INTERNAIONALIZARE,

GLOBALIZARE, REGIONALIZARE
FENOMENE ECONOMICE
MARCANTE ALE MEDIULUI
ECONOMIC INTERNAIONAL

1. TENDINELE MEDIULUI DE AFACERI

INTERNAIONAL
2. INTERNAIONALIZAREA AFACERILOR
3. GLOBALIZAREA VIEII ECONOMICE
TENDIN A ULTIMULUI DECENIU
4. REGIONALIZAREA I IMPLICAIILE ASUPRA
AFACERILOR ECONOMICE INTERNAIONALE
 1. TENDINE N MEDIUL
INTERNAIONAL DE AFACERI

CRETEREA PONDERII INVESTIIILOR

INTERNAIONALE N TOTALUL INVESTIIILOR
INVESTIII REALIZATE DE RILE
INDUSTRIALIZATE N SUA, JAPONIA, UNIUNEA
EUROPEAN, CHINA, ASIA DE SUD-EST I N
RILE N CURS DE DEZVOLTARE
DEZVOLTAREA COMERULUI INTERNAIONAL
NTR-UN RITM FR PRECEDENT REALIZAT DE
FIRMELE DE COMER EXTERIOR N CUTARE DE
NOI RESURSE SAU DE CRETERE A COTEI DE PIA
I A PROFITURILOR
 DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INTERNETULUI I
A TELEFONIEI DIGITALE MOBILE MODIFIC N
MOD FUNDAMENTAL MODUL DE REALIZARE A
AFACERILOR INTERNAIONALE PRIN
DESFURAREA CU RAPIDITATE A
COMUNICRII DAR I PRIN OBINEREA DE
INFORMAII RAPID, EFICIENT I CU UN GRAD
MARE DE EXACTITATE

APARIIA NOII ECONOMII ECONOMIA

GLOBAL, EONOMIE BAZAT PE CUNOATERE
 RECUNOATEREA IMPORTANEI MANAGEMENTULUI
INTERNAIONAL CRETEREA VOLUMULUI
AFACERILOR INTERNAIONALE A IMPUS
NECESITATEA APARIIEI I DEZVOLTRII
MANAGEMENTULUI INTERNAIONAL, CARE S
OFERE UN CADRU MANAGERIAL ORGANIZAT I NOI
SOLUII MANAGERIALE ADAPTATE
PARTICULARITILOR MEDIULUI DE AFACERI
INTERNAIONAL

TENDINA DE TRECERE DE LA
INTERNAIONALIZARE LA GLOBALIZAREA VIEII
ECONOMICE DATORAT EXPANSIUNII COMERULUI
MONDIAL, INTERNAIONALIZRII PRODUCIEI SAU
INTERNAIONALIZRII FIRMEI CEEA CE CONDUCE
LA APARIIA MANAGEMENTULUI GLOBAL
 2. INTERNAIONALIZAREA
AFACERILOR

INTERNAIONALIZARE:
PROCES OBIECTIV DE CRETERE A IMPLICRII
FIRMEI N OPERATIUNI INTERNAIONALE.
PRIN INTERNAIONALIZARE, FIRMA
URMRETE S DEPEASC LIMITELE
LOCALE, NAIONALE I REGIONALE ALE
MEDIULUI DE AFACERI, S-I EXTIND
ACTIVITATEA N SPAIUL ECONOMIC GLOBAL.
INTERNAIONALIZAREA FIRMEI PRESUPUNE
EXISTENA UNUI CADRU SPECIAL: MEDIUL DE
AFACERI GLOBAL AL ECONOMIEI DE PIA,
ACESTA FIIND MPRIT, DIN PUNCT DE
VEDERE POLITIC, N SPAII NAIONALE.
PRIN INTERNAIONALIZARE SE MODIFIC ELEMENTE
ESENIALE DIN CADRUL ACTIVITII UNEI
COMPANII:
- METODA DE OPERARE APAR DIFERITE FORME DE
REALIZARE A AFACERII INTERNAIONALE;
- OBIECTUL VNZRILOR REPREZENTAT DE BUNURILE
I SERVICIILE COMERCIALIZATE N EXTERIOR
(PRODUS DEJA EXISTENT / PRODUS ABSOLUT NOU);
- PIAA INT SE VA EXTINDE PRIN SELECTAREA
SEGMENTELOR DE PIA EXTERN I
DIVERSIFICAREA PARTENERILOR EXTERNI;
- CAPACITATEA ORGANIZAIONAL VA REFLECTA NTR-
UN MOD REALIST MSURA N CARE MANAGEMENTUL
FIRMEI VA REUSI S EFICIENTIZEZE FUNCIUNILE
ORGANIZAIEI;
- RESURSELE UMANE I FINANCIARE VOR FI
UTILIZATE PRINTR-UN MANAGEMENT COMPETITIV,
ASTFEL NCT S ASIGURE UN AVANTAJ COMPETITIV.
 3. GLOBALIZAREA

