Sunteți pe pagina 1din 64

RADKA ALEXANDROVA

iupor{t6t

tr

rMP{tuN{t6r

v

z

o

o

?,<

az

a*

oe )z

,<

a;i

;.

&&

FF

od AO

.g'

po

#:

v':'

h-

i-",:\.

RADKA ALEXANDROVA

iuroril6r

sr

^V

lM.P{l,uN{t6r

Ilustralii de

KOSTADINKA IZMIRLIEVA

ln romAneqte de

MIHAELA DE$Lru

EDrruRA sAI-cA.nsK HUDoJNIK

.

SOFIA

EDITURA ION CREANGA

BUCUREqTI

:IH

,g

&,

A.,

*6'

.6.

L{F""

:i

'"!

3i' "o $

'ft,

?

o

t:

a'b

'e#

.r+

''Ea'

fFl

j"'

Et

.

x,, r"

'6=.

_**

I

lntrc

frumoasi zi de primivare. cind florile pomilor infloreau asem€ni unor

obriiori imbujorati de copil, iar virfurile munlilor se dezbricau

cind poienile inverzite se smellau in zeci de culori can4te covoa.e lirdnefti' pdsdrile de

de cdme$ile

1or dgintii'

cude dinr{

gospodiri€ au hotfuit sA-ti construiasce un cotel nou.

la treabi Ralele incepure si cearna nisip Armjaliin ir indim,

unul altuia cerenizi. Cocotali pe{ schelA inalti, coco$ii cei tineri

lencuiau de zor perelii. Erau pu$i p€ trabi pine $i cei mai mici puiqori ei se chinuiau

se ridice o gnnde lungA ca s{ duci meqterului, se opinteau de mma focului' dar nu

leuieau nici s-o clinteasci! Numai doi fra! nu vroiau si munceasci

.urcanji isi dideau

Hotiriri iitreiuri

defel lnfoiatul |i lnpaunatul.

Ej atil Eu nu sint ficut pentru astal zise infoiatul Et tsase plin de sine un

ucudsu"

oin'la cerl

si caem uar, nisip

rabufni indignatlmpaunatul. se{i

umplu peneie de praf,

sa-mi zburlesc coada Nu prea departe de locul construcliei $relucea un pidurii". Acolo zi ti noapie moFia broscoiul $tietot

lac. Cu tolii il numeau "Oglinda

5

Cum remina lucrul. pesarile se abiteau pe la lac; se oglindsu in el, dmsau,

glumeu. cin6u. Acolo isi

Inu{

dimineatA in

petreceau mai toati remea $ cei doi frali.

Oglinda

se oglindi ti o wabiula

mica. Era alir de ingindurarl

ca nu obsertase venirea lnfoiatului si a Impiunalului.

- Tu ce cauli aici? De ce t€ oglinde$ti? o lui la trei pazelte lmpiunatul. DupA ce ca eiti mice, nai e$d si urid pe deasupra. Ia uiti-le la mine!

- Poate ce sint mice, poat€ ce sint Si uita, de cind mi oglind€sc in apa leului, devin toate un zimbet $i incetez d-a mai fi uriti, i-o intoars wAbiuta.

Ca se vezi, soro! se burzului infoiatul. Nici ci se putba altfel. mici, ufti

si

prostulal Nu cumva ai vrea si te mesori cu noj?

o singur, dati, m

Hai, *ergFo, ci d€ tHi

sulla doar

se te lpesc de cer! Cu noi nimeni nu se poate mesura!

Vrebiufa

fugi repede din calea lui $i se ascunse in spatele broscoiului

ctre molaia

Dar cFi drept, e drept. lntr-adever nimeni nu s€ putea misura cu cei doi frati.

e

tu

I

t

e/

'i

t

'q€'/'

." .-"t.

