Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link].

org

r
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

COMANDA
y

DISTANTA
,
•

Nimic nni atngitor Ji l)lal co- - Reglajul volumului sonor se

mod decit sa uigurim reglajele ce- face simplu la Iimitatorul dinaintea
levizorului nostru - ,i in primul [Link] din calea de sunet.
rind cele funqionale. de volum so-- Acest Iimitator este alimentat cu
nor, luminozitate. contrast - (lrt tenslune continul pe ecran (40-50 V)
sl ne apropiem de aparat $1 flri 51 prin divilor relistiv, ca in fig. 2.
intrerupem. mal ales. vizionarea Eeranul (punetu! 3) se leagi la elec-
programelor! Telecomanda televi- trodul 3 de la muB, ce Introduce
zorului- telecomanda priM cablu- poten~lometrul de 250 kn, lar a-
nu reprezind cltu,i de pu~ln 0 dl· cesta regleazl, la rindul lui, poten-
ficultate de net recut pentru un ~Ialul ecranului prin montaj poten·
electronist; mai mult chiar, mulce liometrie (fig. 2).
dintre televizoarele existence atl - Reglajul lumlnozid~ll se rea-
in comert sine prevbute cu mufe lileazl prln montarea in paralel pe
1
iN A
speciale in vederea acestei adaptlri
Asdel, televizoarele de tip «Cos-
poten~iometrul de reglare a luml-
nOlititli a unul poten~iometru in

MINA mos» (<<Orion») ti «lotus» posed;

o muil cu soclu octal in vederea
celor 3 reglaje amintite mal sus:
montaj de rezisten~l varia bill cu 0
valoare de 2-3 ori mai mare dedt
valoarea poten~lometrulul de reglaj
DV. sunet (volum), lumlnozltate. con-
trast. Telecomanda nu implid dedt
al !umlnozitilll (fig. 3).
- Reglajul contrastulul se reali·
folosirea. corecti a schemei tele- zean. de asemenea, prin montarea

ClRO
vizorului (in care sint date legitu. in paralel pe poten~iometrul de va-
rile la soelu-teleeomanda) ~i. bine- riere a contrastuful a unul poten-
in~eles, proeurarea unui numir de ~iometru in montaj de rezlstentl
piese auxiliare. Astfel. pentru rea- variablll (de 2-3 orl mai mare decit
liurea dispozitivului de telecoman- cea a potentiometrulul fix).
di sint neeesari 3 poten~iometre, ~i La punerea in functiune, toate re-
anume: un poten~iometru de clajele (volum mare, contrast, lu·
250 kn, un poten~iometru de minozitate) se montem pe pozltle
n
2,2 M ~I unul de 2,5 MQ. Aees« de maxim.
poten~iometre se montem intr-o
cutie de material plastic. eonvenabil
aleasi. legitura Bcindu·se eu un
cablu eu 5 fire eu lungimea de
4-5 m. are mere" la un culot de
tub octal c.a.r.e joad rol de muta-
tad. In fig. 1 se and legitunle ce
se fae pentru televizoarele cC~·
mon (cOrion»). Sistemul astfel fo--
losit se pcsate aplica la orice televi-
zor, chiar ~i la cele care nu au pre-
vlzud 0 astfel de muB.. fn primul
rind se montena mufa·mami in
spatele televlzorului, muB. ce es
un soelu octal fixat pe 0 buca e
tabli prin51 de eutia televiz lui.
Vom incepe 51 antam c se fac
astlel de reglaje:

COLABORATORI PERMANENTI:
• Ing. R. COMAN. Dr. ing. L. FLORU • Tehn. Nlc.
HANU • Ing. M. IVANCIOVICI • Ing. V. LAURIC
• Biolog EI. MANTU • Ing. L. MARTIN • Ing. 1.
MIHAESCU. Ing. R. MOSCOVICI • Ing. Gh. MYTII<O
• Prof. 1. pATRASCU • Ing. D. PETROPOL • Fiz. VI.
RADU • Ing. L. RUBEL • Ing. II. SUCIU • Arh. E.
VERNESCU • Ing. D. ZAMFIRESCU • Dr. ing. FJ.
ZAGANESCU.
Pnzcntarea art:i5tici: ADRIAN MATEESCli
Prezcntarea rraficl: ARCADIE OANEUUC
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link] I

DE LA
di~ertisment luminos: :.L :

LAMPA cu... PETR01~

'( l ( CTRON I CA~
.-
Titlul- oriclt y; s-ar pires. de fantezist - nu este rezistents R , prin care, atunci cind T3 este blotat,
Iipsit de 0 justifk:are riguros... electronicl.. 9
Lampa pe care 0 avem 10 veder. poete fi ob1lnutl. treee un curent care insA nu poate produce anclan-
relstiY aimplu dintr~ veche 18mpA de lIuminat cu $area. Func1ie de sensibilitatea releului, aceastA
petrol: fitllul urmeazl a fi lnlocuit cu un bee cu fa- rezlstentA poate fi mariti sau sa poate renunta la
sung mignon, lar petrolul lam pant... cu un cordon ee. Asttel, dacl releul este mai sensibil de 10 mA,
de alimentar. de la reteaua de curem alteroati';'. aceas1A rez.isten16 va Ii eliminatA,
Sistemul de aprindef. ,I stinger. a fast plstra1:. fotodiodele pot fi de ora tip sau pot fi confectiO-
(Aeeastj veiozl 58 aprinde cu chibritul ,i S8 stinge nate din tranzistori defecti dupA instruc1iunile din

Va 11m sanar -+---J prln suflar. unu! curent de aer inspre lampA)
Functionarea plrtii electron ice est. relatlv slmpll:
intrerupltorul becului est. constiturt de contactals
num6rul trecut al reviatei.
Fotodlodele se monteazA pe lampe cu petrol, 8$8
cum se vede in figulll 2. Fotodioda F foloseflte
1
unul f.18U. Raleul 8ste ac1ionat de un montaj elec· pentru aprinderea IAmpii cu ajutorul unui chibrlt ce
tronlc care 8ste comandat de 0 surd luminoas6, ae apropie de capAtul fotodiodei. Fotodioda F2 ser-
Montajul electronic are schema din figura 1 ,i
este compus dlntr-un triger Schmitt cu tranzistoarele ve$te pentru men1inerea PI pozllia aprins datoritA
T ,i T 2 fI,l un ampllflcator repetor cu tranzistorul T3 faptului cA prln 8$eZarea el ea prlme'ite lumina de
1 la becul ·16mpll.
Impedanta de sarcln6 a repetorului 0 constitule In- CTnd dorlm 86 stlngem lampa va trebui sA obturam
f4,urare8 releului. aceastl dlodll, asttel CB pe ea sll nu mai cadi razele
Princlplul de functionare este urm6torul: lumlnoase. Aceasta se realizeazA U$or cu ajutorul
Trigerul Schmitt este un circuit Clue are proprle- unel clapele din stanlol ce poate bascu!a Tn fa18
tatBa Coli loll varlalil lente ale tensiunii de intrar. 56 fotodlodel F2' Pozllie stebi!6 a c1apetel 8$ez8t1 1n
produc6 0 bascular. rapidA 1.11 ie$ire Astrel dac6 fala fotodiodei per mite razelor luminQ..,c;;p 1A I,.. h- ,
[Link] blocat tranzistorul T l' prin &1 va trece 51 ajungl loll F2' Clod suflAm spre lampa, cl2pttta d.n

Lumi-
un curent negliJabil ,iin colectorul acestui tranzls-
tor vom glsi praetic tensiunea de alimentare E
staniol, fiind u$oar4, va bascula far~ dificultA11 I=tttsr~
fotodlod8 F2' Aceest8, nemaifiind luminala. '18 pro-
e
nal/tate L - ----l
Tn aceast! situalie, baza tranzislorului T 2 alimenttn- duce bascularea trlgerului Schmitt • .,rod ca rezu'·
dU-5e din acest punct prin divizorul format de tat final declansarea releului ce 'fa ntretupe astfe'
fig 1 alimentare8 de Ie retea a becu ul
~, R $i R 5e va gasl Ia un potential negativ ridi-
S e Pentru 0 noua apnndere a beculu \18 trebu. dm
cat, deci tranzistorul T2 este desehis Potentia lui nou sA luminAm fo1odioda Fl' Montel I ectroOlC:

+ eoiectorulul acestui tranzistor este se6zut, dec!

baza tranzistorulul T3' care este corectatA prtn re-
impreunA cu releul 5e introduc -n [Link] de
petrol .III IAmpll, Pentru aCB8s!a 'Va Ii eser sa
decuplm fundul acestui rezervor (Ia ... n at~"8f de
zi,stenta R ' va avea 0 tensiune scAzutl. ce nu per-
S tAlat gHmun) $1 sl-I inlocuim cu un cenae dIM rna·
mite acestul tranzistor sa dea curentul necesar tenal plastic
anclan$Arii reJeului Realizarea practici a acestei veioze nu este com·
DacA fotodloda, montata. tntre baza tranzistorului plicatA $i, daci se lucreazA cu atenlie, 'Va de salis-
T 1 $i tensiunea de alimentare prin rezistenta R , feelH depline, aprinderea unul bee electric cu aju·
est. lumlnat4, ea 58 va deschide ,i 1
baza tranzisto-
ruluiT1 se va negativa puteroie. Tranzistorul T
torul unul chibrit sau orice alta sursl lummoasa
flind de un efect spectaculer deoseblt
1
Tncepe sI conduc6, $1 prin R va treee un curent
2
dtn ce Tn ce mal mare. Aceasta face ca potentialul
colectorului T1 sI scadl din ce in ce mal mull Scade,
de asemenea, ,i potenlialul bazei tranzistorului
T 2' fapt care duce la bloc8rea tranzistoruJui T 2:
pe coleetorul aeestui tranzistor va fi un poten1ial
negativ ridicat.
Valum Baza tranzistorului T3 va primi de asemenea un
sonar fig 2 potential negativ ridicat fli tranzistorul T3 se va
deschide. Tn aceast6 situ81ie curentul va treee pnn
tranzlstor, va produce anclan$area releulul. Pentru
a u$ura funcllonarea tranzistorlilui T3 s-a introdus
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
INSTRUMENT
PENTRU
Determinarea BxaetA a valorii diferitelor elemente valoare la dreapta sau Ie stinga lui zero, dupa cum

MASURAT de circuit constituie peptru construetorii 8matori,

aproape totdeauna, un moment dificil Tn reaUzarea
diferitelor montaje radioelectronice. Si dacl
blema mlsurlrii rezisten1elor ar fi oarecum mai
pro-
frecventa de rezonantJ a circurtului acordat Isle
mai mare SIlU mal micA declt II oseilatorului.
Reacordllrea se face dirt Cw. care, etalonat filndo,
ne va indk:a tocmai valoarea lui l . sau c...
simpll, mAsurarea inductan1e1or $i capacitltilor care Schema electricA este data In fig. t.

Ls,C •
intrl tn componenta circuitelor rezonante rlmtne 0
problemA inevitabil deschisl. Singura solutie rea-
listl - instrumentele profesionale clasice afectate
acestor mlsurlri nefiind Ia 'odem,"a Incepltorilor
- 0 constituMt realizarea, prin mijloace proprii, a
unui instrument simplu, pU1in costisitor ~i totodata
de mare precizie.
Instrumentul pe care vi-l recomandlm afe 8vanta-
jul gabaritului redus, 81 simplitlltii ~i in acela~j timp
Aparatul peate fi construit in varianta cu tub elec-
tronic sau tranzistor. La fel 58 poale utiliza Orlce
frecventA penlru osciletor, deci orice cuart avem
la indeminl.
Calculele diverselor elemente de Circuit 58 fac
in funetie de frecventa cuartului, dupa cum $i eta-
lonarea.

sa
Este reeomandabil ca elementele instrumentului
se mAsoara exact dupl cum ~l gradarea scalei
al unei mari exactitAti de misurA. Precizlm totodatl in valorils lui C ~i lsa 58 fael eu ajutorul unor ele-
cI eI poate-fi construit ca unitate independentl sau mente etalon.
inglobat in ah instrument mai compktx. Condensatorul Cv trebuie sa he de bunl calitate,
Tn DnnelDiu, instrumentul se compune dintr-un stabil, mecantc. $I termic, eu dielectric aer $i de
oscilator de mare stabihtate cu cuait Q, un detector, capacitate Intre 10 ~i 490 pF.
un aparat de rnasura etalonat cu zero Ia mijlocul Calculele ce urmeazl au fost fAeute pentru frec-
sclrh ~i un circuit rezonant cu aeord variabil. venta cuartului de 1 MHz, dar ele pot Ii utilizale la
Circuitul de mlsurl este circuitul acordat la care orice frecvent6.
58 cupleazll capaeitatea sau inductanta de valoare luind pe Cv initial, calcullm pe l,:
necu(loscutl 1
Acest cireuit 58 acordA totdeauna pe frecventa
oscilatorului prin intermediul condensatorului ~
la rezonanta. gAsindu-se in fall cu oseilatorul, Tn game lotiia, instrumentul masoara capacit4ti
galvanometrul ne va arlta zero pe scali
Clnd frecventa de aeord a circurtului nu este egala
eu a oseilatorului, galvanometrul ne va indica 0
c.. = ,
0-;-500 pF
Ct = 4iiil'l::;' c..+ e.-Ct.

I
I

,
Generatorul de radiofrecvenli a cirui sche- Bobina L 1 arc 165 <k spile OJ prizlla 48
ml este prezentllll'l in figwa allturati am- de spile, bobinall'l OJ sirmlI <k o,l5 mm dia-
perl gama de frecvente 150 kHz -7 30 MHz metru pe 0 I~ <k 4 mm. Bobina La arc
in plItru subgame: 1- 150 ...... 365 kHz; I I - 65 <k spile OJ prizl Ia 18 spile reaJizall'l 01
365 -;- 850 kHz; III - 850 -;- 2000kHz; coodudtl'de cupru 01 diametrul <k 0,25 mm,
IV - 4 -7- 10 MHz ~ alte !rei subgame utili- bobinajul spiri lingl spiri. Bobina 4
se rcl-
zlnd armonicele: V - 1,7 -7- 4 MHz (01 ar- 1izeazi pe 0 carcasI de calit 01 diametrul de
monica a doua In pma III); VI - 8 -7 20 18 mm ~ va llVtll 24 de spm: din sirmlI 01

GENERATOR MHz (cu annonica a doua In pma lV);

~ VII - 12 -7- 30 MHz (01 armonica a treia
diametrul de 0,5 mm, bobinate Bri pas, 01
prizl Ia spira a pptea. In ccntrul bobinei
DE In pma lV). se va fixa carcasa <k 10 um previzull'l 01
SEMNAL OsciIatorul este realizat 01 tranzistorul miez reglabil.
11411A. Cele plItru subgame se scbimbi cu OsciIatorul poete fi modular in amplitu-

T - ajutorul comutlltorului K 3 cu douA steliuni.

Tensiunea la ~ se culege din circuitul
dine 01 0 frecvenli audio roostanll'l <k 400
Hz ~ un gnId de modulatie de circa 30-40%.

zs-
de co1ector ~ se poete regia 01 ajutorul po- OsciIalia de 400 Hz este produsi de un
tenfiometru1ui de 1 KA. Condensatorul va- osciIator RC 01 punte dublu T, reaJizat 01
riabil <k 500 pF va avea scale etalonate pentru tranzistorul EFT 353. Acest tranzistor tre-
toate cele ppte subgame separat ~ pentru buie sA aibi factorul P cit mai mare. Circuitul

TORI-
fu:nctiooarea pc: Irnymjci. tdublu T. este ca:npus din douA rezistente
Bobincle se aewll'l pe carcase 01 diame- de Z1 Kn. ~ un conrlcnsator de 9,4 oF, res-
trul <k 10 mm prev4zute cu lJIlez reglabil pcctiv doi coodensatori de 4,7 oF ~ 0 rezis-
Bobina L, va avea douA steliuni late de 4 mm,

Zu
tenli de 13,5 Kn, care este obtinull'l 01 aju-
fiecare 01 220 <k spile din sit:m4 01 diametrul torul potenfiometrului de 20 Kn., care re-
<k 0,12 mm, 01 prizilla 110 spile <k capAtui g1eazi ~ condilia de oscilape. Scwtcircuitlnd
<k jos al bobinei (in sch..m). poten!iometrul cu ajutorul comutlltorului IS>
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
200JL Ot
-9v
Sn I

Lt

EFT-SfT Sa spune ca montajul electronic ar insemna, ina-

lnle de arice, [Link] eft rnai bune (mal "gure)

~ ""'__""' ~ __..6-_-...... ~L,. (,.

lotre d,feritele subansamble ~ plese Simpia rlsu-
eire a firetor practicati de electroni$hi incepAtori
atrage dupa sine riscul oxid4rii $i. poate. &I Tntreru·
peril contadului electric Solutia. Singura recoman-
dabH4, 0 constltuie, fari indoialA, lipiree cu aliaj de
cosltor. Oar pentru 0 astfe' de conexiune avern ne·
voie de scuJe- un c1e$te de tam fire, un cutrt pentru
indeplrtarea izolatiet ~ un ciacan de hprt (vezi nu-
1 A trelS gamS! 8ste rezervata masurArll Inductan. marul din decembne aI revistet «Tehnium:t -,sub-
CX",rr~ - c"nwn.. telar necunoscute cafe S8 insenazA cu l,; slantA decapantA $i, evident, a/JiJ) de coS/lor
4 = L,+L., Substanta decapantll are rolul izolAril suprafetei
deci pentru Cv 18 valoara minimA Cxeste de valoare 1 de hprt $i pe cel de a evila pericolul oxidlrii; indepllf-
maxima: ex - 500 pF tind gr6simile, chiar $i oxuii, deC8pantul faclliteaz6
Game a daUB serve$te pentru [Link] capaCI- aderarea cositorului Ia suprafata metalulut Pentru
tI\l~r de vakm cupnns. intre 480 pF $1 ~ of 1200pH aceasta, decapantul 58 alege in concordant! cu
n aCBasta gam.a Ctc: apare in sene cu C a de va- suprafata de lipil
loar. 4a> pF Pentru Iipirea suprafetelor din fier sau z c de,
Oeci S8 pot mAsura IOductante de valori intra 0
Ct-Cv+~~
exemplu, sa va utiliza clorura de zinc (zinc,dizolvat
~112(0)JH in add c1orhidric). Acest decapant nu se utilizeaz6
Tn locul tranzistorului EFT-311 58 poate utilize ins! in cont»tiunHe radio, fiind foarte coroziv: iar
1 I. Ca~ -Ul' ~ Cvl ) EFT-l07, DC-170 sau 2 SA 58 Diodele discrimlOa- in timpul Iipirii degaji vapori ce pot atace ptesele
Ct - 4", fi C; ,Cx = Qi CCa+ v) , . torului sint de IIpul EFD-l07, AA-112 sau 0101 A veelne, in specim cele din aluminiu

Tn montajek! circuitelor eledronice, decapantul

c~ mai utilizat este colofoniul in stare solidA, dizol-
Modulalia se =!iWIZl'l alimentind baza vat tn spirt sau pastA cu colofoniu.
ttanzistorului 1141lA din rolectorul ttanzis- Mult Intrebuintat astAzi este $i fludorul (tub din
aliaJ de COSltor umplut cu cololoniu) Aliajul pentru
4,7" torului EFT 353. Iipituri este format dm cosltor (Snl 60"10 $i plumb
(Pb) 40'~ ~ are rezlstentai electricA micA $1 punet
de topire 19l:fC.
Tehnica lipirii implicA urmitoarele operatii:
Se curfttl suprafata conductorulul metaltc de
oxizi $i 58 depune apoi decapantul ColofonlUl
- 9v