PROCESUL DE INTENSIFICARE A CONECTRII

PIEELOR I AFACERILOR MONDIALE
INTERDEPENDENA ECONOMIEI DINTRE STATE
CA URMARE A CRETERII COEFICIENTULUI DE
DEPENDEN FA DE ECONOMIA MONDIAL
PROCES AL DIMINURII TAXELOR VAMALE, AL
RENUNRII LA POLITICA VAMAL I LA
RESTRICIILE DE CIRCULAIE A MRFURILOR,
SERVICIILOR, TEHNOLOGIILOR I
CAPITALURILOR, PE MSURA DEZVOLTRII
SCHIBURILOR ECONOMICE INTERNAIONALE
FACTOR CE DETERMIN DIMINUAREA ROLULUI
GUVERNELOR NAIONALE CA URMARE A
EXTINDERII ACIUNII CAPITALULUI
INVERSTIIONAL I AL CORPORAIILOR
TRANSNAIONALE
 PROCESUL DE SURMONTARE AL GRANIELOR
APRUTE DE-A LUNGUL ISTORIEI. EA DEVINE
ASTFEL SINONIM CU EROZIUNEA (DAR NU I CU
DISPARIIA) SUVERANITII STATELOR
NAIONALE

INTENSIFICAREA RELAIILOR SOCIALE DE

PRETUTINDENI, PRIN CARE LOCURI AFLATE LA
MARE DISTAN UNELE DE CELELALTE AJUNG S
SE INTERCONECTEZE ASTFEL NCT
EVENIMENTELE DINTR-UN LOC SUNT MARCATE DE
PROCESE CARE AU LOC NTR-UN ALT LOC DE LA
MULI KILOMETRI DEPRTARE
 INTENSIFICAREA CANTITATIV I CALITATIV A
TRANZACIILOR CE DEPESC LIMITAREA
IMPUS DE GRANIE, CONCOMITENT CU
EXPANSIUNEA SPAIAL A ACESTORA

CEA MAI MARE SCHIMBARE ECONOMIC I

SOCIAL DE LA REVOLUIA INDUSTRIAL
NCOACE

O INTERDEPENDEN SPORIT I INTEGRAREA

DIFERITELOR ECONOMII DIN LUME
DIMENSIUNILE GLOBALIZRII
DIMENSIUNEA ECONOMIC - CRETEREA ENORM A
COMERULUI I A INVESTIIILOR DIRECTE,
GLOBALIZAREA PIEELOR FINANCIARE,
PRODUCIE INTEGRAT LA NIVEL TRANS-
NAIONAL, CORPORAII TRANS-NAIONALE,
COMPETIIE LA NIVEL LOCAL NTRE STATE I
REGIUNI SFRITUL ECONOMIILOR
NAIONALE.

ACESTOR PROCESE LI SE PUNE N MOD GREIT

ETICHETA DE GLOBALIZARE, NTRUCT ACESTEA
SE LIMITEAZ N GENERAL LA NORDUL AMERICII,
LA EUROPA I SUD-ESTUL ASIEI (JAPONIA), ADIC
LA AA-NUMITA TRIAD (TRIADIZAREA
ECONOMIILOR)
DIMENSIUNEA "MEDIU AMBIANT" - UNELE
PROBLEME GLOBALE, CUM AR FI NCLZIREA
ATMOSFEREI, GAURA DIN STRATUL DE OZON SAU
TIEREA PDURILOR TROPICALE, ILUSTREAZ N
MODUL CEL MAI IMPRESIONANT FENOMENUL
GLOBALIZRII, PENTRU C, N ACEST CAZ ESTE
VORBA N MOD CERT DESPRE PROBLEME
GLOBALE CARE NECESIT O ABORDARE GLOBAL.

- EVIDENT C I N DOMENIUL MEDIULUI AMBIANT

EXIST PROBLEME DE ORDIN REGIONAL I
LOCAL, CHIAR DAC ACESTEA AU UN CARACTER
CE DEPETE UNEORI GRANIELE, CUM AR FI
POLUAREA RURILOR.
DIMENSIUNEA CULTURAL DE EXEMPLU
PRODUCIILE HOLLYWOODIENE POT FI
VIZIONATE PESTE TOT N LUME,
AMERICANIZAREA CULTURII MONDIALE
DEVENIND UN FAPT INCONTESTABIL.

