Stiinta si Societatea

De-a lungul istoriei stiinta a contribuit la usurarea municii

omului. I-a adus numeroase beneficii si de aceea omul a cautat sa o
dezvolte tot mai mult. Scopul stiintei este de a ajuta omul, de a-I usura
munca si implicit traiul. Stiinta a dezvoltat odata cu mijloace de
distrugere si mijloace de vindecare. Medicina este din ce in ce mai
avansata gasind leacuri pentru tot mai multe boli ce pareau de neinvins.
Avand in vedere marele rol al stiintei in societate ea nu este o
amenintare intrucat nu va fi folosita decat pentru scopurile de pana acum:
de ajutorare a omenirii nu distrugere a ei.
 Revolutia Industriala

Revoluia industrial poate fi definita ca fiind un procesul tehnic complex

prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces
muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii.
 O forta in era industriala lua nastere, incepand cu sec. al XIII-lea, cand
Anglia a trecut printr-o transformare progresiva centrata pe proprietatea asupra
pamantului.
Chiar daca era inca din 1750 o mare putere maritima si comerciala,
majoritatea populatiei din Anglia traia inca din agricultura,iar activitatile
industriale se desfasurau le o scara redusa.
De-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape
neobservata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor isi urmeaza cursul
firesc si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.
Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca revolutia
industriala, cu toate ca procesul de transfornare a implicat progrese in domenii
diferite; multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar
actionau convergent asupra economiei.
 Anglia celei de-a doua jumti a secolului al XVIII-lea a fost locul n
care s-a produs schimbarea, iar maina cu aburi a fost factorul declanator.
Pentru prima data n istoria umanitii, o main putea funciona de sine
stttor, fr intervenia direct a omului.
O serie de invenii i descoperiri au transformat producerea textilelor
i prelucrarea metalelor n industrii recunoscute pe plan mondial. Noi surse
de energie mai ales motorul cu aburi au fost valorificate. Exploatarea
crbunilor a fost combustibilul acestei revoluii, iar creterea numrului
populaiei a asigurat fora de munc necesar i o pia pentru bunurile
produse de industrie.
 Industria textila noi utilaje
"Suveica zburtoare" a lui John Kay
(1733) a fcut procesul de esere mai
rapid

"spinning jenny" (1767), roata de tors

creat de James Hargreaves, a
mbuntit procesul de tors.

sistemul lui Arkwright (1769) de

meninere a umiditii n procesul de
fabricaie; n acionare se foloseau
caii, apa sau fora aburilor.

Rzboiul de esut electric inventat de

Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat
procesul de esere.

In curand producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii

pana atunci, a fost concentrara in mari fabrici, modificand radical modul de
viata al muncitorilor. Productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor ,cu
impact dramatic asupra industriei
 James Watt 1736-1819

Originar din Scoia, autodidact, a inventat

n 1769 maina cu abur: a creat un condensator
capabil s menin constant temperatura n
cilindrul principal, transform fora liniar a
aburului ntr-una circular.

A circulat din Marea Britanie, n vestul

continentului i apoi n secolele XIX - XX n
ntreaga lume.
Aplicarea sa n transporturi a dus la o
adevrat revoluie. Primul vapor cu propulsie
mecanic a circulat n SUA, pe fluviul Hudson
iar temerarul se numea R. Fulton n anul 1807.
Prima locomotiv cu aburi a aprut 7 ani mai
trziu, un inginer britanic G. Stepehnson este
"vinovat".
 In anul 1815, George Stephenson adaug civilizaiei industriale un nou
simbol: Locomotiva. Construirea primei ci ferate ntre Manchester i Liverpool
- primul pas spre crearea unei reele de transport feroviar ce a acoperit n scurt
timp ntreaga Europ i America de Nord
Prima cale ferat public de la Stockton la Darlington a fost dat n
funciune n 1825.
Avndu-i rdcinile n Anglia, noua civilizaie industrial bazat pe
maina-unealt s-a rspndit ulterior n Frana, Belgia, Elveia, apoi n SUA i n
spaiul german.
 Fierul
Simbol important al primei parti a revoluiei industriale din Marea Britanie.
Procesul de obinere (topire pe baza crbunelui) utilizat la inceput, era ineficient
i distrugea pdurile. In 1709, Abraham Darby descoper n cocs o metod
eficient de topire a fierului.