+- solid se tope$te apoi cu ciocanul eledric, direct

peste conductor, apoi cu acela$i ciocan, cu vlrtul
bine curltat, se depune pe conductor un strat de
cositor
In cazul utiliz6rii f1udorului, nu se mai utilizeazA
suplimentar alt decapanl
Exista cazuri specIale in care avem nevoie de Iipit
capete~ une. bobine construlte cu Iit~ de radiofrec-
ventA. Aceste ftre foarte subtm $i multe Ia numAr,
izolate in email, sint greu de curatat (sa rup u$or),
iar nelipirea unui singur fir influenteazl mult cati-
tatea bobinei. Cel mai elicace procedeu de Iipire in
acest caz consta in utilizarea ca decapant a unei
tablete de aspirin6 $i fludor.
Cap6tul bobinei se apasA cu virtul ciocanului
peste tableta de aspirinil; in felul acesta izola1ia de
email 58 distruge $1 aderenta cositorului este uni.
formA pe toate firele.
osciIatoruI de audiofrecventll iese din func- ajutorul unui receptor de trafic general bine Metoda aceasta sa poate utiliza oricind in conexi-
pune ~ Ia i~e se obpne doar oscilalia de etlilonat. uni electrice ~i tn special clnd avem conductori emai-
lati. In lelul acesta se exclude pericolul corodArii co-
radiofrecvenlll nemodulatll. Pentru fiecare subgaIn4 se vor regia miezuJ nexiunilor, dar se degajA. e drept, un fum nepl6cut.
In timpul Iipirii, vlrtul clocanulul trebuie sa fie
Alimentarea montlljului se face de Ia 0 bobinei Ia frecventa cea mai midi ~ trimerul curllt, IIpsit de oxizi, pentru un contact termic cit
batene de 9 V ~ este stabilizatll de 0 diodA Ia frecventa cea mai mare, tepetind aceastll mai bun $i pentru a nu introduce In conexiune cor-
purl atrline.
Zenner de tip DZ308. operatie de dreva ori. Apoi se va proceda Ia Cositorul topit pe conexiune nu se va rlci for1at,
Ewonarea generatorului se face cu ajuto-- ewonarea scalei, a dlrei liniaritllre depinde tntrucn cristalizaree fortati a cositorului Ii stricA
calititUe electrice, ridicindu-i rezlstenta electricA
ruI unui frecven\ometru heterodinA sau cu de tipul de condeDSllor variabil utilizat. de contact
 RADIOCONSTRUCTOR Radioreceptorut cu simpla detec1ie prezentat in

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

numArul trecut al revistei noastre reprezent8, fArA
Indoiala, 0 treaplA de inceput ~i un prim exerci1iu
aplicativ de montaJ [Link] unu. fadioreceptor
cu un tranzistor - pe care v-o prezen,Am in cele ee
urmeazl - consemneaza un exereitlu tehnic ceva
mai dificil, dar totodata $i prima Zlflrmare reall ca
radioc"nstructor
Tn acest nou montaj, semnalul este aplicat pe baza

RECEPTOR unui tranzistor ce luereazl ca etaj detector cu reac·

t.e pozitivA. Astfel sensibihtatea montajului este
ridicatl. Este necesar ca receptorul 56 lucreze IZI
pragul de oscilatie, cind senslbihtatea este cea mal
CU UN \ bunl lntrarea In oscilalie se recunoZl~t8 pnntr-un
fi$iit caracteristic, care in momentul recephonlril

'-t-+-tt-H--+ T RA N Z 1ST0 R unui post (prin manevrarea condensZltorulul de

Zlcord Cy) se transformA intr-un f1ulerZlt datontl
interferentel intra oscilaha -Ioeail $I cea receptlo·
nata Tonul fluierlturu scade pe mlsurl ce ne apro·
piem eu aeordul pe freeventa stat lei reeeptionate
Dup6 acord reg11m condensa orul c,. pinl cind
dispar flulerltunle Se va folosl pentru reeeptie
foarte bunl 0 Zlntenl extenoarl bme degajat4 deS I
58 poate utlhza numal antena propn8 de fenta, dar
eu r8zultate slabe Condensatorul C este un con-
densator ceramic de 100 pF iar condensatorul Cz
un condensator stlroflex Condensatoarele trebule
51 aib! 0 tensiune de lucru mai mare de 10-12 V
iar rezistentele 0 putere disipatA de 0,25 W Conden-
satorul variabil cu aer Cv are valoarea maximA
500 pF, iar Cr are valoarea maxlIn4 3O~50 pF Sobina
de Soc ~ pOlite fi 0 bobinl de unde lungi de la oriee

C,-fOOpF c,. ----

----
tip de aparat. care se gase~te la magazlnele de
specl81ttate Auditia se face in [Link] cu rezisten a de
4 000n. Tr.!lInzistorul folosit poate fi de tipul1 NU 70,
EFT 107, EFT 117, EFT 123, OC 813, 116.1114, 1115.
n 401, DC 44 etc Tensiunea de alimentare poate fj
c cuprinsA intre 4,5";'9 V Sobmele L1 $i ~ se reali-
zeazl pe 0 bar! de fentl de 120 mm lunglme, eu
un diametru de 10 mm Sobina Lj are 60 de spire
din slrml de cupru-emall Izolatl eu mAtase Cu Em+
M _ 0,2 mm lar ~ are 6 spire din aeelaSI tip de Slrm4
Cv Soblnarea se face pe un mlc manson de hirtle SI la

-=- 9v punerea in functlune dlstanta boblnel L, se regleazA

pentru ca Intrarea montaJulul In oscllatle sA se faca

+ U$or Dupa boblnare, capete e $1 boblna se pot fllta

blOe pe baston cu ajutorul cenl steannei sau eu
IIplOol Reeeptorul poate Juera in banda de unde
medII

~'fE?tgDINA mat mare C\J 470 kHz dedt semna ut receptlonat la

esiree filtrulul de banda FIt cu doua c rculle cuplate

4 TUBURI
se obtme 0 tenslune de radlofrec~en1A a cArei frec·
ventA este egall cu dlferenta dlntre frec\lenta osclla·
torulUl local $I cee a semnalului receptlonat. adicA
tocm. 470 kHz.
Aceasl6 frecventA este constanta, intrucit odatl
cu mod. fica rea acordului circuitului de intrare se
modlfic6 $I frec~en1a oscilatorului local, cei doi con-
densaton vanablh fiind situati pe acela~1 u.
Schimblltorul de frec't'en~ esla realizat cu lubul Semnaluf de frecventa intermediarl (470 kHz) este
ECH 81. Partea triad! lucreaz!! ca oscilator local, CU modulat in amplitudine, ca $i semnalul reeeptionat.
circuitlA acordat coosclat in aood $i reectie inductivi EI esta ampllflcat de et8jul al 'ioilea, ampllhcp(orul
La cererea pe grill. Partea hexodllisigurA schimbarea treeven- de frecventa mtermediarl. echipat cu tubul EF 89
tei, tensiunea oscilatorului local aplicindu-se pe Detectla se face cu 8Jutorul uneia din diodele tubulul
cititorilor
grila a traia, iar semnalul provenit din anten! la prima EABC~ La bornele potentlometrului de 250 kn apare
nO$tri, grilll. Cum oscillltorul local lucreazll pe 0 frecventa tensiunea de audlofrecventa dup4 detectie. care este
o noui
schemi
radio-
electronlci
pentru EF89
constructorii
a'tansatl
Receptorul
a cirul schemi
este prezentati
in flgura
aliturati
poate functiona
in gamele
de unde lungl,
medii
,I scurte.
 face prin rezistenta comunl din Dupa oscilatorul propriu-zis ur-

Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

emitor ~i prjn $ocul de radiofrec- meaza doua etaje amplificatoare ape-
venti. Primul tranzistor are colec- riodice. lucrind ca euje separa-
torul decuplat la mad din punctul toare. Primul etaj are montata in
de vedere al radiofrecventei. Osci- emitorul tranzistorului 0 rezistenta
latia amplificad. ce se obtine in co- de 4711. • marindu-se astfel impe-
lectorul celui de-al doilea tranzls- dant-a de intrare. Cuplajul cu oscila-
tor se trimite din nou la circuitul torul se face din emitor printr-un
oscilant, [Link] astfel intre- condensator de 500 pF
tinerea oscilatiei. Tensiuneil de le~ire a monujului
Bobina L se realizean pe 0 car- se culege din colectorul uitimulul
casa cu diametrul de 20 mm. bobi- tranzistor ~i are citiva volti. Ea
nindu-se 37 de spire Bra pas din con~ine $i armonice. i,.Ja ca etajul
sirma de cupru izolata cu email cu multiplicuor cu tub tare urmeaza
diametrul de 0.35 mm. va lucra corect chin cu 0 tensiune
Condensatorul variabil de 50 pF. de atac redusi. Acest euj va putea.
cu care se [Link] acoperirea in la nevoie. anca un euj final de
banda. se poate realiu inliturind mid putere, lucrind in banda de
o parte din pilei dintr·un conden- 3.5 MHz. sau un alt etaj multipli.
sator variabil de capacitate mai mare. cator.
Condensatorul fix de 270 pF va Intregul montal tranzistoriut se
fj obligatoriu cu dielectriC de mid realizeazi pe 0 plkuli de circuit
Bobina se va amplua intr·un blin- imprimilt de dimensiunl red use, Co-
daj metalic cu diametrul de 40 mm nexiunile VOl' fi cit mai scurte, Toti
Socul de radiofrecventi se poate condensatorii fiqi vor fi de tipul
real in bobinind pe 0 carcasi Bra ceramic miniatura. iar rezistentele
miez eu diametrul de 10 mm patru vor fi de 0.5 W. Se va evita utiliza-
see{luni a cite 100 de spire fiecare. rea rezistentelor de 0.25 W, fra-
in bobinaf «bgure», cu litimea fie- gile ~i insubile Ia temperatura.
Montajul contine patru tranzis- lucreazl ca repetor pe emitor. avind cirei seqiuni de 5 mm. Alimentarea se poate face fie de
tori $i lucreui pe frecvenla de o impedanll de intrare marita AI Oscilatorul este alimentat stabi- la un redresor. fie de la 0 baterie,
1750... 1 900 kHz. EI osto indieit doilea tranzistor este cuplat in mon· liut 101. 8 V. utilizind 0 diodi Zenner consumul (Hnd redus. de ordinul
pentru emititoarele care lucreazi tajul cu baza 101. mad. Cuplajul se do tip DZ 308. • 10 rnA.
in benzile de .-4() $i 80 m. dar poate
fi utilizat $1 intr·un emit~tor ce lu- DI-30t>
creau ~i in celelalte benzi de radlo-
amatori. Blneinteles. el trebuie sa
fie urmat de unul sau mai multe
eUfe multiplicatoare de frecven{i.
Faptul d. clrcuitul oscllant este
acordat pe 1.75 MHz reduce posl-
bilitatea COl. tenslunea de radiofrec-
venti provenid de la etajul de
putere sa. pltrunda in circuitul osci-
latorului, fie prln radia~ie. fie prin-
tr·un cuplaj parazit. $i sa dud la
inriutilirea emisiunii. mai ales in
telegrafie
Examinind schema, se observl
d. oscilatorul este 0 varianta iii.
oscilatorului Franklin realizat cu
doi tranzistori. Primul tranzistor

amplifieat!l de trioda tubului EASe S) (preamplifi- tensiunea de 6,3 V 85te asigurata de 0 inla$urare tului de intrar•• cea mBJ simpl4 solutie este utllizarea
eatoni! de tensiune) $1 de tublA EL84 (care este etajul separata a transformatorului de retea c1aviaturii impreuna cu bobinele respective de la re-
final audio de putere). Tn circuitul anodic aI acestuie Transformatoarele Tr-4' Trlo precum $i filtrele de ceptoru) «Carmen», de pildA.
58 afll transformatorul de ie$lre Tr'b care adapteazA banda fl 1 FI:;? S8 pot procura din eomert Tr poate Circuitul de rejectie t..e; acordat pe frecventa
lmpedanta redust a difuzorului (crtiva ohmi) la im- 2
fi transformatorul de i8$lre a' oridrui receptor aJ intermediarA poole fi, de asemenea, luat de la ace t
pedanta optimA de sarcini a tubului EL 84 (circa receptor.
5 1«;$. cArui tub final 8sle EL 84, cu conditia folosirii unui
difuzor de 3... 5 W de aceea$i impedantA ca a recep- Pentru punerea la pund a receptorului este neee-
Alimentar6lll este asigurata de un redresor in torului respectiv. sar sa apelAm la serviciile unui generator de semna!
punte cu 4 diode semiconductoare. Pentru filamente, Pentru bobinele osciiatorulul locat $i ale circUt- standard sau micar ale unui undametru cu absorbf,q
(grid-dip-meter), folosindu'" ca heterodina modu-
lat6-
Intil 58 acoreta pe 470 kHz circuitele F11$i F1 , Pi!
2
dnd un semnal cu frecventa de 470 kKz direct
prima grill a hexodei tubului ECH 81, scurtcircuit'nd
la masA grila a treia, pentru a scoate oscilatorul din
functiune. Se urmAre$te maximul auditie. in dlfuzor,
aetionind succesiv eele 4 miezuri de ferlta. ale bob
nelor [Link]. Se repune oscilatorul in functiune I
r", 58 aplic!. semnalla intrare. Se acordA acum bobrnel
pe fieeftre gam!. in parte.

E
Reglind miezul de feritA $i trimerul de la osella·
torulloc81. se asigur! acoperirea gamelOf in Iimitel,;
150';- 290 kHz (Ul), 530';- 1 5!10 kHz (UM) ~, 6--18
MHz (US), La caplHul inferior aI scalei (condensa·
torul variabU inchis) se va aetiona asupra miezului
bobinei, iar la eapltul superior asupra trimerulu,
DupA citeva reglaJe succesive se asigurl aeop
mea neeesarA, Cireuitele de intrare 58 regie

6.3~
pentru auditta maximA, trimerul la capatul sup.
al scalei, iar miezul de ferita la capAtul ,"ferior. Dup
.... eiteva regla)e succesive sa obt ne srtuatia l,jplll
2~A ~ Se poate renun\a la servicule unu generator de!"> In~
nal $i utillza freeven1ele diferitelor posturi cunoscule,
amplasate in frecven16 Ia edremiUitile sealei. dar,
daci nu avem rutina necesar4, rezultalele obt:nute
voc fl slabe.

fJ
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
ANTENA ..
..
....

MULTI-
CANAL
...-::::;:;::::::::::::::-...

50 em ~i este flIcuta. din barn

sau feavA de cupru, a1uminiu
sau fier, cu diametru1 exterior
de 10--12 rom Antena are
i~ simetr:idi ~ penrru ea
se peate folosi cablu bifilar
36 Cp'mglidi) Ql impedanlJl carac-
pF ,,' ••• de 3000 penrro 1qi-
IUra c:u. tdevizoruL Conecrarea
]a cabIu se face c:u. doll! capaci-
~ de 36 pF. Autena se poote
_ _ pe 0 piKi de lemo sau
a1t • i iaI imImr, fixiDdu-se
opoi Ia aplm! unui pilon cit
tn Bucure~ti cit ~i in zonele 2 ~i 6 - sint a~ezate praet1c cu 3Jutorul clreia se polite re- mai iDaIt. Nu este reo OIlMndM_
invecinate in care smt recep- pe ac~ direc?e) este foarte cep{iona orice emishme TV bill foIoGrca cablului oouial,
{ionate ambele programe de te- indicat a se folosi 0 anteni multi- transmjsJ ]X unul din~ c:ele dcoaeoc . tzizwea ~ ttaDI-
leviziune (de preferinfl\ in~ in canal. I u eele ce urmeazll, vA 12 canale folosibile, in principiu, formarea de i........ 'fe de t-n-
zonde in care eele doll! vom prezenra 0 astfel de antenA, la no;. Accasta. antenA are for- dA foartt Iaqi ar ooIicita oolutii
emifl\toare - penrru canalele
,
foane u~r de realizat practic, ma unci spire cu diamerrul de mai complicate teImi<:.

picofaru.l. realiut prin torsadaro a dotA fire irolate

de [Link] lunCi de citlva centimetri. Firele se vor
RECEPTIONAREA EMISIUNILOR TELEGRAFICE tonada pin! cind eujul va incepe 51 autoosclleze. dar
nu se va min prea mult reaelia pentru a nu se produce
a:blocareu receptorulul. Dar prin acest procedeu
receptia emislunllor cu modulatle de amplltudlne nu
se mai peate face.
La un receptor existent se. poate adlup uJOr B.F.O.•

PE a drui $Cheml este prnentad. in fiC. 1. Oscilatorul

ate de tlpul Colpitts. cu baza II mul. Pentru 0 bunl
stabtlitate, circultul ascHant are capacid.~ mari, de

