Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI


PROGRAMUL DE STUDII: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Relațiile dintre frați și influența


acestora asupra dezvoltării
socio-emoționale la preșcolari, în
percepția părinților

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT: Ilie Daniela


Lect. Univ. Dr. Necșoi Daniela Elena
Cuprins
I. Copilul în mediul familial
II. Relaţiile dintre fraţi
III. Dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarilor
IV. Metodologia cercetării
V. Rezultatele cercetării
Argument

Interesul pentru această temă este determinat de nevoia de identificare a


principalelor relații stabilite între frați, cauzele și efectele acestora, influenta
relațiilor dintre frați asupra dezvoltării socio-emoționale la preșcolari.
Părinții au un rol deosebit de important în stabilirea si dezvoltarea relațiilor dintre
frați și în dezvoltarea socio-emoționala a acestora. Părinții întâmpină diverse
probleme în ceea ce privește relațiile dintre copii. În cadrul familiei se stabilesc
primele legături dintre copii și părinți.
Aspecte teoretice
Relațiile dintre
frați

Relațiile Relația de
conflictuale rivalitate
Relația de Relația de Relația de
solidaritate afecțiune colaborare

Dezvoltarea
socio-emoțională
Metode și instrumente de cercetare

Metoda cercetării Instrumentul cercetării


Metoda anchetei Chestionarul :
• Pentru părinții care au doi
copii de vârstă preșcolară

Am aplicat chestionarul părinților care au avut doi copii de varstă preșcolară


pentru a afla care sunt principalele relații care se stabilesc între frați și cum influențeaza
acestea dezvoltarea socio-emoțională a preșcolarilor, în percepția părinților.
Chestionarul pentru părinți conține 25 de itemi dintre care 8 sunt de tip Likert cu
variante de răspuns de la 1 (în foarte mică măsură) la 5 (în foarte mare măsură), doi itemi cu
variante de răspuns de la 1 la 5 (1 deloc important și 5 foarte important) iar restul itemilor au
avut variante de răspuns din care aceștia au ales varianta potrivită.
Lotul de subiecți
În cercetarea efectuată a fost inclus un lot de 30 de persoane , reprezentând o singură
categorie , și anume părinți care au doi copii de vârstă preșcolară.
Participanții la studiu provin din mediul urban.

Prelucrarea datelor a fost realizată cu ajutorul programului computerizat


de prelucrare statistică SPSS.
În vederea determinării reabilității instrumentului meu în ceea ce
privește relațiile dintre frați și influența acestora asupra dezvoltării socio-
emoționale la preșcolari, în percepția părinților am calculat coeficientul de
consistență internă, Cronbach Alpha. Coeficientul Cronbach Alpha al
chestionarului pentru părinți este 0.58
Obiectivele cercetării

O1: Care sunt cele mai frecvente relații care se stabilesc între
frați?
O2: Relația dintre frați influentează dezvoltarea socio-
emoțională a preșcolarilor în percepția părinților?
O3: Climatul familial influentează dezvoltarea socio-
emoțională a preșcolarilor în percepția părinților?
Ipotezele cercetării

I1: În percepția părinților, cele mai frecvente relații care se


stabilesc între frați sunt cele de solidaritate si afecțiune.
I2: Nu există diferențe la nivelul dezvoltării socio-emoționale ale
copiilor din aceeași familie, în general în favoarea primului
născut, în opinia părinților.
I3: Dacă climatul familial este dominat de respect, afecțiune etc.
mediul familial în care trăiesc copiii este unul sănatos, atunci
dezvoltarea socio- emoțională este una sănatoasă (firească,
normală).
Analiza și interpretarea datelor

Ipoteza 1 - : În percepția părinților, cele mai frecvente relații


care se stabilesc între frați sunt cele de solidaritate si afecțiune.

Această ipoteză a fost confirmată. Răspunsurile


părinților au demonstrat faptul că principalele relații
care se stabilesc între copiii lor sunt cele de
solidaritate si afecțiune.
Relatiile dintre frati N Minim Maxim Medie Abatere standard

Relații de afecțiune 30 1,00 5,00 4,36 0,88

Relații de solidaritate 30 1,00 5,00 4,26 0,98

Relații de colaborare 30 1,00 5,00 4,00 0,87

Relații de competiție 30 1,00 5,00 2,80 1,21

Relații de rivalitate 30 1,00 4.00 2,10 1,02


Ipoteza 2 - Nu există diferențe la nivelul dezvoltării socio-
emoționale ale copiilor din aceeași familie, în general în
favoarea primului născut.

Părinții consideră că gradinița este o treaptă importantă în


care copilul intră în contact cu un grup organizat și este
foarte încântat că poate interacționa cu ceilalți copii,
dorind să petreacă mai mult timp cu aceștia. Din tabelele
alaturate se observă că părinții nu fac diferențe între
copii.
Comportamentul primului copil intr-un grup
Comportamentul primului N Minim Maxim Medie Abatere
copil în grup standard
Este interactiv 30 1,00 5,00 4,36 0,99
Este bucuros 30 1,00 5,00 4,26 1,08
Este prietenos 30 1,00 5,00 4,23 1,07
Este relaxat 30 1,00 5,00 4,23 0,97
Este sociabil 30 1,00 5,00 4,13 1,07
Este multumit 30 1,00 5,00 4,03 1,21
Este emotiv 30 1,00 5,00 2,90 0,88

