Sunteți pe pagina 1din 26

Direcția Învățămîmt, Tineret și Sport

INCLUZIUNEA ÎN PROCESUL
DIDACTIC
Adaptări curriculare
″Toate se schimbă și noi, parte a creației,
trebuie să ne schimbăm, de asemenea…″
Ovidiu, Metamorfoze
Prezentat Bouroș Ion,
pedagog SAP
Scopul seminarului de astăzi este de a oferi
cadrelor didactice un suport practic care i-ar ajuta
să adapteze curricula existenteă în aşa mod ca
aceasta să fie accesibilă pentru a fi însuşită, pentru
a înlătura diferite bariere de învăţare cu care se
confruntă elevii cu CES, pentru a elabora un
curriculum individualizat. Este important să
accentuăm că un curriculum adaptat nu este unul
nou, nici alternativ, este acelaşi curriculum general,
dar adaptat la potențialul individual specific al
copiilor cu cerinţe educaționale speciale.
 Prin adaptări curriculare vom defini corelarea conținuturilor
componentelor curriculumului național cu posibilitățile elevului cu cerințe
educaționale speciale, din perspectiva finalităților procesului de adaptare și
de integrare școlară și socială a acestuia. Organizarea şi desfăşurarea
procesului educaţional pentru copiii cu CES în şcolile obişnuite, inclusiv
adaptarea curriculară, implică respectarea unor principii care au menirea de
a eficientiza acest proces deosebit de complex şi de a-l realiza cu maximă
responsabilitate și competenţă, pornind de la principiile moderne impuse de
noile orientări în domeniul asistenţei și educației persoanelor cu cerinţe
speciale. Principiile de bază care trebuie să ghideze activitatea de adaptare
curriculară sînt:
a) principiul drepturilor egale în educație:
b) principiul interesului superior al copilului;
c) principiul egalizării şanselor;
d) principiul nondiscriminării, toleranţei şi valorificării tuturor diferenţelor;
e) principiul intervenţiei timpurii;
f) principiul individualizării procesului de educaţie şi dezvoltării la
maximum a potenţialului fiecărui copil;
g) principiul flexibilității curriculare;
h) principiul asigurării serviciilor de sprijin;
i) principiul flexibilităţii în activitatea didactică;
j) principiul managementului educaţional participativ;
k) principiul cooperării şi parteneriatului social.
Determinant în procesul de adaptare curriculară,
principiul individualizării învăţării exprimă necesitatea
adaptării dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a
conţinuturilor şi a strategiilor instructiv-educative atît la
particularităţile psihofizice ale fiecărui elev, cît şi la
particularităţile diferenţiate, relativ comune unor grupe
de elevi, în vederea dezvoltării lor integrale ca
personalitate şi profesionalitate(I. Bontaş). În scopul
aplicării eficiente a acestui principiu, este necesar de
respectat anumite condiţii, cum ar fi cunoaşterea cît mai
completă a fiecărui elev, atît ca individualitate, cît şi ca
fiinţă socială care urmează să se integreze armonios în
societate.
Cercetătorul I. Radu afirmă că este necesară
adaptarea instrucţiunii, a conţinutului, a formelor de
organizare şi a metodelor la posibilităţile diferite ale
elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul de lucru
proprii unor grupe de elevi sau chiar fiecărui elev în
parte.
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ vis-a-vis de EDUCAȚIE

 EDUCAŢIA INCLUZIVĂ
- proces educațional care
răspunde diversității
EDUCÁȚIE - Ansamblu copiilor și cerințelor
de măsuri aplicate în mod individuale de dezvoltare și
sistematic și conștient în oferă oportunități și șanse
vederea formării și egale de a beneficia de
dezvoltării facultăților drepturile fundamentale
intelectuale, morale și
fizice ale oamenilor (în ale omului la dezvoltare și
special ale copiilor și educație de calitate în
tineretului). medii comune de învățare
 EDUCÁȚIE - (Codul educației al R. M. 2014)
instrucție, învățământ,
învățătură,
(DEX)
Incluziunea în procesul didactic
reclamă:
- învăţare centrată pe elev și axată pe valorificarea
calităţilor fiecărui copil, creînd situaţii în care
aceştia au posibilitatea să se afirme;
- crearea unui mediu şcolar în care fiecare elev se
simte în siguranţă;
- iniţierea elevilor în arta unei comunicări eficiente;
- abordare individualizată a elevilor prin crearea de
situaţii favorabile fiecărui elev pentru descoperirea
intereselor, aptitudinilor şi posibilităţilor de formare
proprii, acceptarea diversităţii caracterelor şi a
independenţei de spirit.
ADAPTĂRI CURRICULARE