RECEPTIE
•
15 nF. Dad tenslunea de allmentare varim de la
6 Ia 15 V, frecventa se modlncl doar cu citiva zecl de
hemi.
Boblna L are 26 de spire .. se [Link] pe 0 areasl
cu diametrul de l mm. pnevuutl cu min de ferill
cu diametrul de 2 mm. Sirma utiliud are dlametrul
de 0.2 mm .. se va bobina intr·un sincur plet al bob!·
Dintre tipurile de emisluni radiotelelrafice existence. natl sub forma unor semnale muriale Tntrerupte., in net cu 0 Iltlme de 4 mm.
radioamatoril utilizeu1 cu preddere tipul de emi- ritmul transmislunli Mone. De exemplu, dad sta~ia Cu alutorol intrerupltorului I, ogllatorul pte 0
siune denumit "'1 sau cnelelrafJa nemodulad», care recep~lonati lucrem pe 7000kHz., lar oscllatorul scos din funclie it se pot recepttona emlsiunl obi,-
local a.l receptorulul pe 7470 kHz., rezultl frecven~ nulte. cu modular. de amplitydln,. Montajul se ru~
se obiJne simplu. intrerupind Ia emisie aleilalola de
Intermedlari de 470 kHz. Dad B.F.O. lucrean pe [Link] pe 0 plicU~ dl! clrctJlt Im))rlmal'. intrefupl-
radiofrecvenp nemodulad. (oscilatia purtitoare) in
471 sau 469 kHz. frecvenp. bltlilor va fl de 1 000 HL [Link] I amplasindu-s. intr·un loe: accesibil. Pllcu~ Cl4
ritmul Iinlilor $i punctelor alfabetului Horse. 0 em~
Tn acat mod putem discerne u$C)r sta~i1 distantate montajul Ie" va amplua In v~lnlttt. dlodel [Link]:'"
siune ,4,1 ocup! 0 bandl de transmisie minim! de circa
doar cu citeva sute de hertti intre ete, folosind pro- toare.
100-200 Hz., functie de viteu de manipulat. In timpul Allmentaro montalulul. CQl\Ceput pentr').l a Ie ltt~
prietlple selective ale ured'lil. Se vede u~r d. dacl
emlslei proprlu.:[Link]. puterea emiptorulul este maxlml. Uta cu predde'" fn receptoarele cu tuburi, se poUt
[Link] pe~9 kHl,osta~lelucrind pe 7001kHz
Dar cu un receptor obi,nuit destlnat receptlonlrii face a in fiC. 2 a din catodul tubulul amplitlcator de
eft bitii de: frecven~ null (aerc>beat») ,I nu perturbl
emisiunllor cu modulatle de amplltudlne aceste sem- putere audio sau direct de Ia tensiunea redresatl
de loc: recep~la utili. Pentru I utlliza acest procedeu
nale nu se pot recep~lona in bune condit!i: in receptor (nestabiliut. - til. 2 b sau stabiliut - til. 2 c).
de separare ,I pentru a modifica «tonul» stl~lei re-
se aud dear inceputurile ,i sfi'liturile punctelor ~ De aceea. montajul a fost reallut. cu c:mlnusul. Ia
ceptlonate, ate suficient 51 actionim lSupra cacor-
liniilor. sub forma unor pocnete. ~ un fi,iit in pre- masl. Consumul ate de clra )...-4 mAo In fie. 2 a.
dulul. receptorului (oscllatorul local). Un efect simi-
zenta purt1toarei. lrupul RC de filtraj supllmentar poate avea Ji alte
lar it are modiflQrea [Link] B.F.O.
Pentru a se recep~lona emisiunlle A ate necesar vaJori: rezistenp. R poat.e fl nW mare. pinlla cipn kJl..
1 Monujele simple au B.F.O. pe 0 frecventl fid.
ca receptorul sl fie prevuut cu un oscilator local foaru aproape de frecvenp. Intermedlarl. $1 se ac~io­ fuflClle de tenslunea de nelativane a [Link] final utl-
supllmenur. destlnat receptiei telqrafice (B.F.O.). nem doar asupra ncorduluilt receptorului. liut in receptor. [Link] se mum! Ia acordarea
Acest oscilator lucrem pe 0 frecvenp aproplatl de Cel mal slmplu procedeu de a obline bldi audio clrcuitului oscilant cu ajutorul miezului boblnel l:
frecvenp. intermedlari a receptorulul. La dioda de- in difuzor. procedeu slmplu, dar pe are nu-I reco- pentru aceasta se ICordl receptorul pe 0 statle de
tectoare ajune slmulun doul oscllatll: ascilatia con. mandlm, cI il Indldm doar cu titlu de experlenJi. este radlodifuziune, se cuplon oscllatorul ,I Ie [Link]
tlnul. provenltl de la B.F.O.• ,I oscllat1a manlpulatl, aceta de a produce in [Link] ampllficuor de frecven;l mlezul, urmlrind fluieritun de: InterlerenJi plnl cind
are apare in analul de frecvenp Intermediari a Intermedlari 0 roct;e po1Jtivl care sl dud la apar1tla tonul el devine fcarte jos. chiar nero-beat» eventual.
urmare a schimblril de frecventl survenlti in etaiul unor oscllatil pe 0 frecventi apropiall de frecventa Oeucordind receptorul in jurul StI.~i recepponate.
schimbltor de frecven~. Ie va aUD dar fluleritun. de interle,..n~ cu ton varia-
In detector apu bidl. ,i. dad frecven~ de bltll
Intermedlarl. Pentru acosta ate suficlent sl se Iqe
intre anodul ,i lrita de comandl a tubulul amplifiatOt' bil cu deucordul in ambele pi'll.
Cuplaiul oscllatorului cu dloda [Link] $I: face
este in caIN. audio. in difuzor se aude SUlia recep,"lo- de frecven~ Intermedian. un condenntor de ctllva

m
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

La proiedarea negativulul in apara1ul de mAnt, du~ LJpsa amAnuntelor din imagine se peate datora he gres,ehlor de expunere.
precisA, constat6m neclantatea conturunlor imaglMlI presupune a) cl fie gre$elilor de developare Remedierea acestui defect se face in functte de
am mi$cat aparatul foto in timpul declan$4rii; b) dI nu am pus blMe cia punct»; cauze
c) cA Ia developare s-a ob1lMut 0 granula11e exageratA; d) ca
au aparut reflexii
parazite in obiectiv sau in stratul fotosensibil UrmAtorul tabel ne poate folosi [Link] Developare
pentru a deosebl 8ceste C8uze $i pentru a salva ce se mal poate salva
Negal" transparent lilr;1 amlnunte Subexpunere Subdevelopare
puternica
OacA conturun~ lmaglOli
slnt neelare $i atunci: $i se remed"'zA:
Negativ Uira amillnunte In zonele lumlnoase. Subexpunere Supradevelopare
cu contrast puternic $i granulatie mare slabA
In fotoorafle existi un 0- punerea Ia punct a fast - pon ellploatarea pArtil
blect sau un plan cu con- incorecti bine pusA la punct din Negativ dens. firA am.§nunle In zonele In- Supraellpunere Developsre
tururl clare fotogralie tunecoase, cu contrast slab ,i granulatie normal!
diafragma adoptatA a fost - prln dutarea unei 50- mare
prea mare lutii compozitionale adec-
'late Negativ dens. cu oarecare amAnunte cu Expunere Supradevelopare
contrast ridicat $i granulatte foarte mare normala
In fotoorahe nu existi niCi aparatul de lotoorahat a - nu se remec:hazi
un obled sau plan cu con- fost roltt In jurul axei op- - nu se poate cluta 0
turun clare ,I neelaritatea lice In t1mpul deelan$Arii solutie compozitionali Tn cazul in care bAnuim care a fost caracterul expunerii inainle de develo-
cre,te de la centru dire pare, putem. remedia evenlualele gre$eh in laborator
margine

1n fotografte orizontul ,i aparatul a fost ml,cat la- - dad diferen~ de pre- Oevelopare
planurite IndepArtate au teral .. declan,are cizie Intre planul depirtat Negatlv
contururi clare $i cel apropiat este sufl- timp concentra1ie temperatura
clent de mare, fotoorafia
exprlm4 puternic mi$ca~ Subexpus mare mid mare
'ea Supraexpus mlc mare mid
In fotografle apar poligoa- a existat reflellie lateral4 - prin Intrebulntarea pa-
ne regulate. de oblcel he- Tn obiecti.... rasolarulul Tabelul prezentat are numal 0 valoare informativa De obicel producAtorlJ
xagoane de rnateriale chimice pentru developare indicA in prospectele respective $1
posibilitA1ile de compensare a eventualelor gre$eh de expunere
Tn fotografie apar aureole dlafragma a fast prea - prin Tntrebuin1area pa-
In lurul oblectelor mai Tn- mare rasalarului Unul dintre cei mai indica1i revelaton pentru tratarea filmelor sub sau supra·
tunecate expuse esle ORWO~A49 (Atomal), care asigum 0 granula1ie foarte finA, dar un
contrast 91ai redus

printr~un condensator de 10 pF.. Aceastl coneXlune se aduce tOt prln condensatorul de 10 pF. a drul
va avea a lunglme cit mal mid posiblll pentru a evita valoare se poate mlrl in azul dnd se dor8Jte mlrirea
autoosdlarea eujului de frecvenp intermedian.. Con- tenslunii injectate. Montajul se peate eompleu eu
densatorul de 10 pF se va Iipi direct fa sodul tubului.
Un alt mod de cuplaj posibil. dnd tubul de (recventi
un condensator variabil de saopF lecat intre emitorul
tranzistorulul li mas!. eu alutorul drula se poate mo- iNTREBARI
mterme<liari are Iria supresor cu eonexlune separatl difia (recvenp. de osdla~ie cu ci~iva kilohertzi. in
la soclu. este injeetarea tensiunii B.F.O. pe aceastl jurul valoril (reeven~el intermediare. $i care este utll 1) Care sint cele mal recomandablle
Irll1. Pentru aceasta conexlunea grllel supresor se va la seleeurea sta~jj.~or ee lucreau pe (recven~1I!!" (oarte valori ale dlafragmei obiectivulul apara·
dezlipi de la masl (sau [Link]) li se va lela la mad aproplate intre ele. 11r1 a mai fj necesari [Link] tului de mant pentru expunerea hirtlel
printr-o rezlstenp de SO Idl. Tensiunea. de la B.F.O. aeordului receptorului. foto? Oar pentru punerea Ia pund? (2
puncte)

2) Am gre$lt tirnpul de ellpunere a

hirtlei fotograflce $i recurgem Ia proce·
deul compensaril prin sub sau supra-
developare Care sint dezavantalele aces-
tui sistem de lucru? (10 puncte)
Tubul final
QudlO
3) Este absolut necesare spalarea mter-
lL medlar!? (4-puncte)
e
III
II
o
It)
4) Cum se pot remedia micile zgirietun
II de pe suprafata filmului negativ? (2 puncte)
lL +-">",,,,-{-r--+-.,
";~
e II 5) Cu ce se indeparteaza praful de pe
2

_~T
obiectivul aparatului de fotograllat? (8
puncte)

6) Lustruirea hirtlei foto mare$te sau

1 -+---' 20 mic$oreazA contrastul aparent al imaginll?
'----t----+-+---~--~-__tl-9V (4 punete)
Sp~e anodul
L.._.[Link] detectoore 7) Care e diferen1a dintre contrastul
subiectului $i factorul de contrast at
50Kn./ 2W +9VSlab materialulut fotosensibil? (5 puncte)
+ --..,....-~--[Link]J-::......:::...::.~+ 250V
8) Care Slot dezavantaJele utlllz8ril unor
peltcule foarte senstbile? (8 puncte)

1~ 10Qu..f OZ309
9) Ce este latltudtnea de expunere a
2SV ~5V matenalului fotosensibil? (8 puncte)

2b 20 10) Ce este stlgmahsmul? (3 puncte)

 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

VERIFICATI-VA

APARATUL
DE FOTOG RAFIAT!

Considerat pinl nu demutt una dintre «minunile Pentru a afla Ia ce rezuttate ne putem a$tepta de Verificar8111 timpilor se face ellpunind citeva foto-
tehniciil, aparatul de fotografiat, rodul unor rnde- fa obleCtivul aparatulul pe care il posedAm, ne con- grame CU 0 serie de perechi [Link]~
lungl cautAri a~ unor generatii de opticieni, mecanici lec1ionim mira din fig. 1, pe care 0 fotografiem de la Ie obtinute trebuie sA alba dupa developare densrtati
$i chimi$ti, continua sa se modernizeze, saH~i imbu· distantl de 26 f cu cea mai precis!. punere Ia punct egale. Dad ellistt diferente, acestea se pot compen-
natlteasel performantele. Cu 8tft mal mutt cel care posibill $i cu diafragma 8 pentru obiectivele de lu- sa adoptind pentru timpul respectiY d~lragme ma-
i1 utilizeazA trebuie sA-i cunoasca $i el toate posibili- minozitate 4 5; 3,5; 2,8 sau cu diafragma 5,6 pentru jorate. Trebuie 86 $tim ca prin uzura apar1lltului
tatile (86 Ie spore8scl, eventual) $i sA intretlnA obiectivele cu lumlnozititi mai marL timpul de expunere creste, deci anormal. slnt In-
astfel aparatul incit sa fie gam oriclnd pentru foto- Negatlvul astfel obtinut n mArim cn mai mutt po- totdeauna fotogramele mai dense
grafiere. sibil ~i Yerificlm zona in care Uniile 58 disting clar. Celelalte verifidri se fac. in mod pradic, urml-
De aid $i ideea unor indicatii sistematica cu pri- Cifra serid in dr8ptul zonBi respective ne aratl cite rind sistematic performant. pe care aparatul de
vire la felul in care se venficA un apara! de fotogra- Iinii pe mm poate distinge obiectivul. Pentru compa- fotografiat te realizeazA.
sa
fiat, astfel tncit cunoa$tem defectele sale care se ratle, S8 dau numArul de linii pe mm pentru obiectlve
cer neaplrat remedlate $i totodatA cam la ce rezultate bune. aproape foarte bune:
ne putem a$tepta de la el
Cel mal important subansamblu sl aparatului foto distanta focalA f : IiniVmm:
este obiectivul. Privit prin transparent!. poate pre-
zenta zgirieturi, pete de culoare u$or violeta, urme 5 em 40
de grAsime Sit in sfir~;it, praf Zglrieturile $i pe-
tele sint iremediabile $i, 1n mlisura tn care nu alte- 1,5 cm 30
reaz:' putemic calitBtea fotogratiilor. trebuie sa Ie
acceptAm 10 cm 20
Praful 58 indepArteazii cu 0 pensull loarte moale
$1 curatA, iar urmele de grAslme care de cele mai multe
ori provm din atlOgerea obiectivului cu degetele, se In alara obleetlvulul 58 venflcA sistemul de punere
lndepArteazl eu 8Jutorul pielii de antHopA. dar nu- Ia punct a aparatulul loto
mai dupa ce S-8 rndeplrtat praful. De obicei, telemetrul nu are poslbihtAh de reglaj,
dar este foarte important sA cunoa~tem daca la dis-
tante mici ~i Ia diafragmele maxime exlst3 dlferente
intre indicatiile telemetrului $1 pia nul de punere la
punct Operat'8 de verificare se executA cu ajutorul
unei slide mate, pe care 0 spnj1nlm pe glisierele pe
care alunecA filmul. Cu aparatul fotograflc fixat pe
stetiv' 58 pune Ia punct un obiect aflat fa 0 distan11
de 1,S--2 m ~ se ventia pe plSC8 mata dacA imaginea
11Q)RASPUNSURI are maximul de c1aritate. In cazul contrar, punem
fa punct precis din nou, de data aceasta prin obiectlv
Comparind cele doua. valori, obtlOem eroarea pe
1) fn jurul valoril 5.6. Pentru punerea la
punct se adoptl deschiderea maximA. care 0 da telemetrul DacA aceasta nu dep3$e~te
10 em, vom luem in continuare cu aparatul de. foto-
2) Pnn subdevelopare se mie,oreazl con· gralla" dar yom adopta dlafragme mal adinci pen1ru
trastul. Prin supradevelopare 5e mire,1e distan1ele mid
granulatia hirtiei.

3) Nu. Oar in absenta ei procesul de reve·

lare mal continui ,I in baWl de fiure

4) Prln spilarea 'ndelungat' cu api caldi

(pinlla 3S-C). Se poate fntrebuinta 0 solutle
de fenol 0,5i'. . Proddeul nu di 'nsA In-
totdeauna rezultate satisfacitoare.

5) Numai cu 0 pensuli moale ti toarte

curatl. Orlee alt procedeu duce 18 deterlo-
rarea obiectivului.
6) Mire,te contrastul aparent.

n Contra5tul subiectului este raportul

dintre cea mal puternicl $i CBa mai slabl PUNEREA LA PUNCT PRECISA
i1umlO8re a subiedulul. Factorul de contrast
al materlalului fotosensibil est. raportul
dintre densitatile opUce ob'lnute pe mate-
rialul [Link] dupA elpunerea eorespun-
CONSTRUITI UN DISPOZITIV LA APARATUL
zAtoare unui subiect cu contrastul 10
8) Factorul de contrast mic. Granulatie DE MARIT
mare. Perieol de voalare.
DifjeultAfile de punere la punct a aparatului de filmul utilizat se &lege de 1S- DIN sau 1~ DIN
9) Sa detlne,te numai tn leglturl cu un $i se developeazA suticient de contrast.
subted dat $1 este citra care ne .rata de mArit slnt legate de densitatea prea mare a negati.
cite orl putem [Link]. obtln'nd totu,l
un negstiv [Link].
Yu'ui, de lipsa de contrast sau de lipsa amAnuntelor
in subiect, astfel incit. oricare ar fi natura lor, nu S8
poate preciza gradul de daritate a imaginii de pe
urmeazl $-0 mArim ,i
Aceastl pelicul6 inlocuie$1e fotograma pe care
cu ajutortA ei se face punerea
la [Link]. DupA aceea pelicula se scoate din rami
10) Proprietatea unul sislem optic de a plan$etl. ~i se trace la mArirelli propriu-zisl.
devaa razele de luminA astfel 'ncTt imaginea
unui punct s4 tie tot un punet. Obiectlvul Tn funetie de aparatul de mArit pe care-l avem la Procedeul este ineomod, iar rezultatele sint sa-
lotograflc ideal ar trebui 51 fie absolut dispozi1ia noastrA, se pot construi dispozitiYe spe· tisfAcAtoare numai dacA aparatul de mArit permite 0
atigmatic pentru punctele din planul de ciale de un ajutor pre1ios pentru punerea sa la punct. pozitionare f08rte corectA a ramei $i mai ales dacl
punere fa punct. Cel mai simplu dintre aceste dispoziti'18 este 0 nu ineAlze$te.
pelicu16 pe care s-.a fotografiat de la 2-3 m distantJ Tn orice caz, nu este rlu ca fotoamatorul sI-$i
o re1ea formata din linii trasate cu tus pe 0 loaie de execute 0 asemenea fotogramA, pentru orice e"en-
hirtie albA, la distanta de 2 cm. tualitate.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
5 ARGUMENTE
PENTRU DIAPOZITIVE ••
.) Diapozitlvul reda aminuntele ,i conl,...tele
.[Link] '[Link] cu 0 [Link]. pe car. hirti.
'[Link] nu 0 poet. ,.aliaa;
••
•
ECRAN
• DE PROIECTIE
b)Proiedar.a diapozitivelor In [Link] permit.
concent,.,•• atentiei privitorilor. Proleclare. diapo-
[Link] s. po"". face sincronizat c.u comentariul
•
inr~istr.t pe bandi d. maonetoton;
c) [Link] color redi nuantele cored ", mal PENTRU
al.s. nu . . alleread cu timpul;
d) Pe diapozitiv •• pot obtine eele mai diverse
.[Link] fotografice;
.) D_ marel. av&ntaJ .. tehnlcil diapozitivului il

olAPOZITIVE
constitute .Implitat•• " costul redul aI '.hnologiei
de prelucr.,. dupi. expun.,•. Prace.u. de , ••lIza,. II
unei 10toorafil color dUfeaz.l doul, trei or. ,I nec.,ltl.
o atentie dea••biIL R.alizar_ unul diapozltlv du·
,eul. numai 15 de minute ,i nu comporU decit .bieb
[Link],. a [Link] de develop&l'e.
tncepind din numirul .ce.... ,[Link] noasbi vi
p,ezinti. 0 ,ub,ic:i in care vo, Ii tratat. atit p,oblemele "J,.........:-ln
[Link] .. artei [Link]. cit .. modul in care ••
pot confectiona util';... neeesare p,etuc:riril lui.

