Dorgan Ana

Nicuriuc Elena
CSPA- 161

Deeurile -substane sau obiecte

de care deintorul se debaraseaz, are
intenia sau obligaia de a se debarasa.
n general, deeurile reprezint ultima
etap din ciclul de via al unui
produs (intervalul de timp ntre data
de fabricaie a produsului i data cnd
acesta devine deeu).

Dup sistemulAgeniei Europene de

Mediu (European
EnvironmentAgency)-EEA
Deeurile pot fi mprite n urmtoarele
categorii:
- deeuri periculoase;
- deeuri municipale;
- nmoluri de epurare;
- deeuri de la ambalaje,
- deeuri de la producerea energiei
electrice,- deeuri electronice.

n deeurile solide se includ:

-Plastice
-Doze metalice
-Hrtie i
carton
-Sticl
-Lemn
-Deeuri din
grdine i
parcuri

Metode de prelucrare a
deseurilor

Incinerarea este o metod de eliminare a

deeurilor prin arderea lor. Este una din metodele
de tratare termic a deeurilor. n urma incinerrii
se obin cldura, gaze, abur i cenu.

Schema unui cuptor rotativ de

ardere a deseurilor

Metode de recuperare
Prin recuperare se nelege extragerea din deeuri a
resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi fcut
prin reciclare, reutilizare, regenerare sau orice alt proces de
extragere a materiilor prime auxiliare.
Materialele obisnuite care pot fi recuperate:
-Aluminu din doze de bere ;
-Otelul din ambalaje alimentare si sprayuri;
-Carton din ambalaje
-Hirtie din reviste si ziare .

?
Stiati ca

tiai
c?

Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau

incinerata;
Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci ;
Energia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla poate alimenta un bec de
60 W pentru patru ore;
Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa ;
Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO 2 realizata prin extragerea si
prelucrarea minereurilor ;
Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara
producerii din materii prime ;
Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri ;
Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si
previne eroziunea solului.

Deeuri gazoase
Majoritatea polurii aerului provine
din activitatea uman: arderea
combustibililor fosili gaze naturale,
crbuni i petrol pentru a alimenta
procesele industriale i vehiculele cu
motor. Pe lng compuii chimici
duntori pe care aceste arderi le
elibereaz n atmosfer, se afl dioxidul
de carbon (CO2), monoxidul de carbon
(CO), oxizii de nitrogen, dioxidul de sulf
(SO2) i mici particule solide.

Smogul se formeazan arealele urbane,

n acele locuri in care exista un mare numar
de automobile, cnd dioxidul de azot este
descompus de razele solare, eliberandu-se
ozonul, aldehide i cetone.

Cauzele ploii acide.Una dintre principalele

cauze ale ploii acide este dioxidul de sulf. Sursele
naturale care emit acest gaz sunt vulcanii,
picaturile fine din apa marilor si a oceanelor,
descompunerea resturilor vegetale. n orice caz,
arderea combustibililor fosili, precum carbunele
i petrolul este cauza a aproximativ jumatate
dintre emisiile acestui gaz n lume.

Cile i mijloacele prin

care se poate realiza
reducerea emisiilor
agenilor poluani depind
de natura sursei de
poluare:
1. Reducerea emisiilor de ageni poluani din nia uman;
2. Reducerea emisiilor de ageni poluani n transporturi:
perfecionarea motoarelor cu combustie intern, n sensul
asigurrii unei arderi complete a combustibililor;
3. Reducerea emisiilor de poluani din agricultur:utilizarea corect a
ngrmintelor chimice i a pesticidelor, fiind exclus renunarea
la utilizarea lor n viitor;
4. Reducerea emisiilor de poluani din industrie: modificarea
procesului tehnologic, nlocuirea unor materii prime, recircularea
lichidelor, reducerea timpului necesar de parcurgere a unor
procese tehnologice.
5. Reducerea emisiilor poluante radioactive: interzicerea deversrii
deeurilor radioactive n apele de suprafa sau depozitarea lor pe
fundul oceanelor, interzicerea exploziilor nucleare experimentale,
inclusiv cele subterane,

Fiecare dintre noi poate micsora cantitatea de gunoi

menajer pe care o produce daca este atent la felul
n care si face cumparaturile. De aceea:
-evitati sa cumparati produse care sunt inutil mpachetate
(oua, fructe si altele asemenea n pungi de nylon);
-evitati sa cumparati produse care au mai multe ambalaje
(pasta de dinti n tub si apoi n cutie);
-atunci cnd este posibil aduceti de acasa ambalaje
pentru produse pe care le puteti cumpara neambalate
(smntna, oua);
-folositi pentru cumparaturi cosuri sau sacose care pot fi
folosite de mai multe ori, cum sunt cele din pnza sau
rafie;
-cumparati n cantitati mai mari produse cum sunt
sucurile, cosmeti-cele sau altele asemenea ambalate n
plastic. Astfel veti reduce numarul ambalaje-lor care
oricum ar ajunge la gunoi;
-utilizati batiste si servetele de masa confectionate din
pnza, care pot fi folosite n mod repetat;
-cumparati, pe ct posibil, baterii rencarcabile
(acumulatori), nu baterii de unica folosinta;
-ncercati sa cumparati produse n sticle returnabile sau
care se pot refolosi.
Cumparati produse care nu afecteaza mediul.

n Moldova sunt peste 1.200 de gunoiti

autorizate i tot attea neautorizate. Strategia
naional de gestionare a deeurilor 2013-2027
prevede construcia a opt gunoiti regionale,
cu un buget aproximativ de 360 de milioane de
euro, bani care vor fi alocai din fonduri
europene i din fonduri naionale. Prima groap
de gunoi regional va fi construit aproximativ
pn n 2018, n regiunea de sud a rii.

 Potrivit studiului, n orae,

cantitatea de deeuri
produse, pe cap de
locuitor, este deun
kilogram pe zi, iar n sate
de 500 de grame.
O treime din totalul

deeurilor din Statele Unite

este reciclat. n SUA exist
cea mai mare producie de
gunoi (deeuri) pe cap de
locuitor din lume. Astfel, n
fiecare zi, n medie, un
american produce puin
peste dou kilograme de
gunoi.

Mulumim pentru atenie !