''\P

lnfoiatul era u co@q voinic, negru, cu pieptul scos inain& $ cu lntmi auii'

pubinici la picioee. impiunahrl, in schimb, era foeE frumos - cu w git lug, ca de

iog creasta ca o coromi qi cu o oadi inensi, inrcusi, arind toab culonle cur_

cubeului. Amindoi pi'eau intotdeauf,a

fode

lmloti, nu salutau p€ nimmi {i deseori 3e

cit s'nt de putemici.

betau dos a9a, dFai dracului, ca Farat

- Frilioaq lnfoiatulg suflA spre wibiuli qi lip€$tN de cer! zise lmpiunatul qi

mai adiugi: il va Fezi p Stietol

vrAbiuE o sf4li de tot. T@msi s€ intreba ce si fac6, cind dinspre padw

babuF Co;odrc - buica lnfoiatului 9i a lmpimatului, Ea impingeaiiruciorul

cat cu oatile $

ap&u

incir

farlurii - dusese d€ midcare pesitetdui depe fmtier. Seopribuiola

cotcodac, il misura din cap pina-n picioare po cei doi nepoli $i sdgal

- Bravo, vitejilor!

la lasati mai bine in pace vribiula!

Nu vA esb ru9ine de

pui$orii cei mititei? Ot mai iute se-i schimbali li sA duc4i grinda melbruluil

1

Noi?! 19i lungire giturile cei doi fra$. M€s,tetului? Dotr n{m fi fraieri! Atunci n-aveti decit si stati flAmiMi! Nici azi Fm se va torn nimic in far-

-,,CinFntruna

impiunatul, topaind

tdndeveqte, de m-mcare nu primesk!" inepu st

pe loc.

imitepe bunici-sa

dedu supirad din cap:

pe de rost

puisorii cei mici. Vrabiula o porni cu pagi mirmli dupA ea.

Builcula Cotcodac

- Ahaaq deci ai invilat{

Vino, vribiulo cu mine, vino si te joci cu

Broscoidl $tietot, chipurile

bunicu-ta Cotcodac si s orAcAi compArinitor:

moliia, dar de fapt vdzuse qi auzis totul. A$tepti ca

depefreze cit me mul! apoi se ridice, i$ unfle obrajii $i

- Oac{ac, aici nimeni nu vi

Nu-i

apr€ciaze!

apa?! cAzurb de acord deindati frafii. Pini li budca nostri.

- Stsntelese. Asla o tdu ma de mull:

- Ascuha. Srierot. il intrebd srios lnfoiatul.

spune{e. ce si faGm A$ia ne lin tot

timpul fliminzi $i

cea ce e li mai tist, ne obligi sd muncim.

rdezi hoscoiul.

- Pii, foafte simplu, fugili! le{

- se fugin?

Pni

unde

si fugim?

- Am se ve spun, nu va gribili. Nu veli greqi dacn nn ve! ascilb ! Oaroac

inloiatul i lnpaunatul i$i indoiri cozile sub ei, gata si-l asculte

Da, dar tace.

Otre de ce tace

$tietot?

Cum de cq inlelepfii niciodati nu se grAbesc, inlel€pfiiin

cu c€v& . El insd privegte in-

totdeauna se gind€sc indelung inainte de a sfitui pe cineva

uuna 9i pare sp€riat! Otre de c€ se pode teme?

- De ciinel le gopti broscoiul.

Abia acum observari fralii ci pe potecepAaeaciindFpenic.

- Bonjour, penice! se gribi sej salute, primul, $tietot.

Han. noroc! zise tunitor ciinele.

- Hei, mai uturel! \i astlpi urechil€ broscoiul.Ai si-mi spdgi timpsele!

Si ilii

ca de mult mi gindesc s6 fac ceva penru glasul ista al tAul

- Sa lesem p€ntru altn date, acum ram timp, sint foarte grebit. Ciinele didu din

coadn !i i9i vizu ma depde de drum.

- Dtr despre ce este vorba, e cmva un secr€t? se holbi lmpiunatul.

Stietot arbori o pzi

impo(afte $ zise:

Da un secrel

pe ctre astezi Far put6 si-l alle

toati lm€

lnloiatul si lmpAunatul

nu insistare, acum nu le ddea de asts.

- Tu, gtidot, intr-adevnr ttii nult! il Eudi lnfoiatul.

- Ata e, fu de acord broscoiul. Unii giu multe, iar al$i pur ti simplu du ltiu nimic.

Si de aceq unde ne vei spune, a@lo ne vom. due!

- Du si ne dea mincare nult5, fari si muncim! adeugi r€Fde lmpiunatul.

Taci din gura! se supiri pe el lnfoiatul. $tietot

El poate se lde cit toate, dar eu mor de foamel

ilie e

ee de ficut!

lmpaunatol

broscoiul doar ii

scini multa vreme, dtr cum inlelepSi nu s

Srdbesc niciodatii

umfla obrajii - cind unul, cind ceElalt, li.indu-ti ochii stins inchi$.