 Curriculum general – conturează viziunea asupra


parcursului educațional, proiectînd așteptările societății
cu privire la rezultatele scontate ale învățării pentru
fiecare disciplină școlară, pe niveluri de învățămînt.
(Codul Educației al Republicii Moldova, art.40 p.1)

 CURRICULUMUL poate fi adaptat sau modificat pentru a


satisface nevoile copiilor și elevilor cu cerințe educaționale
speciale; modul de parcurgere a curricumului este reflectat în
planul educațional individualizat pentru copilul/elevul cu cerințe
educaționale speciale.
(Codul Educației al Republicii Moldova, art.40 p.5)
CURRICULUM ADAPTAT - se referă la:
- modalităţi de organizare a conţinuturilor;
- selectarea metodelor de predare-învăţare;
- metodelor şi tehnicilor de evaluare;
- standardelor de performanţă;
- mediului psihologic de învăţare;
Stabilirea adaptărilor
Adaptările descrise în PEI trebuie
Prin adaptări se subînţelege
interpretate drept strategii şi acţiuni
identificarea strategiilor de sprijin, care diferă de cele oferite
pedagogice, strategiilor de altor elevi ai clasei în procesul
evaluare, a resurselor şi/sau educaţional şi care vor fi utilizate în
a echipamentului organizarea şi realizarea procesului
personalizat educaţional la toate disciplinile de
studiu.

* Adaptările de mediu- includ schimbările sau


măsurile de sprijin ale elevului în mediul fizic al
clasei sau al instituţiei.
*Adaptările psihopedagogice - includ
modificările operate în strategiile pedagogice
conforme curriculumului general.
* Adapările în materie de evaluare - se referă la
modificarea metodelor/tehnicilor de evaluare, pentru
a permite elevului să demonstreze competenţile
acumulate.

9
Exemple de modificări de mediu,
psihopedagogic, în materie de evaluare
Adaptări Adaptări în materie de
Adaptări de mediu
psihopedagogice evaluare
• Timp suplimentar
• Tutelare din partea colegilor de clasă • Transcripţii cuvânt în cuvânt
 Alte arii de lucru • Parteneriat
• Răspunsuri orale
• Sisteme de comunicare auxiliare şi de
 Poziționarea strategică a suplinire
• Înregistrări pe bande sonore
locului copilului în sala de • Tehnologii auxiliare • Mediu diferit şi stimulativ
clasă și în bancă • Scheme grafice • Pauze mai frecvente
• • Aparataj funcţional sau echipament
 Proximitatea cadrului Sprijin în gestionarea timpului
• Arbore conceptual adaptat
didactic • Pauze mai frecvente • Reamintirea condiţiilor sarcinii
 Reducerea/amplificarea • Material concret
• Sisteme de comunicare auxiliare şi

stimulenților vizuali sau Material de manipulare
de suplinire
• Indicatori gestuali
auditivi • Repere vizuale • Tehnologii auxiliare
• Materiale didactice stimulative şi sugestive
 Excluderea materialelor care • Caractere mai groase
• Caractere mai groase
• Algoritmi/paşi de urmat
discociază atenția • Semne fondate pe diferite culori
• Format simplificat, format cu indicarea
 Utilizarea căștilor pentru spaţiilor pentru scriere
• Format simplificat, format cu indicarea
spaţiilor pentru scriere
ascultare • Repere color
• Opţiuni informaţionale
• Reformularea materiei de învăţare
 Iluminarea specială • Reducerea numărului de sarcini utilizate
• Texte înregistrate
 Echipament adaptat pentru evaluarea unui concept sau a unei
competenţe
Curriculum modificat (CM)
Curriculum modificat (CM) vizează selectarea unor
conţinuturi din curriculum general la disciplina şcolară,
conţinuturi ce se consideră a putea fi înţelese de copiii cu
cerinţe speciale şi renunţarea la conţinuturile cu un grad
ridicat de complexitate.

