Seminar 5
1. Fie k · k: V → [0, ∞) norma indusa de un produs scalar <, >: V × V → R pe spatiul liniar real V . Demonstrati:
(a) (inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwartz) |< u, v >|≤k u kk v k, ∀u, v ∈ V . Egalitatea are loc daca si
numai daca ∃λ ∈ R astfel incat u = λv ;
(b) (inegalitatea Minkowski) k u + v k≤k u k + k v k, ∀u, v ∈ V . Egalitatea are loc daca si numai daca
∃λ ∈ [0, ∞) astfel incat u = λv ;
(c) (egalitatea paralelogramului) k u + v k2 + k u − v k2 = 2 k u k2 + k v k2
(d) (Pitagora) u ⊥ v ⇔k u + v k2 =k u k2 + k v k2 ; (spunem ca doi vectori sunt perpendiculari daca produsul
lor scalar este 0).
(e) Daca S = {u1 , · · · , uk } este un sistem ortogonal de vectori din V , atunci
k
X k
X
k u2i k= k ui k2 ;
i=1 i=1
(f) u ⊥ v ⇔k u + v k=k u − v k;
(g) k u k=k v k⇔ (u + v) ⊥ (u − v).
2. In raport cu produsul scalar canonic pe R3 ortonormati urmatoarele sisteme de vectori, folosind procedeul Gram-
Schmidt:
(a) v1 = (2, 1, 2), v2 = (1, 2, −2), v3 = (2, −2, 1);
(b) v1 = (1, 2, 2), v2 = (1, 1, −5), v3 = (3, 2, 8).
3. In R4 inzestrat cu structura euclidiana canonica se considera subspatiul liniar E = [f1 , f2 , f3 ], unde f1 =
(1, 0, 0, 1), f2 = (0, 1, 1, 0), f3 = (1, 0, 0, −1). Determinati complementul ortogonal al lui E si o baza ortonormata
a lui R4 adaptata descompunerii R4 = E ⊕ E ⊥ .
4. Fie R2 dotat cu structura euclidiana reala canonica.
√ √
(a) Calculati unghiul vectorilor u1 = (1, 3) si u2 = ( 3, 1). Calculati apoi unghiul orientat al perechii ordonate
(u1 , u2 ) si unghiul orientat al perechii ordonate (u2 , u1 ).
(b) Vericati ca vectorii v1 = (9, 1), v2 = (4, 13), v3 = (−8, 8), v4 = (−3, −4) determina varfurile unui patrat
din R2 .
(c) Daca
u ∈ R ,u 6= 0 este dat, sa se arate ca orice vector nenul w ⊥ u se poate scrie sub forma w =
2
λ kuk2 u − v , unde λ ∈ R\{0} si v este un vector arbitrar din R2 necoliniar cu u.
<u,v>
5. Determinati o baza ortonormata in raport cu produsul scalar canonic pe R4 in subspatiul liniar E al solutiilor
sistemului (
x − 2y + z + t = 0,
2x + y − 2z − t = 0.
Determinati apoi complementul ortogonal al lui E si o baza ortonormata adaptata descompunerii R4 = E ⊕ E ⊥ .
6. Fie B = {e1 , e2 , e3 } o baza in R3 inzestrat cu produsul scalar canonic.
(a) Fara a calcula lungimile vectorilor w1 = e1 + e2 + e3 , w2 = −2e1 + e3 , w3 = −e1 + e2 + 2e3 , aratati ca
k w3 k<k w1 k + k w2 k.
1
(b) Determinati o baza ortonormata a subspatiului [w1 , w2 ] a lui R3 si sa se determine complementul sau ortog-
onal in R3 .
7. Intr-un plan vectorial euclidian E se √considera se considera
√
baza ortonormata B = {e1 , e2 } si aplicatia liniara
T : E → E data prin T (e1 ) = 2 e1 + 2 e2 , T (e2 ) = − 2 e1 + 21 e2 .
1 3 3
(a) Determinati T (u) pentru orice u ∈ E si scrieti ecuatiile lui T in raport cu baza B .
(b) Vericati daca T este aplicatie ortogonala.
8. Fie R3 inzestrat cu produsul scalar canonic.
(a) Vericati ca S = {v1 = (1, 1, 1), v2 = (−1, 1, 0), v3 = (1, 1, −2)} este un sistem ortogonal de vectori. Expri-
mati vectorul v = (1, −1, 1) ca o combinatie liniara a vectorilor lui S . Determinati proiectia ortogonala a
vectorului u = (1, 3, −1) pe spatiul liniar W = [w1 , w2 ], unde w1 = (1, −2, 1), w2 = (2, 1, 0). Am notat prin
[S] subspatiul liniar generat de S ⊂ R3 .
(b) Determinati proiectia ortogonala a vectorului a = (1, 3, −1) pe spatiul liniar V , apoi simetria ortogonala a
lui a fata de V , unde V = [a1 , a2 ], cu a1 = (1, −2, 1) si a2 = (2, 1, 0).
(c) Care este proiectia ortogonala a vectorului a pe U = [b], cu b = (1, 1, 1)? Dar simetria ortogonala a lui a
fata de U ?
9. Fie T : R2 → R2 o aplicatie liniara, cu R2 inzestrat cu structura euclidiana canonica si orientat.
(a) Presupunem ca T are in raport cu baza canonica a lui R2 una dintre matricele:
1
− 32
0 −1 2 α α+1
1 1 , α, β ∈ R.
1 0 2 2 1 β
In ce caz T este ortogonala?
(b) Demonstrati ca T este ortogonala daca si numai daca matricea ei in raport cu baza canonica este de una
din urmatoarele forme:
cos θ − sin θ cos θ sin θ
A1 = , A2 = , θ ∈ (−π, π].
sin θ cos θ sin θ − cos θ
Aplicatiile ortogonale de specia I se numesc rotatii. Observati ca matricea oricarei rotatii este de forma A1 ,
iar a unei aplicatii ortogonale de specia a II-a este de forma A2 .
(c) Se considera B = {e1 , e2 } o baza ortonormata pozitiva si vectorul a astfel incat unghiul orientat dintre e1
si a este θ ∈ (−π, π]. Demonstrati ca matricea simetriei ortogonale fata de subspatiul [a], in raport cu baza
B este
cos 2θ sin 2θ
A= .
sin 2θ − cos 2θ
Deci Sa este o aplicatie ortogonala de specia a II-a. Reciproc, demonstrati ca orice aplicatie ortogonala de
specia a doua a lui R2 pe R2 poate conceputa ca o simetrie ortogonala fata de o dreapta vectoriala din
R2 .
10. Fie a si b doi vectori necoliniari din R2 inzestrat cu structura euclidiana canonica si orientat. Determinati conditii
necesare si suciente ca Sa ◦ Sb = Sb ◦ Sa , unde Sa este simetria ortogonala fata de dreapta vectoriala [a].