Lini$te, nu-l inpidica sn gindeascn! se supira lnfoiatul.

r

8

{

I

I

r

ln

cele din urmi Stietot ii

ridici deoapele gele Si incepu se vorbeasce

pe un ton

poruncitof:

Oac, osc, ve ducefi in Ora$ul

Ciocinitonrli ii

cel Mde pisiresc qi acolo il vqi gesi pe pri€tenul

trmsniteli multi sindtate din pdea mea $i atit E

sun

ca acolo dq'ndati ve! li apreciali

lesne il ve!; gasi. Nri

-,vi

nimic ca e

Marele oral piLsiresc.

Iot inlrebind,

emoFonat lnfoiatul. S o pomimi $tidot cum

ajuPi si in Luna!

mu @l ma bun

de$ul, toate se vor danja perfst! Vreau se

tor ouna De braL€. Clt Jejpre

rnarie aeoane. inrebind

E limpede. am inleles. raspunse

sA - te resplitim?

l

l$ von

uimie aeacolo cel ma scump dar! bitu din sipilmpiuatul 9i o lua pe

potecA.

- aqenrad! ii onri broscoiul. N-m Ieminat inca. Acum eu me voi du@ pe Fnd€r

ln tjmp ce eu il doftoricesc' voive furitali pinA Ia

unul-penbu dM. qi sn nu uitas sd-i spuneli ciocenitorului

." tea"ii"'.i.|*

r""ii*

ci vi trimit

lia*p

eil*t ainelui-punic

eu,

"ii"ta9"6

Stidot!

- N{

si uitim

I

Ci.r:e prinz. cind soarele ili (imclea

j-_1:rru.io.

se jnlnsera ca si s€ odihneasci

de sus cele mai trzetoare raze. pasarile-

un pic la umbra dease a nucului din

::.rDrere O dulce toropeali ii cuprinsese pe toli Rimisese sA ma; trebiluiasca

:-rr.ura Corcodacl

doar

sa curlc mesele, se dea cu mitura, se adun in tancuri farfuriile

:Jrlare. ca nai apoi se ie spele.

Era rreaz la postul siu qi ciinelFpaznic. El nu se indep6rta nici o clipi de sacii cu ::runre. lngramadif linga un bultean Dar la un moment dat sotrele il dogod din cale-

r:ari. Arunci inchise usorochii ti se lesi p€ labe lingi saci

inloiarul

rLcrl. se gribiri

Ot

;i

impiunatul iqi aritare capetele din spat€le buqteanului, dar vazind paz- sa s!'-ascunda.

ciinele i*a blcstemat! qopliinibutirlmpaunalul. Mai bine si ne lisem

pigubagi. O si punn laba pe noi $i . preler si unblu 0amind.

Taci. iricosule! seinlurieinfoiatul. Daci am hotidl ceva ii mi-am dat si cuvintul'

.

lJ,r iu dau inapo::

,.r+*

f

s d'

!';

fln

- Ai si vezi cind o pune laba pe noi! O sA pe zbotre fulgiil

- Tei, cind i! spun! se sfiduia sA du tipe infoiatul.

- Ai uitat cA qdetot ne timite la Ciocinitor? El ne va hrini, dotr F

- ince un cuvinlel i

nu-l lAsn si-ti t€mine vorba lnfoiatul.

sA ne lase

Ciinele-paznic \i ciuli urtrhile, se chinuia sA prindi d€ unde vine zgomotul acesta susp€ct. S-a ridicat, s-a plimbat prin currca gospoddriei. Nimic, Pdsarib tot se mai

odihn€aui osteniti de atita munce $i alergeturA, bunicula Cotmdac alipis pe un

scaunel cu rei picioare.

Deodati se rispindi in vAzduh orncnitul lui ltietot.

Prinii se tr€zira puiqorii cei mici

Broscoiul!-

- Ham-dam,

|i

incepura sA Fpiie bucuro$i:

povdti

ceva hazliu.

si vA povestesc

ceva huliu

Acum Stietot ne va

numai sa vreli, $i €u pot

viciile ciinele.

i$ oferi sF

- Nu. nu, nu! piuiraintr-un

glas pui$orii cei mici. Nu vrem chiar cu tot dinadinsul!

