Ordinul Lamiales

Lamialele sunt plante erbacee, arbustive, arborescente şi

liane, terestre şi acvatice, cu frunze opuse, nestipelate
Florile bisexuate, rar unisexuate, pentamere, rar tetramere,
gamofile, bilabiate. Androceul din 4 – 2 stamine, iar
gineceul, de regulă, bicarpelar, sincarp şi super
Fructele drupe şi nucule
• Familia Lamiaceae (Labiatae)

• Numără aproximativ 200 genuri şi peste 400 specii,

cosmopolite, numeroase mediteraneene, erbacee şi
arbustive, rar arborescente şi liane, cu tulpini
tetramuchiate, erecte în general

• Frunzele nestipelate, simple, opuse, decusate, cu peri

sau glande secretoare de pinen, limonen, geraniol,
borneol etc

• Inflorescenţele, cime axilare, mai mult sau mai puţin

contractate, cu flori bisexuate, rar unisexuate,
pentamere, cu o conformaţie caracteristică
• Caliciul gamosepal, campanulat, cu 5 dinţi (Ajuga L., Nepeta
L., Teucrium L.) sau 10 dinţi (Marrubium L.), uneori bilabiat
(Melissa L.) sau umflat în formă de scut (Scutellaria L.)

• Corola bilabiată (de aici denumirea de Labiatae), tubuloasă

sau infundibuliformă (în formă de pâlnie), cu 2 labii (buze),
cel superior din 2 petale concrescute, mai rar din 3-4, uneori
lipsă (Teucrium L.) sau redus (Ajuga L.), cel inferior din 3
petale concrescute observându-se tot atâţia lobi

• Androceul din 4 stamine didiname sau aproape egale, mai rar

două fertile şi două staminodii, alteori redus la 2 stamine
(Salvia L.), cu o alcătuire caracteristică de pârghie:
filamentul are 2 braţe, unul anterior lung şi curbat, în vârf cu
antera, sub labiul superior, iar altul posterior lăţit, scurt,
fixat într-un punct în treimea posterioară a tubului corolei, în
jurul căruia poate oscila
• O insectă, căutând nectarul din floare, împinge cu
trompa capătul lăţit al filamentului staminei, care
mişcându-se după principiul pârghiei, determină
coborârea braţului lung cu antera, atingând
corpul insectei, pe care lasă polenul