Un viitor membru al dinastiei

Darby, al treilea Abraham Darby;
a construit primul pod de fier
peste rul Severn (1779).
Fabricile de metal au dus la
dezvoltarea unor orae ca
Birmingham i Sheffield, iar
Marea Britanie realiza n 1850
jumtate din producia anual de
fier din lume.
 A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a nregistrat un remarcabil progres n domeniul

tiinei i tehnologiei. Noi savani se adaug listei celor ale cror
descoperiri au marcat istoria lumii. De asemenea, se impun noi surse de
energie, precum petrolul, gazul natural si energia electrica.
 Otelul

Adevratul printe al otelului a fost Henry Bessemer, a

crui inventie, realizat n 1856, a constituit o adevrat
revolutie n metalurgie. In 1851 realizeaz prima sa inventie
prin mbunttirea fontei. In 1858 obtine otelul maleabil
suflnd aer printr-un tub de argil n cuptorul de argil care
contine font topit.
 Bicicleta

In secolul XIII, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe

principiul doua roti ce sunt in linie, fiind propulsat de picioare, el montand pe
vehicul un ghidon la roata din fa, iar acest lucru a fcut posibil circulaia pe
strzile oraelor.

n 1839 scoianul K. Macmillan a

perfecionat bicicleta adugnd
pedalele.
n 1870 au fost introduse spiele de
oel (W. A. Cowper).
Este completat n 1888 cu cauciucul
gonflabil de ctre scoianul J. B.
Dunlop
Mendeleev: cunoscut prin contribuii importante n
studiul atomului.

Volta i Ampere, devenii celebri n domeniul

electricitii.

Graham Bell: Inventatorul telefonului

Toate aceste descoperiri vor conduce ctre cea de a doua revoluie industriala.
Oelul nlocuiete fierul n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n
domeniul construciilor.

Dup 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice din
lume.

Uzinele FORD primul producator

de automobile din lume
 Penicilina a fost descoperit n 1928, n Anglia, de Alexander
Fleming ( 1881 1955 ). Fleming, care a participat la primul Rzboi
Mondial ca medic, cunotea ravagiile septicimiei i efectua cercetri pentru
descoperirea unor ageni antibacterieni.
Astzi, medicina este de neconceput fr apelul la antibiotice. Pentru
descoperirea lor, care a salvat mii de viei omeneti, Alexander Fleming,
Howard Florey i Ernst Chain, un alt biochimist implicat n cercetri, au
primit Premiul Nobel n anul 1945.
 Secolul XX
Considerat si Secolul marilor descoperiri stiintifice.
Acest veac este unul al marilor descoperiri stiintifice, fie ca
vorbim de fizica, chimie sau stiinte medicale, biologie sau alte
domenii. Este epoca in care fizica atomica este determinata ca
stiinta, apar idei revolutionare asupra relativitatii, se descopera
noi galaxii si noi medicamente, se construieste microprocesorul,
iar genetica ia un avant imens.
Cea mai importanta descoperire in domeniul fizicii a fost
emisa de catre celebrul Albert Einstein, si anume teoria
relativitatii. Se descopera fisiunea nucleara si tranzistorul, iar pe
plan medical se descopera diferite antibiotice, vitale in lupta cu
diferite boli, unele dintre ele nefiind cunoscute in totalitate la
vremea aceea. In acest secol totodata, se pun si bazele
psihologiei medicale, un lucru extrem de important astazi.
 In acest secol foarte important pentru stiinta s-a reusit si iesirea
primului om in spatiu. Acesta a fost Yuri Gagarin, un astronaut rus care,
punandu-si in pericol viata, a aratat cat de importanta este stiinta pentru
civilizatia umana si ca trebuie sa facem unele sacrificii pentru a ne cunoaste
limitele. Totodata, in aceasta epoca s-au pus bazele geneticii, considerata
stiinta viitorului si raspunsul a mai multor intrebari referitoare la structura si
geneza noastra.

20 iulie 1969 americanul Louis Neil Armstrong

devine primul om care pune piciorul pe Lun;
acesta a fost punctul terminus al ambiiosului
program american Apollo.
 De la primul calculator(1946) la nfiinarea , n 1975, a Companiei
Microsoft

Microsoft Corp. este o companie

american cea mai mare
productoare de software din lume,
cu peste 50.000 de angajai n mai
multe ri.
Compania a fost fondat n 1975 de
ctre Bill Gates i Paul Allen,

