TEHNOLOGII DE

COOPERARE
N REEA
Numim tehnologie de cooperare modul cum
este organizat funcionarea n comun a
calculatoarelor i programelor din reea.
Interconectarea staiilor in reea este impus de necesitatea
cooperrii lor la prelucrri de date. Aceast cooperare poate
fi realizat n mai multe moduri. Sunt larg cunoscute patru
tehnologii majore de cooperare a staiilor in reele:
Stapn-aservit (master slave);
server-de-fiiere (file server);
client-server;
egal-la-egal (peer-to-peer).
Tehnologia stapn-aservit
,aplicat la dou staii ce coopereazea in reea din care cel puin una este calculator,
prevede gestionarea de ctre o staie calculator att a procesului de prelucrare, ct i
a procesului de transmisie a datelor ntre aceste staii. Aceast tehnologie a fost
implementat mai inti in sistemele de teleprelucrare a datelor. Sistemele respective
includeau un calculator sau un complex de calcul la care erau conectate mai multe
terminale prin intermediul unor canale de transfer date i a multiplexoarelor de
transmisie date sau a procesoarelor frontale.
n primii ani de utilizare, terminalele erau simple, realizau doar nite funcii
elementare de intrare-ieire a datelor. Deaceea era natural, ca att procesul de
prelucrare, ct i procesul de transmisie a datelor s fie gestionate la calculatorul
central. Aceasta a i determinat denumirea tehnologiei realizate stapn-aservit.
Ulterior, chiar fiind implementate mini- i microcalculatoare, conectate n acelai mod
la calculatorul central, mult timp s-a utilizat tehnologia stapn-aservit deja realizat,
mini- i microcalculatoarele emulnd, pur i simplu, operarea terminalelor respective.
 Tehnologia server-de-fiiere
Tehnologia server-de-fiiere prevede partajarea de date (fiiere)
n reea, folosind calculatoare servere -; de -; fiiere. Fiierele
sunt stocate la server de utilizatori i/sau administratorul reelei.
Utilizatorul de la staia sa acceseaz serverul de fiiere respectiv
de fiecare dat cnd are nevoie de informaiile dintr-un
asemenea fiier.
Tehnologia client-server
Modelulclient-servereste o structur sau arhitectur
aplicaie distribuit care partajeaz procesarea ntre
furnizorii de servicii numii serverei elementele care
solicit servicii, numiteclieni. Clienii i serverele
comunic printr-oreead de calculatoare, de obicei
prininternet, avnd suporturi hardware diferite, dar pot
rula i pe acelai sistem fizic. Un server (fizic) ruleaz
unul sau mai multe programe server, care partajeaz
resursele existente cu clienii. Clientul nu partajeaz
niciuna dintre resursele proprii, ci apeleaz la resursele
serverului prin funciile server. Clienii iniiaz
comunicaia cu serverele i ateapt mesajele acestora.
Pentru meninerea legturii ntre cei doi, indiferent de
pauzele care intervin, se folosete conceptul desesiune,
care de obicei este limitat n timp.
 Modelul client-server prevede distribuirea raionala a
lucrarilor de prelucrare a datelor intre statia-cliant si
statia-server. La un calculator poate rula un program-
client, un program-server sau ambele. Termenul client
se refera la partea care a initiat o tranzactie: statia-
calculator sau produsul program pespectiv. Serverul
receptioneaza cererile din retea, le examineaza si executa
anumite operatii, de obicei accesari de informatii in baze
de date si extragerea lor. De mentionat, ca o parte uneori
considerabila a lucrarilor necesare se executa la statia-
client, astfel reducandu-se si traficul transferului de date
in retea.
Tehnologia client-server contribuie esential la
 Tehnologia egal-la-egal
prevede cooperarea intre statii in mod egal, fara evidentierea uneia sau catorva
statii cu functii speciale de dirijare, cum este la tehnologia stapan-aservit, fara
evidentierea unor servere cu fisiere partajate intre mai multi utilizatori, cum este la
tehnologia server-de-fisiere, si fara evidentierea unor programe-cient si prgrame-
servere, cum este la tehnilogia client-server. Fiecare din statiile cooperante, conform
tehnologiei egal-la-egal, realizeazaTehnologia
functiile egal-la-ega
necasere de administrare, procesare,
control si prezentare date.
Tehnologia egal-la-egal se foloseste pe larg in retelele locale mici.