I [Link], lenul de fotOln-fie co--

lor cel ma.i aceesibil, au devenit obiinuite
furl, hirtie alW etc. sau proiecteui Ima-
clnile direct pe perete
pentru alNltorl. Dupl ce am developat Utlliurea unul ecnn necorespunu-
filmul ,i I-am introdus in easete, dorim. tor ripqte din strilucirea ima,inil, mic·
flri indoiall.s1 va."'rffidm ifNlinlle prin $Oreazl c1anutea ii, de multe ori, alte-
proieqje. De aid ~ ideN unui ecran rem culorile. privindu-ne astlel de sa-
special. [Link] de a ne admln diapozitivele
[Link] obi,nuite destiN-te color [Link] cu atiu tt'udl ,i milali.
amatorilOf", eonstruite [Link] un format Ca ecnne eficlente se utillzeul su-
de imaline standard 2J x 35 mm, sint pnfel.e cu 0 mare putere de reflexle,
[Link] eu beeuri speciale de proieqie care nu alteread. eulorlle. In [Link] de
de eca100 W $1 obiective de 7s-80 mm tipul supnfel-ei il materlalul aeesteia
dista.n~ foalL cu 0 deschidere retatlvl varian puterea. de reflexle $1 un,hlul de
de 1 :3,5 sau 1 :2.8. Acestea dau [Link] dispersie (unzhlul IUb care se poate
optime Ia 0 dlsunt:l de [Link] de 1.5 privi imaa;inea.) al luminii incidente pe
pinlla 2 m. ecran. Astfel. cea. mal mare putere de
Caliau2 proieepei deplnde, evident. renexie 0 au ecnnele perlate La aces· care ne '10m ocupa in ce~ ce urmeui, [Link]:t [Link]~i se face prin
de caliatea ,i rqlajul echlpamentului tea insl un,hiul de dispersie este de puterea. de reflexie a [Link] este pensulare in J.-.4 unturl, flKare stnt
optic al diaproiectOf"ului. de eele mai maximum :t1S-, dupi care strlluclrea suflclenti, euloaru este perfect alb5. mnd aplieat dupl uscarea com pled a
multe on insl se pierde din vedere rolul imaa;inli sade bruse. Urmead apol cera- decl nu alterem eulorile, iar unlhiul eelui precedent.
ecnnulul de [Link]. Mult-I amatorl nele arzlntate cu unShiul de dlspersie de dispersie mlsoari ±7~, suficlent de Re~eu «vopselei:t este urmitoarea:
utillzeul ecnne improviute din ceat'la· de cea !lS-. La eennele barltate, de mare peRCru 0 [Link] intr-o cameri 1f2 litri de api
obi~nulti. 10 gnme de gelatin! alimenura, In-
Pentru a ne connrui sin,uri un ecran eolori
Distan\a Formatul apro ximatlv 01 Imaginil proiectate In met,1 cbaritan. trebuie [Link] dlmensiunlle 100 ,rame sulfa.t de bariu [Link].
de proiectM pentru diferite dlstante focale f aeestuia. Avind in vedere d fonnatul Cantitl~ile de mai sus sint suficiente
fn metrl ale dlaprolectorului dlapozltlvelor se [Link] atit ceulan pentru eca 1 ~ de suprafa~.
I-SO mm 1=S5 mm 1-75 mm '-80 mm -100mm t-1Cl5mm -135m.
cit ii <tin picioare:t, ecnnul va avea for·
rna unui pltnt eu tatun [Link] con-
cVopseaualt se unes:tecl eontinuu in
timpul intrebuinprii, deoarece sulfnul
0.5 0,24 x 0,35 0.22 x 0,32 - - - - - form ubelulul urm1tor (dimenslunile de [Link] nu se dizold in apl.
sint pentnJ un format de dlaporitiv 23 Dupl dorln~, ecf2nulul I se poate a-
1,0 O,48xO,7 0,44 x 0.64 0,32 x 0,47 - - - - x35 mm). dapta un supon re,labU cu pielor, con-
5e confectlonenl, conform dimensiu- form fi,urli nr. 2. sau un Inel pentru
1,5 0,72 x 1,os 0,65 x 0,95 0,48 x 0,70 O,t5x 0,66 - - - nil adopute, 0 nmi din lemn usc:at, suspendare pe perete. Pe marglni se va
2,0 O,98x1.4 O,87X 1.27 0,64 x 0.94 0,60 X0.88 0,48 x 0.70 0,46 XO,67 - utlllzind ~Ipd cu seqiune.-4x2 em, imbi· realin un ehenar nelru cu vopsea mati
nate eu eepun ~i del, conform fi,urli sau material te:xtil.
2,5 - 1,09x1,59 O.lOX1,17 ~.7Sxl.10 O,~ x 0,88 0.57 x 0,83 •43 X0.6! nr. 1. VI urim virionare plieutl!
Pe aceastl rami se prlnde. perfect Nod: Ecranul se poate utllin cu rle-
3 - - 0,96 x 1,' ~.9Ux 1.31 O,72x1,05 0,59)( 1,00 ,51 XO.7 intinsi,o bucati de pinzi albl. de dimen- zullate excelente $i pentt'u proiect-Ii de
siuOl [Link].. Este: Indiad. utl- film. cit p in fotOlnfia ponretelor ca
• - - 1.28x 1,87 ,2 X1.32 0,96)(1,40 0,91 X1.31 .68X1.00 IInrea unui material [Link], pon ume-
'lIre in timpul cvopsirii:t, se n intinde
ecran de: ,..nexie la luminl artiflclall
peMru cinmuierea umbrelon. Trebule:
; - - - .5 X2,2 1,2 )(1,75 1.14)( 1,67 ,601 x 1,3
~i mal bine. numaJ 51-1 connruit-I!

.. IIIOd ''0 'lit, ~ lnIao prin .,.....

_
pofIcuII au lui
.-.. P'
.. punct pnodolI, " - ~ -
__ .pu-
pot . . .",Ia _ _ u1

In .....
. . . • .... _ nagII2Ivd din rami, aduclnd In
foP.. _ ........ totog.- In dmpul _ _
tivului.
o Se face _ _ Ie punct p<eclsI, dupA care rama
sa reinlrod ..... complolln opara! $I sa trace II ex-
PliJcu{J P!OCd mfelYuani punere.
de Cilrcon a ramel Oesigur, ~ acest procedeu este apUcabl numal
dad aparatul de mArit permite 0 10arte corectl po-
Fofogr{Jmci zitionare a nunei. dar este unicul in cazul negativ....
Rama curet/cui lor 10arte dense sau pentru aparate de mlrit cu
becuri de micl putere.
Penlru a evita scoaterea $I introducerea filmului ramei prm apAsarea prea puternicl a burghiului. Pentru cazurile in care e)(ist4 luminA su1icientl,
in ramI. 58 poole aduce 0 modificare simplA a ramei. Pe placa interioarl, prin intermediul unei ~Acute dar contururi1e subiectului nu sint precise, este
Cu ajutorcl unui burghiu de diametrul 5-8 mm din carton in care s-a practicat, de asemenea, 0 destul at imaginea lormata pe p18n~etl sA he pri-
se practicl in spatiul dintre 1ereastrl $i balama 0 gaurA de 5-8 mm, se Iipeste In p1anul negativului viti printr-o lupt de filatetie cu 0 putere de mArire
gaurA prin ambe'e plid ale ramei. Operatia 5e va o peliculA pe cure s-a fotografiat reteaua desc,isi de 3 on ,i sa se diafragmeze ceva mai puternic
executa cu rAbelare. pentru a se evltzl delormarea mai sus. dupl punerea la punct.

ill
 odern
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
Tehnic
CUI HE ADRESAM? un mod u~or de rezolvare: de 0 parte Pe etaJere se pastreaza sculele mai
Tuturora! Si tinerilor car. manitesU,0 puiun. speciali ~ de alta a ferestrei peretele se poate mari, cele mArunte putindu-se stringe
pentru •• hoie. modernA a confortului, $i calor mai putin tineri care, acoperi cu pilei fonice cu g6urele. in lada descrisA mal sus. Perdelute
prio in•• $i solicitlrile vietH d. famili., inainlea fix6ni acestora pe perele. in din creton sau nailon opac pot inch ide
asociazl pasiunii de constructor amator giurele se introduc sirme rltsucite SI $i masca complet spa\iul din spate
stringentele unor rezo'vAri casniee, prompts $i eficieote. fixate pe spatele plAcilor. pe fa18 apa· dupA stringeroa mesei $I incetarea
rentA a pllcHor sirmele VOf forma (). activilatli.
TELUL RUBRICII? chi uri suflcient de rezistente in care StelaJut vi'" puteti confectlona ~j
51 vi ajutlm si vi modemizati alnguri mobilierul locuin1ei sau gradinii, se pot agA1;a sculele dupA uflllzare. slOguri dac6 aveti deta pUltrlA experi-
sI. schimbati interiorol ciminului dumnsavoutrl prin adaoauri simple, (fig. 2 a, b). enta.. Trebut8 avut insA grijl ca intrea-
dar de mult efect, 51 vi confectionati ainguri 0 sanie, Oaci masa de lucru este suflclenl ga construct;e sa fie blne flxata in pe-
o barel, un ministrung sau rlzboi manual, de lata ~ nu 58 afta. in apropierea Ie- rete, spre a prezenta sulicientj soli-
si .,1 [Link]' 0 SAunl sau un minigolf. rest rei. neavind asUe! destull lumma dilate ~i siguranta in timpul lucrului.
sl ,salizati ainguri midi. obiect. casnle. neees.,e gospod...ri.i pentru lucru, se poole executa din Am indicat toale aceste vaflante
$i .... xeeutati, in sli,..i', mieil. repa,atii scindur6 sau p18C1J11 0 construClI8 car. deoarece cottul de lucru trebuie sa va
pe car. Ie impuRe inbetinerea unei gospodlrii. sa serveascl an pentru flxar. unCl ofere nu numaa spatiul necesar de
IAmpl deasupra mesei ,cit $I pentru lucru. dar $I maximum de comoditate.
p,ll5trarea sculelor ~ fixarea diferitelol Cum este foarte probabil ca acttvltatea
aparate de masurA sau control d'i. 56 se indrepte $pre domenij foarte
Construetaa pe care v-o md.c6.m 58 dlterite, e5te nlmerit sA prevedeti din
afta reprezentat.a in schita af4turala limp cit m81 multe " vartate posiblh-

ATELIERUL MEU (fig. 3) $i este a cituitl dIn doui cor

puri paraleHpipedice separate care se
fixeazA deasupra mesei. Unul dlntre
lalL

torpun poate fi prevAzut he cu cIleva

sertara~e, fie - mal simplu - cu 2-3
Activitatea practl(:4 pe care v-o pro- raftun pentru scule mteL Pe cel2llalt
folosite la masa de traforaj) de cele
punem neceslUi in primuJ rind amena- corp vor putea fj montate prize, borne,
douA capeta ale biroului c;au mesel
)area unul spatlu minim de lucru unde Pe scindurA vor Ii fixate dispoziti'f Ie beCUfl de controt etc.. citeva instru-
sa poatA fl pastrate uneUele $i sculele de stringere necesare pentru pleSf Ie mente simple de m4suri (ampermetru,
necesare $i 56 poat.! Ii ex&Cutale tol· ce trebuie prelucrate (confectJonaraa voltmetru) ~ in once caz tntrerupato--
odald d."'ersele lucran aC8slor dlSpozltlve va fi indtcatA u le- nA de lummI. Dea5upra acestOf doua
Oesigur cI ar fi ideal sA eXlsle 0 H1- riar) corpuri - care trebul8 neapc1lrat sa
cApera speciala.. Cum ins4 aceaslA Sculele pot fl pAstrate in se .arele he de aceN$' inl1l11me - sa flX88Za cu
posibllttate esle extrem de redus4, mesel sau biroului (bmeinlele'i dae! holz$urubun 0 sdndur!. Aceasta va
vom incerca II va dAm c1teva sugestu acesta a fost prev,uut dlnalnte CU ser ern drept raft pentru a$8zarea ob ec
pentru amSOIIJ8rel!l unui colt de lucfu telOf gatil confeetJonate, Wlf' dedesubt
in care sculele sa va fie la indemina,
oferlnd maximum de comoditate in
tare)
•
Pentru marunti$url - ~Ibe. ,uru
£e va monta lampe care va lumina masa
in timpul lucrulul. Este preferabil ca
timpul acliv,tAt". bun, cuie etc - ~J pentru une~ scule aceasIA lampa sa fl8 mobilA, spre a
Elementul principal iI constitute de mici dimensluOl se poate contee· permlle dlrtlar. IUmlOtl dupa neces...
Tot in acest sens., inalOte de a in-
mesa de lucru. pentru care poate fl tiona din placa, bAtut in CUtetO 14d'1A tit
cheia. mai infati~ alo1lural schltll
folo~it un birou sau 0 masa veche, eVI· comodA, uf;;or [Link]. prevA- Oaca spatH" dv. de lucru este foarte
unui mic suport pentru pAsharea pen-
dent, bine inltuita cu holL~uruburi sau zutA cu mlU multe sertare, de alcitulfe restrins sau 58 reduce numai la un
sulelor (fig. 5). Executat din stinghii
incleiat.a~spfe a nu 58 mi$ca in timpul foarte simpla. al care' aesen il mdicAm .colti~of)', dupa terminarea activitAtii
IUCfUlul. Pentru a-i feri suprafata. este
de lemn, acesta esle prevAzut la partea
a IIturat (fig 1 a, b). masa de lucru poate fi strinsl; in acest
inlerioarA cu 0 IAviti de tablA.. care
recomandabil ca deasupra sA f.e fixata Pentru sculEHe curent utihzate - caz. 0 amenajara practic6 0 poate coo-
imptedica murdarir. suprafe1e1 de
o scindura de lucru. Aceasta se ptlnde mai ales dad masa de lucru 5e aftA stitui etajera prezentati in fig, 4, pre-
dedesubl
cu mid menghine cu ,urub (din cele a~ezatA in fata ferestrei -va suger6m vazuta cu 0 parte orizontala rabatabilA.
fntr-un numAr viitor '10m revent in
atelierul d'i. - pe care vi'" dorim cit de
curind infaptuit - ~ yom incerca sA
confectionlm impreuna. cu mtJloace
simple ~I pU1in costisitoare. citeva diS·
pozitive uble in oriee atelier de amator:
citeva dispozihve impro'iizate de strin.
gere. 0 menghinl "i, mai tiuiu, chiar
un mini strung.
Pinl atuna vi dorim succes la in-
fAptUlr• •ateHerului propriu» ~ spor
Ia lucrul

.. .. .
·.
.. . .
5

U...'.
. . .. . .
~
"

- --
---------
---

. . ..
20
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link] IVloaern
Tehnic
MOBILIER
DEMONTABIL
DIN NUMAI CASA NOASTRA
TREI TIPURI in contextul vietii mod erne. asa noutri ca- sl $e indeparteze umOitura toeului prin bateru
DE ELEMENTE p1ti astaZl valen~e noi. constituind nu numai cuieJor care prind toeul de gheremu.
adrul de des~urare a vie~ii de familie. dar ~i un Nu bue~i cu ciocanul in toe. dci ve~j Ian
Realizarea simpll $I rapid4 a unui ansamblu de context absolut necesar de odihnl. recreare. adinclturi urite. ci dutati cu atentie Ooarea
mobilier demontabll, alc6tuit din numa' trei tipun culturi. Cultivarea acestui adru. grija pentru (apul) cuiuluf oJi loviti ac·olo prin i~termedjul
de elemente din lemn. necesitA. fara indoiaJl. un unei dalti.
numir oafecare de scule, un mtc atelier (poate ce'
amenajarea loeuintei, capltl din acest unghi de
prezentat in pagina alaturatA), material lemnas SI, vedere semnificatii deosebite. Pentru aceasta Foarte des ind, in special la aparumentele
rnai ales, in ebsenta 8xperientei... bunavo "14 $i se cuvine sa uigurim [Link] noutre 0 perfectl noi. u~i1e au defecte ma-runte. nu sint rodate
multi perseverent4. funqionalitate. un echilibru de spa~ii $i culoare. o pidtura de vopsea indrid. un cap de $urub
Din schita nr. 1 58 ... ad dar dimensiuOlle $1 forma un calm ce se opune ostentatiei. Pormnd de la de la braud care aga~.•. ~i mai totdeauna lipsa.
celor 1rei tipun de elemente. Prm slmpia suprepu· aceste eXlgen~e. rubrica noastrl i$i propune 51 unei pldturi de ulei in baJama sau. cum i se mal
nere a scindurilor (element~e de tiP ca.) se pot [Link] b. formarea unui punct de vedere sl spune. in cpomele•.
r8ahzB mlsute de tnAI ,me vaflab,1i pentru radio
sau t8l8vl10r. SUpOrtun pentN gtastre sau Be poate
a unel atltudlnl privlnd (unctiunile ap3rumentu· o [Link] trebuie gresati period..... atit la pomele
masca vasul mat pU1Jn estelle In care se aM un lUI. reraplle dintre dl(erltele plese. mobilierul. cit $i la braud. dupa cum urmena.· scoate~i
ficus sau altA planta decorabvl. corpurile de tluminu, perdelele. covoarele. sto· u~a (dad sinte~i singur. tara ajutor, folosi~i un
Prin combmer. dlfenta a celor tr81 elemente '8 f.a de moblll $1 multe. multe alte accesorii. leVier [Link] cu piciorul. vezi schi~a) $i intro-
pot realize 0 mil:! banchetA cu suport penlru plante duce~i pu~n ulei consistent. vaseltna. in pomela.
Dar buna gospodlrire a unei locuinte incepe.
decorative sau hcus $' 0 rn4sU14 alaturafl - pentru verifjca~l dad. rondela e buna. dad nu 0 inlocui~i.
vestier sau camera de 11 (fig. 2. 3). Vant. aceea$i
Bri indoiall. cu e(ectuarea micilor lucrirl de
intre~inere $i a Inerentelor corettari (modi(idri).
Nu uita~i broasca. care se pone gren mai U$or
combinatte sau 0 aJlI vartanta poate fi folositA pentru cu 0 pompl mid de ulei a carei ~eavi se introduce
terasA sau grftdinl. repara~ii. De aceea consideram ca. rbpundem
Dac6 vrem sa folosim mobillerul pentru camera interesului cititorilor tratind pentru inceput prin gaura cheii. 0 picatura de ulei aplicad pe
copiilor (eventual 0 varianta alcatuita dlOtr-o ban~ tocmai aceste probleme, aparent neimporunte. limba br03.$tei este bine venita ciod u$a este
cheta mArginita de dou! mas ute), atunci jnAltim~ care nau in puterea $1 price perea noastd. Dar ctllcata.
banchetei $i, in general, a intregului ansamblu este numai acestea. pentru d la unele instalatii ~i in aceasd. pozi~ie se executa citeva manevre de
recomandabil sa fie mai r&d usa $i. evident, tntreaga aparate nu toate compartimentele ne sint acce- incuiere 4i descuiere pentru ca uleiul sa patrundi
construqM! va trebui bine incleiatA sau fixata eu in broasd.. dupa care trecem la monUrea la loc
holz$uruburi (fig. 4). sibile. Acest lucru nu inseamna insa d pentru
[Link] crmarunti$. tehnic este necesar s1 che- a u$ii. operatie care este mult mai u$oari dad se
Fire$te c6 element~e pot VBna atit ca dimensiun! face cu un ajutor.
cit $i ca mod de finisare, in funetie de restul mobl. mam un mecanic. ~i ca dovadi ...
In oriee eill. intii puneti pomela de sus. pentru
lierului sau de utillzarea cAreia ii sint destinate.
PAstrarea culom naturale a Jemnului sau vopSlrea U$ile $1 ferestrele sint piese in mi~care. Se a nu mai SUpOrtil in miini greutuea u~ii. Dad.
in lacuri past~ate rimine la alegerea flecAruia. La uzeazl repede dad nu sint bine intretinute II puneti intii pomela de jos. rjsca~j $+0 rupe~i din
fel ~ djv8rsele compietArt perne colorate sau mici cored folosite (Bra a fi for~te. trintite). aUla eforturilor laterale la care ar putea fl
saJtelup din material plastic pentru banchete etc. o u$1 sau 0 fereastra care nu se inchide ulor supUSi. ~terge~i cu grija urmele de ulei care
Tn numerele Vlitoare '10m tncerca sa. vi dam cUeva nu trebuie fort-atl. cI trebuie d. inlatunm caUla. s·au prelins pe pamela 41 pe cheie.
su.,gestli ti in acest domeniu. La u$i1e de lemn montate pe gheremele, cele mal Dupa cum se vede. chiar intre~inerea unel
In ariee eM, acest mobilier simplu este binevenit frecvente defecte se datoresc monurii incorecte SImple u$i necesita cunOltin~e 4i chiar unele scule
in once gospodArie, iar utilizArile 'lor put8a fi VBnate a balamalelor AU [Link] acest caz ute necesar II materiale potrivite.
de ill tal Ia caz. in funqle de necesrtAp.. Tn plus, eI
Bluta la crear. unui aspect modern aI interiorului mai intii s1 observam cu atentie defecl-iunea, ,i in numerele viitoare, '10m reveni cu alte
dv. 1n acest sans vA '10m Indica. in viitar diverse anume dad balamaJele nu sint la vertiali sau exemple, cum ar fi izolarea. ferestrelor. intre~l.
scheme simple pentN a vA moderniza treptat camera tocul prezind umOaturi. Defeqiunile aces-tea se nerea li unele repara~ii la instala~iile de api.
sau apartamantul, astfe' incit, pe neslmt1te. sa 'II remedim reluiv greu $i due deseori la deterio- robinete scurgere. elect rice etc.
reaHzati un interior cit mal comod $i cu aspect m~ rarea. vopsitoriel. Nu recurgeti la rindea pentru Yom da 0 listl a sculelor Ii muerialelor pe
dem, avind totodati satisfaqia de a vi-l fi realizat a lua din grosimea foii ~ii pentru d aceasU se care este bine sa Ie avem in cui ~i schita unuj
singur. usud. jar golul fata de toe crqte. De preferat [Link] pentru p1strarea lor
 Boilerul descris ellturat esta suficient pentru lucru complici constructia $i ridica considerabil
Restitutio - un proiect al Societatii Romaneprintr-o
sau de bale, caracterizindu-se a Radioamatorilor-
necesitatUe de con sum ale unei chiuvete de bucltarie
functionsre
costul acesteia.
[Link]
DatoritA izolllltiei termice, apa din rezervor se men·
siguri $i un cost de exploatare redus tine caldA timp indelungat.
Pe conducta de evacuare a apei neexistind nici un
Caracteristici tehnice robinet, se exclude astfel un eventual perieol de
explozie Ia supraincAlzlrea apei
Capacitatea rezervorului cca 6 I apl

