate, 158,767 km de conducte de gaze naturale. Din punctul de vedere al lungimii conductelor,Rusia ocupa locul doi, dupa Statele Unite. n prezent, multe noi proiecte de conducte sunt realizate, inclusiv conductele de gaze naturale Nord Stream i South Stream ctre Europa, conducta de petrol ESPO fiind pentru Orientul ndeprtat Rus i China. De obicei, marile orae ruseti au sisteme bine-dezvoltate i diverse de transport public, cele mai comune vehicule utilizate fiind autobuzele, troleibuzele i tramvaiele. apte orae din Rusia, i anume Moscova, Sankt-Petersburg, Nijni Novgorod, Novosibirsk, Samara, Ekaterinburg i Kazan, au metrouri, n timp ce Volgograd dispune de un metrotram. Lungimea totala a liniilor de metrou din Rusia este de 465.4 km. Linia de metrou a Moscovei i cea din Sankt Petersburg sunt cele mai vechi din Rusia, deschizandu-se n 1935 i respectiv 1955. Aceste dou sunt printre cele mai rapide i mai aglomerate sisteme de metrou din lume, i sunt renumite pentru decoratiunile bogate i desenele sau modelele unice din staii, care este o tradiie comun pentru metrouri i ci ferate din Rusia. 3.5 Infrastructura militara Rusia a preluat controlul activelor sovietice n strintate i cele mai multe faciliti de producie ale Uniunii Sovietice i a industriei de aprare. Armata Rus este mprit n forele terestre, marina i forele aeriene. Exist, de asemenea trei brate independente de serviciu: Forele rachetelor strategice, Forele Militare Spatiale, si trupele aeriene. Rusia are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Are cea de-a doua flota, ca marime, de submarine cu rachete balistice. Rusia are cel mai mare numar de tancuri din lume, iar flotele de suprafa i de aer sunt printre cele mai puternice. Aceasta tara are o industrie de armament foarte mare , producand cea mai mare parte din echipamentele militare, cu foarte putine arme importate. Rusia este furnizorul numarul 1 pe plan mondial de armament, loc pe care il detine ncepnd cu anul 2001, reprezentnd aproximativ 30% din vnzrile de arme la nivel mondial, fiind exportator de arme in aproximativ 80 de tari.

Este obligatoriu ca toi cetenii de sex masculin n vrst de 18-27 s fie recrutati pentru un an in serviciul Forelor Armate; planurile guvernului sunt de a crete numarul de mercenari la 70% pn n 2010. Cheltuielile pentru aprare au crescut de patru ori n ultimii ase ani. Potrivit Institutului International de Cercetare a Pacii de la Stockholm, cheltuielile militare oficiale ale guvernului pentru anul 2008 a fost 58 miliarde dolari, al cincilea ca marime din lume, dei diverse surse, inclusiv serviciile secrete americane, i Institutul Internaional pentru Studii Strategice, au estimat cheltuielile militare ale Rusiei s fie considerabil mai mari. n prezent, armata trece printr-o modernizare a echipamentului majora, urmand a se aloca aproximativ 200 miliarde dolari ntre 2006 i 2015.

4. INDICATORI DEMOGRAFICI. 4.1 Marimea populatiei tarii. Rusia a pierdut circa 5,8 milioane de locuitori din 1993 si numr azi 141 de milioane de locuitori. Guvernul ncearc de ani de zile s stopeze acest declin prin msuri de ncurajare a natalittii si aducerea populatiei la 145 de milioane n jurul anului 2025. Deocamdat, previziunile rmn sumbre, Rusia urmnd s aib n 2050 circa 100 - 110 milioane de locuitori, si s fie depsit de Turcia vecin. Anul acesta s-a inregistrat prima crestere a populatiei de dupa anii haotici ce au urmat caderii Uniunii Sovietice, incheind un lung declin ce a influentat negativ proiectiile de crestere economica. Cresterea inregistrata de Rusia s-a datorat unei scaderi a ratei de mortalitate, dar si unui flux de imigranti, cei mai multi venind din foste tari sovietice. Previziunile privind populatia sunt un indicator cheie pentru predictiile economice, care mizeaza pana la acest moment pe o crestere mai mica a Rusiei in urmatorii 20 de ani, in comparatie cu celelalte state din BRIC: China, Brazilia si India. Potrivit americanilor de la Goldman Sachs, o schimbare in prognozele privind populatia ar putea schimba semnificativ proiectiile pe termen lung privind Rusia, a carei economie s-a contractat cu 8,5% in 2009. Expertii ONU au calculat ca in viitor cresterea populatiei se va produce datorita celor mai sarace tari. Iar numarul de locuitori din Statele Unite, Europa si alte regiuni dezvoltate va scadea constant. La fel se va intampla si in cazul Rusiei, care in prezent ocupa locul 8 iar in 2050 va cobori pe locul 14. Populatia in 2050 va fi de 116 milioane de oameni in comparatie cu 141 milioane pe anul 2009. 4.2 Densitatea. n ciuda numrului ridicat de ceteni, Rusia are o densitate a populaiei foarte sczut, datorat, mai nainte de orice, uriaelor dimensiuni ale rii. Densitatea populaiei este mai ridicat n zona european a rii, n zona Munilor Ural. Partea de sud-est a Siberiei, pe rmul Pacificului, (aa-numitul Orient ndeprtat Rus), este slab populat, numrul locuitorilor crescnd uor ctre sud. Federaia Rus este cminul a peste 160 de grupuri etnice diferite i popoare indigene. Populaia Rusiei se mparte 9

astfel: rusi-79,9%; tatari-3,8%; ucraineni 2% ; bakiri 1,2%; ciuvasi 1,1%; ceceni 0,9%; armeni 0,8%, restul de 10,3% fiind cei care nu si-au declarat etnia. 4.3 Rata natalitatii este de 14,5% iar a mortalitatii de 10,5%. 4.4 Populatia urbana este de 75%. Rusia a pierdut circa 5,8 milioane de locuitori din 1993 si numr aproximativ 142 de milioane de locuitori. Guvernul ncearc de ani de zile s stopeze acest declin prin msuri de ncurajare a natalittii si aducerea populatiei la 145 de milioane n jurul anului 2025. Deocamdat, previziunile rmn sumbre, Rusia urmnd s aib n 2050 circa 100 110 milioane de locuitori, si s fie depsit de Turcia vecin. 5. MEDIUL DE MARKETING. 5.1 Situatia generala a libertatii presei in Rusia in prezent. In Rusia nu exista libertatea presei in canalele media TV si, dupa cum stim prea bine, posturile TV sunt cea mai puternica arma politica. De fapt, instrumentele de control a populatiei se afla in mainile birocratilor, a statului. In ceea ce priveste presa scrisa, specialistii sunt de parere ca exista cel putin un ziar national real de Opozitie, fiind vorba de Novaia Gazeta (Noua Gazeta) si alte doua ziare de mare circulatie care se bucura de libertate de expresie- Kommersant si Vedomosti. In prezent, presa rusa lupta impotriva a doua probleme: controlul statului si autocenzura. Ziaristii incearca sa isi respecte profesia, dar sunt nevoiti sa exercite singuri auto-cenzura. Ei incearca sa evite sa publice articole prea critice fata de activitatea Puterii. De asemenea, abordarea critica fata de Administratia lui Vladimir Putin e un subiect-tabu in presa rusa. 5.2 Subiectele-tabu pe care presa rusa nu indrazneste sa le abordeze. Cu exceptia ziarului Novaia Gazeta, exista subiecte tabu pe care restul presei ruse nu le atinge. Cel mai important tabu este abordarea critica fata de Administratia lui Vladimir Putin, fata de Vladimir Putin insusi si fata de inaltii oficiali ai Guvernului sau, atat pe planul presei nationale, cat si pe planul presei locale. Exista si alte subiecte fierbinti: situatia din Caucazul de Nord este un alt subiect tabu moartea Annei Politikovskaia (proeminenta jurnalista rusa, ucisa dupa publicarea unor investigatii despre abuzurile ruse in Cecenia) e o dovada a acestui tabu. Coruptia la nivelul inaltilor oficiali rusi sau la nivelul serviciilor secrete e un alt subiect delicat in presa rusa. 5.3 Relatia in Rusia intre mediul politic si mass-media. In mod oficial, rusii nu mai au institutia de cenzura existenta pe vremurile sovietice si care exercita cenzura tipica. Dar exista acum alte instrumente, tot mai flexibile, pe care Guvernul le foloseste pentru a controla presa. In primul rand, prin hartuirea mediului de afaceri, care devine sceptica in a sprijini presa independenta. Si, dupa cum stiti, presa libera are nevoie de forta financiara. Exista apoi hartuire la nivelul proprietarilor care inchiriaza cladirile unde se afla redactiile. 10