Curriculum modificat presupune Copii cu cerinţe educaționale


schimbarea finalităţilor speciale sunt puşi în situaţia de
educaţionale/subcomptenţelor a realiza diferite activităţi
stabilite în curriculum general individuale, compensatorii,
corespunzătoare anului de studii terapeutice ce vizează
pentru o disciplină şcolară, în recuperarea acestora şi
funcţie de potenţialul de participarea lor la activităţile
dezvoltare şi necesităţile de desfăşurate în învăţămîntul
învăţare ale elevului general.

11
Corelarea componentelor curriculare
conform adaptărilor curriculare
Componentele Adaptări curriculare
curriculare Curriculum Adaptat Curriculum modificat
(CA) (CM)
Competențe generale  
Competențe specifice   
Finalități de învățare  
(subcompetențe)
Conținuturi/ unități de  
conținut
Activități de învățare și  
evaluare
Strategii didactice  
Strategii de evaluare  
Tipul certificatului de ASG ASG/PEI
studii
 - nu se modifică  - se modifică
Curriculum modificat la
disciplină
 Argument
 Competențe generale*
 Competențe specifice*

Subcompetențe Conținuturi Activități Strategii/ Strategii de evaluare Note


(Finalități de de învățare tehnologii
învățare) didactice
Se vor indica Se indică Se vor specifica Se vor indica
finalitățile care denumirea strategiile/tehnologiile strategiile specific de
urmează a fi subiectelor, didactice, activitățile de evaluare pentru fiecare
formate/dezvoltate care de învățare conform cerințelor finalitate proiectată.
pe parcursul anului regulă, ar educaționale special ale Strategiile de evaluare
trebui să copilului și care vor vor aprecia nivelul de
reiasă din contribui la atingerea atingere a finalităților
tematica finalităților. și se vor axa pe
abordată la evidențierea
oră. progresului obținut de
copil.
Implementarea Curriculum-ului
modificat:
 Planificați curriculumul astfel încît acesta să
includă diverse strategii de învățare activă
centrată pe copil.
 Identificați strategiile de predare diferențiată sau
strategiile de predare care ,, maximizează
învățarea la nivel individual″ cum ar fi: învățarea
pentru dezvoltarea personală, învățarea între
colegi, lucru în grup, echipe de învățare etc.
 Planificați succesul copiilor și lăudați-i chiar și
pentru cel mai mic progres obținut în procesul de
învățare.
 Implicați copii în stabilirea țintelor individuale de
învățare.
Competenţe specifice ale disciplinei
Biologie
1. Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul
biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la:
structuri morfo-anatomice, procese şi fenomene vitale,
legităţi biologice şi a rolului acestora în supravieţuirea
organismelor.
2. Competenţa de a investiga procese biologice cu ajutorul
aparatelor şi instrumentelor de laborator.
3. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare,
înregistrare, reprezentare, interpretare şi comunicare a
informaţiei referitoare la organisme, procese şi fenomene
biologice şi a corelaţiei dintre ele.
4. Competenţa de a proiecta acţiuni de ocrotire a biodiversităţii
şi a ecosistemelor.
5. Competenţa de a se implica personal în activităţi de
menţinere a propriei stări de sănătate şi a celor din jur.
Finalităţi la disciplina Biologie, clasa a VI-a:
curriculum general şi curriculum modificat
Finalitate (curriculumul general) Finalitate (curriculumul modificat)