SA NE
Putere ... ......cco 1,1 lIW/ll0 V sau 1,9 1IW/220 V
Debit de c41durA cca 16 sau 'Z1 kcaVminut
Utilizind 0 rezistentl de putere maj mare sau doua
ConstnJc1ia boilerului

RecipientuJ se executa din tabla zincata in grosime

montate in paralel, debitul de cllduri cre~te, insA de 0,8 mm sau, dacA se dlspune de material, dIn

CONSTRUIM trebUl8 flnut seam4 $1 de faptul ci S8 solicitl mai

puternte reteaua electnc4 (mal ales in cazul tensiumi
de alimentare de ItO V)
Boilerul S8 compune dintr-un recipient etan$ CU
douA racorduri (de alimentare $i evacuare), izolat
termtc prin realizarea unui strat de vatl de stid~ sau
cupru sau alaml. Incheierea cilindrului pe genera-
toare 58 face in taft conform schi1ei, iar imbinarea
cu fundul pnn bordurare. ImbmArite se asigur.
prin Ilpire cu aliaj de cositor. Partea superioarl se
rlsfrtnge in atarl, formind 0 flan$4 cu latime de
to mm (e¥entual se poate adc1uga un inef de intanre
vata minerall la exterior. Incllzirea apei se realizea- din tablj). Pe f1an$8 astfel ob1inuta 58 traseazA un
.. zl cu ajutorul unet rezistente electrice speciale, care cerc cu diametrul de 150 mm, in care 58 practlca 8
se poate procure de la magazinele de specialitate gluri echidistante, cu diametrul de 5,5 Mm.
cl piesA de schimb pentru ma$inikt de splJat rufe Din cauciuc cu grosime de minimum 2 mm S8 cro-
tip «A/balun CU.M. Cugir). ie$te garniture de etan$8re a eapacului. Din acela$i
2 In functie de posibili~, se utilizeazo! 0 baterie de material cu rezervorul 58 croie$te capacul acestuia.
robmeti speciala sau una compusA dIn robinetl de Dupl glurile realizate in flan'$oB rezervorulul se
trecere $i «teuri_ conform schemei al.!turate (max. traseazi cete corespunzltoare in capac $i garOltunl.
1/2-) In fundut recipientului se practicA glurile pentru
In circuitul electric se introduce un bee de cea racordunle de apl $i pentru rezistenta de incAlzire
15 W pentru controlul conectArii rezistentei de In- (in func1ie de tipul acesteia).
3 cAlzire aa relea Tubul de nivet 58 introduce In racordul de evacuare
Conectarea Ia retea se executa intermitent, ma- $i 58 etan$eaz.I prin lipire moale. Acurn se monte811
I nual, in functt8 de necesitati. Evident, un termostat cele doua recorduri tn fundul rezervorului, etan$area
.,. poate executa aceasta operatie automat, insA acest fiind flcuta cu gamituri de cauciuc conform Iistei
de materiaJe, gamituri care se string cu $albe $1
piul~e (M 14).
Tn acela$i mod ea ~ rezervorul se confeclloneazl
Fif). 1. , -capac exlerior; 2-capac rezervor,' 3-d- cAma$ll metalicA a izolatiei, din tabla In groslme
5 ma$l meta/icl, .. - rezerver de apl; 5 - supcxl de perele; de 0,5 mm. In acest caz nu mai esm necesarA asi.
6 - racord de alimentare; 7 - izolatie termid; 8 - r~
gurarea imbinlrilor prin lipire.
zistentl de lnc~zire; 9-tub de nivel; 'O-riJC<Xd dt:
evacuare; 11 - suport interior. Tabta fiind ceva mai subtire,58 recomanda intA-
Fifl. 2. Schema baterlel d. roblnete: 1- r,)binet rirea marginilor de sus $i de jos cu cite un inel de
flenera/.. 2 - robinel de capl caidA» (Mimenlarea boi- sirma %3. Conform schi184 se realizeazA din tablA
lerului),' 3 - ramificatle (leu); -# - robinet de upl re:-e», de 1 mm inelul de sus1inere a rezervorului.
5 - ameslec4tor (leu). Pe un cere cu diametrul de 156 mm trasat pe acest
Fifl.3. Schema Instaliltlel electrlce: , -r;LI;:.lentA inel 58 practicA trei gluri in care 58 introduc $uruburi
de Incllzire; 2 - bee de control ('5 W J; 3 -Intrerupltor.
M 5 x 8 penlru centra rea rezervorului.
Afl. 4. Schemaconstructlvi ,I detalll de executie
Din labli de 2 mm se decupeazA douA fi$ii de
20 mm Iltime, din care, conform schi1ei, se confec-

6 +RETEA
APA
5 CALO';'RECE
/1
t
;>/3 3
L /-o.""d-C I ,..-/-\
2
/5
I--i. 110V
'------el ~------""---~-220V
3
2
++
AMEsne ,.. 300
APA CALOA
REeE ~!
UN . ,~ T
~
OffAl/ULA I'A
r
~
e co
t
If I..,.
I~

\,
l' i
10
1- ~ -
I

...
0
0
U
OETAUULB
Pentru loculn~ele
ce nu dlspun- 1/9
de api caldi curenti
este uti' - ;;:(

sa construim
un dispozltiv simplu 5
:1 ~ '~ II
50 50
,i leftln
care si suplineasci
aceasti Ii psi. DETALIUL C o E
 tion "'z4 cei doi suporti de prindere in perete
Restitutio - un proiect al Societatii Romane
Suportii de prlndere ~i suportul interior se asam-
bleazA cu cAma$8 izolatiei prin nituire
de cinemuo,raf ce=
a Radioamatorilor-
cu Instalatil de ven-
and vi
[Link]
exemplu
sufoca~
- se ver incllna sub
in dldura sllll

tllatie ultramodeme sau dnd uRa-

elastic - dintr-o ruled, metalld, de

unghl de aproximatlv 30° fatJ, de

un

C~=.
[Link] se introduce in interiorul cjmA~ii
metalice a i,olatiei, 3e centreazA pe inelul de susti-
pldula a tncasat trel golurl conse- planul lor de rotltie.
nere Si se umpkt cu material izolao1 spatiul ineler cutive $i aerul de pe intregul stadien Corpul ventllatorulul ene con-
dintre rezervor $I cAma~a.
Capacul izolatiei se confeqioneazA tot din tablA I~ nu vi mai ajunge, scoateti din buzu-
nar microventilatorul $1 incercati,
stltult dlntr-o lanternl rotunda de
tip «Pionler» (1), din care au fost
de 0,5 mm, astfe! incrt sA intre fortat pe cAma$A.
lzolatia termic6 se realizeazA $i sub capac.
DupA amplasarea in perete 58 fac conexiunile la
X in mlsura poslbllltl~lIor. si vi ri-
corltl... Ventilatorul pe care-I pre-
scoase becul $1 oglinda reOectoare.
Motorul (4) se f1xeul intr-o cutle
instalatia de epA $i La reteaua ~ectricA.
Daca. racordar811 Ia instalatia de apl 58 executa cu
I undm in c:adrul acestul articol
oferi, date fIInd dlmenslunlle sale
reduse, performante remarcablle.
clllndrid de medlcamente (5), vop-
sid in Interior cu lac, care se lipe$te
de corpul din fall al lanternel (7).
tevi metalice $i nu din cauciuc sau material plastic,
nu este neeesara realizarea leg6turii dispozitivului Micromotorul de curent continuu Clrcuitul electric utllizeul contac-
Ia pAmint. uti lint (~). de fabrlca~le cehoslovad. tul electric (3) al lanternel II, in
allmentat la 0 tenslune de 4,5 voltl. contlnuare, un c1l1ndru subtlre de
Funqlonare dezvolti 0.5 wa~1 la 0 tura~le de alami (11). care constltule de fapt
4 500 de rotatli pe mlnut. Energia un contact rotlter. Prin intermedlul
Sa deschide [Link] nr 1, (fig 2) care ultenor se electric1 este furnlutl de trel ele- unul ac cu glmllie care perforead
va utiliza numai pentru eventuale reparatii sau
curltiri ale boilerului mente de baterie a:Pionlera de 1.5 acest cllindru $1 traverseazl partea
V(2). VentUatorul propriu-zls este din fall a lanternel (7). polul neca-

z-
Robinetul or. 4 IivreazA apA race de Ia retell. Pen-
tru umplerea boilerului cu apA se deschide robinetul executat dintr-o $albl din material tlv al baterlel se conectenl la una
nr. 2 (apa. ealdA). Apa pAtrunde tn rezervor ~i se plastiC. in care s-au practicat doui din borne Ie mlcromotorulul. Cea-
ridicA pinA Ia capatul tubului de nivel, dupa care
curge prin teul de amestec 5. Acum 58 Inchide ro-
binetul 2 Si 58 conecteazA rezistenta de inc6lzire la
reteaUll eledrica.
DupA eea 10-15 minute (funette de puterea rezis-
tentei, temperatura apei din retea Si temperatura
apei calde) se poate deschide robinetul 2. obtinTnd
-
I:
fante. Cu ajutorul arlploarelor (10)
fixate prln nlturi (9) in fante, pale-
tele (8) lau. in tlmpul funetlonirll.
o pozl~ie perpendlculari fall de
corpul ventllatorulul. In repaus, pa-
letele se aprople de ventilator, ocu-
laltl bornl se racordeazlla 0 lameli
elastlci din alaml, pe care se pre-
seul polul pozitiv al baterle!.
Ventllatorul are 0 ,reutate re-
dusl $1 un aspect elegant, lar volu-
mul de mund necesar confec{.lo-
apa caldA. Oael in timpul utilizlrii apa caldl se pind astfel un spatiu minim. nlrll lui este redus la minimum.
rAceste, 58 va Tnchide robinetul 2 $i se VlI astepta Pentru 0 ventllatle eficace, pale- Costul materlalelor necesare nu de-
citeva minute. [Link]'ld mutt temperatura apei calde tele, executate din bandS de otel p~elte 50 de lei.
(cca goo C) Si ublizind-o in amestec cu apA race, se
=>debitul de apA caldA pentru spAlare (cca

Dupa intrebulOtare, robinetul de apa. calda. se

inchide $i rezlstenta de TneAlzlre 58 deeonecteaza.
de Ia retea pentru a evila supraineAlzirea $i, ulterior,
dezetan$area rezervorului prin topirea Iipitunlor
arderea gerniturilor etc.
Deel In boiler rlmine apA calda, aceasta se men- t. Corpul [Link].1 T. Capaeul [Link]
tine Ia 0 temperatura ridicat4 limp fndelungat La 0 %. [Link] 1,5 V L [Link] ventilatorulUI
nouA utilizare a boilerului epa 58 ineAlzeste mult 1 [Link] lant.,n.1 t. Nit
mal repede, intructt rezervorul ~ celelatte elemente C. Motor electric de c.c , .. "rlpio.,1 d. rotatl.
50 CUlndru d. pl. .tie 11. Clllndru de aJaml
metaliee dIn interior sint ealde. .. Ventilator '1. Conductor bolat

[Link].: .'ecfrozU inc61ziioruiul electric - matenal pit-

bllc.t In numtrur precedent al [Link]' _ slnl din grallt L1sTA DE MATER/ALE

N, '2 Raeord de 1 idem '20x36.

SECTIUNEA XX ,.. Reper Buc. Matenal Dlmenl"IUnl evacuar. eonf. achitel
,
0 1 2 3
• 13 Garniturl record 2 Caucluc
gros.2mm
_ 14x .20x2

1 Rezervor 1 Tabla ti 140x4OC)

llnCat! (brut 14 Piulite racord 2 Bronz M14
0,8 mm 415 x 890) sau alam!
2 Fund rezervor 1 idem • HiO 15 Rondele racord 2 TablA Ol ;16x;20x
gros.
3 Capac relervor 1 idem ; 160 1,5mm

• elma"
metaJici
1 Tabli ti300x480
0,5 mm co- (brut
sitoritA 960 x 490)
16 Garnlturi etan-
de Incillir.
1
fAre rezlslentl seu
Kllngherit Conform mo
delulul de r.
2 zistenti de Tn
cilzlre procu
5 Capac ellterlor 1 idem ; 320 rat.
6 In81 1 TablA 1 mm n Piulita. de fixare 1 Bronz idem
de sustiner. zlneati ':WOx .130 a rezlstentel de seu uu alaml
Incilzire 2
7 SupOrll 2 Tabli2mm 2x20x400
(2 buc.) 16 $uruburi cu piu- 6 Ol36 M 5x8
litt ,i $8lbe pen-
6 Intirlturi 2 81rmi • 3x 950 Iru fillarea capa·
OL34 (2 buc.) cului rezervor
12
9 Tub de nivel 1 Cupru ti 12x374 19 Idem pentru 3 Ol36 M 4x8
lIPIT ell AlIlIJ Sn sau alamA cenlrarea rezer-

~
vorului pe inelul
10 Garnlturl capac 1 Cauc;uc ; 150 de reazem
groslme
min. 2 mm 20 Nlturi 12 Ol34 '3xo4
11 Racord de all· 1 Bronz ti 2Ox28. 21 RezistentA de 1 Tip Minimum
m,ntare sau alamt conform lncilzire «Albaluu 1 OOOW
OETALlU£ 0 schitei ([Link])
RACOIfD DE
EVACUARE
¢ 300
20
.., --<>i IE--
c>
'" r
DETALIUL F
;10 INEl DE
'"'" 5UST'NERE

L
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

LANT•
DE DISTRIBUTIE
• calarea distributtei doar cu un dinte atrage dere-
glarea motorului.
La montara trebuMt de 8semeoea avut grill ca
lantul 51 fie corect montal astfm incit ghearele
lan1ului sa barboteze ulejul. Atragem atentia cI
SAU sensul de ralatie a motorului eFiat 85Cb esta iovers
fata de eef at a~or ceasornicului. Pozi1ia corecta
a ghearelor esta arAtatA in fig. 2.
MentionAm de .semeoea cl stringerea $uruburi-
lor de flure II bAii de UlfH pe capacul de distribulie,
care este din alia) de aluminiu, trebute flcut!! cu
grijA pentru a evita deteriorarea filetului.
Reproducem mal jos recomandArile firmei con- Sa recomanda. ca inlocuirea lantului de distribu-
structoare privind modifiurile ce trebuie fAcute la tie sa fte corelatA cu inlocuirea garnilurii de etan-
piesele origmale pentru a asigura 0 funqionare $are (simeringului) din capacul de distributie a
coreeta. cArui durabilitate este sensibil egal! cu cea a 180-
Apliearea lantului dublu de distributie atrage ur- tului de distribut1e cu un singur rind de zale.
Ca urmare rnAtoarele modificAri arAtate in figura 1:
- scurtarea lungimii totale a fuljei arborelui cotit
a durabilitltii scazute de la 46,1 mm la 32,75 mrn $i
a lantului de distributie - reducerea grosirnii inelului distantier de la
a motorului«Fiat 850,) 17 mm la 8,5 mm.
Pentru inlocuirea lantului $i pinioanelor de distri.
fi rrna constructoare butie nu es1e necesara. demontarea motorului de
a inlocuit lantul pe $asiu. (Cei interesap in realizarea acestei modi-
cu un singur rind de zale ficAri pot obtine de la redaqia noastrA ordinea optimA
cu un lant dublu. a operatiilor de demontare.)
Dupa demontares pinioanelor se va avea grijA sa.
cu doul rinduri de zale. nu se roteascA arborele colit sau arborefe cu came.
inlocuire care atrage Dupa modificarea pieselor conform figurll 1, Sf
$i schimbarea monteaz! mai tnlii pinionul de pe arborele colif,
celor doua pinioane apoi punind lantul pe am~e pinioane, fAr6 a roti
vreunul dintre arbori, se monteaz! pinionul de pe
de distributie. arborele cu came, urm6rind ca semnele de punere
la punct a distributiei sa fie fata in fata (fig. 2). De-

flut.. 111 circuli"l. fullerl ne--

m.' mutt decn un cNn.1 d_
er_, un [Link]~1 $I un
ulln PtH(<<t, SUr. d. (unctlun•.
• conducltO¥• •uw dm lm~m.
Mcl $I n. fHmintNXI (sPMlm
cu sucus) lICNstI _nsit.. m.' muH.
tI«1I ~SMI' un uiunghl , . .~ ..tJ-
z • un sUngI/« d_ mcendiU. «ntut'
[Link], [Link] , . f«ftOtC.,. «c.
'"II_ ~u, Mlider.,.nl, ., aT
$I .iW " UM. uU'IZ"j~ 0".. .
10

AUTO - SERVICE
[Link] Cauu [Link]...1
MotOful nu porne,l. [Link] sls- Se cootrol_zl, A [Link] ,I •••trfng
be Ie baterie .au Ia cabla' cootactele
Se porn.,te 10 'titus a doua prln Im-
plnger.
Motorul nu porn.,t. d.,t Fin" de spr
demsrorul [Link] tat.
t-:-.,---,---.,.,....,.--,--,:-+::~..,....,..---:---=-:-,--,.,=.I
Contact. pro..1 la bUIll, S. controleazl, ae curl1ti
boblnl sau rupior
lip" de bendnA 58 umple reter'torul
Pompa d. [Link] delectl 58 [Link] pompa
Colarea motorulul la fa· Jlclorul d. [Link]! 'nfundal Curltlrea carburstorulul
[Link]
Oprlr_ motorulul cfnd Jlclorul principal Infundat
[Link]
Rafeurf In tlmpul mersu- Ruptorul [Link] s. regleazl
lui BuJIl defect. Se Inloculuc bujill. detect.
Se sprlnd Indlcstoarel. Se 'tllrtflc:.l nl'telul de ul" Ia molor, In-
lumlnoaA [Link] [Link]- tinder.. curelei. nl'telul tlchldulul In
une, ule! ,I [Link] va,ul d. elpsn,lun•.
.p' Se [Link] ulelul. Se 'nUncle cu-
[Link], A complet_zlI cu apt dlstli,ttl
dupt c. s-a rlcit (nu A 'ta turns apl
r.c. dod motoruJ . .t. foart. cald).
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
DISPOZITIV