In al treilea rand, si cel mai important, exista o hartuire personala impotriva jurnalistilor. Acest aspect, al hartuirii sau agresiunii personale impotriva jurnalistilor, este foarte important, deoarece agresiunile impotriva jurnalistilor proeminenti, unii dintre ei modele publice pentru opinia publica, transmit un semnal de avertisment. Asa a fost in cazul asasinarii Annei Politikovskaia, care a fost un avertisment impotriva jurnalistilor. 5.4 Rusia si Romania au taiat cel mai mult din marketing n 2009. Cele mai mari tieri de bugete de marketing din Europa Central i de Est au fost operate, n 2009, n Rusia i n Romnia. n acelai timp, anul acesta a nsemnat, pentru tot mai multe companii, externalizarea activitilor de marketing. In Romnia, 22,7% dintre companiile chestionate au afirmat c i-au redus cu mai mult de 30% bugetul de marketing. n Rusia, ponderea acestora este de 28,6%. Exist ns, n regiune, i ri care, n pofida crizei, au ncercat s menin bugetele de anul acesta la un nivel similar celor din 2008. Banii sunt direcionai, ntre 30% i 70%, ctre promovarea pe internet, cataloage, mass-marketing i trguri i evenimente. Prile mai mici din bugetele de comunicare, de pn n 30%, revin mobile marketingului, telemarketingului, direct mailingului i emailului. In contextul economic actual, cnd bugetele se reduc considerabil, companiile iau ca alternativ de comunicare mediile care necesit costuri ct mai mici. Totodat, comunicarea online nu include costuri de distribuie, print sau producie, modificndu-se i comportamentul de consum al publicului, acesta fiind mult mai educat n acest sens. Una dintre cele mai mari probleme crora companiile au fost nevoite s le fac fa anul acesta a fost reprezentat de bugetele de marketing n scdere. Astfel, potrivit studiului, n Ungaria, 84% dintre companii au declarat c au avut bugete de marketing sub 250.000 de euro. n Rusia, ponderea este de 88,6%, n timp ce n Romnia, 85,4% dintre entitile participante la studiu au spus c au avut bugete mai mici de 250.000 de euro. Totodat, una dintre tendinele care au continuat s se impun n 2009 este externalizarea activitilor de marketing, o mare parte dintre companiile din Europa Central i de Est apelnd, n prezent, la astfel de servicii. Activitile care sunt cel mai des externalizate sunt conexe noilor canale de comunicare, cum ar fi promovarea pe internet, iar la polul opus se gsesc telemarketingul sau marketingul pe mobil. Studiul a fost realizat n apte ri, printre care si Rusia. La acesta au participat manageri din diverse domenii, de la IT, finane, farma i bunuri de larg consum la auto, vnzarea cu amnuntul, turism sau servicii. 5.5 Estimari privind piata de publicitate. Piata de publicitate din Rusia va inregistra o crestere substantiala in urmatorii 5 ani, principalele medii de comunicare ce vor sustine acest progres fiind cel online, respectiv TV. In prezent bugetele de publicitate sunt directionate in principal catre TV, ajungand la 55% din intreaga piata din Rusia. Analistii constata ca este si cel mai ieftin mediu in comparatie cu alte piete internationale. Pana in 2013 se asteapta ca lanturile de retail, producatorii auto si furnizorii de servicii sa fie principalii investitori in publicitatea TV, contribuind la cresterea acesteia. 11

In 2009 bugetele alocate pentru mediul online nu au depasit 9%. Analistii se bazeaza pe evolutia din perioada 2003-2008, cand publicitatea online s-a dublat de la an la an. Astfel pentru urmatorii 5 ani VTB Capital prezice o crestere spectaculoasa, de pana la 60%.

6. PRINCIPALELE RAMURI ALE ECONOMIEI. 6.1 Agricultura Suprafaa total a terenurilor cultivate din Rusia a fost estimat ca fiind 1.237.294 km2, al patrulea ca marime din lume. Spre deosebire de multe alte ri, Rusia are rezerve mari de teren arabil neutilizate, n mare parte datorit scderii produciei agricole n timpul crizei din economia anilor 90, cnd suprafaa plantat cu cereale a sczut cu 25%. Acest lucru a fost nsoit de o scdere sever a faunei. Cu toate acestea, intre 1999-2009 agricultura Rusiei a inregistrat o cretere constant, iar ara sa transformat dintr-un importator de cereale in cel de-al treilea exportator de cereale, ca marime, in UE i SUA n 2009. Producia de carne a crescut de la 6.813.000 de tone n 1999 la 9.331.000 tone n 2008, i continu s creasc. Aceast restaurare a agriculturii a fost datorata in special politicii de creditare, foarte bine pusa la punct, a guvernului, ajutnd att fermierii, individual, cat i marile ferme privatizate. Agricultura se face pe suprafate mari,cu o mare varietate.n zonele de stepa si silvostepa n partea europeana ( n special regiunea Volgai) se cultiva cereale: gru,orz,secara;legume,cartofi;plante tehnice; floarea-soarelui,in,tutun,sfecla de zahar;pomicultura,viticultura. Cresterea animalelor: cornute mari, porcine, pasari, reni; apicultura. 6.2 Energie Rusia este cunoscuta ca o superputere energetica. ara are cea mai mare rezerva de gaze naturale din lume, fiind a opta ca marime in rezervele de petrol, i a doua in rezervele de crbune. Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale i primul ca productor de gaze naturale, de asemenea, este al doilea exportator de titei, ca marime, i cel mai mare producator de titei in lume, pozitii constant disputate cu Arabia Saudita. Rusia ocupa locul al patrulea, in lume, la generarea de electricitate i locul al cincilea in producerea de energie din surse regenerabile, acesta din urm ca rezultat al produciei hidroelectrice bine dezvoltate din ar. O multime de hidrocentrale sunt construite n Rusia european de-a lungul rurilor mari ca Volga. Partea asiatic a Rusiei are, de asemenea, o serie de centrale hidroelectrice majore, cu toate acestea, potenialul hidroelectric gigantic din Siberia i Extremul Orient rus rmne n mare parte neexploatat. Rusia a fost prima ar care a dezvoltat reactorul nuclear civil i a introdus prima centrala nucleara. n prezent, Rusia este al patrulea productor, ca marime, de energie nucleara. Energia nuclear este in curs de dezvoltare rapida in Rusia, scopul fiind de a crete ponderea total a energiei nucleare partajate de la 16,9% la 23% pn n 2020. Guvernul rus intenioneaz s aloce 127 miliarde ruble (5,42 miliarde dolari) pentru un program federal dedicat dezvoltarii urmtoarei generaii de tehnologii energetice 12

nucleare. In jur de 1000 miliarde de ruble (42.7 miliarde dolari) vor fi alocate de la bugetul federal pentru dezvoltarea industriei energiei nucleare pana in 2015. 6.3 Industrie In Rusia predomina industria siderurgica ( n Urali,regiunea Moscova,n bazinul carbonifer Kuznetk) si a constructiilor de masini (Moscova, Sf. Petersburg, Nijni Novgorod, Taritn).Industrie grea este de asemenea:industria chimica,metalurgia neferoasa,bazata pe exploatarea cuprului,zincului,plumbului si bauxitei (Ural, pe lnga hidrocentralele de pa marile fluvii siberiene);industria chimica (Ural, Peninsula Kola, Omsk, Tomsk, Krasnoiarsk, etc.);industria lemnului (Sankt Petesburg si Arhanghelsk) si textila ( n zona europeana ndeosebi);industria alimentara (de lactate, conserve de carne, peste, fructe, legume, ulei, vodca si bere). 6.4 Resurse naturale. Rusia este un rezervor urias de materii prime:carbune;petrol ( n principal n Siberia de Vest), gaze naturale ( n regiunea Volga-Ural si Tiumen;aduse prin conducte), baza energetica fiind asigurata prin ele; minereuri de fier, mangan, cupru, zinc, plumb, bauxita, nichel; lemn,saruri de potasiu, sulf, sare gema, bumbac, in, lana. Valorificarea multor resurse ale subsolului este costisitoare datorita distantelor uriase care le separa de zonele populate.Energia electrica este obtinuta prin folosirea hidroenergiei, avand hidrocentrale pe Volga (Volgograd); pe Angara (Bratsk); pe Ienisei (Krasnoiarsk); pe Obi (Novosibirsk); termocentrale si centrale atomo-electrice. 6.5 Turismul Foarte multe dintre monumentele si atractiile turistice ale Rusiei au fost inscrise de-a lungul timpului pe lista patrimoniului UNESCO. Centrul vechi istoric din Sankt Petersburg, Kremlinul, Piata Rosie din Moscova, Ansamblul istoric, cultural si natural de pe insulele Solovetki din Marea Alba, Lacul Baikal, Muntii Auriferi din Altai si Ansamblul istoric si arhitectural Kremlin din Kazan fiind doar cateva din acestea. Moscova e capitala tarii, port si cel mai mare oras din Rusia. Acesta e cel mai important centru economic, politic si cultural al tarii. Pe teritoriul acestuia se afla mai mult de 70 de institutii de invatamant importante printre care si Universitatea de Stat, aproximativ 700 de institutii stiintifice, foarte multe muzee, galerii de arta, monumente istorice, parcuri, biserici si catedrale. Mosia Kuskovo, fosta proprietate a nobililor moscoviti, a fost construita pentru receptiile si festivitatile organizate de acestia. Aceasta detine un Palat Rezidential, Grotto, Sera, un Palat Italian si un muzeu al ceramicii ce detine colectii impresionante de ceramica si sticla ce dateaza din antichitate. Piata Rosie, e una din cele mai renumite piete din lume, fascinanta datorita atmosferei regale. Cetatea Kremlinului gazduieste patru catedrale, trei palate, doua muzee si resedinta presedintelui tarii. Sankt Petrsburg, cunoscut in trecut ca si Leningrad sau Petrograd, e situat in partea de nord-vest a Rusiei si in partea de est a golfului Finic din Marea Baltica. Orasul a fost in trecut capitala Imperiului Rus, iar acum e cel de-al doilea oras ca marime din Rusia, cel de-al patrulea ca marime din Europa si cel mai important port al tarii.Sankt Petersburgul impresioneaza prin arhitectura sa spectaculoasa, prin bulevardele 13