Din cauza gilcevii care s crea, se treziraSi elelalte pistuiiigi dezmo4ire aripile, iEi

intinsera giturile, apoi iqi dezmo4ira

supirari pe ciine ci le trezise cu glasul siu.

$i

picioarele $ s pregitird de lucru. Nu s

Stietot pASi cu impoftanF prin cufre:

ziua buna la toad lumea! Zise el qi se uti in jurul siu, cintArind

cu ochi d€

exFrt situafia. Muncili, consrui$, mincali, ve odihnili. Foa(e bine, lin4i-o a$a. Numai aqa!

 

-

Nene Stietot, il inconjurare puitodi cei hititei, ia ghiceste e vrem noi de la dnc!

h

--J

Bros@iul i$i umfle cu $i nai nd€ importmfe obrajii $ zise:

- $tiu,

se intel€g€, de acum am venit pentru cu totul altceva.

nu mai e$ti Stieb! d&A nu le gii pe bste! il lui peste picior bunicula Cot-

Apii

codac qi s€ ridici de pe seunel oftind. $i e-i, mA rog, acel altceva

pofu cde & venit?

- Vreau sA vA fac un pusiu de bine! Tuturor,

- Ce bine?

- Pni da. Am si vi doftori@sc ciinele.

- Pii nu e bolnav! il privi binuitoar buicufa,

tuturor celor de aici, oac, oac, oac!

N-am vrut sa spun chid asta! Dar vi ro8 si-mi spuneli: elisti vreun ciine car€ si aibi un glas mai puternic ca al lui? Tot pemintul de-l veli colisda, nu vei gesi un

altul ca al lui! Pur ti simplu te asurzeste!

- Ata e: Ata el piuiri puisorij cei mililei.

acm sifaci: oare sAni vadi de conskuclie sau sA

sA se intimple? Cei mai mulli dint.e ei se

atezare pe iarbi qi aqteptari.

- Dacd tu, $ti@t, n-ai ce face, nu-i line qi pe ailalli din reabA! izbucni bunicula Cotcodac.

se mai odihneascA

Miralr, con$rudori

nu $tiau

ince pulin li

sa vadi cH

- Ce fac eu, tot reabe se cheamA! Oac, oac, ba chiar mult mai importanti decit a voastra! Eu doftoricesc.

- Di-i bntaie, $tiebt, nu te supira! il rugari cu tolii.

Broscoiul clitini trist din capi

- Si incep, dar de unde? Mi-m pierdut $irul gindurilor. ASa s€ intimpH daca ma

A, da, mi-am adus aminte! E$e sau nu este inconjuati aqeztrea

tol intrerup4i

ilm\r j de ^ mre J. mo

se .!e^ci ere.-Irlore.r.ar

ir

rrto-e.c

roa.

5.9 il !a rrt ore\c

De tr cele

r"i

r din.pecr

toioa,etor,i de o atl; mie ain.ea a co1:te-e.or:

pe tocunje

loa.Lre pe\e

Tar.

flici pina ta ce.e nrj

o .r(e

de

specji

De ta ro/

de

pina la

bleu ciel. Si tor ce e viu rriia aici intr o liniite desevir$ite! Dar acum? Acum. ce? se minie de-a binelea bunicuta Steiem iu gura ciscati la el de parci

-.S ,'

ode\rr ne

,

""1,".

t!lburi

:

"'',

,.

linbrea.

nJ

,arin cocor. 5deror are dreprarc: ci.nele palnic:nrr_

- Oac. oac, ai ghicitt Broscoiul zimbi nisterios.

m _ e r,;o. te

;,pur;

ceed ue .rie. se fdcJ o.in.tre a.ir de mrre. c" *_""r"1-"*.:

Cind cineva *ie multe, niciodard

hrzrful irarn celor iibinute.

putu ilipini cel mai bitdn dintre cocosi.

Binc, bine, dar ia spune, cu ce ai se-l doftoricetti

pe ciinele ista al nostru? nu se

!I

/'

- Cu o buruiei

de balti-

din balta frea! i{

intoaNe pe scurt broscoiul.

T€ lii de qotii! Pii, daci s-d pu&a schimba Ea un glas

Credem cA e mult mai

complicat!