- CULTURILE REGIONALE I LOCALE NU DISPAR

NS DIN ACEAST CAUZ. DIN CONTR:
INFORMAREA CU PRIVIRE LA ACESTE CULTURI
ESTE UNUL DIN FENOMENELE SECUNDARE ALE
GLOBALIZRII.
DIMENSIUNEA SOCIAL - LUMEA A DEVENIT UN
GLOBAL VILLAGE, REELELE INOVATOARE DE
COMUNICARE LA MARE DISTAN (CHAT, E-
MAIL) ADUGNDU-SE COMUNITILOR
TRADIIONALE PRECUM FAMILIA SAU
VECINTATEA.

- TOTUI ELE NU POT NLOCUI ACESTE SFERE

TRADIIONALE DE COMUNICARE.
DIMENSIUNEA POLITIC - GLOBALIZAREA I
CONCURENA LA NIVEL LOCAL LIMITEAZ
SPAIUL DE ACIUNE AL POLITICILOR
NAIONALE, MULTE PROBLEME NEPUTND FI
REZOLVATE CORESPUNZTOR DECT LA NIVEL
INTERNAIONAL, RESPECTIV GLOBAL.

- PRIN URMARE TREBUIE GSITE NOI FORME I

ARENE POLITICE. N ACEST SENS, INTEGRAREA
EUROPEAN ESTE VZUT CA UN RSPUNS DE
SUCCES LA PROVOCRILE GLOBALIZRII.
CAUZELE GLOBALIZRII
 INTERNETUL ESTE, DIN MULTE PUNCTE DE
VEDERE, EMBLEMA GLOBALIZRII.
GLOBALIZAREA PIEELOR FINANCIARE,
TRANSFERUL RAPID AL UNOR SUME N JURUL
GLOBULUI, NU AR FI POSIBILE FR ACEAST
TEHNOLOGIE, NICI ORGANIZAREA PRODUCIEI
INTEGRATE LA NIVEL TRANSNAIONAL ETC.

AVNTUL INCREDIBIL PE CARE L-A CUNOSCUT

COMERUL, SE DATOREAZ, NU N ULTIMUL
RND, SCDERII RAPIDE A CHELTUIELILOR DE
TRANSPORT, MRFURILE PUTND FI ASTFEL
TRANSPORTATE MULT MAI RAPID. DE EXEMPLU
PRODUSELE DE TIP SOFTWARE SAU BAZELE DE
DATE POT FI TRANSMISE N CTEVA SECUNDE
DINTR-UN CAPT AL LUMII N CELLALT.
 SFRITUL RZBOIULUI RECE - DAC N
CONFLICTUL DINTRE EST I VEST LUMEA ERA
MPRIT N DOU TABERE CARE NTREINEAU
PUINE RELAII NTRE ELE, ACEAST DELIMITARE
CORTINA DE FIER A CZUT N 1989/90.
STATELE CARE APARINEAU BLOCULUI ESTIC S-
AU DESCHIS N DIRECIA PIEII MONDIALE.

UN ROL DEOSEBIT DE IMPORTANT N SPECIAL LA

NIVEL DE CONTIIN L-AU JUCAT APARIIA
PROBLEMELOR GLOBALE CUM AR FI CELE LEGATE
DE CLIM, MIGRAIA FOREI DE MUNC ETC.
NEVOIA DE REZOLVARE A ACESTOR PROBLEME
MONDIALE A CONDUS LA APARIIA UNOR
ORGANISME I LA DEZVOLTAREA UNOR POLITICI
GLOBALE.
 CRITICII FENOMENULUI GLOBALIZRII ATRAG
TOT MAI MULT ATENIA ASUPRA FAPTULUI C
GLOBALIZAREA NU ESTE UN PROCES
INEVITABIL, CI MAI DEGRAB O URMARE A
POLITICII DE DE-REGLEMENTARE A SUA
NCEPUT LA FINELE CELUI DE-AL DOILEA
RZBOI MONDIAL. FR LIBERALIZAREA
COMERULUI MONDIAL N CADRUL GATT,
RESPECTIV AL OMC, ACEAST DEZVOLTARE NU
AR FI PUTUT FI POSIBIL CU ADEVRAT.
CONSECINELE
GLOBALIZRII
- ERODAREA STATULUI NAIONAL APAR ASTFEL
UNELE NIVELURI SUPLIMENTARE LA CARE SE
POT REZOLVA PROBLEMELE - ATT
SUPERIOARE CT I INFERIOARE STATULUI
NAIONAL. GRANIELE NU DEMULT RIGIDE
CARE DELIMITAU TERITORIUL UNEI RI,
PUTEREA STATULUI I PUTEREA POPULAIEI
DEVIN ASTFEL MAI PERMEABILE.
- DE EX. N UE STATELE AU TRANSFERAT ASUPRA
UNEI ORGANIZAII SUPRANAIONALE DE LA
COMPETENE CENTRALE PN LA
SUVERANITATEA MONETAR.
- DETERIORAREA MEDIULUI AMBIANT CT I
REPARTIZAREA NEDREAPT DEI EXISTAU
NC CU MULT NAINTE, S-AU ACUTIZAT N
ULTIMA PERIOAD DIN PRICINA GLOBALIZRII
(DUP UNELE TEORII ANTI-GLOBALIZARE).