lungi si drepte, gardurile decorate cu fier, monumentele si scupturile decorative ce se intalnesc la tot pasul. Supranumit Venetia Nordului, acesta are peste 300 de poduri, canale si cheiuri din granit. Acesta e recunoscut ca fiind un oras al palatelor, cel mai cunoscut fiind Palatul de Iarna, o cladire imensa, cu interioare de un lux orbitor, ce in present gazduieste Muzeul Ermitaj. Palatul Stroganov gazduieste in present Muzeul Figurilor de Ceara, Palatul Vorontov e scoala militara, Palatul de Vara e cel mai vechi, fiind mai degraba o casa modesta iar Palatul Mensikov, e in prezent locul unde isi desfasoara activitatea Universitatea de Stat din Sankt Petersburg. Alte obiective turistice ale orasului sunt: Catedrala Sf.Isaac, cu cele mai mari cupole din lume, Catedrala Kazan, copie a Basilicii Sf. Petru din Vatican, Biserica Mantuitorului Insangerat, un monument impresionat ce marcheaza locul unde a fost ucis tarul Alexandru al II-lea. Nijni Novogorod, e centrul economic si cultural al regiunii Volga-Viatka si centrul administrativ al regiunii Nijni Novogorod. Cea mai reprezentativa imagine a orasului este cea a zidurilor Kremlinului cu turnuri din caramida rosie iar principalele obiective turistice ale orasului sunt: Catedrala Arhanghelului, ridicata pe un lacas de cult mai vechi, Manastirea Pesterilor, Manastirea Bunei Vestiri inconjurata de zidurile unei cetati, avand o catedrala cu cinci turnuri, Muzeele de Arta, Istorie si de Cultura. Cel mai mare oras din Siberia este Novosibirsk. Centrele istorice ale acestuia sunt Tobolsk, Tomsk si Omsk. Novosibirsk detine recordul pentru cea mai scazuta temperatura, de -71.2 grade Celsius. Volgograd, cunoscut si sub numele Taritin, se afla pe malul vestic al raului Volga. Detine unul dintre principalele retele de cale ferata unind Moscova de regiunea Donbas din Ucraina si Caucazul de Siberia. 7. STAREA ECONOMIEI. 7.1 De ce a decazut Rusia? Pana nu demult, Rusia era principala forta dintre tarile emergente, la imboldul sau asa-numitele tari BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) devenind nu doar un simbol al celor mai puternice economii emergente, ci si al unitatii politice impotriva dominantei Statelor Unite. Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a cerut diversificarea monedelor de referinta la nivel mondial, in afara de dolar, China nefiind multumita de acest lucru, avand in vedere ca are rezerve de 2 trilioane de dolari. Din momentul cand tarile emergente au inceput sa fie considerate motorul economic al lumii, economistii au incercat sa gaseasca si alte tari care ar putea intra in grupul BRIC. Potrivit analistilor de la Goldman Sachs, aspirantii ar include Bangladesh, Egipt, Indonezia, Iran, Mexic, Nigeria, Pakistan, Philippine, Coreea de Sud, Turcia si Vietnam. Insa, in prezent, multi experti se intreaba daca tarile BRIC nu au inceput sa-si piarda din stralucire, mai ales in cazul Rusiei. Anul trecut, Rusia a avut cele mai slabe rezultate financiare din randul statelor BRIC, cu o scadere a produsului intern brut de 8,5%, in 2009, si chiar de 10%, in unele trimestre. 14

Pentru comparatie, Brazilia a avut o scadere economica de numai 5,5%, in timp ce China a inregistrat o crestere de 8,3%, iar India de 6,5%. De altfel, Rusiei i-a mers mai prost si decat in 2008, cand a avut loc prabusirea preturilor la petrol. Rusia este cel mai mare producator de petrol si gaze din lume, aceasta fiind si principala sursa a puterii sale, dar si un risc economic semnificativ. Spre deosebire de celelalte mari puteri, Rusia nu a fost niciodata nevoita sa munceasca prea mult pentru a avea venituri, prin urmare nu a fost obligata sa renunte la modul "feudal" de a face economie, iar acest lucru are repercusiuni acum. De altfel, criza din Rusia isi are originile chiar in spargerea "balonului" petrolului, la mijlocul anului 2008, care a determinat o crestere a datoriilor. Apoi, cand lumea intreaga a intrat in recesiune, acest lucru s-a cumulat cu o criza a creditarii. Preturile la petrol au scazut cu peste 70% din 2008, redresandu-se usor in 2009 si stabilizandu-se la un nivel peste cel din 2007, cand economia Rusiei era infloritoare. In plus, aproape 65% din veniturile din exporturile tarii provin din petrol si gaze, un sector ce reprezinta aproximativ 20% din PIB. Totusi, alte economii dependente de petrol, precum Kazakhstan sau Arabia Saudita, au avut scaderi mai usoare. 7.2 Problemele majore ale Rusiei. Potrivit directorului de economie globala la Deloitte Research, motivul decaderii Rusiei ar fi o "combinatie de coruptie, guvernare proasta, interventia statului in sectorul privat si investitii insuficiente in domeniul petrolului si gazelor". Aceste probleme, impreuna cu eroziunea libertatilor civile, vor continua sa opreasca dezvoltarea, daca nu sunt combatute agresiv, cred analistii. Solutiile, insa, nu sunt deloc la indemana. Astfel, in Rusia, spre deosebire de alte state emergente, coruptia creste puterea statului, in loc sa o diminueze, oamenii punandusi sperantele tot in Guvern. Pentru perioada 2010 - 2012, ministrul Dezvoltarii Economice din Rusia a anuntat o crestere a PIB-ului de 3,1%, in primul an, si de 3,4%, in 2011, asumand faptul ca pretul petrolului va creste. Pana in 2012, rusii spera sa aiba o economie la fel de puternica precum era inainte de criza. Economistii rusi sunt mai realisti. crezand ca dezoltarea tarii depinde de redresarea la nivel mondial. De asemenea, acestia mai cred ca o crestere prea rapida ar dauna economiei, generand o apreciere superficiala a rublei si atragerea capitalului strain speculativ, inflatie si posibilitatea unui nou colaps. Nu in ultimul rand, exista si un factor politic: Guvernul Rusiei ar putea sa nu-si doreasca sa introduca o strategie de crestere economica sanatoasa, pe termen lung, inainte de alegerile prezidentiale din 2012, cand fostul presedinte si actualul premier, Vladimir Putin spera sa se intoarca la prima functie in stat. Apare si cea mai persistenta problema a tarii: institutiile de stat. Acest lucru a fost evident anul trecut, cand pachetul de stimuli financiari de 4% din PIB nu a fost implementat la timp, din cauza temerilor privind inflatia. Astfel, anul trecut, Rusia a reusit "performanta" de a se prabusi la nivelul Ucrainei si Zimbabwe, singurele alte doua tari din lume cu un declin al productiei si o inflatie cu doua cifre. Un alt factor al destabilizarii il reprezinta si puterea concentrata in mainile catorva miliardari. Prin urmare, companiile straine au preferat sa caute un mediu mai stabil pentru investitii. Un exemplu in acest sens este Carrefour, care s-a retras de pe piata rusa, din 15

cauza estimarilor slabe privind cresterea, desi isi deschisese primul magazin cu doar cateva luni inainte. Potrivit analistilor, pentru a iesi din recesiune Rusia are nevoie de un guvern puternic, pentru a stabiliza situatia financiara, care sa incurajeze investitiile straine si care sa aduca expertiza din afara. 7.3 Rusia realitati economice sumbre in anul 2009. La sfritul lunii aprilie, Ministerul Dezvoltrii Economiei de la Moscova a dat publicitii indicatorii macroeconomici pentru primul trimestru al anului 2009. Cifrele prezentate sunt mult mai proaste dect se preconizase. Comparativ cu primul trimestru al anului 2008, PIB-ul s-a redus cu 9,5%, producia industrial cu 14,3%, inflaia a crescut la 5,4%, iar rezervele de valut ale Rusiei sunt mai srace cu 43,2 miliarde de dolari. Numrul omerilor a crescut la 7,1 milioane (9,5%), fa de 6 milioane prognozate i fa de o medie de 4,8 milioane de omeri n anul 2008. Veniturile reale ale populaiei au sczut i ele, n schimb preurile au crescut pe primul trimestru cu 5,4%. n tot acest timp, ncasrile Ministerului de Finane s-au redus la o treime din cele prognozate. eful fiscului, a prezentat n parlament cifre ngrijortoare, pentru toi indicatorii. Astfel, ncasrile la impozitul pe profit s-au redus la 56,4%, fa de primul trimestru al anului 2008, totalul taxelor vamale s-a redus cu 59,2%, taxa din exportul de petrol este de 46,3% fa de aceeai perioad a anului 2008, iar ncasrile din taxa de la exportul de gaz s-au redus i ele la 79,7%. Capitalul strin retras din Rusia, n primele trei luni, se cifreaz, potrivit Ministerului de Finane, la 33 de miliarde de dolari (29 de miliarde numai n luna ianuarie). Prima und de oc a crizei mondiale a lovit Rusia n perioada noiembrie 2008 ianuarie 2009. Dup care, n lunile februariemartie, a urmat o oarecare stabilizare a produciei. Stabilizare n comparaie cu perioada de contractare agresiv a economiei, pentru c, altfel, nu se poate vorbi de nicio stabilizare. Indicatorii negativi din toamna 2008 au determinat guvernul i Banca Central s treac la devalorizarea rublei, care a declanat o redolarizare a economiei ruse. Spre deosebire de multe alte economii ale lumii, Rusia este una dintre rile care au o inflaie cu dou cifre. Dintre cele 42 de ri listate de Economist, doar 4 au o inflaie peste 10% (Rusia, Pakistan, Egipt, Venezuela). Inflaia ridicat a fost mereu preferat n Rusia ntririi cursului rublei. Pe fondul fugii de rubl, marea majoritate a firmelor s-au grbit s cumpere dolari, temndu-se de repetarea experienei crahului financiar din vara 1998. Politica devalorizrii rublei a avut ca efect reducerea importurilor, care nu au depit ca valoare 25 de miliarde de dolari n primele trei luni ale anului, fa de 41 de miliarde n perioada similar a anului 2008. ncasrile din export s-au redus i ele de la 110 la 60 de miliarde de dolari pe primul trimestru. Ultimele cifre sunt importante, date fiind datoriile de 500 de miliarde de dolari ale companiilor ruseti fa de creditorii occidentali. Doar n anul 2009, companiile ruseti trebuiau s plteasc 130 de miliarde de dolari. Pe primul trimestru ar fi trebuit achitate 35 de miliarde, ns companiile ruseti au putut plti doar 11 miliarde. Cele mai multe companii nu vor putea s plteasc i, de vreme ce nu exist perspectiva restructurrii datoriilor, unele vor intra n faliment i vor trece sub controlul creditorilor occidentali. Deocamdat, Fondul de Rezerv, organizat de guvern, finaneaz nu doar cheltuielile bugetare, ci contribuie i la susinerea financiar a marilor companii private. 16

