Turismul rural in judetul covasna

Indrumator: Conf.Univ.Dr. Virgil Nicula Masterand: Bajko Bianca Ravasi elena denisa B2, anul 2

SCURT ISTORIC - LOCALIZARE

Teritoriul judeului Covasna a fost locuit nc din cele mai vechi timpuri, ncepnd nc din epoca paleolitica. Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre Est si Vest, pe teritoriul judetului Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici. Judeul Covasna se nvecineaz n est cu judeul Bacu i judeul Vrancea, in sud-est cu judeul Buzu, n sud-vest cu judeul Braov iar in partea de nord cu judeul Harghita. Situat n partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui jude este legat de spaiul extracarpatic prin pasurile Buzu i Oituz precum i prin mai multe trectori ale Carpaiilor Rsriteni, avand o suprafaa total este de aproximativ 3.705 kmp. Munii ocup mai bine de jumtate din suprafaa judeului i au vrfurile teite i sunt acoperii n marea lor majoritate de pduri - Munii Baraolt, Munii Harghita, Munii Bodoc, Munii Nemira, Munii Vrancei, Munii Brecului, Munii Buzului, Munii ntorsurii, Depresiunea Baraolt, Depresiunea Sfntu Gheorghe, Depresiunea Trgu Secuiesc. Este strabatut de Rul Olt, Rul Negru si Rul Buzu. Flora cuprinde o mare varietate de: arbori (molid, fag, stejar, gorun, mesteacn, arin, rchit, salcie), arbusti (alunul, murul), ierburi i specii de flori (coada oricelului, piu, cinci degete, firua, pelinul, rogozul, papura, lintia, sgeata apei, brebenei, brndu). Fauna este foarte variat, graie mulimii biotopurilor, alctuit din specii de mamifere, psri, reptile i amfibieni.

OBIECTIVE TURISTICE

Rezervaia natural Mestecniul de la Reci; Cheile Vrghiului Poiana Narciselor; Petera Gaura Ttarilor Vrghi; Petera Pucioasa de la Balvanyos; Lacul Padureni, Moaca; Lacul Sfanta Ana (10 km de Baile Balvanyos); Planul nclinat de la Comandu Covasna; Balta dracului din staiunea Covasna; Pasul Vada din Munii Baraolt, Aita Mare; Biserica fortificat din Zbala, construcie secolul al XIV-lea; Bicerica Ortodox de la Araci, construcie secolul al XIV-lea; Biserica reformat de la Biboreni, construcie secolul al XVI-lea; Mnstirea Mrcu; Mnstirea Schimbarea la Fa de la Sita Buzului; Muzeul Orasenesc din Tg.Secuiesc (istoria breslelor din oras, exponate privind Revolutia de la 1848, colectie de papusi imbracate in portul specific zonei); Muzeul National Secuiesc, Muzeul de Arta, Biserica reformata, in stil gotic (sec. XIV), din Sf.Gheorghe; Cetatea Pgnilor, Balvanyos construcie secolul al X-lea; Cetatea Ika (Turnul Ciunt) sec. XIII de la Cernat, construcie secolul al XII-lea; Cetatea de la Ilieni,construcie secolul al XV-lea; Cetatea de la Aita Mare, construcie secolul al XVI-lea; Cetatea Znelor, Covasna; CetateaVapa de la Malnas Bai (sec. XIV); Castrul roman de la Olteni (sec. II); Ruinele Castrului Augustia de la Bretcu (sec. II); Castelul Kotnoky (Valea Crisului) ridicat in sec. XVII, Castelul Szentkereszty (Valea Crisului), din sec. XIX ( monument de arhitectura, parc dendrologic, lac de agrement, tabara de sculptura in lemn);

OBICEIURI SI TRADITII
Festivalul "Pomana Porcului - Balvanyos, a devenit deja o traditie in Covasna, marcand, practic, iesirea din iarna. In cadrul Festivalului, porcii, fiecare de 100 kilograme, sunt sacrificati in mod traditional, iar echipele participante primesc cate o jumatate de porc; Potrivit traditiei, concurentii se imbraca in port traditional specific zonei pe care reprezinta, iar fiecare echipa trebuie s prezinte traditiile locale privind sacrificarea porcului si preparatele; Sf. Gheorghe - 'Farsangul' : sarbatoare folclorica a ungurilor Pasti stropitul fetelor nemaritate; 1 Mai baietii tineri impodobesc portile fetelor nemaritate cu crengi de mesteacan proaspat inverzit sau fura portile; Festivalul Primaverii - Balvanyos: cuprinde manifestari traditionale romanesti, muzica buna, mancare delicioasa, dansuri si produse populare; 20 Iunie - "Festivalul Bulzului", Turia; 20 august Sf. Stefan: se aprind focuri de veghe in toate satele, serbarea fiind marcata si prin pelerinajul la capela aflata pe muntele PERK. 27 august - Festivalul cartofului de la Targu Secuiesc renumit prin concursul de preparate la ceaun din cartofi;

Mancaruri traditionale:
desertul "Urechea Prietenului; colacul secuiesc Krtskolcs"; ciorba de creier cu perisoare si zeama de varza; varza secuiasca; supa gulas; supa de chimen; paprikas-ul de pui; prajitura Rigo Jancsi.