- Definirea noţiunilor: organisme


monocelulare şi organisme pluricelulare. -Descrie un animal pe baza înfăţişării sale şi a
- Identificarea părţilor componente ale caracteristicilor de viaţă.
celulei. -Precizează stadiile de dezvoltare a unui animal
- Recunoaşterea părţilor componente ale (cu/fără sprijin), pe baza observaţiilor asupra
unui organism monocelular. celor din laborator.
- Identificarea organelor unui organism -Utilizează diverse surse de informare despre
pluricelular (plantă cu flori). mediu (albume, atlas, planşe, reviste, filme
- Recunoaşterea unui şir de organisme documentare etc.).
monocelulare şi pluricelulare. -Realizează observaţii/experienţe simple,
- Recunoaşterea plantelor şi animalelor din respectând paşii unui algoritm de lucru.
Republica Moldova. -Realizează activităţi practice de îngrijire a
- Analiza influenţei activităţi omului asupra plantelor/animalelor din laborator.
mediului. -Manifestă comportamente adecvate respectând
- Argumentarea rolului plantelor şi a reguli de protecţia mediului şi a animalelor în
animalelor pentru om. diferite contexte (curtea şcolii, parc, pădure
- Planificarea acţiunilor de ocrotire a etc.).
animalelor şi a plantelor din localitate.
 Finalităţile prevăzute de curriculumul general au fost
simplificate, iar o finalitate a fost exclusă.
 După formularea finalităţilor, se va completa cea de-a
doua rubrică a curriculumului individualizat
strategii/tehnologii didactice. Pentru aceasta pot fi
selectate/modificate anumite activităţi de învăţare din
curriculumul general, de asemenea pot fi propuse şi
altele, care vor ajuta elevul în atingerea finalităţilor de
învăţare stabilite. În aceeaşi rubrică se vor indica mai
multe strategii care vor fi utilizate în cadrul orelor în
activitatea cu copilul cu CES.
 Prezentăm, în context, cîteva exemple de strategii şi
activităţi de învăţare care vor fi valorificate în lucrul
cu copilul cu CES la ora de biologie, clasa a VI-a:
1. Strategii

 Excursii în zona apropiată şcolii pentru


observarea plantelor și animalelor
 Joc de rol
 Lucrul cu imagini ale diferitor plante și
animale
 Povestire
 Explicare
 Asalt de idei
 Lucru cu textul
 Film educațional despre plante și animale
 Demonstrare etc.
Activităţi de învăţare:
 observarea formei, mărimii, culorii, alcătuirii unui animal/
unei plante;
 observarea și enumerarea părţilor componente ale unor
animale/plante;
 descrierea animalelor/plante din diverse medii (observaţii în
natură, imagini, filme);
 clasificarea animalelor/plante după diferite criterii (mediu de
viaţă, înfăţişare, mod de hrănire etc.);
 exerciţii de identificare a unor asemănări şi deosebiri între
diferite animale/plante;
 exerciţii de comparare a animalelor/plantelor din diferite
medii, după criterii date, evidenţiind utilitatea lor;
 exerciţii de elaborare a unor reguli/norme pentru creşterea şi
îngrijirea animalelor/plantelor;
Componenta curriculumului individualizat,
strategii de evaluare, va fi completată cu
instrumente şi metode de evaluare care vor fi
aplicate pentru a estima gradul de atingere a
finalităţilor de învăţare de către elevul cu CES. De
exemplu:
 Test simplificat (itemi obiectivi cu alegere duală; cu
alegere multiplă şi de tip pereche şi itemi
semiobiectivi cu răspuns scurt)
 Fişe individuale de evaluare
 Poster
 Portofoliu
 Excursie imaginară
 Proiect
 Fişă de autoevaluare etc.
 Concurs de desene
Recomandări, privind adaptările în procesul
educaţional incluziv
Adaptarea curriculară se realizează avînd la dispoziţie
următoarele materiale/documente:
1.Recomandările Serviciului de asistenţă psihopedagogică cu referire
la un elev sau la mai mulţi elevi cu cerinţe speciale similare.
2. Planul Educaţional Individualizat, elaborat, printr-un proces
participativ, în cadrul echipei PEI ( a se vedea Ghidul privind
elaborarea şi realizarea Planului Educaţional Individualizat, aprobat
prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr.952 din 06.12.2011).
3. Curriculumul disciplinar național, aprobat de Ministerul Educaţiei.
4. Ghidul metodologic cu privire la adaptările curriculare şi evaluarea
progresului şcolar în contextul educaţiei incluzive.