De altfel, potrivit datelor fcute publice de FMI, Rusia a alocat n 2009 nu mai puin de 4,1% din PIB pentru perfuzii financiare cu scopul stimulrii activitii economice, ceea ce situeaz Rusia pe prima poziie ntre rile G20, fiind urmat de Coreea de Sud (3,9%), Arabia Saudit (3,3%), China (3,1%). Creterea ajutoarelor de stat pentru economie va duce, potrivit FMI, la deficite record nregistrate de rile G20. Dac n cazul Indiei experii FMI apreciaz c deficitul va atinge 10,2%, n cel al Rusiei cifra este de doar 6,2%. ns prognoza FMI este contrazis de vicepremierul i ministrul de Finane, care vorbea recent de un deficit de peste 8% din PIB. n acelai timp, nu puini analiti rui pluseaz, fluturnd un deficit de 10%. Iniial, bugetul pe 2009 era construit pe un pre al petrolului de 95 de dolari barilul. Al doilea buget pornea de la un pre mediu de 41 de dolari barilul, fiind fixat o scdere a PIB-ului de 2,2%. n ciuda cheltuirii a jumtate din Fondul de Rezerv, indicatorii economici publicai la sfritul lunii aprilie contrazic prognozele, care s-au dovedit prea optimiste. ns cea mai mare ameninare la adresa bugetului vine dinspre sectorul bancar, unde s-au nregistrat, n primele trei luni, nepli ale creditelor, care au dus la serioase blocaje. Urmtorul grafic reprezinta PIB-ul Rusiei in anii 2007 - 2009 (date n trilioane USD).

Diagrama urmtoare arat rata reala de cretere a PIB-ului in perioada 20072009. Toate datele sunt n procente.

17

Rusia a incheiat anul 2009 cu un deficit de aproape 9% din PIB, estimeaza Fondul Monetar International, iar anul 2010 va aduce o crestere de 3,6%. In 2011, cresterea va fi de 3,4% din PIB, arata un raport al FMI. Analiza privind la situatia economica din Rusia din 2009 a fost revizuita in jos, iar estimarile pentru 2010-2011 au fost revizuite in sus, anunta agentia Itar Tass. Ultima analiza a FMI, realizata in octombrie, arata ca in 2009 deficitul va fi de 7,5%, iar cresterea PIB in 2010 ar urma sa fie de doar 1,5%. Noul indicator cu privire la situatia economica din 2009 este mai aproape de cifra anuntata de autoritatile ruse (minus 8,5%). Urmtoarea diagram ilustreaz PIB-ul pe cap de locuitor 2007 - 2009. Toate datele sunt n USD.

18

Fora de munc in Rusia a totalizat la 75.81 milioane n 2009. Rata omajului a crescut la 8,9% n 2009, de la 6,5% n 2008. Urmtorul grafic indic componena forei de munc dup ocupaie (date n procente).

7.4 Economia Rusiei a revenit pe crestere in T1 al anului 2010. Economia Rusiei a crescut in trimestrul anterior pentru prima oara din 2008, in contextul in care industria manufacturiera si serviciile si-au revenit, iar ritmul disponibilizarilor a incetinit, arata un indicator calculat de VTB Capital, potrivit Bloomberg. Produsul intern brut (PIB) a inregistrat o crestere anuala de 0,5% in primele trei luni ale anului, dupa un declin de 2,6% in al patrulea trimestru din 2009, potrivit indicatorului. Economia a avansat cu 1,1% in martie, dupa o crestere de 0,5% in februarie. Cererea din ce in ce mai mare de marfuri si cresterea cheltuielilor de consum au ajutat la redresarea economiei din cea mai grava criza de la destramarea Uniunii Sovietice, in 1991. Economia s-a comprimat pentru al patrulea trimestru consecutiv in perioada octombrie-decembrie, cu 3,8%, dupa un declin de 7,7% in al treilea trimestru. Revenirea industriei ramane limitata, in timp ce activitatea din sectorul serviciilor revine puternic. Foarte incurajator este faptul ca ritmul disponibilizarilor a incetinit in luna martie in ambele sectoare, conform specialistilor. Ministrul adjunct al dezvoltarii economice afirma, in martie, ca economia Rusiei ar putea creste cu 4,5% in 2010. Banca centrala a Rusiei a coborat luna trecuta dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la un minim record de 8,25%, marcand cea de-a 12-a reducere consecutiva, dupa ce masurile anterioare nu au fost suficiente pentru a impulsiona economia. Productia industriala a crescut intr-un ritm mai lent in februarie, in contextul in care nivelul de creditare a continuat sa scada, in pofida relaxarii politicii monetare. Potrivit anumitor rapoarte , economia Rusiei ar putea avansa cu 6,5% in acest an, comparativ cu estimarile anterioare, ce prevedeau o crestere de 5,3%.

19

7.5 Economia Rusiei ar putea creste cu 8,3% in T2. Economia Rusiei ar putea inregistra o crestere anuala de 8,3% in al doilea trimestru, peste estimarile anterioare, sustinuta de cererea interna si de preturile mai mari la aluminiu, arata un raport intocmit de Renaissance Capital. Banca de investitii si-a revizuit estimarea anterioara, de 7,9%, dupa ce cresterea salariilor, ameliorarea serviciilor de retail si scaderea somajului, precum si scumpirea aluminiului si cresterea excedentului comercial au sustinut economia. Potrivit Renaissance Capital, economia Rusiei a crescut probabil cu 7,5% in primul trimestru. Economia Rusiei ar putea creste cu pana la 4,5% in acest an, potrivit ministrului adjunct al economiei.. Increderea consumatorilor a crescut in primul trimestru, dupa ce rata somajului a scazut in februarie pentru prima oara dupa patru luni, la 8,6%. De asemenea, salariul mediu a crescut cu 2,9% in ultima luna in termeni reali, ceea ce a sustinut vanzarile cu amanuntul. Anul trecut, economia rusa s-a comprimat cu 7,9%, cea mai slaba evolutie de la criza financiara din 1998, potrivit presedintelui Dmitri Medvedev. 8. RELATIILE ECONOMICE EXTERNE 8.1 Relatiile dintre Rusia si Romania. Politica Federaiei Ruse se deosebete radical de cea practicat n fosta URSS, deoarece are un sistem pluripartid, are chiar unele liberti democratice reale, ntre ele libertatea presei fiind cea mai distincta, iar uriaa mainrie militar sovietic, pe lng fragmentarea ei n celelalte 14 republici ex-sovietice, sufer i este pe cale de dezagregare din cauza unei slbiciuni economice de durat, ce nu poate fi depit nc multe decenii de acum ncolo ( chiar dac la putere s-ar instala forele neocomuniste). i politica noastr fa de Rusia a avut conotaii duplicitare ( iar din pcate aceasta nuana persist i n prezent ). Romnia a optat oficial n mod firesc pentru integrarea n NATO i Uniunea European. Dar, din pcate nu a luat pe plan intern masurile necesare drastice, nepopulare de reform, reclamate de aceast cerere, iar n politica extern a mai continuat sa flirteze n diverse ocazii i cu Federaia Rus. Momentul adevrului a venit ns rapid. Moscova a respins orice pretenii romneti de reabilitare istoric prin condamnarea pactului Ribentrop-Molotov n litera unui tratat politic de baz bilateral, ca i cererile legitime de despgubiri pentru tezaurul romnesc depus n 1916 n Rusia. Basarabia a rmas mrul discordiei n continuare n relaia cu Moscova, dei Romnia nu mai are grani comun cu Rusia. ( Ar fi fost totui o greeala fatal daca n iunie 1992 Romnia s-ar fi implicat activ nu numai cu sprijin logistic ci i cu fore umane de partea Chiinului, fiindc am fi intrat n conflict nu cu secesionitii transnistreni, ci cu Armata a 14-a sovietic, devenit rus prin bunul plac al Moscovei. Iar n privina tratatului politic cu Rusia, dei era evident c n condiiile de mai sus el nu-i mai are nici un rost ( orice tratat se ncheie atunci cnd prin el se rezolv o problem divergent ) totui la Bucureti, n virtutea ineriei, s-a meninut prerea c dac nu ncheiem un asemenea tratat cu Rusia, atunci nseamn ca nu dorim relaii normale cu aceast ar. Mai mult, se susinea n unele birouri c i prietenii notri occidentalii ne-ar 20

