Cultura si muzica

egipteana
 Cultura Egiptului Antic, s-a ajustat formei de viata, obiceiurilor si
traditiilor societatii egiptiene din Antichitate. A inceput in Neolitic si a evoluat
de-a lungul a 3000 de ani pana la epoca romana, cand practic a disparut la
adoptarea culturii Imperiului Roman si mai ales a obiceiurilor crestine.Istoria
Egiptului Antic ca stat unificat incepe in Neolitic, in jurul anului 3150 iHr, si se
divide in trei imperii cu perioade intermediare de dominare de catre
guvernatori straini si conflicte interne.Imperiul Vechi (2700-2200 iHr) s-a
caracterizat prin inflorirea artelor si constructia imenselor piramide. De-alungul
Imperiului Mediu (2050 – 1800 iHr), in urma unei perioade de descentralizare,
Egiptul a cunoscut o perioada de spelndoare in economia sa.In Imperiul Nou
(1567 – 1085 iHr) monarhia egiptiana a atins perioada sa de aur cucerind
popoarele vecine si extinzandu-si domeniile sub conducerea faraonilor din
dinastía.
 Muzica in Egiptul Antic se utiliza in diverse activitati, dar se desfasura in
principal in temple, unde era utilizata in timpul ritualurilor dedicate diferitilor zei
sau era utilizata in scop terapeutic, dupa cum arata unele papirusuri, de altfel,
semnul hieroglific pentru muzica este acelasi ca pentru bunastare si bucurie.
Neavand un sistem de reprezentare, muzica se transmitea de la maestu
la elev, dar unele texte ramase, instrumentele muzicale pastrate in muzee si
reprezentate in bazorelief sau in picturi, precum si conservarea prin traditie orala
de catre cantorii copti ( Biserica Ortodoxa Copta este o parte din Biserica
Ortodoxa din Alexandria care s-a separat de bisericile bizantine în urma
Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din 451. Având o istorie comuna cu
Biserica din Alexandria Calcedoniana, îsi are radacinile în propovaduirea
Sfântului Apostol Marcu. Biserica Copta face parte din grupul bisericilor ortodoxe
orientale. Întâistatatorul ei este Papa Copt din Alexandria, în prezent Papa
Shenouda al III-lea. Biserica Ortodoxa Copta din Alexandria are aproximativ 18
milioane de credinciosi crestini ortodocsi copti în Egipt si în lumea larga. Pe lânga
acestea, este biserica mama pentru Bisericle Ortodoxe din Etiopia si din Eritreea.
Mai mult de 95% din crestinii din Egipt sunt ortodocsi copti, dar exista si alte
"Patriarhii de Alexandria" (catolici copti, catolici greci-latini si ortodocsi greci, la
fel ca si mici comunitati de protestanti si anglicani.) ne permit cunoasterea
modului de transmitere si utilizare al acesteia.
 Cultura egipteana a lasat nenumarate marturii, unele scrise (papirusuri),
altele nescrise (piramide sau opere de arta). Credinta cosmogonica a acestui popor
lega fiecare sunet dintr-o scara formata dintr-o succesiune de cvarte, incepand cu nota
mi, de planete si de zilele saptamanii, considerand ca acestea influenteaza viata
indivizilor. Instrumentele utilizate erau palmele (pentru ritm), vocea, harpa cu 3, 12 si
21 de corzi, flautul dublu, oboiul dublu, chitara cu 2-10 corzi, lira cu 6-10 corzi si titera
cu 5 corzi.
 Arta muzicala era sincretica, continea momente lirice si de dans si era utilizata
la festivaluri, ceremonii religioase sau funerare si in cadrul teatrului destinat zeilor (la
care participa faraonul, alaturi de intreaga comunitate). Muzica consta in formule
magice de fermecare sau vindecare si in imnuri procesionale, era cantata individual sau
colectiv, iar melodia era preponderent diatonica, cu cromatisme ornamentale bogate
executate rapid si cu portamente cantate preponderent de femei.Cele mai importante
manifestari erau cele inchinate zeului Osiris zeul naturii, ele implicau aportul sincretic al
tuturor artelor, imbinandu-se poezia cu dansul si muzica, dar si cu elemente ale artelor
vizuale, prin decorurile fastuoase, pregatite minutios.