- PE DE ALT PARTE, GLOBALIZAREA CREEAZ

PREMISELE PENTRU A PUTEA REACIONA CUM
SE CUVINE, LA NIVEL MONDIAL, LA ANUMITE
PROBLEME DE ORDIN GLOBAL.
- CRETEREA CAPACITII DE CONCUREN N
CADRUL COMPETIIEI GLOBALE DE LA NIVELUL
LOCAL, I SCDEREA IMPLICIT A CHELTUIELILOR
PRESUPUSE DE PLATA ASIGURRILOR SOCIALE
(SCZND ASTFEL I CHELTUIELILE SALARIALE
SUPLIMENTARE), ESTE VZUT CA O NECESITATE,
N SPECIAL DE CTRE INDUSTRIE, N TIMP CE
SINDICATELE AVERTIZEAZ ASUPRA PERICOLULUI
PROVENIT DIN AA NUMITUL DUMPING SOCIAL".

- MUTAREA PRODUCIEI UNOR COMPANII

MULTINAIONALE PE PIEELE CU FORA DE
MUNC IEFTIN ESTE DATORAT NIVELULUI
REDUS AL CHELTUIELILOR DIN ZONELE
RESPECTIVE
 4. REGIONALIZAREA

TENDINA DE A VEDEA STATELE APARINND

ACELEIAI REGIUNI GEOGRAFICE APROPIINDU-
SE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC I/SAU
POLITIC.

MOTIVAIA ESTE N PRIMUL RND ECONOMIC

ACEASTA FIIND TRANSPUS N PRACTIC PRIN
ADOPTAREA I NMULIREA, TREPTAT, DE
ACORDURI REGIONALE, MAI NTI COMERCIALE,
APOI I DE ALTA NATURA.

GRUPAREA REGIONAL A MAI MULTOR STATE A

DUS LA FORMAREA AA-NUMITELOR BLOCURI
REGIONALE, CEEA CE SUGEREAZ IDEEA DE
COEZIUNE, DE UNITATE I SOLIDARITATE.
 EXIST MAI MULTE TIPURI DE UNIUNI/BLOCURI
REGIONALE, DE LA CEA MAI SIMPL, ZONA DE
LIBER SCHIMB, LA CEA MAI INTEGRAT I
COMPLEX, UNIUNEA ECONOMIC.
N ZONELE DE LIBER SCHIMB SUNT ELIMINATE
TAXELE VAMALE I RESTRICIILE CANTITATIVE
PRINVIND PRODUSELE COMERCIALIZATE PE
ANSAMBLUL AREALELOR LOR. DE EX. NAFTA
(ACORDUL DE LIBER SCHIMB NORD-AMERICAN),
ASEAN(ASOCIATIA NATIUNILOR DIN ASIA DE SUD-
EST), APEC(FORUMUL DE COOPERARE ECONOMICA
ASIA-PACIFIC), AELS(ASOCIATIA EUROPEANA A
LIBERULUI SCHIMB), CEFTA(ACORDUL DE LIBER
SCHIMB DIN EUROPA CENTRALA) S.A.
 UNIUNEA ECONOMIC REPREZINTA TIPUL CEL
MAI INTEGRAT, PRESUPUNND, PE LANGA LIBERA
CIRCULAIE A PERSOANELOR, A BUNURILOR, A
SERVICIILOR I A CAPITALULUI, I EXISTENTA
POLITICILOR MACROECONOMICE COMUNE.

DE EX. UNIUNEA EUROPEAN, CARE A NCEPUT

CA O PIA COMUN A CRBUNELUI I OELULUI
(1951) I A CONTINUAT CA O PIA COMUN N
TOATE DOMENIILE LIBEREI CIRCULATII (1957,
COMUNITATEA ECONOMIC EUROPEAN). DIN
1992 ARE ACTUALA DENUMIRE, REALIZND
ULTERIOR UNIUNEA VAMAL I MONETAR, IAR
IN PREZENT ARE CA OBIECTIV UNIUNEA
POLITIC I O POLITIC EXTERN DE
SECURITATE COMUN.