ndemna s ncheiem acest tratat fiindc altfel nu am ndeplini condiiile de a ntra n NATO. n primul rnd c occidentalii ne spuneau din pur complezen c Romnia ar trebui s aib relaii bune cu Moscova. Pe fond ei ns nici nu aveau de gnd s-i complice i mai mult relaia lor proprie cu o Rusie pe care doreau s o aserveasc i nicidecum sa o ntreasc, ncurajnd o legtur strns cu una din rile mari din fostul lagr socialist aa cum era Romnia. La NATO nu s-a pus niciodat semnul egalitii ntre tratatele ncheiate cu Ungaria i Ucraina i un eventual tratat de baz cu Rusia. Cu cele dou ri vecine erau de dorit raporturi normalizate n optica de viitor a NATO, dar cu Rusia, care nu mai avea frontier comun cu ara noastr un asemenea document, nu avea nici un rost, cu att mai mult cu ct Rusia nsi, refuznd punctele de interes pentru partea romn, ea singur s-a retras i a blocat de fapt procesul negocierilor. n aprilie 1996 Primakov a dorit sa parafeze numai acel text al tratatului care coninea o serie de clauze agreate de partea rus, clauze care ne-ar fi complicat demersurile noastre pe lng NATO. Primakov s-a artat ocat ( sau aa a vrut s par ) cnd doar cu 24 de ore nainte de sosirea la Bucureti, la reuniunea OCEMN, i s-a spus c partea roman nu e pregtit de parafare. Susintorii tratatului aduc n discuie teoria dependenei economice a Romniei de Rusia, care dac, chipurile s-ar supra, ne-ar nchide gazele i conductele de iei. Este o teorie emanat de la propaganda moscovit. Adevrul este ca Rusia este dependent de Romnia i nu invers. Partea romn vireaz anual n bugetul Rusiei peste un miliard de dolari ( suma ce reprezint diferena ntre importul i exportul romnesc n i din Rusia ). Romnia pltete comercial cu bani grei aceste produse energetice ( din fericire plata se face prin intermediul unor firme occidentale i putem beneficia de preurile reale ale pieei, altfel partenerii comerciali rui ne-ar percepe tarife cu mult peste preul pieei ) i nu le primete gratuit. Iar dup cum se tie, singura surs real de venituri n valut a Rusiei este exportul ei de produse energetice. De aceea ea nu are cum s ne antajeze cu oprirea livrrilor atta timp ct le achitm contravaloarea. De aceea se trgneaz de ani de zile i rezolvarea unor probleme relativ simple. Aceste probleme treneaz nc din 1991-1992 i este puin probabil c partea rus va gsi voina politic necesar sa le dea o rezolvare n sensul dorit de noi. Nici n domeniul politic nu aveam prea multe interese comune. i nu e vorba numai de valul de emoionalitate pe care l produce la Moscova insistena Romniei de a deveni membru NATO. ( Evghenii Primakov spunea cu nonalan la toate ntlnirile oficiale cu noi c Romnia are dreptul s-i aleag politica proprie, chiar i de aderare la NATO. Dar, n convorbirile intime cu partenerii occidentali, reprezentanii Moscovei nu se sfiiau s le atrag atenia acestora ca sunt pe cale s primeasc n alian ,,un stat cu probleme,, i n plus ,,divizat,,. Iar dac interlocutorul uimit ntreba cum este Romnia ,,un stat divizat,, , atunci rspunsul venea prompt: dar Basarabia, Republica Moldova, pe care Bucuretiul le consider un ,,al doilea stat romanesc ?,, ). O inventariere a eventualelor interese politice ale Moscovei unde ar dori sprijinul Romniei ne arat o list extrem de sraca. Pn de curnd Moscova era gata sa ne ofere garanii de securitate proprii, dac renunam la NATO i ncheiem doar un document bilateral cu SUA, care s ne dea un statut similar cu cel al Finlandei. Evident o ofert absolut neconvenabil prii romne. A mai fost insistena Moscovei s o sprijinim sa 21

devin membru plin al Comisiei Dunrii. i aici ns Romnia a devenit neinteresant cnd Germania i-a oferit sprijinul. n esen deci Rusia actual nu mai poate fi o putere de care Romnia s se team n mod bolnvicios aa cum s-a ntmplat pn la dispariia URSS i nici un stat de al crui sprijin sa avem nevoie imperioas. Rmne desigur o mare putere, chiar dac e slbit economic i politic. De aceea se cuvine a fi tratat cu atenie, dar nu exagerat ci n funcie de interese. Dar se impune ns imperios s renunm la orice atitudine duplicitar i s scpm de complexul de inferioritate fa de Rusia, fiindc ea nu mai este din fericire ,, colosul vecin de la rsrit ,,ci numai o mare putere nglodat n greuti i datorii. n acelai context se cuvine ca Romnia sa susin fr rezerve consolidarea independentei noilor state ex-sovietice, independen pe care fosta metropol cuta s o submineze pe toate cile. n acest spirit i prezena activ a diplomaiei romaneti n capitalele marilor state ex-sovietice i n special n republicile caucaziene, este n deplin concordan att cu strategia NATO i Uniunii Europene ct i cu interesele naionale ale Romanei n aceast zon geo-politic att de important pentru viitor 8.2 Rusia se mprumuta de pe pietele externe pentru prima data n ultimii 12 ani. Rusia vinde obligaiuni n valoare de 5,5 miliarde de dolari, profitnd de nivelul minim record al randamentelor cerute de investitori, pentru a reveni pe pieele financiare pentru prima dat dup intrarea rii n incapacitate de plat n 1998. Guvernul de la Moscova vrea s lanseze titluri n valoare de dou miliarde de dolari, scadente la cinci ani, cu randament cu 1,25 puncte procentuale mai mare dect cel al obligaiunilor Trezoreriei SUA, sau 3,748% n prezent. Statul rus vrea s vnd i obligaiuni n valoare de 3,5 miliarde de dolari, pe perioad de zece ani, cu un spread de 1,35 puncte procentuale peste cel al titlurilor SUA. Suma vizat de Rusia este a doua emisiune ca valoare a unui stat emergent, dup vnzarea de obligaiuni n valoare de apte miliarde de de dolari a Qatarului n noiembrie, potrivit datelor Bloomberg. Rusia a mprumutat ultima dat de pe piaa de capital in iulie 1998, cu mai puin de o lun nainte de defaultul pentru o datorie de 40 de miliarde de dolari. 8.3 Investitiile straine directe. Investitiile straine directe in Rusia au inregistrat anul trecut o scadere de 41% fata de 2008, pana la 15,9 miliarde dolari, in conditiile in care economia tarii a suferit cea mai mare contractie de la prabusirea URSS. Investitiile straine totale, care le includ si pe cele din piata de capital, s-au redus cu 21%, la 81,9 miliarde dolari. In acelasi timp, investitiile straine directe in actiuni si obligatiuni rusesti au cazut cu 37,7% in 2009, la 882 milioane dolari. In ultimul trimestru din 2009, investitiile straine directe din Rusia au insumat 27,2 miliarde dolari, fata de 22,5 miliarde in trimestrul al treilea. Produsul intern brut (PIB) al Rusiei s-a contractat cu 7,9% anul trecut, iar bugetul tarii a trecut pe deficit pentru prima data in ultimul deceniu. Rusia este cel mai mare producator de energie din lume.

22

Ministrul rus de finante declara recent ca Rusia are nevoie de un nou model economic, care nu mai poate fi bazat pe preturi mari la energie si investitii straine ridicate. Totusi, el estimeaza ca investitiile straine directe ar putea reveni in doi sau trei ani la nivelul de dinaintea crizei, de 60-70 miliarde dolari. Mai multe companii straine mari si-au redus operatiunile pe piata rusa in ultimul timp, retailerul francez Carrefour hotarand chiar sa iasa complet din Rusia, la doar cateva luni dupa ce a intrat pe piata. La inceputul lui februarie, premierul Vladimir Putin a cerut ministrilor sa creeze conditii mai favorabile pentru investitiile straine in Rusia, subliniind ca, dupa criza, competitia intre tari pentru atragerea de investitii straine va fi una dura. 8.4 Rusia vrea sa plateasca Venezuelei un miliard de dolari pentru a participa la proiecte petroliere Rusia intenioneaz s plteasc Venezuelei un miliard de dolari pentru a participa la dezvoltarea mai multor cmpuri petrolifere n statul sud-american. Consoriul Petrolier Naional din Rusia a pltit, deja, statului sud-american 600 de milioane de dolari din suma de un miliard de dolari promis printr-o nelegere anterioar. Acordul iniial prevede participarea Rusiei n exploatarea cmpului Junin-6. Proiectul sar putea desfura pe o perioad de 25 de ani, iar producia zilnic ar putea ajunge la 450.000 de barili din 2017. Noul bonus de un miliard de dolari ar urma s fie pltit pentru participarea la dezvoltarea zcmintelor Ayacucho-2, Ayacucho-3 i Junin-3.Consoriul Petrolier Naional din Rusia a fost nfiinat de Gazprom, Lukoil i TNK-BP.Venezuela este unul dintre cei mai mari productori de petrol din lume, cu rezerve convenioanle dovedite de 87 de miliarde de barili la nivelul anului 2008. 9. CARACTERISTICI ALE MEDIULUI SOCIO-CULTURAL 9.1 Limba nationala si dialectele utilizate. Dintre toate limbile Slavice, Rusa este de departe cea mai raspandita si vorbita, ea acoperind a buna parte din zona Eurasia. Rusa face parte din grupul de limbi Est Slavice alaturi de Ucrainiana si Bielorusa, cele trei limbi avand multe elemente comune si distinctive fata de celelalte doua grupuri de limbi Slavice. La randul ei, Rusa are cateva elemente unice fata de cele doua limbi surori. Importanta limbii Ruse nu este data doar de numarul mare de vorbitori (aproximativ 250 de milioane de vorbitori) dar si din cauza puterii economice si politice a Rusiei. Acesti factori fac ca Rusa sa fie una dintre limbile oficiale ale Natiunilor Unite dar si o limba importanta in relatiile internationale, diplomatie, comert si asa mai departe. Fiind vorbita de asa un numar mare de oameni intinsi pe un teritoriu asa de vast, era inevitabil ca anumite zone sa nu formeze dialecte specifice de Rusa. Lingvistii pot enumera un numar mare de astfel de dialecte dar de obicei ele sunt impartite in 3 mari grupe numite: Rusa Nordica, Rusa Centrala si Rusa Sudica. 9.2 Religia. Biserica Ortodox Rus este biserica cretin dominant n Federaia Rus. Islamul este a doua religie important a rii. Mai exist i alte culte: catolic, iudaic, budist i diferite biserici protestante. Iniierea religioas se face, de obicei, pe linie etnic. 23