Comportamentul celui de-al doilea copil într-un grup


Comportamentul celui de- N Minim Maxim Medie Abatere
al doilea copil într-un grup standard
Este interactiv 30 1,00 5,00 4,23 0,97
Este bucuros 30 1,00 5,00 4,16 0,98
Este prietenos 30 1,00 5,00 4,10 0,95
Este sociabil 30 1,00 5,00 4,06 1,08
Este multumit 30 1,00 5,00 3,93 0,90
Este relaxat 30 1,00 5,00 3,86 0,89
Este emotiv 30 1,00 5,00 3,06 0,98
 Ipoteza 3 - Dacă climatul familial este dominat de respect,
afecțiune etc. mediul familial în care trăiesc copiii este unul
sănatos, atunci dezvoltarea socio- emoțională este una
sănatoasă (firească, normală) în percepția părinților.

 Părinții consideră că familia este locul unde găsim


afecțiune ,liniște , iubire si soluții la problemele care
ne framantă. Familia este cea mai importanta
instituție în care ne dezvoltăm și locul unde învățăm
primele deprinderi. Cea mai mare medie o întâlnim la
relația de afecțiune din cadrul familiei (4,73) urmată
de altă medie destul de mare (4,70) care este
reprezentată de relația de respect reciproc din cadrul
familiei. Acest lucru înseamnă că între membrii
familiei există respect reciproc
Medii ale variabilelor ce circumscriu relațiile din cadrul familiei

Relațiile din cadrul familiei N Minimum Maximum Medie Abatere standard

Afecțiune 30 3,00 5,00 4,73 0,58

Respect reciproc 30 2,00 5,00 4,70 0,70

Încurajare/ susținere reciprocă 30 2,00 5,00 3,73 1,01

Întelegere 30 1,00 5,00 3,50 1,13

Consecvența 30 1,00 5,00 3,46 1,33


Corelații între variabilele care descriu climatul din familie și aspectele dezvoltării socio-
emoționale
Relatii de Relatii Relatii Relatii de Relatii Cum puteți În ce masură Dacă unul
de considerați dintre copiii
solidaritate de de competitie aprecia cât
rivalitate că pe copilul dumneavoas
afectiune colabor de bine se dumneavoas tră refuză să
are exprimă tră îl se joace cu
preocupă celălalt, cel
emoțional
sentimentele din urmă
copilul celorlalţi? este nervos,
dumneavoas furios?
tră?

,853** -416*
Respect
reciproc
,853** ,399* -515**
Afectiune

Incurajare/sust
inere reciproca

Intelegere

,417* -,449*
Consecventa
Concluzii

Toate cele trei ipoteze s-au confirmat. S-a putut identifica astfel care sunt cele mai
importante relații care se stabilesc între frați și efectele acestora la nivelul dezvoltarii
socio-emoționale la preșcolari .Dintre subiecții chestionați persoanele cu studii
universitare consideră că prin intermediul relațiilor de solidaritate si afecțiune, frații de
vârstă preșcolară se ajută între ei , manifestă iubire si întelegere. Persoanele cu studii
medii consideră că relațiile de afecțiune și solidaritate sunt principale și la copiii lor
dar mai apar în mică măsură și relații de rivalitate și competiție cu care preșcolarii lor
se confruntă .
Aceste diferențe se pot datora în principal și mediului în care cei chestionați trăiesc ,
resursele economice , nivelul de trai etc.
S-a demonstrat că mediul în care trăiesc frații de vârstă preșcolară este unul sănatos
,firesc ,normal astfel încat climatul familial este dominat de respect și afecțiune ,ceea
ce duce la o dezvoltare socio-emoțională normală între frați .
Limitele cercetarii sunt referitoare la teama
părinților de a completa chestionarele ,unele
raspunsuri pot fi subiective cât și obținerea unui
grad mai mare de raspunsuri în cazul în care
cercetarea ar fi fost extinsă asupra unui lot mai
mare de subiecți.
Bibliografie
 Adler, A. (1996), Cunoașterea omului, București, Editura Iri
 Baran-Pescaru, A. (2004), Familia azi. O perspectivă
sociopedagogică, București, Editura Aramis
 Bătrânu, E. (1980), Educație în familie, București, Editura
Politică
 Bonchiș, E. (coord.), (2011), Familia și rolul ei în educarea
copilului, Iași, Editura Polirom
 Ciofu, C. (1989), Interacțiunea părinți-copii, București,
Editura Științifică și Enciclopedică
 Clinciu, A. (2002), Metodologia cercetării în psihopedagogie,
Brașov, Editura Universității Transilvania
 Faber, A. și Mazlish, E., Rivalitatea dintre frați, Editura Teora
 Ştefan C.A., Kallay, E. (2007), Ghid practic pentru educatori,
Editura ASCR, Cluj-Napoca;
“Familiile reprezintă relaţiile dintre oameni, cum sunt cele dintre părinţi,
dintre părinţi şi copii, precum şi relaţiile dintre fraţi. Familia înseamnă o
instituţie şi o ideologie –ideologii despre relaţiile dintre sexe, dragostea
maternă şi intimitatea familiei. Familiile locuiesc în gospodării şi sunt astfel
responsabile de producere, reproducere şi consum ,toate organizate în moduri
diferite.” (Baran A.P. 2004, p.12)

Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și