Sisrcmul tantifuro, pe ~...<! vi-l propunem,

se reduce, in principiu, la un sistern de a1ar-
mare, apt slI utilizeze posibilitllPJe tehnice
(instala{iile existente) ale propriului automobil
A1egc'Cl schemei depinde de fel uI cum sint
ac?~ duoanele de cic-e int:"e:up~to:-ul
de la volan: <fuea sau prin ~e1eu De exemplu,
la autotDobilele .Daciat 1 100 sau 1 300 ~
.Renault>-l0 [Link] sint ac?onate di.-ecr
prin CODecta~ea sau intre:upe~ea polului +.
La aceste tipu:, de automobile, folosind scbe-
rna din fig. 2, in momcntul descbide.-li u~ilo~
de cil:re 0 persoanJi oeav"izatll (l'i nebinevenitll),
[Link] incep slI sun<: Intr-adev~, la ~i
exisc1 int:"e:up~toa.." (pc firuI de maslI sau
polul ) pcntru lampa interioa.-:1 a rna~,
intrempltoe.--e ca.." incbid circuitul la descbi-
de~ea ~ Folosind un reJeu oa.-eca.-e (de
• tipul rdoeu1w pcntru claxon sau al cclui
utilizalla ri"aza tDllmI hamini ~ fixindu-I astfel
[Link] .., rIG, lJJ

" • • ..-.inttui de ac.c:,,",,*.. ~ Tn primul r1nd Imagln•• calor doul IN!. .u [Link] ...Iyate» In
. . . . . , . . . . . KCkieMekw ...... [Link], rtmlne Ind'" cllJN. IICcidentil1f prin [Link] [Link] WOOf pef'na
. . . _ ............... drcua-tW rut...... bc:. . ul eM urnt&-. instanlaneu, altt.. Inclt Irnpiedk:e cata-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . _ _ riscant.. obo. . . . . . p.......... CaJOf dolll ftc:llme poIent*- apte parbftzul
. . . . . . ~ . . . . . . . . KddenUrMe auto {eu un ma,inii. para aI Ind~ 0 noui ........ ClndMriuna cs. Ofi-
,.... ,........ • _ I Ptlntnt pri...... eN mAl ginail) de lim Ita,•• conaec:lnCefor eccidentArtl.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . -.odeme. In rnometrtyl fOCuJui Pfop,h~·z1.. ... cum indld ,I
o (eu 0 I1lducere ...ld«lti .chit- cs. desf"u,.,. a .c:ddantulul, 0 [Link] pnau·
in azul accidentelor auto ~ •
tw.. . . tndohM,
2 $ ~ulorlt ) 0 con"l· matd autom.u [Link] c-. clout pem. pt"otac-
loa,. - CU 0 a1aaticttMa ,I 0 p'....una int"'toe,1 de gar

[Link] 01 CO_TRAP.UIU_E .AI IIFlCIIIITE

c:.redI - lNi
lung - . 0Mturtf0t • aivwantl- PUl"lareIIIor In-'. uneon
incomodl (timftlnd li~ minlri .. crelnd 0 anum.
drum
con'anabtla - .pte paNgerii de pa banchata din f* •
ma,lnii. car.. In _INCl. la "itez......, riacl 0 acclden....
DICIT CE_TUIlILE DE SISUU_TA, psihod de &dIIlorie 'ort-t..), ~ fee. lndazlrablle
conduce .. 0 [Link]&l IlCceptare 'orma&l Kola und.. prfn
'i m.......
Oaci [Link] pamaJOf d. con"'pr.~un. eal. sortit
~ .. purtar_ IOf . .t. Indud In norm'" obllglltorii de aau nu un" utllllirl la,gl cu san.. de gen...a1llar., 0 ,a
cireul"" rutl.,... do'edl nurnal timpui...

VERIFICARI SI REGLAJE IMPORTANTE

Dupi fiecar. ,j OCIO km lulul lichldulul din rezervor, verlficare. Se repetA aceste doul operlUI ptnl
- inlocuirea uleiului la motor furtunurilor ~ et.n,eftat.. generall; c1nd turatla [Link] reglatl cu ,urubul
- verificarea intinderii curelei venti- - circuttul de rlclra: varlfiarel .tln- de combusUbi! elle eea de ralenti (~
latorului (sigeata maximum &-7 mm) ,enltil .. strtngeree leglturilor; Ie 2 .nl 100 de rotatii/minut);
...u 30 000 !un sa spall sistem ul $i se Reglajul farurilor se [Link] cu ma,ina
DupA. fiecare 5 _ km tnlocuie,te Ilchtdul; flrt Inclrclturt. automobilul flind ate-
- con1rolul fI compl.t.,.. (d.d e - ga liI. de .dmi....[Link]: v.... zat pe 0 .upr.f8\l [Link]. perpen-
necesar) a valvolinef La [Link].... apet rificaree trtng..... ,uruburilor bride; dicular pe un perete, la 10 m [Link]' de VRETI
[Link] Ie .cumulator (1 em de••upra - verlficar8ll ti reo_ul jocului eul-
plldlor), • circultulul de rtcire•• apei butorilor (ia race, admi~15; ewacu.,e
la .pilltorul da pa,brlz, a lichidulul - 0,20 mm);
aeata. La faze lungl - doul f••c1eule
luminoaae paralele cu .u
ma,inii -
Ie regleazl cu ,uruburile din partr 3 de
sA .
de IrinA; - chiuLasa: verificarea fI .trlnger.. IU' • ramef [Link]. La [Link] .eurtl,
• 01 [Link] (f811 ,uruburilor ( -5.s-6,5 kgfm); petele luminoase trebute aI fee situI'e STITI
pate - 1,7 kgVcmp)' - curltlrea [Link]; cu 11)..25 em .ub nlvelul .xulul flrurller,
- vemlcar. ansamblului iocuri di- regLajul efeduIndu-se cu ,uruburile din
>l1'4lAi1'tS-
i
km
mentului I. flltrul da rectle (volin, roti); parte. de jos a ramei farurllor;
.ar ,I flttrul de ulel; - verlflcarea paraleUsmului rotllor fa- Umplerea " purjare. [Link] de
- Inloculra. valvolinel Ie trlnsmisie; tI ([Link] G-3 mm, flrl lnelrel- rlcire: amestecul antigel aslgurl Impo-
- granr" camelor·rotor distrlbul- lurl);
tor - .prindere~dlnamulul, articul.\illor - [Link] electric: verificare.
trlve Inghetlrtl pInt I. -as-'C, La 2 .nl
sao 30 000 km ae lac: oolire. . .pllarea Pentru propuneri,
Ia C&J)Otl. baLamalelor, broa,telor, axe- bujiilor (joe eleclrozl - 0.5-0.7 mm); tl ump!erea In u,mltoarea ordin.: des-
lor, t!ergltoarelor de [Link]; verrficar.. fi curltirea bornelor acumu- chiderea robinetului de Indblr., umpfe- sugesttl~
- curltirea sau lnloculr.1 capsulel latorulul, verificare. ruptorulul Ooc eon- rea .,••ulul de ..[Link] pint La 30 mm
[Link] din drcuitul de recup.... tac;te - 0.4-0,5 mm);
[Link] a .,.porUor de ulel;
deasupra reper~ui maxim, delchide-
r.. ,uruburilor de purjare, plinul ,.adia-
solutii
- verlfielri ti reglaje Ia u'i. [Link],
- fiurea [Link] mecaniee fi an- broafte, capote. ,tergltor de parbriz,
samblelor amortlzoare., 8 .rcurilor. • .ptlltor de parbrtz, comenzi .. aemn.-
torului, introducerea In motor cu pomJ'a
de apl, In regim de ralenti .cc£ter.t # intrebdri auto
barelor de protectJe;
- [Link] frfnei de piaor .. aI celei de
IIzlrt;
Reglajul ra'entlulul: Ie rote,te ,u-
(1 500 ro!atH(minut). umplerea [Link]-
rulul, .trtngerea ,uruburllor de [Link] jolosi# cuponul
mini Ooc peeI.1I fr1nl - 5 mm); rubul de .er plnl .. obtine ture\ia de
- reglatul .mbreiajulul Ooe I. extre- ralentl (750-800 de rotatIVminut). apol
mltate. levlerulul - 2.H.,5 mm); .. rote,t. ,urubul de combustlbil plnl
dupl ce s-a ob1inut,Ia ele, jet continuu
de lichid. flrA aer, completarea redia·
torului $i stringerea bU$onului, verifi-
R.A.
- ci,cuitul de [Link]: controlul nlv&- clnd [Link]• •linge [Link] pOllbll. carMI nivelului in v8sul de expanSlune
 VI Restitutio - un proiect
intereseazl autoturismul al Societatii
ea sport Romane
,i perlormanti? a Radioamatorilor- [Link]
FI~IER AUTO
• FI~IER AUTO'"
Oori~i sl euno~te~i In fieee moment tura~ia m~inii pe care 0 eonduee~i? PE SCURT OESPRE:
o priml recomandare:
"SKODA"
UN 100, 100 L, 110 L
TUROMETRU FISI TEHNICA
'00 100 L 110 L

ELECTRONIC motor 4 Ilmpi, 4 clhndri In Iinle, cu

benz nA. cu carburator, rlcit
cu apA. cu supape In cap

putere CP 48 CP Ia 55 CP la
(SAE) 4750 ,of,imln 5000 ,ot/min
Nu slot de loc putini automoblli$tii care, urmind pnmarulul bobmet de Inductie. dind na$tere pe 1'8-
exemplul manlor 11$' ai voillnului $i ai autotunsmelor zisten1a f\ din circuitul de colector la Impulsun cilindree em' 988 1107
aproximativ dreptunghiulare. Impulsurile din colec
de performantA, doresc 51-$1 iostaleze. alaturi de
celelalte lnstrumenta de bord, un turometru. Utih-
tatea [Link] aparat .ste indiscutabilA, iar dacl el nu
tor au lnu durata vanabill., In functle de turatle
de reglalul distantel dintre contacte!e ruptorului. De-
'I raport de
compreSle 8.3 8.8
se monteazl 10tu$1 pe maloritalea automobilelor. pendenta aceasta se ehrnini prin derivarea irnpul-
aceasta se datore,fe in primul rInd pretului de cost sunlor dreptunghiulare. La blocarea tranzistoruiul. alezatcursl mm ~68 72168
relllliv rldical Turometrele de tabrid stnt actionate condensatorul C. se fncarcA prin rezisten1a ft. dioda
mecanlC de Ie arborele motor prio intermediul unu, O. $1 pnn IOstrumentul de rna-sur;!; la intrarea Iranzls- cuplu motor kgfm 1,5 kgfm la 8,8 kglm la
cablu special. Arborele motor este los!. greu accesibil. torulUI In satura'ie. condensatorul 5e descard prjn maxim ISAE) 3000 rot/min 3000 rot/min
astfel ca instalare. ulterioar4 II unUt tUfometru cu ac- dloda 0" rezistenta R. $i pnn tranzistor. tncircAnle
tionare mec8md 8sle practle Imposibila. repetate ale condensatorului C. produc pon mstru- preslunea
1n cele ce urmeazl S8 dau descrierile unor turometre mentul I un curent a clrui valoare medie este pro- uleiului la kgV 1,5 kgf/crn' la 2 kgVcm" la
electronic. a dror montare este simpl!, iar In com- portional;! cu turatla. Comanda tranzistorului este motor em' 2000 rot/min 3000 rot/min
ponenta lor intrl piese a cAror procurare nu ridicA asigurati pnn dlodele 0 1 $1 0" care au $1 roluJ de
prea multe probleme. a proteJa tranzistorul la supratenslUni. transmisie 4 vltele Inainte, toate sincro-
Princlplul de function are a turometrelor electronice MArl mea tenslunil de alimentare a colectorulul nllate. $1 una Ina poi
5e bazeazi pe numArarea scrntellor produs. de con- mfluen1eazA direct asupra indicatiei instrumentulul.
tactele ruptorulul aprinderii. Numirul de scintei este tntrucn tenSIunea bateoei de acumulatoare din auto- puntea semiosil pendulare cu roti cu
direct proportional cu turatia motorului, conform mobil varlazl In limite destul de largi, tenslunea de din spat. amortlzarea $ocurilor inde-
relatie!: alimentare trebule stabililatA. Pentru aceasta se pre- pendent;!
• • n _C__ v;!d dloda Zenner 0,. $1 relislenta de limitare R I • In suspens.e Independentl eu
IIpsa stabilidirll, la var/atia eu numai 1 V a tenslunll arcurl elicoidale $i amorti-
30 MB bater!el, Indlcatla se modUic;! cu circa 20%. zoare telescoplce, frfnA hl-

:n'."" .AEE\~~::
unde 5 este numArul de sclntel pe secundA, Turometrul se poate aUmenta de la acumulator de draulicA leu douA circulle)
n numirul de rotatil pe minut ale arborelui 6 sau 12 V. Pentru allmentarea de la 6 V rezistenta cu tamburi
motor, frlnA de mInA, mecllnlcli
C - numlrul cilindrilor,
M - numirul tlmpllor motori (2 sau 4), punt•• suspensie independentA eu
B - numlrul bobinelor de Inductie. din fat' arcuri elico/dale, amortiloare
De exemplu, la un motor In 4 limpi, cu 4 cilindri, cu telescopice ,i stablillator de
o slnguri bobln6 de Inductie, 18 turatia de 3000 de lorslun8
rotatiilmlnut 58 produc 100 de sclnteilsecundA. frTn!! hldraulicl (cu douA cir-
tn turometrul olectronic flecare dintre aceste sclntei culte) cu discurl
produce cIte un Impuls dreptunghlular (fig. 1), cu
durata t l • lntre doui Impulsuri 5uccesive curentul ~~(-.:t~'l_~.1 [Link] 155-14
este nul. Dad un curent de aceastA formA se conec-
instala1i. 12 V, batede de acumulatoare
electrlci 35 Ah, dinam 300 W; demaror
0,8 CP

'," -,op-F/av
bUill PAL SUPER SUPER
14-7 (225) "·8 (2<0)
~+ c..roseria meta lid, Inchld, 4 u,i, auto-
portanti, 4-5 locuri, portbagal
0,34 m' (40 kg), 'ncAilire cu
api caldA

dlmensiuni
ecartament
fat4'spate mm 1 28l)'1 250
ampatament mm 2400

+ l5 \I '3"
0, garda la 101
lungime
mm
mm
175
.155
(+1'lVjc>-----....- ....- -....- - 4 - -.....- -.....- - l Iitim. mm 1620
Inlltlme mm 1390
(Inclrcat)

[Link].
- propne kg TI5 790 795
J;.r - totalA
(echlpal,
alimentat
kg 1180 1195 1200

,i Incircat)
Dz - sarcina uldl 375
performan,.
vttedi max. knVorl 125 128
0, [Link] de
7.6
combultibll VfOO km 8
benzlnl CO 98
"t"
capacilitl
motor 2.5-4 I ulei
tranlmlsle 2,5 I valvolln4
0,5 I hchld de irinA
+12.,,'9" frtne
[Link] de
(+611) combustibil 32 I benlinA CO 95
slstem de 6.8 I lichid anUgel, cu
teall la bornele unul millampermetru, aeul Indicator trebuie sa alba 0 tensiune de stabUlzare mai mid rAcire a punct de (nghetare
nu poate urmlri pulsatiile rapide $1 se stabileste tntr-o de 5 V (de [Link], BZY83, 04V7); rezilitenta R se motorului -25"C.
pozltle medle. Oevlatla aculul este propot1ionali cu
raportul dlntre per/oada t l cft treee curent prin Instru-
elimlnA. La [Link] cu 12 V. rellstenta de IImitare
se la R -300-330 fi/O,5 W, rezlstenta R -390n., lar
--
t. In numlrul viitor: ,eolaj., Intre1inere, [Link]
ment $1 pauza dlntre doul Impulsuri succesive. ca stablllzator se poate folosi orice dlo~1 Zener cu
Cum paUla dlntre sclntei este determinati de numA- ,I Indieatll speciale privind interachimbar••
tensiunea de circa 7 V (de exemplu, DZ307, de fabri-
rul de sclnle! pe secundA. rezulti cA indica1ia mstru- ro1i1or ,I reglarea [Link].
catie romlneascl). Celelalte elemente de clrcuil
[Link] esl. proportionali cu turatia, iar scara se dlodele Dc 0. ,i 0.. alnt de preferlnti din familiile
poate etalona direct In rota11Vminui. DR 300. AI-LJ. sau A 1, dar 5e pot utiliza eventual $1
Schema unui turometru electronk: 51mplu cupnnde
un aingur tranlistor (fig. 2). Tranllstorul este blocat
EFD108; diod. 01 este EFD 106. lar tranlistorul ~l.:=­
EFT 307. EFT 308. EFT 322. EFT 323, EFT 352. EFT =. '\...FI~IER AUTO. FI~IER AUTO,;
$i deschis periodic de cllre tensiunea la bornele /CONTlNUAAE. rN PM; UI
 prelucrare foarte comoda.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link] Dimenslunile ramel sint de aproximativ 30 X 30 em,
dar acestea vor fi stabilite precis prin incerdri ~I in
funqle de modul in care sea realizat prinderea filmului.
5e taie dintr·o bucata de tub izolator cu lungimea de
30 pina la -40 cm ~i diametrul1.5 cm. de-a lungul genera-
toarei. patru fi~ii din plilStic cu latimea de cel pu~in 1 cm.
Opera~ia se executi cu ajutorut unui bisturiu sau al
unui cu~it~ cu lama ingusd. scurta $i foarte bine iilSCU-
lid.
In (unqie de la~imea filmului pe care il utilidm. fi~ille
de plutic utfel obtinute se sudeu1 cu ajutorul unui
ciocan electric de lipit ca in figura. Dad proeminentele
care 3U aparut in urma sudurii nu 3U un aspect regulat-
sau perforatiile filmulul nu intra precis in ele - . se
vor ajusta cu ajutorul bisturiului.
Din [Link] material se vor executa suport:ii ramel
[Link] trebule 51 stea precis pozitionati pe fundut dyii
in care se va face developarea. 5e sudeazi piesele ({a»
pe unul din suport:i ~i se va inn.$ura un film cinemato-
gnric. determinindu-se astfel lungimea ramei. Pentru
developare filmul se va in~ura cu emulsia spre exte-
rior.
Piesele «a» se taie la lungimea necesara, apoi. in
capatul rimas tiber. se sudem cel de--al doilea suport.
Rama ilStfel confeqionau va trebui sa stea perfect
fixatl pe fundul tavii de developare, lbind suficient loe
pin~ la peretii acesteia pentru preintimpinarea deterio-
ririi filmului. Eventualele deformalii ale ramei se re-
median prin incilzirea locala cu ajutorul ciocanului de
lipit. La cele doua capete flImul se prinde de rama cu
ajutorul a doua de me din material plastic.