Ruii sunt n cea mai mare parte ortodoci, n timp ce persoanele de origine turcic sau caucazian sunt musulmani. 9.3 Educatia. Rusia are un sistem de nvmnt gratuit garantat tuturor cetenilor prin Constituie, i are o rat de alfabetizare de 99,4%. Intrarea n nvmntul superior este extrem de competitiv. Ca urmare a accentului mare pus pe domeniul tiinei i tehnologiei n educaie, cercetarea in domeniul medical, matematic, tiinifc, spaial i aviatic este ordin nalt. nainte de 1990 cursurile de formare in colile din Uniunea Sovietic au fost de 10 de ani, dar la sfritul anului 1990 scolarizarea de 11 ani a fost oficial implementata. Educaia n colile generale de stat este gratuit; invatamantul universitar este doar partial gratuit: o mare parte din studenti sunt nscris cu plata integrala. Guvernul aloca fonduri pentru a plati taxele de colarizare in functie de numrul de studenti din fiecare instituie de stat. Acest lucru este considerat a fi crucial, deoarece ofer acces la nvmntul superior pentru toi studenii, nu doar pentru cei care si-l pot permite. n plus, studentilor le este oferita o bursa precum si cazare gratuita. n afar de instituiile de nvmnt superior de stat, multe institutii private au aprut pentru a rspunde necesitii de calificare la locul de munc pentru sectoarele high-tech i industriile emergente i economice. 9.4 Piata muncii. In urmatorii 20 de ani Rusia va avea nevoie sa atraga peste 12 milioane de lucratori straini pentru a compensa reducerea fortei de munca, atat calificiata cat si necalificata, avertitzeaza un studiu al Bancii Mondiale. Din 2006, imigratia compenseaza reducerea naturala a populatiei Rusiei, numarul strainilor pe piata muncii ajungand in 2008 la doua milioane, de cinci ori mai multi decat in 2002. Majoritatea strainilor provin din republicile CSI din Asia Centrala, transferurile de bani ale strainilor reprezentand o sustinere importanta a bugetului republicilor CSI (50 la suta din PIB-ul Tadjikistanului, 30 la suta din al Republicii Moldova, 25 la suta din al Kargazstanului etc.) In concluzie, raportul Bancii Mondiale recomanda Rusiei trei directii in politica imigratiei: o piata de munca comuna pentru statele CSI; o lege pentru drepturile imigrantilor si conditii de munca demne in Rusia; si un sistem eficient de sustinere a imigrantilor in tarile de origine si in tarile gazda. Numarul somerilor in Rusia este in scadere, ajungand in martie la 8,6 la suta din totalul populatiei apte de munca. Recordul somajului in Rusia a fost atins in aprilie 2009, din octombrie 2009 pana in ianuarie 2010 numarul somerilor scazand pana la 400.000. 10. SITUATII DE RISC RIDICAT. 10.1 Dispute internaionale. n anul 2005, China i Rusia au ratificat tratatul de mprire a insulelor de pe cursul raurilor Amur, Ussuri i Argun, reprezentnd segmentul final al disputelor mai vechi de frontier. Cu Japonia exist un diferend n privina suveranitii Insulelor Kurile de Sud care n Japonia snt cunoscute ca Teritoriile din Nord. Rusia a ocupat acest spaiu 24

n 1945 profitnd de faptul c armata japonez a fost desfiinat n timpul ocupaiei americane. Cu Norvegia se lupt n plan diplomatic pentru drepturile de pescuit din Marea Barents, iar n Finlanda exist grupuri civile i politice care cer retrocedarea Kareliei i a altor teritorii finlandeze luate de sovietici n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. 10.2 Traficul de droguri si de persoane. Att traficul de droguri ct i cel de persoane ating cote alarmante n Rusia. Execuiile n stil mafiot sunt la ordinea zilei, iar mafia rus a devenit una dintre cele mai periculoase grupri. Rusia este ar furnizoare, de tranzit i destinaie pentru brbai, femei i copii care sunt vndui i exploatai pe pieele negre din Rusia i din alte ri pentru munc forat sau exploatare sexual. 10.3 Consumul de droguri. Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate grele, consumul de droguri afectnd in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI). Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungnd 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat Dependenta, Crima si Insurgenta, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

25

10.4 HIV/SIDA Drogurile se afla la originea a 65% dintre cazurile de imbolnaviri de SIDA din Rusia, unde epidemia de HIV continua sa castige teren, in pofida diferitelor masuri si programe de prevenire. Conform registrelor medicale, in Rusia se afla 448.000 de seropozitivi, adica 0,3% din totalul populatiei. Peste 80% dintre seropozitivii rusi avand varsta cuprinsa intre 15 si 30 de ani.SIDA se raspandeste in Rusia in principal in mediul tinerilor care consuma droguri. Actele sexuale neprotejate reprezinta, ca pondere, a doua cauza de raspandire a virusului HIV in Rusia, dupa consumul de droguri.Autoritatile moscovite au denuntat recent proliferarea traficului de droguri produse in Afganistan pe teritoriul rus, acuzand autoritatile de la Kabul si forta internationala din Afganistan, de ineficienta in stapanirea flagelului drogurilor. Peste 37.000 de cetateni rusi s-au infectat cu HIV de la inceputul acestui an, cifra ce ar putea ajunge la 50.000 pana la sfarsitul anului . 10.5 Nivelul coruptiei. Potrivit studiului global anual al PricewaterhouseCoopers cu privire la infraciunile economice, Rusia este ara cu cele mai multe nclcri ale legii din lume. Indexul asupra percepiei corupiei, lansat la nceputul lunii trecute de Transparency International, a fost mai indulgent, plasnd Rusia pe locul 146 n lume, din 180 de naiuni luate n calcul. Prins n top ntre Kenya i Sierra Leone, Rusia este n aceeai zon n care se afla anul trecut, cnd era pe locul 147 n aceeai analiz. Raportul PricewaterhouseCoopers, mai recent, a venit ca un du rece pentru autoritile ruse prinse n lupta mpotriva crizei financiare. Relevana este extraordinar, avnd n vedere c majoritatea investitorilor internaionali iau n considerare astfel de rapoarte atunci cnd doresc s investeasc pe o anumit pia. Iar n Rusia, nc din vara trecut, fluxul investiiilor a curs n sens invers, nregistrndu-se mai multe retrageri de capital dect investiii noi. Potrivit Global Economic Crime Survey, Rusia este lider absolut n ceea ce privete corupia economic: 71% din firmele chestionate au declarat c s-au confruntat cu astfel de probleme n perioada ianuarie-septembrie 2009. Mai mult de jumtate dintre companii spun c triesc n fric, adic pot fi n orice moment inte pentru infraciuni economice. n top trei mai sunt Kenya, cu 67%, i Africa de Sud, cu 62%. De cealalt parte, cele mai puin corupte ri sunt Olanda, 15%, Hong-Kong, 13%, i Japonia, cu doar 9,6%. Media global este de 30%, iar media Europei de Est, de 34%. Poate cel mai ocant, rezultatul studiului arat o cretere cu 12% fa de 2008, continuare a unui trend ascendent din ultimii cinci ani. Vladimir Putin i, n special, Dmitri Medvedev i-au fcut un titlu de glorie din lupta mpotriva corupiei. 11. MASURI INTREPRINSE DE FEDERATIA RUSA IN ANUL 2008-2009 PENTRU MINIMALIZAREA EFECTELOR CRIZEI ECONOMICO-FINANCIARE. N r. Masura luata Nr. act normativ 26 Observatii

3 4

a) Masuri care vizeaza domeniul economic Majorarea, de la 12.01.2009, a taxelor vamale de import pentru auturisme si autospeciale cu 20-80%, functie de vechime Vor primi sprijin de la stat 295 de unitati economice. Lista cuprinde: 36 de intreprinderi din energia electrica, 30 de companii de transport, 30 de unitati cu profil agricol si industrie alimentara, 32 intreprinderi metalurgice, 7 retele comerciale, 10 reprezenanti ai sectorului petrol si gaze, 17 unitati ale industriei petrochimice si chimice, 18 firme de comunicatii si din industria transporturilor. Valoarea totala a ajutorului statului pentru acestea se cifreaza la 3,5 tril. ruble Majorarea taxelor vamale la carnea din import cu pana la 80% Reducerea importurilor la carnea de pui de la 1,252 milioane la 952 mii tone Majorarea taxelor vamale la ulei, lapte praf i orez: - taxa vamala pentru orez incepand 15 februarie pn n 15 mai 2009 se va majora de la 0,07 euro la 0,23 euro/ kg - taxele de import pentru unt, n 2009, vor creste de la 0,22 la 0,35 euro/kg - taxa vamala pentru lapte praf s-a majorat temporar cu 5% si pe parcursul a nou luni, va fi de 20% (cu excepia rilor CSI, pentru care actioneaza regimul scutirii de taxe vamale). Guvernul poate reduce la zero taxa la exportul de materii prime minerale Aceasta propunere s-a facut de primministrul Vladimir Putin, ca posibila

HG 943/15.12.20 08

Masura este destinata protectiei industriei auto autohtone Nu se aplica si componentelor auto Hotar Sprijinul va consta area Comisiei in garantii, reducerea Guvernament dobanzilor, reesalonarea si ale pentru modificarea sistemului Ridicarea indatorarilor, comenzi de Stabilitatii stat, ameliorarea tarifelor Dezvoltarii vamale. Economiei Vor fi minimalizate ruse din consecintele social11.01.2009 economice negative generate de incetarea activitatii intreprinderilor. HG 918/05.12.20 08 HG 1072/29.12.2 008 Protejarea productiei interne de carne Protejarea productiei interne de carne Majorarea tarifelor la orez - este o ncercare de a bloca importul acestui produs din strintate la preuri reduse, deoarece exista rezerve necesare proprii.