- Nici noi nu credem! se suzira din toatc pd4ile gl&suri. Cei mai multi se pregfuid

s6-i intoarcd spatel€.

Dar atunci intri in vorbi $i ciinclel

Ham-ham-hm! De fapt cu $'nt w ciinc de te&bi

De ce rm

incaca?

lncer

carea moafre n-are!,

Da, da, se-n@.cim! Si-ncerceml inc.pui si lopdie puilorii cei mici.

Cel mai bihin c@o$ iti soas€ ceasul de buzuntr

$i

incepu sA-i intodci arcul.

Dupi ce terminir. fecu un ps sprc Sritut si zise foane sever:

- Iti dau doar doua minute!.,.

Ciinele scoase un urlet

Se tc vedem ce p[i.,.

- DA-mi buruiana s{ inshitl

- Nu te grabi! Trcaba a$a nu-i atit de sinpli.

- Cum se ia? Cu apd sau feri apa? nu mai avea rebdare ciin€le.

- Cu api

debucurie $i intinse lsba spre bros@ii

se ia

nou serios qi ii porunci:

numai aspirina, prostulule! .ise de el Stietot, dar deindatd dev6i din

- lnchid€ ochii $i casce gua. Gua marq m& de tot!

- Ascult! $i ciinel€ deshise gura atit de he, cd ii troznid falcile de durere!

- A$4 foark bine!

Un moment prielnic pmtru cei doi ftali sA fue provizii pentru drum. D@arce in-

L

c

l6

---J

treaga suflare din curte privea in clipele acelea numaiintr-un singur punct, nimanui nu-

i ardea acum de sacii plini cu griunle. Fera snni piardn vremea! cei doi frali inhnlard la repezeala un sac Si spilara

putina. Lainceput t{u cerat amindoi. dd fiindcd mai mult se incurcau mul pe ceHlalt,

lnfoiar, fiind mai voinic, arunci inheaga greutate in spintrea sa. lmpeunat alerga in

urma lui, Ei tot tinpul ii

amindoi pitrunseri curind in[-o

intorea capul inapoi

padure.

Dar nimeni nui

fugirea $i astfel

lar acolo, in curte, $titot continua de zor s6 dea sfaturi $i instruqtiuni. A.ati-mi, frate ciine, und€-ti esk cadnul. Trebuie sA leg buruiana de caninul

tiul

Uite aici. arid cu limba ciinele.

$tietot

lege cu atentie buruiana. Dupe aeea s€ trase un pas inapoi 9i strigi:

Sper cA ftii se numeri pind la o sutell

- Numiri pinA la o sute

- giiu, numai c4

-

'Numai

Pot sA

ce"

ce?

numir in gind?

- Po,til

Ciinele incepu sA numere dind din cap in sus $i in jos: unu, doi, trei, patru, cinci

Nu era singur - si puiiorii cei mititei numarauin gind:

ciinele aiunse la iumitae, cind deodad

cfipe ciuli urechile. Dedu o fuge pini la buqtemul d€ nngi sacii plini qi le dedu de o'tevs

noui, treisprezece

obsfli

ca ceva nu este in reguli. ln aceea$

$as, $ap&,

- MA, tu nu cumva ai gregit leacull se incruntd bunicula

- Eu?! intrebe revoltat

Dupe pu,6n timp ciinele se idtoarse Si cu o voce calma twti:

- Imi lipsette un sac intreg

- Urrraaa!

Cotcodac.

broscoiul. Stietot niciodad nu grew$E!

Cin€va l-a fuat.

izbucnirn in cor pisnrile.

Bravo, bravo, gtietot! Ciinele nostru a vorbit

inc€t. incet de tot

Bunicula Cotcodac i$i aplecA vinovatA capul in piminr.

Dar inr{

clipir ciinele inbarue totul f

dosr Cu urechne ciulite. leri din resputeri.

- Ham-ham!

Nimeni nu mi$ce!

Aici sint holi! Sacii au fost zece la numer, itr acum

au.emas doar noud! Ham-hm!

Ecoui repete hamaitul acesta fioroq care ptrci venea din toate pi4ile, devenind

mai inspaimintetor.

|i

PasArile se ghmuiri una inr-altq itr puitorii se ascunssi prin

fantier,

- Eu

padurii".

ctre pe unde nimeri.

nu mai am alti treaba ilci, zise $tietot

ii didu se se r*agi

Bpre ,,Oglinda

Stai! igiditacolliispreelciineie.

intimpcem6amel€aicubtfeluldeburuieni,

cineva a saltat sacul! Spune imediat cin€ e, fiindci altfel

harceaAarcea!