Se spune
eA visul secret
al fieeArui
fotograf amator
ar fi
sA faeA film.
Prea putini
insA indrbnesc
s3 58 apropie
intradevAr
de aparatul
de filmat,
sperlati
de tehnica
dificil3
a filmArii,
de costul
foarte ridicat
al peliculel
,I, mal ales,
de mult
dlscutata
tehnologie
de developare. Supopt

Motlul deprtnderl! 3/
tava
It/mulul til! 2X8mm
Oesc f ;nd aceastl noua rubrid - CINETEHNICA cuprinde urmatoarele operatii: developarea primari. , _' _~ ra=t-::£r.t--
de la A la Z-. ne propunem sa demonstrlm d nlei 0 spai- spalarea intermediari. inversarea. spalarea interme-
0, ,0 :0
ml nu este intemeiua (acolo unde exista 0 piilSiune
reall) ~i cl tehnlca filmului. pe care 0-0 vom desprinde
diara, darlficarea. spalarea intermediari. solarizarea.
developarea secundari. spilarea intermediara. fixarea.
.1--, ,-
~i de 0 cerd. vocatie, SE iNVATA. incet. greu. dar olci 0 spalarea finala ~i totul dureaza 90 de minute. din care 0' I ,0 -0
dipa peste puterile noastre. A~adar. citeva cuvinte. aproximativ .4() de minute in intuneric. I, '
, I
mal intH. despre aparuul de filmat. Din punct de vedere Pentru inceput este recomandabil sa se utilizeze
optic. acena este un aparat de fotografiat dotat cu un solutii de developare preambalate. pentru ci doza-
obiectiv cu dlstanf,l focala red usa. cu luminozltate ~i rea cantitatilor este dificila li retetele destul de com-
unghl de pod normale. in variantele pentru amaton plexe.
nu are nevole de punerea la punct. lar diafragma nu Developirile se fac in mod obi~nult in doze cu 0 sin.
serve~te decit pentru reglarea cantldtii de lumina, gura spirit de diametre mario care permit solarizarea
deoarece timpul de expunere este determinat de ca- filmului fira desfa~urarea filmului.
denp de filmare. Unele aparate de filmare sint dotate Procurarea aces tor doze este anevoioasa. de aceea, a
cu doua sau trel oblective, de distan~e focale diferlte, pentru inceput. 0 yom inlocui cu 0 rama pe care a$edm
dlspuse pe un carusel. flcind posibila astfel modificarea filmul. ~i developarea 0 vom executa in intuneric. intr-o
incadrarii fad ca punctul de sta~ie sa se modlflce. cuva de material plastic, care poate fi eventual 0 tava
In afara Indica~iilor pe care amatorul Ie gase$te in de developare fotografic3, de 30 X40 cm. Pentru pelicula
prospectul de intrebuin~re. indicatii privind modul alb-negru. este recomandabila [Link] controlata
de incarcare. punerea in funqiune etc.. este bine sa. la lumina unui bec verde, care nu va sta aprins mai mult
retinem cl formatul imaginii este standardizat ~i nu dedt citeva secunde. la aproximativ 600..la din tlmpul
poate fi modificat ulterior fi d gre,elile de apreciere developarli primare.
a luminii sint Iremediabile. Confectionarea ramel de developare se face din-
Filmele intrebuin~ate de amatori sint reversibi1e. tr-un material rezistent la [Link] chi mid a substan-
color sau alb-negru. Si pentru d filmele ne sperie cel ~elor fotografice. Se pot utiliza cu succes tuburile din
mai mult: plastic pentru protec~ia cablurilor electrice (inloeuitorii
Tehnoloa:ia de developare este identica cu teh- moderni ai tubului Bergman). care au in plus avantajul
nologla developaril flImelor fotografice reversibile ~i d au propriedp termoplastice. ceea ce permite 0
 opte pentru a (i orcuite. Aceostd consoliddm cu ajutorul 5----6 Jipc.;
0 ddm co in desenul final. Cu ost(el
Restitutio
SANIE - - un proiect
orcuire a al Societatii Romane
dispuse a Radioamatorilor- [Link]
0
JKlrJii din (old a soniei tfansyersol. crod suprofoJa de SOnle,
0 1-3 oame"; pot face splen.
obJJne,. numai dupd ce Ol' lmut in abur de alunecare (sonio-tobo,an) ette tato, dide plimbdrj pe colinele acopente
TOBOGAN scindurile t,mp de 2-3 o (togem 10 rindea. iar apo; consoli- cu zdpodd. jost! IIpsite de Grice "iro).
respect;~e 0
zile. Clnd lemnul s-a Inmuiot. orcu."
CiteYO scindurj indeajuns de Jun,i. sufident de mult copdtul lui. mult moi
nifte f;pei fi $urubur; pentru 0 Ie fixo. mult decit se cUfbeozd de reruM 10
pufind pricepere $; su(icient entu- confectiOlKJreo schiu/ui. Aceostd ope-
z;osm - ;ot6 tot ce yd trebuie pen- rope se reolizeozd destul de rfeu mo~
tru a constru; 0 sanie-tobot0n. Con- nuol. de aCeeo' \"d fi s(dtuim sd (oloslli
struc,io oceasto ore «tolpa» (supro- un d;spozjti~ de tiPCJI ce/ui surerat In
fOld de olunoco,o) ,ifidd. olcdtu;td desenul a/dturat.
din scindurj bine (mbinate Intfe ele Din ce lemn \"or (i scindurile (010-
Ii cu,bote In porteo din fOld In 010 fol sIte 1 FUnd ma; ufor de prelucrat
incit ;naintoreo sonie; (olunecoreo) (orcuit). ~om prefero lemnul de brad
sd (ie focilitatd. Lunfimea sonie; YO- sau mol/d. (De reJmut cd scindurile ~or
rJozd funcr,e de eel core 0 (010- fi arculte treptot. in decursul a 2-3
se;to (odu/t sou copil); eo pooto fi do zile. pind la obJ,jnereo formei dorite.)
2-2.5 m sou de 1.80 m, ;or I6Jirneo A'tInd, In sfifJit. scindurile cu rra~
intre 45 fi 60 em. dul de curburd dotlt. Ie aJezdm unele
Iqodar. yd trebuie c1tevo scindurJ Hnld a/tele (fiind atenfi ca e/e s6 se
lunri (f>-7 bucd!i) I; ,./oti. subl"i. imbine foorte bine). dupd co,o 10

ARGUMENTE
PENTRU WEEK-END
Week-end-Ii pentru care p1edlm reprezint6 0
odihn6 aetivl, 0 cevadare» din viata sedentar6 la
care ne obUga deseori profesiile noastre, 0 abso'ut
necesarl $i binevenita schimbare de ambianta,
de mediu, de decor.
Condltiikt mlnime ale week-end-ului se rezumi,
practic, la doul:
1) sa ne organizlm astf~ timpul lnclt zilaie de
simb6ta (dupi-amiazA) $i duminici sa fta «Iibere»
de orice alte actlvitlti;
2) 56 ne organidm 0 micA «bazb materialA pen-
tru practlcarea acestul «miniturlsm» s6pt6minal.
Rubnca flDastrl 58 va ocupa mal mutt de a doua
«condi1Ie» a week-end-ulul Deci cunde», «cind»
$i «cum» (e foarte Important $i ccu cine») vom
pleca in week-end
Tn ordine:
a) Week-end-w (contrar preJudecat" aproape u-
nanim acceptate) nu inseamn! dOZlr 0 excurSle la
munte sau la mare, ci 0 ie$ire in afara ora$ului, a
decorului obi$nuit;
b) 0 retea largA de hoteluri, campinguri. motel uri
$i cabane vA stau la dispozitia. (Le vom publica a-
dresele - numerele de telefon, condi1iile de cazare).
Rubrlca noastrA ins! va pleda pentru turismul de 0
facturt. mal sportivA (cort, rucsac, ascensiuni etc.);
c) Inainte de a vorbi de echipament~ minim n&-
cesar unui week-end, vom sublinia importanta in-
firiplrii unui mic grup de pasionati (pentru c6 week-
end-ul - minltunsm s6ptlllminal - r6mine 0 pa.
siune);
d) Echipamentul- in afara celul procurabil curent
prin comert - peate fi confectionat de oriee con-

o SUGESTIE s1ructor amator.

Am prezentat in numlrul trecut schi-bobul. VA
ofenm in acest numAr 0 sania «tobogan» $i vom
SIO
•
alunge peste 2-3 numere 56 vol prezentam con-
structia foarte simplA a unor aparent foarte compli-
cate ambarcatiunl sportive.
INVITATIE 1971
Oeta$ind talonul cTehnium»-2 $1 trimllindu-I pe
adresa revistei - inscriindu-vA printre sustin6torli
LA INGENIOZITATE rubricii noastre -, v6 rug am sA ne comunicatl:
a) care sint constructiile sportive pe care ati dori sol
Ie realizati in atelierul dv.; b) care sint ctraseetelt
Cele patru desene aliturate vi prezinti jsto~ week-end (directii. amplasamente etc.) pe care Ie-ali
ria unei interesante evolutii tehnlce: de la duica recomanda colegilor dv. intr~ drumetie.
bicidetl spre modernul cschi·bob. (prezentat,
de altfel, foarte pe larg in primul numir al revis~
tel noutre). 1950 CEA MAl BUNA CEARA
Prima bicicleta de iarnl- perfect utlllubiia PENTRU SCHIURI
,i azi - pornea de la ideea inlocuirii rotii din
fati printr~o dlpid speciall (gen schi) ,I inB-
",urarea rotil din spate cu un lant de tipul celor ExistA 0 eearl [Link] schiuri utlllnblli orlclnd ,lori-
eum? Flrllndola" cl nul 5chlorll folo ...e ogamllaral

JM>===-tJ
folosite in timpul iernii la rotile din spate ale d. aorturl, eor••punzitor reeomandat. pentru 0 anumiti
automobilelor. (Solutia Imaginata inca in anul [Link]*faturl a aerulul. potrlvH .tructurll [Link] ([Link]
1892 !) chi., " In functl. d. groslm... atratulul d. zlpadl).
Cele bel sorturi d. [Link]. (d. fabrleatle [Link]) .xls-
Solutia anului 1925 - desenul nr. 2 - se a~ 1925 [Link]. In com.... - Universal R.x Sp4I.d, Slalom Combi
propie. dupl cum observati. de aetualul schi~ ,I Redox' (doul cateooril) - [Link], in a.n....I, .xl.
[Link] [Link] .[Link] aport de l.,nL
bob. $1 totu,i;
Solutia anului 1950 ni se pare ,i ea atraetivl. e) C.,.. ••t. [Link] de .chiuri p4I e .... 0 folo.~ atunel
cTnd temp41ratura [Link] coboarl aub -sac?
Fire,te, contlnulm d recomandlm (ca ,I in b) Cum procedatl ,I e. un.o.... etl [Link] achiCK!-
numarul trecut) schi~bobul anului 1970. lor [Link] atunel cTnd zlpadanae pare foart. poro. .a?
c) Dar cind [Link] [Link] • d . . .upra lui t'c?
Dar dad totu,1 desenele noastre vi sugereaza d) Cunoa,t.p vr.o [Link] orlglna" de ceari [Link]
o alta solutle, atunel ... .chlurl?
[Link] mal bun rlspuns [Link] d. cuponulllTehnlum»
A,tepdm propunerile dv. 1892 _ un [Link] gratuft p4I un an.
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]

I. - Un fIeUdor aJfKtjI, '" sIMw &llnI«~1ad

rlttulul . . coonti'mj, InIT....,..
c.I mM ."'~fJt diM Jldilht' COMIrudot• . . .
- - . t I IJI*ffor-
mAn'" d. dinH - du. cum _ .......... 1~1".
- mIi n~tr. . II"" l Nt".
, _- 0 OI1gINJI
uoIuIin ~zI
ptVtlru Iftu.v"... (JI
f.m.d. . .)
,. c.- 0 _ion..",
"iMU4.
auputJe dl/wtt*or
con&ttud«1 MMltxI
'n'••
MU &I d.~
fe. "'Mhal. 0 -'utJ-
'~nkl propr".

J. - Ffalll Rudd(
~ G.,-hVTI KiKzlr".
,/-.u con"fUIt din (/.a.
re ~Khl lin IKhl 'n-
zestral ell d0u4 ca-
t.r~. Cel dol (f'" au
IUCf. limp de J alii
~ aCNSU vnbMcatH.
lunp4 de " m. Ii au
experJm.,,~t-o ll1d..
lu"fl Inaill" de a 1'0'-
nllnIT-o ctoazJ.-'
'a"tiel de , '00
maflM

Inpr~. Jud«Ind dull' 1oIotI'.".. (."[Link] lor , . . aI _

ctI ultJ",. .ifllft mOls."."

,. - P.t.. opllCl nu • • d«:1t un bmodu obift'uJI. 0

lenth COllUM In&l un mont." .KtronlC. 1i,,.,.,.ntltIt evlMt
,_lCf IftfrarotM ...nltl • la Uft cunt'll mod• • tJI'Odu• •
m;c,
rar
cut. IIIfIplauI' I,.". eWe douI .,u,. de

fIdI,..
cl1tui rd nattfIIIJ C'OMU at lIItOdul.,.. UM;
""'..un mbolon. Cfnd elM.....
Telex
~
cu un Ui/• • . . .." [Link], 0 atU,.-.nI. care are &a (wi ."..,. . . .au din IMtnI fI",....IMcit:ului
,[Link] modulM. Ac'Uh . . d«:odtfic« • disporJti~uI ~~ .. c~tul .... lI."sm,.
~ c. . permn. ucullM.. plnj h 0 disUrlU. un~",.JUrUUD. AF~ au,... ..,.",ului
'''''-0
c.a
,altD o/Nfn",,,.. O con ................ doar cei care,.,..,u II1II/_ . . . . , . c:ortnIltQ In"...
UNACVARIU
tlmp ne oferl 'uflcle"t spatlu de lucru,
de experiment ,I observatle, lngiduin-
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link] du-ne 51 pltrundem felativ u,or In spa-
tele «peretelula In care a fost cdnzldlt».
Cel mai bine se preteaz! acestul scop
-DE
PAR
u,orul, mal euct, spatlul pe care nl-I
oferl° utA la care se poate renunta.
lntre ramele u,i1 se poate fixa foarte
u,or $1 de 1oc Incomod un acvariu.
... DuP!! cwm se poate observa din Ima-
gine, un asemenejll biuin se poate man-

TA- ta ,i Intr-un apartament obi,nult, fld. a

fl necesarsa facem gAur! mari In perel1
s~.u 54 zidlm maslv etc.
Accesoriile tehnlce ale 8cv8nului slnt
mascate de a placlli (PFL) care poate tJ
decorata dupA cum dorim, eventual cu

ET
un tapet care imiIA un zid din cArAmizi
sau pietre etc. Plata de PFL 58 montea-
zA pe° armAturi de sclnduri (scheIA).
Desenul aratl un aslfel de stelaj la un
bazin de 1 m.
Baza cziduluia este le$lti cu numai
Foarte multJ lume renunt!. 5e pare, foarte putin in afari (mal latl) decit
la prezen1_ Bevarlulull" apartamant din bazinu~ pentru a nu face rislp!! de spa-
motive estetice, acuztnd camplasarea liU. In ce prive$te ,ntenorul acestsi con-
sa dlficllb sau «tehnica» de tntretinere structli. ne yom aslgura ea podeaua $I
propriu·zis! III 8c.... riului deseori in- fie eaptu$itl eu a foal_ mare de plashe
comodantA. Nici chler Bevarhle montale pentru a feri de apl parehetul. AeeestA
fn dulapurl nu slnt considerate 0 solutie foa~ se flxeazl1 (vezl figural pe laturi
idea Ii, deoarece pentru curltlrea lor de scheletul de lemn, pentru ca In eazul
perlodicA, pentru montarea tuburilor de in care se sparge aeyariul apa sl nu se
iluminat etc. spatiul atribuit '8 dove- ImorA$tle tn cas!. Suportul acvariului
va fl, In orice caz, 0 rama rlgldl1 cu su-
de,te deslul de IImitel [Link] ideal
din punct de veder• •static esle eel .- poni de metal, construlbllA. tn general,
parent zldlt <'ncaatrat) tn perete. Privil la un atelier. Inlltimea acestor supoTtI
din f.1a, Beast acvariu ne di impres!a este de 1,15 m. Intre acest suport de
unu! tablau viu. natural" In acela,l metal $1 bazinul acyarlulul este blne

(URMAAf DIN fAG, ISJ

sau echiv~lent; Instrumentul indicator - 0.5 ... 2 rnA,
eu rezistenta InternA de SO ••. 100 n .
Turometrul din f1gura 3 cuprlnde douA tranzlstoare,
care formeazl un circuit basculant monostabll. La
conectarea .limenttrli turometrului. motorul fIInd 0-

TU- pritt tranzlltorul T•• a drui ball este polarizatl prln

rezistenta R. de la minulul surlel de tenslune, intrl Tn
conductle la saturatie. Tenslunea sa emltor-colector.

RD- de 0,2-0,4 V, mentlne tranzlstorul T. blocat prln dl·

vlzorul de tensiune format de rezlstentels Rs $1 R,.
Curentul de coledor al trazistorulul T, fllnd nUl,

ME- mstrumentul nu IndicA curenl La Iteeare Intrerupere

'I
datA de ruptorul motorului, impulsurlle negative se
transmit pTln diode OJ prin condensatorul Co'. la

TRU baza tranzlstorulUI T I pe care-l deschid. Saltul POZltiV

de tensiune de coledor blocheazl tranzistorul T•. pint
ce condensatorul C. se de sea rcA pr," relistenta R..

ELEC- [Link] T, 'lOe blocheall ,i

La aparilla eur_ntului de coledor al tranzistorulul T;.
treeeree curentului
prin instrumentul I tnceteazA. Durata impu!sulul de
curent deptnde de reglaJul rezistentei A.a. lar freeyenta
TRO- de repelllie @ste determinaUi de turatia motorului.
Forma curentului de cb1ector a Iraozistorulul T, este
NIC aproape perfect dreptunghiular.\ (ca In flour. 1),
eee" ce influentealA favorabil asupra precilH~ ind'·
catie.. Acest turometru functioneazl eorect pin:\ la
• turatii de ordinul a 8000 de totetiVmmut.