Mestesuguri:
sculptura in lemn pictura pe lemn olarit tesut

FoRME DE TURISM:
TURISM DE RECREERE SI AGREMENT

TURISM DE INGRIJIRE A SANATATII BALNEAR SI/SAU CURATIV

TURISM CULTURAL

TURISM MONTAN

CAZARE
Hotel Best Western Balvanyos *** Hotel Caprioara *** Hotel Bradul ** Hotel Carpati - ** Hanul Hatod - ** Hotel Dacia - ** Hotel Dacia - ** Hotel Hefaistos - ** Hotel Montana - ** Hotel Covasna - ** Motel Nemere - ** Motel Nufarul - ** Hotel Turist - * Motel Benz Mar - * Motel Oituz - * Motel Pasul Buzaului - * Hotel Oltul - * Hotel Oituz - * Vila Arcus 3m Pensiunea Calipso 3m Pensiunea Grof Kalnoky 3m Pensiunea Kisspanzio 3m Pensiunea Perla Neagra 3m Pensiunea Taverna 3m Pensiunea Cetate 3m Pensiunea Vadasz 3m Casa Szakacs 2m Pensiunea Margo - 2m Pensiunea Derzs 2m Pensiunea Melinda 2m Pensiunea Solyomko 2m Pensiunea Visszavarlak 2m Pensiunea Serban Irma 2m Pensiunea Andrea's 2m Pensiunea Jano 2m Vila Irina 2m Pensiunea Rustic 2m Pensiunea Bordo 2m Pensiunea Fenyo 2m Pensiunea Helga 2m Pensiunea Kerestely Zoltan 2m Pensiunea Kovacs Zoltan 2m Pensiunea Szilagyi Zoltan 2m Pensiunea Margareta 2m Pensiunea Tip-Top 2m Pensiunea Bratu Adrian 2m Pensiunea Vlad Constantin 2m Pensiunea Mokus 2m Pensiunea Hegyeli Gyozo -2m Vila Cerbul 2m Pensiunea Mezeskalacsos Haz -2m Pensiunea Gry 2m Pensiunea Andreas 2m Pensiunea Jasmin 2m Pensiunea Agi 1m Pensiunea Albert Ilona 1m Pensiunea Elod 1m Pensiunea Izabela 1m Pensiunea Karola 1m Pensiunea Rita 1m Casa Ilyes Lenke -1m Pensiunea Ka-Csa 1m Pensiunea Kerezsi Magdolna 1m Pensiunea Kinga 1m Pensiunea Klemi 1m Pensiunea Kreiter Iuliu 1m Pensiunea Pako 1m Pensiunea Szurkos Tihamer 1m Pensiunea Tamas Istvan 1m Pensiunea Zirnei 1m Pensiunea Erzsebet 1m Pensiunea Zsuzsa 1m Pensiunea Ozike 1m Pensiunea Capriciu 1m Pensiunea Mezy 1m Cabana Valcele 1m Pensiunea Szilagy Maria 1m

PUNCTE TARI:
Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scar industrial sub forma apelor minerale mbuteliate (Biboreni, Malna, Vlcele, uga); Zcmintele de bioxid de carbon sunt folosite n staiunile balneoclimaterice de la Balvanyos, Covasna i Malna n tratamentul unor boli digestive, boli de nutriie i boli cardiovasculare. Industria constructoare de maini i echipamente agricole (Sfntu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului i confecionarea de mobilier (Trgu Secuiesc); industria textil, de confecii i tricotaje; industria alimentar prin prelucrarea crnii i a laptelui; exploatarea turismului; agricultura prin exploatarea terenurilor i creterea animalelor, etc.

PUNCTE SLABE :
Infrastructura; Lipsa promovarii; Neconservarea monumentelor si pierderea traditiilor in timp; Spatii de cazare neadecvate; Lipsa centrelor de informare turistica.

STRATEGII DE DEZVOLTARE
Consiliul judetean Covasna (CV) a adoptat Strategia de dezvoltare a turismului din jude ncadrndu-se n axa Prioritar III, Dezvoltarea Turismului, a Regiunii 7 Centru . Potrivit acesteia, turismului covasnean se va axa pe turismul rural i ecologic. Un alt element reprezentativ pentru turismul covasnean il va constitui turismul balnear, autoritatile judetene dorind de asemenea sa valorifice apele minerale din zon. n vederea implementrii strategiei, au fost stabilite condiii generale care trebuie ndeplinite i care privesc dezvoltarea infrastructurii (Circulaia rutier, drumuri, apcanalizare, gestionarea deeurilor) i a resurselor umane ( Cursuri gratuite de perfecionare turistic). Dintre condiiile specifice dezvoltrii turismului covsnean, n cadrul strategiei sunt menionate urmtoarele: dezvoltarea locurilor de cazare i modernizarea patrimoniului construit; identificarea surselor pentru dezvoltarea locurilor de cazare turistic; ocrotirea mediului nconjurtor; crearea i dezvoltarea atraciilor turistice. Prin aceste strategii sunt in curs de demarare urmatoarele proiecte: Proiectul Promovarea a opt produse turistice din judeul Covasna Proiectul Crearea i modernizarea infrastructurii de agrement uga Bi, municipiul Sfntu Gheorghe, jud. Covasna Proiectul Amenajare incubator pentru afaceri n Municipiul Trgu Secuiesc Proiectul Reabilitarea Spitalului Judeean Dr. Fogolyan Kristof Sf. Gheorghe

PROPUNERI PENTRU DEZVOLTARE:

Modernizarea spatiilor de cazare; Reabilitarea statiunilor balneoclimaterice; Reabilitarea monumentelor istorice; Crearea de centre de informare turistica; Atragerea turistilor prin promovare.

BIBLIOGRAFIE
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Covasna http://www.turismland.ro/statiunea-baile-balvanyos-targusecuiesc/ http://www.util21.ro/voiaj/hoteluri-pensiuni-din-Covasna-hotelpensiune.htm
http://www.mdrt.ro/comunicare/presa/comunicate/judetul-covasnabeneficiaza-de-fonduri-pentru-dezvoltare-regionala

http://www.clubromania.ro/romania/counties/covasna/inde x_ro.htm

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!