Si se repezi spre broscoi.

hauuu-hm!

Am si k

fac

- PotolegtFte!

porul!

ii tei€ dtumul co@tul cel batdn. $i nu m& urla atita, cd spedi po -

- Ala ceva se intimplipentru

pima oard la noi! incepuri se lwoEasci

gainile iF

-

El e vinovat,

el, broscoiul!

inepu si scume iarba cu gh€trele ciinele.

Acu$ica von afla cind vinbvdul! zise mco|ul cel biuin $i ceru sAsefaciliniqte

delinA. Spuntsmi, gtietot, ltii cine a furat sacul c! griunlo?

- Stiu.

- Cine1

- lnfoiatd $i lnpdunatul.

- Nepotii mei?! incepu sA tremure de indigntre bunicula Cotcod&

Nu! Nu se

ne€ducali $ neascultibri, dtr holi nu

poate! Ei pot fi putu.o$i, pot fi neastimperal,

sintl Uittsacu$ am si-i gisesc !i m si_'i aduc Daca intFadevir

cit mai aspru cu putinli! Dtr dace n-au furat, $titot sa trage ponoasele!

- Nu poli nici sn-i gnseqti, ti nici sai aduci! zise calm broscoiul.

au furat, pedepsili-'i

De ce?

- Pentru ce au fugit.

- Neptii mei?

- Da nepolii tei. lnfoiatul fi funpiunatul,

cu seul

PisirilHon$ructor se ut*A

ma la alta. Oare si_l dsdi

pe Stiebt? -

,,Trebuie!" isi ziseri ele. Mecar pfltru numele siu.1n cele din urmi didq crczare d bunicula Cotcodac $ se rugi de punic:

- Tu eiti un ciine de feabi,

|i tomai dtsa@a mi bizui pe tine. Te rog si_i ajungi

din urmi qi si mi-i aduci inapoi!

Pe mine nu me fin picioar€le, ci sint betrini, foarte

It t

mili ciinelui de ea qi, mai muk decit atit, sacul furat nFi iesea din cap.

incepu sd adulmece iarba qi si vorbeasci mai mult pentru siner ,,De ce mai sint ciine'

bitrinn, d-apoi unde sa-i caut?

I se fIcu

l8

a-

dacA nu-i descopir ir doi dmpi si trei nitciri! ii gasesc eu odunde tr fi, ii scor chinr 9i din pimint, din iarbi \erde! An sn-i ajung dln urna $i am se-i aduc bunicii lorl Am sA aduc si sacul, numai de n ar fi ciuguLit boabele pina la ultima. Toad viala am si-li fiu recunoscatoar€. Toate viala am s4 i$i tiriiir Intii in urma lui bunicura Cotcodac. Ciinele le adulmeci. in slirsit urmele ii ri.iicindu-si coadain chip de mteni. o Iui la

Tare ar fi vrur si latre meGr o date, dar era congdent ci

goana in directia pAdurii

afal-arputeadadegol.SiatuncilAtunci

holiisevorascundecinettieincesco.-

brre. pini cind 0l va trece mai departe: apoi o vor luaori la srinsa. ori la dreapra ai dupa aceca du-tc si mai gise$e i da.ipoti! Eh. cu totd altcela ar fi fost daci sti. t(x i.ar fi lecuii glasul. dar ce sii lacr dac:r e un ciine fari' norocl

l9

Curte{ riilrase punie. Cu fulii efau acun pe ianlier-le gritb(au s:r ciilige tinpul

puisorli .ei mjci. ca li mai lnainte ircelcau zadarfic sA ridlce

pieftlut. Si reuiir:1. \umI

lr-':Lre

rl-

stie(n dunse acr!:r ii sc t.iri mullumrt in . Oslind:r", apoi isi luA alint si se culur -

dA uu picllarele $riise silb npa

III

Cer doi n dti sltabiluri cale lu.ga si p€ apn si pe u\cat. La inceput drumul li se piru

u$. eftu ch,;r lescli: aleau m;ncrre. dccr sj puterc aveau dc toaie. fiindci is'i cum-

p:Lr:u (tr uc le pof{lr Lnina cu griuntelt dnr sa! Dar reul nu'inlirzie sA rini

doi lrati il ailnrcara l'i st licu din nou foame ia' varele oras

Curlnd

sacul sc goli ii

cci

p:rsnrcsc.-sprccareiinrdruilaurrccilorjiinrinpleloil.eraircidepane Dar.seinteiege'

-u '.

l,r-

*i

-i

&. I

ei '."