27

exportul de materii prime minerale i la ngrminte. Masura trebuie s fie nsoit de garanii de livrare pe piaa interna n conformitate cu acordurile i contractele existente. Reducerea cotei impozitului HG 5 pe profit de la 24 la 20% 957/15.12.20 08 Reducerea impozitelor in HG domeniul petrolier, de la 01 dec. 876/26.11.20 6 2008, de la 287,3 USD/t, la 192,1 08 USD/t; - Reducerea impozitelor in HG domeniul petrolier, de la 01 ian. 2009, 1023/25.12.2 de la 192,1 USD/t, la 119,1 USD/t. 008 7 - Incepnd cu 1 februarie 2009 taxa vamala pentru exporturile de petrol din Rusia se va reduce din nou, la 100,9 USD/to. Expansiunea economica a Rezol Federatiei Ruse catre tari cu o utia sedintei 8 economie mai sigura din China, de guvern din Japonia, India 25.11.2008 Cresterea cotei deductibile Legea pentru achizitionarea de locuinte nr 9 224/26.11.20 08 Cresterea ajutorului de somaj Hotar area Dumei de Stat in sedinta din 19.12.2008 1 privind modificarea legii de ocupare a fortei de munca in F.Rusa Reducerea impozitului pentru Legea 1 micul business, de la 15% la 5% nr 224/26.11.20 08 Pentru metalurgie, Rezol consecintele crizei mondiale vor fi utia sedintei diminuate prin inlocuirea partiala a de guvern din 28

Se urmaresc incurajarea businessului si reinvestirea profitului Rentabilizarea exporturilor ca urmare a prabusirii pretului petrolului(scadere a pretului de export de la 157 la 43 USD/baril)

Cresterea exporturilor rusesti Incurajarea investitiilor De la 1 ian. 2009, ajutorul maxim de somaj va fi 4,9 mii de ruble, in loc de 3,4 mii de ruble cat se programase anterior

Protectia urilor

IMM-

Protectia industriei metalurgice a Federatiei Ruse

cererii externe, in scadere, cu demararea de obiective interne si cresterea, in consecinta, a cererii: constructia de drumuri, cai ferate, infuzii de capital in industria aeronautica si auto, gazoducte oleoducte etc., care vor fi beneficiari ai productiei metalurgice. Majorarea taxelor vamale de import, provizorie pentru anumite tipuri de metal i evi laminate din fier sau oel i evi. Creterea taxei se aplic n special la burlane de tubaj, tubing, prajini de foraj, folosite la forajul de petrol si gaze. Taxele vamale pentru cele mai multe tipuri de tevi crete, de la 5% la 15%, i pe anumite poziii - de la 15% la 20%. De asemenea, taxele de import se vor aplica i la alte tipuri de produse laminate. De exemplu, pentru armtur i laminate plate, taxa vamal crete de la 5% la 15%. Modificrile de taxe vor afecta importul de laminate i oel din 11 pozitii iar pe cele de teav - din 46 poziii. Adoptarea tarifelor pentru taxe vamale la export pentru nichel i catozi din cupru. Anularea taxei vamale la export pentru nichel Noile tarife vor fi aplicate pentru: cupru rafinat, aliaje brute din cupru - 10%, catozi i seciuni de catozi - 0%, nichel - 0%.

25.11.2008

Hotar area Guvernului nr 9/9 ianuarie 2009 pentru o perioada de 9 luni Intra in vigoare la o luna de la publicarea oficiala

Hotar are de guvern (serviciul de presa al guvernului F.Ruse) Modif icrile vor intra n vigoare dup 7 zile de la data publicrii oficiale a hotrrii de guvern.

b)

Masuri de sustinere 29

si consolidare a sistemului financiar Majorarea de catre Banca central a Rusiei a principalelor dobnzi, n ncercarea de a susine cotaia rublei, recent devalorizat controlat, concomitent cu limitarea ieirilor de capital i temperarea tendinelor inflaioniste. De la 1 decembrie, rata de refinanare va crete de la 12% la 13%. Dobnda la creditele pentru o zi i pe apte zile, din licitaiile de rscumprare, va urca de la 9% la 10%. Garantarea depunerilor populatiei pana la suma de 700 mii 1 ruble ( cca 25.000 USD) (S-a reactivat Agentia pentru protejarea depunerilor si i-au fost largite atributiile ) S-au alocat 220 miliarde ruble pentru asanarea sistemului bancar. In plus, Banca Centrala efectueaza tot mai multe infuzii de lichiditate prin operatiile zilnice de pe piata REPO, iar Ministerul de finante a trecut de la incasarea trimestriala a TVA la cea lunara Guvernul a alocat, in 2008, 1 175 miliarde ruble pentru cumpararea titlurilor de valoare Politica viitoare de creditare va urmari evitarea devalorizarii rublei 1 si reducerea presiunii asupra preturilor 1 Adoptarea de masuri populare la nivel de guvern, care sa sporeasca competitivitatea pietei de capital ruse. Se are in vedere, printre altele, posibilitatea modificarii legislatiei, conjugata cu activitatea investitorilor. Sunt in dezbatere, Proiectul strategiei de dezvoltare a pietei financiare a Rusiei pana in anul 2020 Este in dezbatere, Proiectul de

Hotar area Bancii Centrale a Federatiei Ruse din 28.11. 2008

Se va susine cotaia rublei; Se vor limita ieirile de capital(in 2008 exodul de capital s-a ridicat la 129,9 miliarde $, fata de 83,1 miliarde $ in 2007); Se va incerca temperarea tendinelor inflaioniste Protectia populatiei

Rezol utia sedintei de guvern din 25.11.2008

Analistii considera ca aceste actiuni stabilizeaza exodul de capital din sistemul financiar al Rusiei

Sprijinul intreprinderilor ale caror actiuni au scazut Se urmareste reducerea inflatiei si ridicarea standardului de viata al populatiei Noua legislatie va favoriza in continuare activitatea investitorilor straini in Rusia, dar va sustine consolidarea unei mase de investitori locali, care sa detina propriile institutii financiare puternice. Este necesara apararea mai ferma a 30

lege pentru contracararea afacerilor pe baza manipularii informatiilor

drepturilor investitorilor, statul trebuie sa instituie un sistem compensatoriu, care sa garanteze acoperirea pierderilor cetatenilor generate de actiunile neloiale ale partenerilor de pe piata. Proiectele de lege care sunt in curs de adoptare se refera la raspunderea penala in cazul manipularilor financiare pe piata.

11.1 Rusia acorda 20 miliarde dolari pentru salvarea industriei auto. Guvernul rus a dezvluit un plan de investiii n valoare de 20 miliarde de dolari n urmtorul deceniu pentru a transforma industria auto rus ntr-un juctor global important. Circa 19,6 miliarde de dolari din fonduri de stat vor fi investite n industria auto pn n 2020. Scopul global este ca Rusia sa aiba n aceast ar o industrie auto modern care s includ ntregul lan pn la produsul final. Piaa auto ruseasc, considerat nainte de criza financiar a avea cele mai bune perspective de cretere din Europa, s-a redus cu 49 procente n 2009. A nceput s se stabilizeze n ianuarie, dar tot este la minus 37 la sut fa de nivelul anului anterior. Cel mai grav lovit de criz a fost cel mai mare constructor din Rusia, Avtovaz, constructorul Lada cu 100.000 de angajai, care a fost n pragul falimentului. Putin a ludat succesul Rusiei n atragerea a practic tuturor marilor productori auto de a investi i a produce mrcile lor la fabrici ruseti. Incluznd investiiile strine ale companiilor auto, guvernul se ateapt la investiii totale de 40 miliarde de dolari n urmtorii zece ani. 12. RUSIA SECOLULUI XXI IMAGINEA VIITORULUI DORIT Pe 4 februarie 2010 la Moscova a fost lansat raportul Rusia secolului XXI imaginea viitorului dorit, elaborat de catre cercetatorii Institutului pentru Dezvoltare Moderna. Unul dintre membrii Consiliului Administrativ al acestui centru de cercetare este insusi presedintele rus, Dmitrii Medvedev. Continutul acestui studiu a fost facut public in ajunul celebrarii de catre Dmitrii Medvedev a primei jumatati a mandatului sau prezidential. Rusia secolului XXI va trece prin transformari radicale, astfel incat sa atinga un nivel mult mai avansat al dezvoltarii politice, economice si sociale fata de actualul, sunt de parere autorii raportului prezentat pe 4 februarie 2010. Spre sfarsitul celui de-al doilea mandat prezidential, Vladimir Putin, lansa Strategia 2020 document care a fost tratat de catre experti drept o replica reusita a 31