• Apoi insecta, trecând într-o altă floare, atinge

stigmatul bifid al acesteia şi efectuează astfel
polenizarea

• Gineceul, bicarpelar, sincarp şi super, la care în

fiecare lojă apare de timpuriu câte un perete
despărţitor, separând gineceul în 4 loji, care la
maturitate devin tetraachene
Lamiaceele pot fi clasificate în următoarele subfamilii:
Ajugoideae,
Scutellarioideae
Melissoideae
Lavanduloideae
Stachyoideae
Menthoideae
Ocimoideae
Salvioideae
• Subfamilia Ajugoideae: corola cu labiul superior
redus sau lipsă (atunci când acesta lipseşte,
labiul inferior are 5 lobi)
•
• Genul Ajuga L., are aproximativ 40 – 60 specii de
plante erbacee, rar subarbuşti, florile dispuse în
dicazii verticilate, cu corola persistentă având
labiul superior redus, emarginat sau scurt lobat şi
labiul inferior trilobat, cu lobul mijlociu mai mare:
A. reptans L. (vineţică), A. genevensis L.
(subuian), A. laxmannii (L.) Benth., A.
chamaepytis (L.) Schreb. (tămâiţă de câmp) etc.
•
• Subfamilia Scutellarioideae: caliciul umflat prevăzut cu
un apendice transversal în formă de scut, corola cu
tubul lung şi încovoiat de la bază, iar nuculele sunt
fixate pe ginofor
•
• Genul Scutellaria L., cu aproximativ 200 specii de
plante erbacee, rar subarbuşti: S. galericulata L.
(mirgău, Fig. 564), S. hastifolia L. (busuioc de baltă), S.
altissima L. (gura lupului), S. alpina L. etc
•
• Subfamilia Melissoideae: caliciul bilabiat, cu labiul
superior cu 3 dinţi, androceul cu 4 stamine didiname,
ascendente, situate sub labiul superior
•
• Genul Melissa L., cu 3 specii eurasiatice, dintre care la
noi în ţară vegetează M. officinalis L. (roiniţă)
• Subfamilia Lavanduloideae: corola
bilabiată, androceu cu 4 stamine
didiname, incluse în tubul corolei sub
labiul superior
•
• Genul Lavandula L. (levănţica), cu 20 –
30 specii de plante erbacee sau
subarbuşti, majoritatea mediteraneene,
la noi în ţară vegetând unele specii
cultivate: L. angustifolia Mill., L. latifolia
Medick
•
• Subfamilia Stachyoideae: corola bilabiată,
androceu didinam cu staminele exerte din tubul
corolei, adesea atingând labiul superior
•
• Genul Nepeta L., cu cca. 150 specii de plante
erbacee, cu flori bisexuate şi unisexuate: N.
pannonica L. (poala Sfintei Marii), N. cataria L.
(cotuşnică), N. ucranica L. etc.
•
• Genul Prunella L., cu 5 specii erbacee, având
staminele terminate cu un dinte deasupra
anterelor: P. vulgare L. (busuioc de câmp), P.
grandiflora (L.) Scholler (iarbă neagră), P. laciniata
L.
• Genul Lamium L., cu aproximativ 45 specii de
plante erbacee eurasiatice, florile cu labiul
superior în formă de cască, rar bifidat: L.
maculatum L. (urzică moartă), L. album L. (urzică
moartă albă), L. purpureum L. etc

• Genul Thymus L. (cimbru, cimbrişor), cu

aproximativ 70 specii de plante erbacee şi
subarbuşti, cu tulpini prostrate sau erecte,
acoperite cu peri de jur împrejur (holotrihă),
numai pe muchii (goniotrihă) sau numai pe câte
două feţe opuse, alternant (alelotrihă): T.
pannonicus All., T. pulegioides L. , T.
austriacus Bernh
• Subfamilia Menthoideae: corola cu
limbul mai mult sau mai puţin
regulat, 4-lobat, iar androceul din 4
stamine mai mult sau mai puţin
egale.
•
• Genul Mentha L. (izmă, mentă), cu
cca. 20 specii erbacee, odorante: M.
pulegium L. (busuiocul corbilor), M.
aquatica L. (izma broaştei), M.
arvensis L., M. viridis L
• Subfamilia Ocimoideae: flori cu labiul superior cu 3 – 4
lobi, iar androceul cu stamine descendente, aşezate pe
labiul inferior.
•
• Genul Ocimum L., cu cca. 60 specii, din care la noi se
cultivă specia O. basilicum L. (busuioc) Subfamilia
Ocimoideae: flori cu labiul superior cu 3 – 4 lobi, iar
androceul cu stamine descendente, aşezate pe labiul
inferior.
•
• Genul Ocimum L., cu cca. 60 specii, din care la noi se
cultivă specia O. basilicum L. (busuioc)
• Genul Salvia L. (jaleş), cu peste 600 specii
de plante erbacee sau subfrutescente,
adesea odorante: S. pratensis L., S.
glutinosa L. (cinsteţ), S. austriaca Jacq.
(coada lupului), S. nemorosa L. (jaleş de
câmp) etc.
•
• Genul Rosmarinus L., cu 2 specii
mediteraneene, dintre care specia R.
officinalis L. (rosmarin) este un subarbust
cu florile bilabiate, cu labiul superior adânc
bifidat, iar androceul cu cele 2 stamine
posterioare rudimentare.
• Importanţa economică
• Unele lamiacee au importanţă
condimetară (Satureja hortensis),
iar altele sunt medicinale producând
esenţe volatile: Rosmarinus
officinalis, Mentha piperita etc.
Multe lamiacee se cultivă ca plante
ornamentale: Salvia splendens,
Coleus blumei etc.
•