'

'.:-fqt'E

" I'"

'' ?o= -"--

'i

,,:

i\';

.'.

u

-

-'f,a*u,

+=

,,*J, d '' '

i

.:'

- Acu'spune,mi, frelioffe, cum sA trave$im

-

Foane simplu. n{

mai traversam.

shada? se mira lnfoiatul.

- pe cine sA intrebdm

$i

$i

de casa Ciocitibrului? Aici toli sint grdbili.

de fapt, unde se grabesc alita?!

La un moment dat pe linge ei re@ un co@stirc cu ochelari n€gri, singun care mergea mai incet. lnfoiatul isi lui inima in dinti $i se r€pezi spre el:

- Pot sA t€ intreb ceva?

Ce s-a-ntimplat? il privi cu ochi de gh€F cocostircul.

- Nu cmva $ii, intimphtor, unde se afle casa ciocenito.ului? N-a tdmis $tibt

la

el.

$ii

- Nu qtiu limic! Care Stietot?

dedu k o pde pe lnfoiat a$a

- A$a de cH

Nu ilili decit si{iintrerupefi gindurile! s€ minie el

cum se dA un scaun, aFi ili continui drumul moF

n6ind indignat: ,,La bt pasul dai num{ de obrenicaturil La tot pasul numai oameni

fdrn cepitii!"

fi zis ce sintem fira cep6tii? se mirilmpeunatul. Ai fi gisitle cine

!a inlrebil

- Ehei, dFar fi fost in satul nostru il meninFlnfoiatul

pe Cocostirc - i-a$ fi

aritat eu cine sint! C u cig dFald€ attia Hm

msidme!

eitul. Habar n-tre cu cin are

dea facel

- Stai, mi-a venit o idee! se lumini lnfoiatul. O ide stratnice. Vom intreba la

cofdarie. Sa nu-mi spui ce acest Ci@enibr niciodati nu $i-a cmpirat nimic din a@as6 cof€tirie. Hai, vino dupd nine! lmpeunatul didu din cap:

numai cind le

siml mirosul

dat eu de pimint prin td f€lul de curli

lungindu-$

9i

- Cocostirc prostinac! fdcu lmpaunatul,

- Nici nu vreau s-aud, drte sinsr! Praji$rele, @wigi, pateui

fi mi s

lace rau.

- in curind vom avea de toaE. hai o date!

Cei doi cocogi nu znboviri mult in cofetirie. Cind ie$iri, dupe mersul lor se vedea

ci ficuseri o reabi buna. impAmarrl

nu se putu stApini:

- $i lucrul

cel mai imptunt est€ - incepu si sari de pe un picior pe celilalt -

ci

vom sosi cu taxiul!

- Uneori e foarte importmt se sose$ti cu tuiul, fu de acord lnfoiatul gi incepu sa

facA smne mafnilor ctre tr@eau. Dupi un minut-doui un tdimetru s desprinse din tuvoiul ma$nilor gi se opri

nnga ei. Un r4oi batdn ili scoase capul pdn gemule! - diniunh se auzeao muzicd vesel6, antrenante.

- lncotro, flecai?

- Pina la casa Ciocenitorului

O 9tii, nu-.i a$a?

Rdtoiul rimase pe sinduri.

- Dqdq sFnlel€ge cA o ftiu. E una dinre cele nai frmoase cas din orat Pof-

ti!i! riloiul deschise

larg poni€ra sringi din spate.

- Numai ci-pi vom plari dupe ce vom deveni vedet€! ts€ infoiatul.

Rnloiil cnzu din nou pe ginduri.