Testamentului lui Petru cel Mare, prin care promotorul acesteia isi expunea deschis doleantele de revenire a Rusiei in politica mondiala in calitate de lider incontestabil al unui spatiu pe care altadata si-l supusese fara prea mari eforturi, dar pe care il pierduse dupa prabusirea Uniunii Sovietice. Daca in interior Strategia 2020 a fost apreciata ca un document capabil sa produca schimbarea pe care si-o doreste nu doar liderul politic rus, ci si cetateanul deprins cu eticheta de stat imbatabil, atunci in afara tarii aceasta a fost tratata cu raceala, deoarece prin continutul sau textul documentului facea aluzii la pretentii de reconstituire a spatiului in care Rusia era custode incontestabil in trecutul nu prea indepartat, vecinatatea apropiata intrand si ea in randul acestor doleante. Textul raportului Rusia secolului XXI pare sa conteste, iar pe alocuri chiar sa isi permita anularea unor obiective de politica interna si externa promovate de Vladimir Putin. Actualul presedinte rus, Dmitrii Medvedev, incearca sa impuna o viziune noua, una orientata catre vest fata de predecesorul sau. Inca in ajunul lansarii raportului Rusia secolului XXI mediul politic de la Moscova se scindase in doua tabere: pro si contra prevederilor incluse in textul acestuia. Cauzele acestei brese la nivel academic, social, dar mai ales politic sunt multiple. Un singur lucru ramane a fi sigur: modernizarea statului rus se va impune doar printr-un acord total in cadrul societatii civile, care este divizata din cauza viziunii diferite pe care o are fata de viitorul si rolul Federatiei Ruse pe scena internationala. Rusia secolului XXI este un document in care vom gasi informatii utile cu privire la starea natiunii. Autorii prezinta conditiile economice, politice si sociale ale Federatiei Ruse, pe care le-a mostenit presedintele rus, Dmitri Medvedev, de la predecesorul si profesorul sau, Vladimir Putin, dar si nostalgia dupa perioada in care functionarea institutiilor democratice nu erau supuse unei presiuni politice atat de vizibile. 12.1 Mostenirea In conformitate cu opiniile autorilor raportului Rusia in secolul XXI, societatea rusa este divizata si incapabila sa atinga un consens in privinta directiei pe care trebuie sa o adopte dezvoltarea economica si politica a statului. Modernizarea Federatiei Ruse necesita acordul strategic al populatiei, iar daca aceasta este indecisa in privinta cursului democratic al tarii va fi foarte greu, daca nu chiar imposibil, ca autoritatile sa reuseasca sa infaptuiasca schimbarea de care are nevoie Federatia Rusa. Dependenta economiei de exportul de materie prima, depopularea si birocratia excesiva sunt printre cele mai grave probleme cu care se confrunta Rusia la etapa actuala, iar depistarea unor elemente arhaice in sfera politica nu pot decat sa incetineasca avansarea Rusiei in calitate de lider mondial. Aceiasi cercetatori sustin ideea conform careia economia rusa inca se mai conduce dupa algoritmul economiei planificate. Renuntarea la acest model de dezvoltare si trecerea la economia de piata este impetuos necesara pentru ca modernizarea Rusiei sa aiba un caracter profund. Toate aceste prioritati trebuie sa fie infaptuite de catre indivizi cu un dezvoltat spirit critic, nelimitat din punct de vedere politic si economic, crescut intr-un stat in care libertatea si independenta opiniilor este respectata si aparata. Prin repetarea sintagmei individ liber, chiar si cel mai impartial cititor al textului documentului poate sa isi construiasca o imagine corecta despre fragilitatea libertatii individuale a cetateanului rus. 32

Intr-o societatea moderna, dupa cum bine observa autorii, poporul nu este doar publicul clasei politice, ci si cel care o autorizeaza sa indeplineasca anumite actiuni. 12.2 Imperativele politice si directiile de actiune. Federatia Rusa oscileaza intre cresteri si scaderi bruste ale indicatorilor macroeconomici. Actuala guvernare pare sa opteze pentru o dezvoltare mai lenta, dar care sa fie directionata spre excluderea aparitiei unor perturbatii majore in cursul de dezvoltare al tarii. Modelul acesta a fost mostenit din perioada sovietica. Adaptarea lui la realitatile cotidiene este o greseala, pentru ca ocsilatiile care apar in sistemul economic al tarii nu fac altceva decat sa incetineasca considerabil avansarea statului pe scena internationala. In textul raportului a fost, de altfel, specificat faptul ca multe state au trecut printr-un proces neasteptat de dezvoltare, iar mai apoi au regresat si au reocupat pozitia naturala in interiorul sistemului fara a-i perturba evolutia. Rusia a fost, insa, lider mondial numai dupa ce a adoptat principiul de arhaizare a factorului politic si al sferei sociale, limitandu-si astfel perspectivele de dezvoltare si de actiune, deoarece noul sistem care se forma nu era capabil sa produca inovare. Federatia Rusa, adauga autorii raportului, s-a dezvoltat de cele mai multe ori dup ace a trecut prin crize economice si sociale profunde, ceea ce nu i-a permis liderilor sai efectueze o schimbare calitativa a modului de functionare a economiei, ci doar una cantitativa. Pentru ca schimbarea sa se produca intr-o maniera ferma, profunda si sa cuprinda sistemul institutional au fost stabilite anumite prioritati si linii de actiune. Printre acestea se regasesc necesitatea reinnoirii sistemului politic, prin eliminarea caracteristicilor autoritare in procesul de luare a deciziilor si adoptare a strategiilor de actiune, eliminarea birocratiei si a coruptiei la nivelul organelor si institutiilor de stat, dar si asigurarea dreptului la proprietate private. Pentru ca aceste obiective sa poata fi atinse este necesar a adopta anumite directii de actiune. Acestea se regasesc in numar mare in textul raportului si tin in marea lor majoritate de aceleasi principii autoritare de conducere, birocratie, coruptie si ingradirea dezvoltarii libere a personalitatii individului. Autoritatile statului nu trebuie sa se implice in afacerile private si in viata cetatenilor, daca activitatile acestora nu contravin legii. Institutiile statului au deprins exercitiul unor functii inutile, care intr-un stat modern nu-si au locul. Eliminarea conflictelor de interese, orientarea spre rezultate si aplicarea principiului liberal functionarul public are voie sa faca doar ceea ce este permis de lege sunt cateva chei, atulizarea carora pot asigura reusita acestui proiect de modernizare a statului rus. 12.3 Cum va arata viitorul? Pentru actuala conducere de la Kremlin, mai exact pentru adeptii presedinte rus in exercitiu, Dmitrii Medvedev, viitorul va arata bine si asta deoarece reformele care vor fi indeplinite in interiorul statului le va permite cetatenilor rusi sa se alinieze nivelului de dezvoltare a liderilor mondiali. Printre schimbarile care se vor produce se regasesc urmatoarele: schimbarea termenului mandatului presedintelui tarii la 5 ani, a celui de deputat va fi de 4 ani, iar Federatia Rusa in sfarsit se va putea bucura de un sistem pluripartidist. Schimbari majore vor suferi si fortele armate, in care satisfacerea serviciului militar va fi de buna voie. Va

33

fi reformat si Serviciul de Stat pentru Securitate (FSB), care se va primi denumirea de Serviciul de Stat de Contraspionaj. Pe plan international Federatia Rusa va fi acceptata in calitate de membra cu drepturi depline a tuturor organizatiilor internationale importante, incusiv in OMC si chiar NATO, dupa ce occidentalii vor recunoaste meritele implicarii rusesti in rezolvarea unui important conflict regional din lumea a treia. Desi in textul raportului nu este specificat conflictul, ultimele miscari in relatiile bilaterale dintre NATO si Rusia ne indica Afganistanul ca eventual fundament pentru reconcilierea si aprofundarea raportului de cooperare dintre cei doi actori ai relatiilor internationale. Spre deosebire de Alianta Nord-Atlantica, Uniunea Europeana nu este atat de interesanta pentru Federatia Rusa. Cu aceasta organizatie internationala Kremlinul isi doreste avansarea unui dialog politic si economic, fara a pune accent deosebit pe integrare. Rusia va deveni partenerul strategic al Uniunii Europene, iar rolul lor in lume se va intari datorita colaborarii dintre cele doua pentru crearea Complexului Energetic European Unificat. Un alt argument in favoarea adancirii cooperarii dintre Bruxelles si Moscova va fi aprobarea Tratatului de Securitate Europeana (propus tot de Dmitrii Medvedev) sau Helsinki 2, dupa cum mai este cunoscut in presa occidentala. Rusia va insista pe demilitarizarea politicii europene, dar si pe oprirea extinderii NATO catre Est, acolo unde termenul spatiu post-sovietic va fi scos din uz si in care va ramane actuala sintagma vecinatate apropiata. Apare o alta intrebare aici: de ce Rusia nu isi doreste o eventuala integrare europeana? Raspunsul este oferit, indirect, de acelasi text al raportului. Rusia va relua eforturile de resuscitare ale Comunitatii Statelor Independente, unde isi va mentine acelasi rol de lider incontestabil. Indicatorii economici ai CSI vor atinge limite cu mult superioare celor actuale, astfel incat state paria, precum este Georgia, isi vor dori reintoarcerea la matca. De asemenea, se recunoaste si faptul ca Tarile Baltice nu vor mai reveni in zona de influenta rusa, din cauza apartenentei acestora la Uniunea Europeana. Occidentul va fi pus in situatia de a accepta Federatia Rusa drept unul dintre liderii politici mondiali. Daca Rusia nu va reusi sa adopte modernizarea ca principiu de baza, nu va fi nicio tragedie. Totul va depinde de modul in care se va derula colapsul Ursului Mare, dupa cum este numita de opinia publica internationala acest actor statal. Daca Rusia se va prabusi linistit, fara sa perturbeze evolutia sistemului global, atunci nu vom asista la schimbari majore pe scena internationala. Este capabila Federatia Rusa sa se dezintegreze fara sa se declanseze mai multe conflicte regionale periculoase mai ales in Asia Centrala? Putin probabil, deoarece ea le-a alimentat de-a lungul istoriei mai mult decat altii.

34

Surse: http://www.capitalul.ro/ http://www.bloombiz.ro/ http://www.money.ro/ http://www.economywatch.com/ http://www.romanian.ruvr.ru/ http://www.ziare.com/ http://www.inforusia.ro/

35