----_ ..'-.
I iNTRERUP.(T()R
VOLA'"

1
ES?f
CLAXON

,.,f'
", INTR ERUPATOR
VOLA"
• ,I",. 'I·.·.... "
• • , .1 , I
,
"t rt
~ ...1---. r'r----J
till'
~6 .---~:..J RELEU
w ..
, .. •
2
nl
z 0 . . . - - -.... SPRE LAMPA
' : 0;)". [Link] AUTO

• .. •
•
•

.• .• •
,

•
• •

• SPR€
3
lDJ:
A;(
lAMPA -
..t~--'"- I iNTRE RUPATOR
INTERIOARA. ""'-AN
-. J", J"
~-
 Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor- [Link]
aI ulste 0 piael groad de eca 2 em
dintr·un material pl. .tic dur (sau an
materiall, dar elutie. pentru • .vita
JOCURI $1 PROBLEME MATEMATICE
transmlter. . In acvariu a dHeritelor vi·
bratll aJe podeJeI.
Peste toate aceat.a s. [Link] ate-

~1V=1X
[Link] de ,Ipcl: de Ie pod.. plni Ie taven. 1) Titlul nu trebuie d [Link] eroar8. N-llvem nevoie de ma-
eat. preferabU aI fie ,Ipd de 2)( 2 em. nua5e, nu .. pun note. 0 cut. de chlbrlturi ne eat8 lufidentl pantru
Pentru a evita zgomotul In bloc. putell' a ellpune d.t." Droblemel. Deplallnd doar un aingur bll de chibrft
lncleia Icheletul In foe ai-I fblm In va trebul sa restabilitl egalitatea corectJ. (vezl deseoul nr. t, a, b,
cule. c, d, e).
In .pate" [Link] Ite'al ae pot sua- 2) Din ..pte chibrl1uri a fost scris numArul 1/7 (vezl flgura).
penda Ilmpi de lfuminat. pe care Ie pu- Transformati aceastl Iraqi. In 1/3, folosind acel,t! numlr de chibrl-

6~~IR~n
tem filla pe ,nururl " acrlpet. (ea la turl.
draperll, ,urub cu scrlpete .au oehl). 3) De data aceasta, mutlnd douA chlbrituri, restabllitl eoalltatea.
In aent fel Ilmplle pot fl u,or mane-
vrate In sua ,I In joa In tlmpul curltlrii DIVERTISMENT GEOMETRIC
sevarlului nu pentN stabillrea dlferl-
telor Intensltltl de luminA, In functie
de aezon, luminA etc.
[Link] de ,ipel are In dreapta ,I
stlnga ctte 0 u,t. prln care I i se poatl
.
eiX~n 4) Din 12 ehlbrlturl au foat formate patru pltrale egale (flgura)i
cu aceastl ocazie s·a format $i un pitrat supllmeniar (eel mare).
S. cere:
a) $I Ie scoatA 2 chlbrituri, Ilslnd restul neatinse, $i si se ob'inl
-'unge la acvariu ,I dupA acoperirea

d\nl~'
doui pitrate Inegale;
Intregii structurl. b) 51 se mute 3 chibrituri aatfellnclt sl se obtinl trel pAtrele egale;
Dar pentru ci aceste u,i nu permit c) MuUnd 4 chibriturl, sa se formeze 3 pitrale egal ..;
totu,1 un acees nestlngherit, este blne d) MuUnd 2 chibriturl, 54 sa formeze 1 pltrate;
ca In fata bazlnulul ,I pe toatA litime. e) MuUnd 4 chlbriturl, sa se obtlni 10 pltrate.

e X X ~J~fn
lui 51 se fael 0 rami demontabill. ce va
Ii acoperitJ cu 0 plad PFL ,I In care
se va tlia un soatlu egal cu [Link]
acvadulu!. 'nlltimea acestel rame se in-
tinda de la marglnea superloerA a su-
portului de metal (oe care este In$talat
aevariul) plnl la eea 40 em deasupra
marginil superioare a bazinulul. Rama
va putea fi tiuti prin doul clrlige ee
VlI-=
pot Ii manevrate prin u,lIe leterale. U,ile
laterale vor avea mfnere maseate.
,
CUVINTE iNCRUCl~ATE
Elementele folosite In sehema~ pentru alimentarea zarea schemel din fiQ. 3. Praetie, aceasta InseamnA
de Ie 12 V dioda Zener este de t'p DZ 307, [Link] cA pentru autoturismele «Trabant» ,i «Wartburg.
te, Cle 2SOflfO,5 'W, lar dacA se tOlose,le un acumula· este preferabilA schema cu un singur tranzislor, lar
tor de 6 V dioda Os. trebwe sa albA tensiunea de pentru eelelalte, cu motor cu 2 _.. 8 cilindri. cu functio· pe usat; 5) Llteri Crecea-sd - ArIon - 01"0-
stabilizare de 4,5 ... 5 V (de ellemplu:-BZY83,D4V7), narea In " tlmpi, cea cu 2 trenzistoare. mader, pentru deplulrile in de~ert; 6) Cere...
rezistenta Rise ia de 50 0/0,5 W. Dioda 0 1 este de Etalonerea precisA a turometrelor electron Ice se pre~los - Scaune pentru inaripatele deplaslrl
top DR303-DR3Oe, Ar-U2S, Ar-Ll27, "'7A- poate face cu aJutorul unul generator de audiofrec- ale povestltorllor - Sunet de tobi; 7) Com-
A 7;rc etc., ca diad! D. se poate folosi HO 106, iar ventA. Se $tle fnsa cl scara turometrului esle Iinlar4, ponenta perpendicular! pe direc~ia vitezei unUl
tranztstoarele T j $i T ~ ca la monh!lJur precedent. a~tfel ct este sufieientA si elalonarea scAril Intr-un
Instrumenlul de mAsura recomandat este de 1 rnA, avion $i pe aripa lui a for~ei aerodinamice are
smgur punct, ceea ce se poate face cu 8Jutorul ten·
50. 2OO.Q. Dac4 58 utthzeazA un instrument mal slunll de retea, de 50 Hz. Cu aJutorul formulel se cal- [Link] atupra avionului; 8) Nume feminin
put," sen sibil, de ellemplu, de 2 rnA, trebUle schim- culeaz! turatla cAreia Ii corespund 50 de sclnteV - Bart de care sint lelitte animalele de trae·
bate valorile unor rezistente: R,-7SOfi, R,=700n. secundA, apol la bornele «2» $i «3» se conecteali 0 ~iune - Tes! 9) Asocia~ia sportivi «Reco,ltu
Rr50!l. In c8zul folosiril unui instrument prea tenslune alternativA de 30 ... 70 V. 5e regteazd poten· - O~el in Fran~a; 10) Se deplaseaz.i ca ncul
sensibll, el se $unteaz4 pentru obtinerea indtcatlet tlometrul R din flg. 2 sau rezistenta R~ din fig. 3, (pl.) - Camploani absolud. la vlted, 11) Invi-
malCtme de 1 rnA. ptni ce ins'rumentul mdicl turatta eorespunzA1oare. zibile $i toto$1 rule Iinll de depluare cu viteze
Pentru construirea turometrului trebuie stablhti Turometrul se realizeazl praclic In doul un.t!ti
Tntli turatia corespunz4toare capitulO! scalel instru- constructive: instrumentul arAtAtor, care se dispune man - Medlu pentnJ deplaslrHe in spapul
mentulUI. Aceasta se ia cu 20 ... 25". mal mare dec it la tabloul de bord, $1 0 cutle metaliclTn care se 'nchide cosmic; 12) Cunoscut savant romin, inventa~
tura~la de putere maximA a motorului. De exemplu. restul ClrCUltului. AeeastA cutie se hUBZA sub la- torul unul caun cu abur de inaltl productivi-
pentru motorul autoturismulul «Dacialt-1100, la care bloul de bordo lntr-un loc cit mal ferit do sUfsele de ute ~i constructorul primulul avlon care a de-
puterea mulm4 se obtine la 4750 de rotati~'minut, cAlduri (motor, calorifer). Contactul «1» S8 co nee· eolat (in 1906) cu mijloace propril la bord-
scara turometrutul trebuie sA se extindA prnA la 6000 teazl la caroseria ma,foil printr-un papuc strlns eu Cele mal moderne mijloaee de transport, apte
de rotalip/minut. In functle de turatle, se stablle$te un $urub. LegAturile «2. ,i «3» se aduc la bobina de chiar ~I pentru deplasirl $1 viteze ... astronomlce.
numAruf mallim de scintel, pe baza formulel dale. induetle. Punetul 412_ se conecteazl! la ,urubul de
Daci numArul m'llim de scTntei este mai mic de 70 unde pleacl firul eAtre ruptor, iar punetul te31t la borna VERTICAL: 1) Primul milloc: de transport pe
de sdnteVsecundA, .se po ate utiliza cu bunl precizie de tensiune de allmentare (celAlalt $urub al bobinei de api, constrult de om prin scoblrea unui trunchl
turometrul din fig. 2; daea num4rul malllm de sclntei ind~ctle). Astlel, odatA cu opr!rea motorului, se de- de capac - Scobie; 2) A fleut 0 cilltorie in
intrece 70 de sclnteVsecundA, este preferabilA utlli- coneciealA $1 allmentarea turometruluJ. fundul ~lmintulul pentru aflarea Ilmpli ferme-
ate -Intotdeauna; 3) Riu in R.S.F. IUloslavia
- La 0 parte! - Misoari pimintul in lun,
$1 in lat; 04) Diminutiv feminin - Face legltun
telefonic1 - Cu incetinltorul; S) Nae Dinulescu
DISPOZITIV IN PUNA VITEZA - Pe avloanele romine$tl $1 Romania pe unde
scurte - Lumina care opre$te orice vehicul;

ANTIFURT ORIZONTAL: 1) Asiluri omului modern

viteze mart de depluare - Fizician franul
urr a pus in valoue fOfla meunlca a ;aburului
(16-47-1714); 2) Primul :r:burltor in povestirile
6) A face 0 plimbare - Plant! erbac" cu frun-
ze comestiblJe - Nota [Link]; 7) Oc:hi de
lan~ - Component in calcularea vitezei-
Lell~ (pop.); 8) Nota scriitorulul - Puternte
rllVo4AAE DIN PAG. 1]) nordier ,I... fn mUZld - A dori cu preddere; numai in directa le,lturi cu pimintul (mit.);
incit la descluderea u~ii sA inclu~ un con- 1) Mljloc de transport pe apl - ~i altul pe 9) Mijloc modern de transport rapid - Tetur
clririle albe ale nordulul; 4) Cinte<: de slava- - Ori~el in India; 10) Supusl unei aplslri -
tact pus in paralel pe contaetul de la claxon), lolanda Irimescu - Cale de comunica~le rapid! Cale de transport...electric (pl.); 11) Eu in tltU-
obtinem un di pozitiv prompt de alarmare latun domnilor n~tri - Misoari vinta Pi-
Pentru ca sistemul sA nu fie aqionat I. mintulul - Vine dupi (ulcer; 12) Una dintre
arice deschidere de u~a.) ci numai atunel coriblile lui Cristofor Columb - Viteza in ...
I primi $1 ultim'1 IOsunlJ,.
dnd posesorul autoturismului considcrA
util~ 0 .stfel de proteqie sonor~, se va
lega in serie, in acela~i circuit, un IOtreru 21-+-++-' DEZLEGAREA CAREULU'
piltor basculant, flamplasa intr· un loe 3
DIN NUMARUL PRECEDENT
cunoscut numai de posesorul autoturismu- 4 RETROSPECTtVA TEHNICA
lui ~i I. care se poate ••jung"" discret, f1!r~ r+--+ 1 ROATA - PIATRA; 2. AlTAMIRA BAT;
a deschide portierele. In cazul dnd auto- 5 3. ZARI - OASE - MA; .. ARA - UNDITE - C:
turismul are un releu pentru claxoane ';Ii 6
J-+- S, T1GAI - A - ARMA. II. OTEl - A - AJUN.
7. R - RAZ801 - L - P; L SEMN - SAS - Al
t. CA - A - AC _ TABU; 10. OBO - ARHEOlOG;
deci intrerup~torul de I. \'olan face sau 11. RIVAll - HRANA; 12. NEOZOIC - SIAR.
desface contactu! de mas~, schema este 7
mult mai simpl~ ~i necesitii doa;- un singur 8
intrerup~tor basculant, trebuind s~ com
pletam schema falli de ceo [Link]~ I. bor· S ULGER ELECTRONIC
A MENTAT DE LA BATER I
dul automobilului numai eu [Link] 10
A-B (fig, 3) !ntrerup~torul basculant are RI, R2 150 Ct C2 5 F
RJ R4 2tlO k CJ 800 F
~i aici rolul de punere in funqiune a sis II
RS.'" 1M C4 01 F
temului de alannare .tunci ~i acolo unde
consideram nccesar.
121-'-+-+'-+-1: R' 2M C5 HI"
 Un COI'IWuctOl amator pasion.
Restitutio - un proiect al Societatii Romane a Radioamatorilor-lui
1$[Link]
giseJU orkIn<! un mk <coil- 111
pentru lucru. Chi.r # .tunci clnd
If 'Iorba de un or;ginal ,lIcoplN, al,
clrui dimensiuni II obIlgl 51 renunt,
la 0 parlt! din mobilierul apart.
mMtului. N, Int"bMn doar dad
pentru a dt!COla mai uJOr nu ar {i
fosl nim~it... $i un [Link] d~on­
[Link].

LOG
CUCITITORI
Pri e scrlaort - unel. antlciplnd chlar
aparltla rimului numAr - au ,I sosit pe
adres. actlei.
AUREL MIHALCA din comuna Copal-
nic-Mlnhtur nt. 1~, Iud. Manlmure.. a-
tnnd prin intermedh'" [Link] .SUlntl ,I
tehnlcllt [Link] aparltla .Tehnium....ului•
.oe aolicitl s",1 trimitem neapirat••reeo-
mandat tl cu ramburs po,tal». numleul din
decembrle a1 publlcatlel noestre. (AJtmln-
terl. dupa cum ne scrle A.M.• ar tl obllgllt
d piece speciel plnl la Billa MlIre).
Stlmate [Link] Mlhalca. [Link]
nu numal d 'II trlmltem revlst.. dar" 'II
,I conslderlm totodatl prlmul nOltru .011-
cltant ,I,.. corespondent ofidel. Comunl-
catl-ne [Link] ce 'I-a plicut (sau nul
din sumarul revlstel.
Ing. FILIP V. AUREL. specialist In cal-
culatoare electronice, In prezent angajat la
I.C,E.T. Crlliova (Termocentrala I,alnlta),
ne propune 0 sultl de scheme practica
(radio, TV, electronlcl, chlar ,I••. calcu-
latoare) realizabile de cltre amatorl. Mul1u-
mlndu-vl, atteptlm .prlma schemA».
GH. TO DORAN - Bucure,tI. Intr-unul
din numerele noastre vlitoare '10m publica
constructl. detaUatt a unel bArcl cu motor.
Ideea unel blrcl pneumatlce acUonatl de ur
motor «MobrBJI ,I, respecliv, de a ellce -
detl legatl de unele dlflcultl11 constructive
- nl se pare absolut IIcceptllbill, Vlruglm
d treeeU pe la redactla revlstel.
MATE$ CORNEL - comuna Crl,clor
nr. 644, judo Hunedoara.
1n nr. 2 aI revlstel publiclm un .paznlc
electronic» (un dlspozltiv antlfurtl pentru
automobile, Schema este Intru totu! adap-
tllbllila necesltltlle dv. de pazt In mhur.
In care avetl 0 modalitate de [Link].
sonorl .. 0 surd de alimenfar. electricl.
Propunerea de a-i fotografia .imuttan -
odatl cu declan,area avertlzlrll sonore -
pe eel care ar Intentlona 16 vi plgubeasd
nu [Link] Ilpsltl de Interes. dar slmUtor mal
dificil rullzabill. 1ntr-un numir vlitor '10m
publica totu,1 0 scheml In sensul solicital
VIRGIL ALEXIU - Bucure,ti. ValorDe
retlstentelor ,I capacititHor solleltale de
.chema fulgerulul electronk: publicat ...
numlrul precedent aJ revislel Ie putetl
ghl 1n p. 23-
VASILE COSTAN - Baia Mar•• 1n
Ntmlrul1 al [Link] publicat'Un adaptor
pentru chltarl. Dorinte dv. -de a 'II S. oferi,
In tlmp, scheme" aminunttte ale unor
Instrumente muzicaJ. complexe (gen orgl
eleclronid) figureazl ,I In planul de pera-
pedlvl al revlalel. Plnl atund, speclallttil
nottr1 'lor Incerca sl 'II furnlzez. materia-
iN ATENTIA CORESPO E TILOR NO$TRI lui blbliograflc de care avetl nevoie.
STANESCU L CONSTANTIN- C••·
Tn primet8 Ieee zile de ia aparitia nr. 1 al revistei am primit peste SOO de scrisori. Vi multumlm 10'111, .tr. Grlvlta Rotte ...
$i "a asigurlm cl fncepind cu numA-rul nastru din februarie 0 pagiol '[Link], a 24-8, va II ,ezeNalA
Oupi cum vedetl, am antlclplt solicitA-
rile dv., publlcTnd In flecare numl, cet putin
exclusiv publicArii celor mai mteresante propuneri. 5ugestH, solutii pe care Ie recomandA sensonle dv patru paglnl de constructll, scheme, retete
Tn starl de aeeasta, alund ciod continutul scrisorii 0 reciamA, colaboratorii nO$tri permanenti 58 penlru cinefotoamatorl. Comunlcatl-ne
angajeazl sl vi rhpundA prio pO$ta lxact ce 'II Intereseazl. en. tl eventulliele
Radiocons1ructonlor care ne-au solicitat In mod expres schema aparatului cEforis» - sau alte lucritl originate cu care atl putea colaborlll.
staturi practice imedlale - Ie '10m r4spunde de asemenea personal, dupA 15 ianuerie 8.C. In soalA
mAsurA, detaliile solicitate cit $i unele amlnunte constructive - omise de noi Intentional, apr. II COMITETELOR DE CONDUCERE
stimula inventivitatea $i rezolvarile personale - 'lor fi primite prin PO$t!l. ALE CERCURILOR Tl:HNICE DE-
P.S. Pentru num!lrul din martie al revistei cTehnium» 11 au fost re1inute circa zece construclii ELEY.' care ne-au felicitat pentru apari-
propuse de corespondenli. lie primului numAr $i ne-au asigurat de
intregullor sprljin -Ie mul1umim. A$tep-
~ .... t!lm schemele promise $i-i aslgurlm PI
realizatorl cA se 'lor bucura de 0 publlcare
IN NUMARUL IITOR AL REVISTEI uprioritarb in paginile noastre.
lneA odatA, a$tept!llTl sugestii $1 propu-
«MINIAUTOMATIZARI LA DOMICILlU» (aonerla cu anunt lumino.; c.a. de,teptltor
cu repetltle; avertlJ:or antifurt pentru locuinte'e dv.); RADIOCONSTRUCTII PENTRU INCE· nerl din partea tuturor celar angrenatt In
pATORI $1 AVANSATI ([Link] cu un tub .Ieclronlc; .limentatOt [Link] aparaturllr.n:r:l •• aceast!! pasionatA actlvitete de stimulate
[Link]; [Link] RC de jo••1 [Link]; undometru-heterodlnl); LABORATORUL FOTO a interesului pentru construclii1e de ama-
v.l PROPUNE (fillrele - utJllzlrl, [Link]•• "alonlrl; ce•• de expunere [Link]: tori, pentru fantezie $i SPirit practlc, pen-
o [Link] [Link]&); CINETEHNICA DE LA A LA Z ([Link] ttilnti tJ artl): tr].l adevlratul spirit de creativitate.
TEHNICA DEPANARILOR RADIO ELECTRONICE (Ia cerer•• cltltorilor no,tri); PAGINILE A$UlPt6m scrisonle dv.
[Link] AMATOR (reglar•• [Link]; Int....chfmbar•• rotllor; alDurantA [Link]
[Link]; tanturl [Link].; fi,fer «Skodu)WEEK-END tN FEBRUARIE (b••••; .anl. penlru Ing. D. DORIAN
ruc:aacurl; [Link] utile); TEHNICA CONFORTULUI CASNIC (un .partament intr-o camt-
.1,); C"'DOURI DEI MARTIE. [Link] MATEMATICE. [Link].
UMOR tl, Inceplnd cu ace" numlr, 0 PAGIN ... SPECIALA-IN DIRECT CITITORII.

~
CQmblnatul Foliarafie "Casa SdnteJ.r
Bucuree:ti - Plata Sdnteti nr. 1.
Republica SOcialistl Romania.