21
INDIVIDUALIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL DIN PERSPECTIVA
MANAGEMENTULUI TIMPULUI – 45 MIN

NIVELE DE REPARTIZAREA TIMPULUI ȘI DIVIZAREA ACTIVITĂȚILOR


ELEVI
INSTRUIRE 5 min. 10 min. 10 min. 10 min. 10 min.
Lucrul
Afanas CG
individual
Repetarea materiei Confirmarea posedării Lucrul
Bolea CG studiate anterior; cunoștințelor în grup
Activitate de individual
interogarea temei de Predarea materiei
învățare în perechi
Ciupercă CG acasă noi (lucrul Lucrul
frontal) A- D,E individual
(întrebări/răspunsuri
B -F, M
: Interogarea
Lucrul
Dedenco CA multiprocesuală)
CDS individual
Lucrul
Eremia CA Îmbunătățirea noilor
Studiul materiei individual
abilități în grup
noi în grupuri Lucrul
Frunze CM
CDS CDS individual
Lucrul
Muntean CM
individual
Diferențierea nivelului Nivel
Diferite nivele de Nivel mediu, Nivel individual de
conținuturilor / individual
întrebări adresate atenție asupra percepere și
Diferențiere sarcinilor între grupuri
copiilor cu nivel cunoștințelor de înțelegere a
(multiple inteligențe)
diferit de instruire bază materiei noi
CDS CDS
Centrul atenției Atenție mobilă la Grupul, care
profesorului/cadrului Întreaga clasă reacția diferitor lucrează la nivel Grupuri Fiecare elev
didactic grupuri adaptat
Etape în elaborarea unui proiect
didactic (I)
N Etapa Problema Operaţii
r. educaţională care
se rezolvă

1 Identificarea De ce voi 1. De ce este valoros pentru elevi acest subiect?


competenţelor/ face? 2. Cum se corelează cu cunoştinţele anterioare ale elevilor?
obiectivelor 3. Cum se corelează cu experienţa lor personală şi cu interesele lor?
4. Stabilirea cît mai clar şi corect posibil:
− ce va şti,
− ce va şti să facă,
− cum se va comporta, ce atitudine va avea elevul la
sfîrşitul activităţii didactice (lecţiei).
5. Corelarea celor stabilite cu curriculumul pentru treapta
primară de învăţămînt.
6. Determinarea posibilităţilor de realizare a celor preconizate în
intervalul de timp avut la dispoziţie.

2 Selectarea Ce voi face ? 7. Selectarea şi prelucrarea conţinuturilor adecvate obiectivelor


conţinuturilor precizate.
8. Analiza condiţiilor concrete de muncă în clasa respectivă
(particularităţile elevilor şi condiţiile materiale).
9. Folosirea experienţelor zilnice ale elevului.
Etape în elaborarea unui proiect
didactic (II)
Nr. Etapa Problema Operaţii
educaţională care
se rezolvă
3 Analiza Cu ce voi face ? 10. Cu ce unităţi de conţinut ar mai fi potrivite să completez
resurselor tema?
11. Cum poate fi examinată tema la alte discipline?

4 Elaborarea Cum voi face? 12. Determinarea tipului de lecţie adecvat obiectivelor
strategiei stabilite şi duratei lecţiei.
13. Raportarea învăţării la alte materii.
14. Alegerea formelor de organizare.
15. Selectarea metodelor de predare – învăţare. Acordarea de
funcţionalitate învăţării.
16. Alegerea mijloacelor necesare de învăţămînt.
17. Combinarea conţinuturilor, formelor, metodelor şi
mijloacelor în strategii didactice centrate pe obiectivele
preconizate.
18. Imaginarea scenariului activităţii didactice în ansamblu.
Etape în elaborarea unui proiect
Nr. Etapa
didactic (III)
Problema Operaţii
educaţională care
se rezolvă

5 Elaborarea Cum voi şti dacă 19. Alegerea tipului de evaluare corespunzător
sistemului s-au realizat obiectivelor precizate.
de evaluare obiectivele 20. Alegerea metodelor şi procedeelor respective de
preconizate? evaluare.
21. Alegerea mijloacelor (sarcinilor didactice) pentru
realizarea evaluării procesului de desfăşurare a lecţiei şi
evaluării nivelului de atingere a obiectivelor stabilite.

6 Evaluarea Ce mai trebuie să 22. Concluzii privind precizarea obiectivelor formulate.


(autoevaluare precizez? 23. Concluzii privind metodologia aleasă.
a) 24. Concluzii privind sistemul de evaluare propus.
în ansamblu 25. Precizarea, în ansamblu, a strategiei de predare –
a activităţii învăţare – evaluare în cadrul activităţii didactice (lecţiei)
didactice proiectate.
proiectate.
26

S-ar putea să vă placă și