n 1944, cercettorii americani demonstreaz c materialul

genetic al fiinelor vii este coninut de acidul
dezoxiribonucleic ( ADN ).
Americanul James D. Watsoni britanicul Francis Crick ,
sunt cotai ca fiind cei care au descrifrat primii structura
de dubl spiral a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic
acid, n limba englez).
 Impactul descoperirilor stiintifice
In secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbari in viata
cotidiana, mai multe decat in orice alt secol anterior, si marea majoritate a
acestor schimbari s-au produs datorita tehnologiilor electrice, bazate pe
lucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante
realizari electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea
instantanee, aplicatiile casnice ale energiei electrice, automatizarea in
intreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronica aviatica si
pentru explorarea spatiala, instrumentarul de cercetare stiintifica,
tehnologiile medicale, calculatoarele si Internetul, videocasetofonul si alte
surse de informare si divertisment transmise prin Internet. Ceea ce este
evident este faptul ca secolul al XX-lea poate fi denumit ca fiind Secolul
electricitatii.
 Descoperirile stiintifice au schimbat radical viata omului, aducand noi
mijloace de petrecere a timpului liber, noi posibilitati de imbogatire a activitatii
culturale, si chiar noi mijloace de ineractionare si de relationare cu oameni aflati
la distanta, prin intermediul celei mai importante descoperiri, calculatorul.
Aceste descoperiri au avut un impact nu numai asupra modului de viata, cat si
asupra mentalitatii oamenilor, schimband valorile si parerile sustinute inainte de
aparitia tehnologiei.
 Care sunt consecintele revolutiei stiintifice si
tehnice asupra mediului inconjurator?
Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu
noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza,
astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica
luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea
apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in
crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind
nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de
pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al
progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul
dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa
si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si
animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt
resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate,
ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un
deceniu, devierile civilizatiei au provocat
mediului natural pagube mai mari decat
intr-un mileniu.
 Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai
precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5
la 6 miliarde de locuitori. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai
pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor
sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale,
cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de
unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile
paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al
fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in
timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv
milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in
paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin
improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.
 Contribuii romneti la dezvoltarea tiinei i
tehnicii
In ultimul sfert de secol al 19-lea incep cercetarile stiintifice originale
in universitati si se formeaza scolile noastre nationale in diferite domenii ale
stiintei. Stiinta romanesca incepe sa aduca o contributie la patrimoniul
stiintei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobandesc o larga
notorietate internationala. Nicolae Teclu studiaza arderea si realizeaza becul
care ii poarta numele, precum si alte inventii, Constantin Miculescu
efectueaza o determinare precisa a echivalentului mecanic al caloriei
(189122), iar Dragomir Hurmuzescu descopera efectul ionizant al radiatiei
X (1896). Inginerul Anghel Saligny construieste podul de la Cernavoda
(1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa (3850 m) si primele
silozuri de beton armat.

Foto: Nicolae
Teclu si
Anghel
Saligny
Aviatie
Traian Vuia efectueaza, in 1906, prima ridicare de
la sol a unui avion cu mijloace proprii de bord ale
aparatului. Henri Coanda concepe si piloteaza, In 1910,
primul avion cu reactie din lume, iar Aurel Vlaicu obtine
succese insemnate in tehnica aviatica.

Inginerie
G. Constantinescu realizeaza primele constructii de
beton armat din tara si, Incepand din 1912, creeaza o
noua ramura stiintifica sonicitatea. Lazar Edeleanu
elaboreaza, in 1908, procesul rafinarii petrolului cu
bioxid de sulf, introdus ulterior in toata lumea. Elie Radu
introduce la noi betonul armat in constructia de poduri.

Matematica
Se pun bazele scolii matematice romanesti.
Contributii de seama aduc Spiru Haret, C. Gogu, N.
Coculescu, intemeietorul Observatorului astronomic din
Bucuresti (mecanica cereasca), A. Davidoglu (ecuatii cu
derivate partiale), D. Emmanuel (teoria functiilor de o
variabila complexa) s.a. In 1895 a luat fiinta "Gazeta
matematica
Chimie
In domeniul chimiei se remarca Petru Poni si Constantin I.
Istrati, fondatori ai scoli romanesti de chimie, cercetatori ai
bogatiilor naturale ale tarii (petrolul, sarea etc.).

Geologie
In geologie se remarca Sabba Stefanescu, In hidrologie M.
Draghicescu, In botanica Dimitrie Brandza, fondatorul
Institutului botanic si al gradinii botanice din Bucuresti, iar In
mineralogie V. Butureanu.

Biologie si geografie
In biologie au defasurat o activitate de cercetare si
popularizare meritori dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa
(hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov
(citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a. Emil Racovita a
creat in 1907 biospeologia. Simion Mehedinti si George Valsan
au intemeiat geografia stiintifica romanesca.
Medicina
Medicina romanesca este ilustrata de cateva somitati cu
renume mondial: dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si,
impreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din
lume (1885), dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romane de
microbilogie si medicina experimentala, si dr. Gheorghe Marinescu,
fondatorul scolii noastre de neurologie. Medicina romanesca a mai
fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon, unul dintre creatorii
endocrinologiei si autor, impreuna cu M. Goldstein, al primului tratat
de endocrinologie (1909), de chirurgul Thoma Ionescu, de dr.
Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei, de
fiziologul Ion Athanasiu s.a.

Filologie
O amploare deosebita cunoaste scoala nostra de filologie,
reprezentata de savanti ca Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Alexandru
Philippide, Ovid Densusianu, Sextil Puscariu s.a., precum si scoala
de istorie reprezentata de Dimitrie Onciul, Gr. Tocilescu si indeosebi
de A. D. Xenopol, istoric si filozof de renume mondial. Se remarca
Radu Rosetti si Constantin G. Giurescu, iar Nicolae Iorga si Vasile
Parvan dobandesc o mare notorietate internationala.