 Cu elemente care se întrepătrund, dar și altele specifice unei
anumite culturi, s-a dezvoltat arta muzicala la popoarele asiro-babiloniene, la
evrei sau la egiptenii lumii antice. Muzica aparținând fastului de cult la evrei
era grandioasă (se spune că la templul regelui Solomon au cântat 2.000 de
muzicanți) iar în ritualul de cult al egiptenilor ocupa un loc de prim ordin.
Exista apoi o muzică pentru regii evrei și faraonii egipteni care întregea
ceremonialul palatelor. Se menționează și o muzică populară a oamenilor de
rând, neîngrădită în canoane rigide, în care se cânta dorul și elanul, dar și
starea de sclavie, de robie la care erau supuși. Dintre instrumentele folosite,
unele fiind comune cu ale altor culturi, se desprinde harpa egipteană, de o
anumită construcție, și lira în muzica evreilor, la care cânta însuși regele
David.
 Arta muzicală a Egiptului Antic a cunoscut o intensă înfloriredin
perioada Regatului Ve-chi, înfăţişînd cîntări şi instrumentişti. Muzica însoţea
felurite procese de muncă, serbărilerituale, costituia un factor important al
ceremonialului de la curtea faraonului. La interpretareadramelor religioase lega
te de cultul zeităţilor Osiris, Isis şi Tot participau formaţii corale şi in-strumentale
mari. Instrumentele muzicale mari răspîndite erau flautul vertical şi harfa. O
deose- bită amploare a cunoscut şi muzica militară. În sec. III î.e.n. la
Alexandria a fost construită pri-ma orgă hidraulică. Lucrările învăţaţilor
Ptolemeu, Didim cuprind şi noţiuni de teorie a muzicii.
 Muzica era socotita de egipteni o arta sacra. De origine divina, nelipsita in
numeroase acte de cult si in marile ceremonii religioase, muzica ii inveselea pe zei si
andeparta supararile oamenilor; de aceea era numita, generic, “bucurie”.Lipsea si in
Egiptul antic o scriere muzicala. Banuim insa ca egiptenii cunosteau scara cromatica.
Stim ca ei puneau in legatura teoria muzicii cu observatiile astrologice si cu doctrinele
cosmice. Stim de asemenea ca asociau cele sapte note cu zilele saptaminii si cu cele
sapte planete. Desigur ca, asemenea altor popoare ale Orientului Antic sau grecilor, si
la egipteni muzica era in strinsa legatura cu poezia si uneori cu dansul. in temple, o
categorie specializata de sacerdoti alcatuiau adevarate orchestre. In epoca Regatului
Nou era in mod deosebit apreciata muzica militara, pentru care erau adusi ca
prizionieri si muzicanti straini. Astfel, din cele doua orchestre ale curtii regale, una era
formata din muzicanti sirieni.Dar cu ocazia marilor sarbatori se organizau si festivitati
muzicale populare, in care se produceau adeseori muzicanti orbi. Instrumentul
egiptean cel mai obisnuit, si cel mai vechi era harpa nelipsita in muzica de curte si in
cea de cult. Foarte raspandita era harpa verticala, cu cutia de rezonanta jos; dar mai
existau si alte tipuri.
Bibliografie:
• http://www.rasfoiesc.com/hobby/muzica/Mu
zica-in-Antichitate91.php
• http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog
s/muzica-in-antichitate-egiptul-1
• http://referatenoi.ro/referat-despre-muzica-
in-egiptul-antic/
• https://www.google.ro/search?q=cultura+si+
muzica+egipteana&biw=1242&bih=570&sour
ce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjR5
aqS28vPAhVJXBQKHTkyBh0Q_AUIBigB&dpr=
1.1#imgrc=oPKxu6Mu6ttZvM%3A
Covasa Raul
a XII-a B