22

----J

- Bin€,

- iti

sint C acord le f6cu el cu trlina inmatruFti.

vom pleti hxa duble, ba chitr triple! mai addugd lmpimatut, in timp ce se in-

$ala in spateie ma$inii. Prefer portetel€ voastre cu autografe! zise foferul.

ihfoiatul se a€€za finge fratele seu ti taxiul o

porni, angaiindu_se in fuvoid

zgomotos li sclipitor.

frumcasd - cu sard din milmuri abi,

cu balcome largi, garaj, uti qi fere$re dia lemn de stejar, Iar in gridiai - flori, flori de toate culorile

dadue de citeva ori o@l domeniului, dar nu vdzurd pe nimeni. otre pe

Dar tocmai cind se pregibau si-_i intrebe pe veoni, und€va

unde{ fi Ciocinitorul?

in apropiere s€ auzi: ,,Cioc, cioc, cioc

cioc, cioc, cioc." lnfoiatul $ lmpaunatul

ridicare capetele in sus, spre acoperi$. Acolo cin€va lucra cu un ciocm.

Casa Ciocinitorului int-adevir era fo&

Musafirii

Hei, ciocenitorule, oprett-te pulin din lucru! incepu sd strige irnpAunatul. Ti-au picat musafiri:

- i.le tmeam nu caft cumva sA Ii iefit de-&asi' zise Si lmpeunahl

Din spatele colului casei aparu u curcm dnir inr

salopdi de lucru cei doi

co@Si inmarmurira-

- D4 aceasta nu este csa Ciocenitorului?

- Ba da e casa mea, rispunse

- Trebuie sA fie o greleali la mijloc. Noi il ciutim pe ciocAnitorul

i$i mugce ci@d lnfoiatul.

tinanrl cucan.

din satul nostru

- cel mai bun prieten

al lui $tietot.

- Nu-i nici{

vremea cind

gre$eali! iise inveslit tinirul curcm. M_su poreclit a$a inca de pe

eram mic. fiindca munceam fode mult

Cu haE ca nu le era prea clar, cei doi fralr se pref5curi

ci au inleles tool

li se

gribira si s prezinte:

-

-

Eu sint lmpiunatul Iar eu infoiatul.

N{i arih ca el, dd in schimb siint foane puterrfc!

ie eu

- Da, sa este. El e lnfoid,

lmpdunat! Si fopei h virtul picio{dor ca o

bderini.

- Stali u$trel ca m-afi za!6citt

Gospodarul

cotDd pe o sced de lemn

$i se

'

I o""i.

- Cum rcli "in.

sDuneai ca etti ru? lnfoiaml sau impdunatuJ?

si mai inlreEl izbucni impaunatul. otre ai mai vezul un cocol mai

frumos

deo^t fitrne?

- $i forfa mea se vede de la o sute de kilomeh! se simli jignit lnfoiatul

Tlnirul iurcan se scui de miopia

sa: ,Of, dFacuffolo va rebu si{i comand

ni$e ochelari cu dioptrii!" 9i dupi ce aduse din $opron doui sceunele, inheba doar

a{a

cit sa s afle in treabi:

- gi cine spmeali cA v-a trimis la mine?

-

-

-

$tietot! ii rispunsdi intFun glas fralii.

Pai cine era

isBl

Broscoiul

din ,,Oglinda pidurii".

StiDinul casei batu din aripi:

I

Mi-M adus aminle! E iLla

care l Stie pe oac

Si

mai ontinuA ti dea sfaturi'l

De vai, cocoleilor, dace nu me inqel, sintegi cam obosili! N_ar fi rau se vi mai

odihni$

-

Sinrem si fli

mai apuci si zicd impAuasl.

frd-tiotre!

proteste

dar infoiatul il trase de coadd'

- De e mi jumule$ti,

- La fiecare gafe d*a tq

'impeuatul.

- Pei asta in$mne si ramin foft cuind fari nici{ pei!

am sA te jumul$c!

finirul cucan, ciruia ii ziceau Ciocanitor,

- Ati venit in ora$ul nos[u, desigur, ca

ii invite drn nou si se odrhn@scA

un pic'

si-l vizitali, nu-i a$a? intrcbd el. Sa ltili ci

infoiann 9i lnpiunatul siriri ca arli in picioare, d pe scaunelele

asezasre:

pe care abia se

- Nu am venit pntru ast4 noi am Yenit cu gindul si dvenim v€stifi! SA devenim

vedete! Cucuriguuu!

- Vedete?

Ei da vom vedea

incepu sa ride Ciocanibrul'

Stietot